ffrOvAPWWAWY.~~-

B1sE R

ORTRODOXA REANARevista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XV-lea, No. 6.

Sl==1\./1131=_

TABLA MATERIILOR.

I. Documente istorice inedite . . 385II. Enceclica canonica a Episcopului

de Rimnic Filaret 403III. Material pentru istoria lit. Romane 422IV. Luptele papista§e§ti asupra Ordo-

doxilor de a-i face uniti . . .Noul

425V. St. Episcopie a Riraniculni

Severin , . 432VI. Epistola lui Varnava . . 434VII. Evolutiunea Moral 448

VIII. Despre Biserid 465

BUCURETI.

,9794ofeerA WaVidi St::;edecaci.134. Str. PrinciPattle- Unite, 34.

I 8 9 I.

,fflYfftY-FrAYAI4fflffei.fflII

ISTOP.

(P\Pag.

.. .

. .

11_

.4%31_10 it Lti

(sECTIA

761'te

Q-6

N

. .

i:_.*icH

N,.,., k-G-b.-O--9

I___.------ ,

' I

17--1V

gc)

.

/g

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.

MATERIALPENTRU

COMPLECTAREA ISTORIEI BISERICESTI SI NATIONALE

DOCUMENTE INEDITE.

eue aced tige vom aSo.a c sezie hmai mulie (Law/I/made §i zeta/H.' iinke 51rf..-

tic/tali; §7. Oammi" Pzei au ,Mtzfa. dad;,D1s evc. el eztadeace. Jcte aceste clammy/de

sunt sczfs. e 114 gzecege, pe caze Lam Aa-

dus ii4 Yomdwege, stze /claw/ tutuzaz

cetaz laitozi a cuwo§killa tzecutuS/H. ,12'-

tziei wdstze.

Patriarhul de Ierusalim Chrisant scrie Mitropo-lituluT Moldavia Ghedeon de a da ajutor si sprijinnoilor EguineM trimisi de Patriarhul la Monastirileinchinate Sf. Morment : Barnoschisi sf. Sava din Iasi.

www.dacoromanica.ro

386 DOCUMENTE ISToR10E IJFD.TE

I. Prea fericite, prea inOlepte si prea sfinte Patriarhe al sf,cetAti Ierusalinlul, inchinAndu-me sarut frAteF,ite pre fericireaV6stra.

Si nie rog in tot-deuna prea puternicului llumnecleii, casa ye pAzasca in tirear sfAntul si apostolicul scaun intreg,vesel si sAnatos, indelungat in (pie, in pace si in sAnatatenezguduita si in prosperitate In multi

Scrisorea vostra sfin4ita si regpectatA, salutand'o cu in-chinAciune am primit'o si m'am bucurat de sanAtatea \ros-tra, bung si doritA mie ; am vegut si cAte'mi scrieci pentruEgumenil ce aci trimis la Barnoschi si la Sf. Sava, pentrucarii multamesc fericird v6stre ca ani trimis pe asemi9.eatrebuinciosi, vrednicI si virtuosi in tote, si pentru &a-rea evlavie si dragoste ferbinte ce am catra Sf. Mor-mtuit, si eAtrA fericirea vostrA, vor avea F,;i de la mine a-,jutorul putincios si sprijin, de aseminea si din parteaIubitorului de llumnegeti Doran al I ostru, care aratamulti buna-voincA ingrijire catra sfinOtele v6stre Mo-nastiri. si EgumenT, si despre aceste dar sa, nu alba nici oingrijire fericirea \rostra. AI carii ani fie prea multi siprea ferici0 si rugacIunele v6stre cele-catra solitoresa fie cu Doi.

1712 lune.

Al fericirei V6stre in ehristos fratesi la ordine

Mitropolit G'hedeon.(Iscalit Slavoneste).

(Orifinalul in Grecef e .

Mitropolitul Ungro-Vlahid An-thim Ivireanu re-incepe corespondenta sa cu Patriarhul IerusalimuluiChrisant, intrerumpta din cause politice. Ei au lu-crat maT inainte mult timp impreunA la editareacartilor sub C. Brhncoveanu.

II. Prea fericitului, prea inVeleptului si prea sfantului Pa-triarh al sf. Cetati Ierusalimul si a Oa Palestina, Domnului

ani.

s4

D-den

Moldoviehiei

www.dacoromanica.ro

DOCUMETE Is OK10E INED1TI 387

Doran Chrisant, prea respectatului nostru in Christos, in-chinaclune evlavi6sa, parinteasca.

Prea respectatul Boer Vestiar Grigorascu, aducetorul a-cestia, sa Ni fie noue deslegare indelungei taceri. N'am scrisde milli fericirel vostre eel cinstits de D-deti, nu din ur-tare on nepasare, ci spre a nu ne arata Ingreuetori, intre-Yorbind prin scrieri nefolosit6re cu privighetorul eel ce aremarl i ne'ntrerumpte ingrijiri pentru Biserid, si nenume-rate pop6re. Dar ne mustra dorinta nostrA, evlavi6sa, 4ilnicpentru parintesca v6stra lubire, si nu nevinovata mi serepresinta indelunga acere. Deci, ca sä nu and mat multdreptatea mustrarei ale evlaviel nostre, am lasat la o parteori-ce fel de observari §i ne-am incurajat a ye scrie.

Epistola presenta cuprinde mat inthiu inchinaciunea da-torita aka prea cinstita v6strA fericire ; al doilea spre aye aminti, ca, de si suntep departe si de mult timp in til-cere, conservam Ins nechimbata evlavia i dorinta, ce dela inceput aveam catra inbirea de fit pbrinteasca. Pe caresuntem gata a o dovedi i cu fapte, dad ne-ati invrednicichsnd-va cu ordinele v6stre inchinate. i cu tote d nu sun-tern deajuns ca sa servim dupe vrednicie pe prea mareav6stra fericire, cu tote acestea suntem siguri, ca ingscutavostra bunAtate va priori in tot-deauna cu buna-voinchcu eke servicil dupe putint5 ye vom seversi. Aceste en Inchinaciune acum, i sarutAnd cu respect fericita vostradr6pta, ne rugam celui in Treirne Dumne$2,011, ca sA, acoperesi pe fericirea v6str5, sanatos i fericit in t6tA,via0,. Amin.

1712 Septembre 20.

Al fericirel V6stre prea respectategata la ordine.

Al Ungrovlahiel Antirn.(Isertlit Greeeqte).

(Originalul in Grecefte).

Causa reeelei relatiilor intre Anthim MitropolitulUngro-VlahieT i Chrisant Patriarhul de Ierusalim

se fine

www.dacoromanica.ro

388 DOCUMENTS{ ISTORICE I1NEDITE

a provenit din restrangerea putinteT de a inchina laSf. Morment unele monastirT, ca Zuagovul si altele.Se ingrija Domnitorul si Mitropolitul terei de a nuajunge tate rnonastirile 'fere): supuse la locurl streine.

III. Prea fericit ulul, prea inteleptului si prea Sfantului Pa-triarh al sf. Cetati Ierusalimul si a t6tA Palestina, DomnululDamn Chrisant, pre respectatulul in Christos al nostruparinte, inchinAcitme evlavi6sa.

Intru tot onorata epistolA a prea respectatel v6stre feri-riciri, pe care cu respect si cu evlavie o am pritnit de laboerul Vistiar Chir Grigorascu, Ni-au fost motiv de multAveselie, pe deoparte pentru buna v6strA sanatate, Tar pede alta pentru lubirea pArintescA si lubirea de flu ce aratatipentru noT, rease;lendu-ne pe not iarasi cu prietenie sibuna-vointa in vechia vostrA famillaritate. Pentru tote a-cestea cu multarnitA socotintA ye aducem tote multAmirilefericirel v6stre cei de D-c,leil cinstite, si ne rugarn din totsufletul nostru celul prea bun si a-tot puternic Dumnecjeu,ca sa ye pazascA in prea sfantul ci apostolicul vostru trollin sanatate indelungatA si in fericire nemarginita. Dar cubucuria ni-a adus si intristare nu mica, ve4end uncleimputAri si vechile presupunerI pe care fericirea v6stra liceen le-a aruncat in adancul War', dar ca, izbucnesc dinadancime si se re'noesc in memorie cu resunet. 5i ne mi-nunArn ca lucrul este asa, stiind. sigur (dupe cum si Volnu ignorati) ca despre aceste am dat disvinovn.cirI in dea-junse si inscris si oral acelora, ce din inceput ni le-auatribuit. Dar, flind-ca (cum se vede) n'arernas fericirea vostrAconvinsA, este de nevoe sA mai presentAm incA justificarT,spre o demonstrare mai mare si dovedire despre inocentanostra. Acestea cu harul lui Dumnecleti, nu ne lipsesc,pentru ca avem ajutor adeverul ; dar find-en, bunatateav6stra parintescA ni ordonA sa nu ye scriem nimic in a-cestA cestiune, tacem in totul pentru present, pentru su-punere si evlavie. iii intru atata numal ne rugam bunAtAtelv6stre iubit6re de fit, sA nu aveti asupra -n6strA nisi a

www.dacoromanica.ro

DOCUMhNTE ISTORICE fNEDITE 389

tniihniclune despre cele petrecute mal inainte ; pentru capoi daunA sfAntuluI Morment nici n'am voit'o i nici amprovocat'o. Niel odata nu ni-am pus in mintea nestrA astfelde lucru nelegal. Ast-fel in con,tiinta curata ye asigurAmpre fericirea vostra de Dumnelet cinstita, a caruia ru-gaciune solit6re atra D-4e6 se ne fie noue de ajutor invia0, sarutandu-ve cu respect sfanta vostra drepta.

1712 Noembre 15.

Al prea respectatei V6stre fericiriin tot-deuna la ordine.

Al Ungrovlahie Antim.(facalit Grecegte).

(Originalul 272 Greceyte),

PatriarliiT DosoteTu si Chrisant si prin scris siprin fapte in tot-deuna au aparat Ortodoximul-contra tendintilor de proselitism ale papistasilor inOrient. Acum din noti lezuitiT ataca pe Chrisant,iar Authim it incurajaza la lupta. Declara apoTAntim ca va Indeplini promisiunea data, de a-i dagratis tipografia greceasca din Targoviste Patriar-huluY Chrisant, dar pentru present nu !Ate, pentruea este deteriorata. Aicea se vede cum MitropolitulAnthim se ocupa de a avea 6menT specialT pentrutipografie, formand singur ucenicT, ca f3i pe acestMihail amintit in scrisarea acesta.

IV. Prea fericitului, prea inVeleptului, prea sfantuluI Pa-triarh al sf. Ceti Ierusalimul si a tota Palestina, DomnululDomn Chrisant, respectatului met in Christos pilrinteevlavi6sA inchinAciune.

Dupe cum mi-a urat parintesca dragoste a prea respec-tatel vostre fericirf, aka s'a intamplat, i prin rugAclu-nile v6stresfinte am serbtitorit cu norocire si cu bucuriegi prea cinstitele 4ile ale nagtelei Domnulul yi inceputulanulul not, care s'a bine-voiasca prea bunul Durnne4eil

si

www.dacoromanica.ro

390 DOCUMENTE ORICE INED1TE

sa fie bun si norocos /An& la sfarsit pentru not si pen-tru to Ortodoxil.

Am ve;lut conflictele, ce acum din noti au provocat fe-ricirea v6stre vrAjmasia ne'npacata a apusenilor multne-arn intristat, vecjend cum in presentele vijelif au alergat

acesti vatarnatorI Fsvi insAlatori sit adauge durere asupraranelor n6stre. Dar Dumnecleu iubeste dreptatea $i nu vaparasi pe cuviosil lul. Tar acestia ca nebuni ghlcevitorIvor fi izgoniti si se vor int6rce Inahnitl inapoI i rusmatI.Dupe porunca ce fericirea vastra ne-atl dat in prea cins-tita v6stra epistola am scris pArinteluI Gheorghe, careeste la Seralul Domnesc, ca sit inmtmeze la adresa revasulvostru, cAruia it data. 20 de carp de ale nostre, fiind-caast-fel vi se pare de cuvtinta, impartilse la b;sericile sf.Ceteti pentru ramtuirea n6strA sufleteasca ;. Iet,r despre tottiparul, ce ni insemnati, cum am hotarit ca sa -1 afierosinatipografiel vostre celel nouT, pentru present nu este cu pu-tintA sa is statsit prornisiunea, pentru cá este cu desevir-sire stricat acela, ce ni-a remas. Insa, data va dasanatate in acest interval, si va progresa aicea uceniculnostru Mihail, cele ce a, les't din aura met, nu le vothcalca. Acesta cu clleltuelele ruele va lucra, ca sa primescAfericirea vOstrA aceea ce v'am promis, si despre acestanu aveti nici o indoiala.

Preasfintitul al Adrianopolului cu evlavie se inchin4fericirel v6stre,de aseminea si prea micul vostru sery pro-fesorul Avramie, cu t6ta evlavia supunerea ve trimiteinchin5cIune Ora la parnent. Nol iara i si ne'ncetat nerugam celuf in Treime cAntat, ca sa conserve pefericirea \rostra sanatos i fericit, sarutilndu-ve cu evlaviesftmta vostra dreptil.

Din Targoviste 1713, Ianuarie 2LAl prea respectatet V6stre fericiri

Al Ungrovlahiei Anthim.Iscalii Grecepe

Origin i& l in Grece1te .

tai

si

i

D-cjeti

sa

D-qetiluI,

9i

si

9i

www.dacoromanica.ro

DOC,TNLNTE 1-iTORICE tVFDITE 391

Patriarhul Chrisantrecomanda MitropolituluT An-thim pe Arhidiaconul set ca Egumen la MonastireaCalulu. Dupe area i se trill-lite din Copstantinopolun tipograf, pe care Anthim se insarcineza a-1 per-fections in arta tipografieT, in fine ucenicul Mihaildup6 ce sta cat-va timp in Bucuresti este trimis inOlanda spre a se perfectiona in arta tipografica.

V. Prea fericitulul, prea inteleptulul prea sfinOtuluI Pa-triarh al sf. Cetrip Terusalinaul si a tots Palestina, Dom-nului Domn Chrisant, inchinacinue cu evlavie.

Cel de curand asezat Egumen la respectata MonastireCalulu adus prea onorata epistolA a fericirel vostreca. de Dumnecleu cinstita, pe care luand'o cu datoritaevlavie cetind recomandarea pentru el, n am lipsit a-1arata bine-voitorea nOstrA dispositie si dupe putinta a-i dafagaduinti. CAci avem datorie, pentru multe cause, ca petoti casnicii vostri Iubesc gi sA-i sprijin cu cuventul

cu fapta, dupe cat putem ; tai acesta o va cunoste inpraeticA, cand va cere trebuinta, Arhidiaconul care esteal vostru, numit mai sus.

Mult ni-a4 parut bine -pentru tipograf, despre care nispune fericirea vostrA, ca se MIA in Constantinopol gi nebucurAm aur,l'end ca este capabil si cu mintea en ma-nile. Ast-fel it reclamA si arta si tipografia. Daca va voiDumnecleit sA vita aicea, nu vom lipsi pentru Iubirea catrafericirea vostra sA I explicam aceea ce nu posede, spre usu-rarea arteI si de ar fi chIar indAratnie, ins i ver,lend in prac-tice invetatura adeverata, se va re'ntorce de la parerilelui eel gangav va deveni uE,4or la limbo curand recu-noscetor cu multamire. Elevul nostru Mihail are asta4i unan de cand i lesit din Tvir dup., cum am audit, atrecut forte gremu calea panA la Stolitza ; dar cu ajutorulluI Dumnelet gi cu rugaefunele vostre sfir4ite, a sosit sA-natos, si de aicea pentru dorinta de o mai mare invetA-tura s'a dus in Olanda, dar nu stint cat timp va staacele locuri.

tai

si

5i

si

$i

si,

fn

za-n

ci

ei

ei

www.dacoromanica.ro

392 DOCUMONTE ISTORICFC TINIEDITE

Prea sfintitul Adrianopolului si cei-l-alti Arhierei afigtoriaicea cu evlavie se inching, respectatei v6stre fericiri. Deaserninea si profesorul Avramie ye trimite servila sa pang,la pgment inchinAciune. Acestea pentru present. i cuevlavie ve sarut fericita dreptg.

1713 April 6.Al fericirei V6stre ca cinstite de D ;lea.

gata la ordine.Al Ungrovlahiel Anthim.

[Iscalit Greceqte].Originalul in G-recefte).

Mitropolitul Anthim da relatif Patriarhului Chri-sant a a terminat de imprimat o carte, apoi spunecá a predat §i tipografia greaca din TargoviksteaArhiereului de Vetleem i ca. acuin II va da §i lite-rile ce t6rna din no in Bucure§ti spre a fi tipografiacomplecth. Declara Mitropolitul Anthim, ca stramutatipografia sa de la Targov*e la Bucure§ti pentruu§urinta sa. In fine ni se spune ca se turnati clo-pote in Cara sub ingrijirea MitropolituluT Anthim,pentru care materialul necesar it lua si din literileusate ski chiar Patriarhul Chrisant i -a daruit 50 deocale de liteth uzata pentru nest stop. Probabilca insui. Anthim era conducetorul turnatoria clo-potelor.

VI. Prea fericitulul, prea inWeptulul si prea sfintitulaPatriarh al sf. Ceti Ierusaliraul $i a t6tg, Palestina, Dom-nului Domn Chrisant, prea respectatulul nostru in Christosparinte, inchinAciune cu evlavie.

Cu ajutorul lui Dumne4eu si prin ruggclunile sfintiteale fericirei vastre celei cinstite de Dunme;Thii, in septa-mAna trecutg, a luat sfttrsit Cartea, ce ati lgsat aicea a setipari ; s'a, terminat mai tarclia de cat ngdgjduiam, nu dinnegligenta tipografilor, ci din lipsa multor litere, pentru,c5. mai mult de cinct-fleci ocale s'aii turnat adoua 611,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS ISTOR10E INEDITE 393

fiind-ca s'ati pierdut pe drum din neluarea aminte a 6rne-nilor voOri Intaia data, cand de la Targov4te s'a aduslap.Bueureti. Cate (litere) s'ati turnat drept tote le-am predatpArintelui de Betleem, §i in pucine Mile ii vom da intregqi far. lips5. tot tiparul ca sa -1 conserve, fiihd-c5, avem instop ca sa, stramutam iara,gi tipografia la Bucure§ti pentrumai mare usurinth.

Am primit de la Arhieria sa oeale de metal,pe care fericirea vasti4 prin buna-vointa ati bine-voit ane hartIzi pentru clopotele Bisericei nostre. Si acumpentru acesta §i pentru altul, ce prin ordinul vostru ameumperat putin, ariltrtm multe mulVi.miri de recunostinta.celui ce le-a dat. Dupe aceea se va inscrie Ri respectabilulvostru mime la Cartea, (pomelnicul) Proscomidiei, ca sa", fiein _tot-deuna pomenit. Pentru clopotul ce ordonap fericireav6strA, ne vom ingriji cu persistenta pentru ca WA,' se factdupe t6t5, cuviinta. Dar ye aduc la cuno§tinta, vostrta, capate va intiirclia de a se termina, pentru ca varaI scurtA,

artistul este singur, §i nu va ajunge sa facA, la timpprepararea necesarit. i aceste cu inchinaciune pentru pre-zent, iar fericitele i de catni, solit6rele v6stre

ne fie none de ajutor in vigil.1714 Iulie 24.

Al prea respectatel Vostre fericiricu totul la ordine.

Al Ungrovlaitia Anthim.[Iscalit Greeegte].

[07-igincan1 in Grecegte].

Patriarhul Chrisant cere de la Mitropolltul An-thim, do a nu se da nicT o carte nitniintfi din celeimprimate, dar Mitropolitul dadusg 24 cart T conlu-cratorulm Profesor Mitrofan, care in urma devineMitropolit in locul Anthim. Spune apoi ca aindeplinit turnarea literilor i ca le face daru tipo-grafiei Sf. Mornaent, in fine ii multameste, pentru

cincl -4eci

]uY

si

gi

D-deal ru-geclunl se

www.dacoromanica.ro

394 DOC UMENTE IS'! 0 RICE INF D.TE

darul de 50 ocale material uzat ce-i face, de i nul'a prima find intrebuiutat deja. ProfesoruluT A-vramie nu -Y place vinul.

VII. Prea fericitulul, prea inteleptului si prea sfrintulutPatriarh al sf. CetAti Ierusalimul Ili a tOth Palestina, Dom.nului Domn Chrisant, prea respectatulul nostru in Christosparinte, inchinaciune cu evlavie

Din inchinata scrisole a fericirel v6stre cei de D-4eteinstita, pe carea cu respect si cu evlavie am primit'o,veqend ce scop aveti pentru eat-tile ce din not so vor ti-phi, ca sa nu lasa afara nice una din ele, ne-am intristatnu putin. Pentru ca ne avend despre aces'a instiintaremai Inainte, am dat voe profesorului Chir Mitrofan, carecu multele sale rugaeluni eonstrans ca sa alba, dupecum a scris, 24 carti pent' u osteneala lul ; dintre careuna a trimis Prea InaltRulut nostru Domnitor, de la carea hat si o resplata valorosa, iar pe cele-l-alte a clis caare a le trimite in patria lul. In cat acum, cum sA, indrep-tarn cea s a fault nu stim, si de aceea, de si fara stiinta,am tins mina seeeris strein. Ne rugam sa avem bine-voit6rea vostra ertare de la lubirea vostra parinteasea.Cheltuelele ce au intrecut la turnarea literilor noul si la ti-pografi nici le-am insemnat si nici este de trebuinth saye dam dcspre Aceste stiinta sail de sunt multe sat patine,pentru evlavie tote vi le har6zim fericirel v6stre, dupecum v'am fagaduit si prin vitt Kral, si nici alt ceva ceremde la vol de cat rugaciune si bine-cuventare.

Ve multamim larasi si pentru alte cinci-qeci ocale demetal pe care all ci is sa ni le dea prin buna-vointa a v6s-tra. cu Vote ca nu le-am luat, pentru eh deja le chel-tuise, not insa ast-fel ye multamim ca si cum le-am fi luat,fiind-ca nu ne intam la dar. ci la socotinta filotima a dh-ruitorului. Aceste la acestea. Iar fericitele si oatra D dalsolitorele v6stre rugacIum sa ne fie de ajutor in viath.

1714, August 9,Al prea respeetatel Vostre fericirl

la tote ordineleAl Ungrovlahiet Anthim.

[Originalul in Grece§te]. [Iscalit Greeelfte]

ne-an

in

www.dacoromanica.ro

DOCC 111 k.N TE bTOR10E INMATE 395

NB. Profesorul Avramie servul fericirei vostre enrespect evlavie inchinfindu-sesArutq fericita vostra drepta,a caruia respect cntra angretia v6stra patriarhalk (Tina §inoptea este nDadormit (dupe cum spune el) i nicl °datanu este cuprins de somn, dar semnele simtite ale mfinei §imirarea limbel din altA dust s'au impedicat, pe care.vrend Dumneqeit, ve volu In alt limp.

Din causa framintarilor politice si a detronareilui Constantin BrAncoveanu, la care lupte politiceimpreuna cu Domnitorul lua parte si MitropolitulAnthim, corespondenta intre Chrisant si Anthimfost suspendata (Joy am, de teama spre a nu fi prinsede Turci scrisorile si a cunt to relatille politice alePITT MuntenestY. Dar resultatul final a fost, ca atatDomnitorul cu fiii seT, cat si Mitropolitul Anthimau fost omoriti tiraniceste de MITI. Pentru acestatacere indelungath se justifica prin acesta scris6reAnthim.

VIII. Prea fericitului, prea inteleptului i prea sfintitulmPatriarh al sf. CetAti ferusalimul §i a tota Palestina, Dom-nului Domn-Chrisant, prea respectat al nostru In Christosparinte, inchinacTune cu evlavie.

Pentru ca, aI fost dilele re'e, qi presupunerele ne'ncetate§i de a corespunde ne sigur, am fost nevoid §i fart volanostril O. sa tAcem atata timp despre relatiile cu cea deD-dett cinstita fericirea vostra, ca sa nu dam pricinA celorvicleni sa scrie se misce contra nostra limba vicleana.Dar, fiind-ca cu ajutorul lui D-clew lama a trecut, §i vijelias'a dus, nu este nici cuviincios nici convenabil sa remandinert in Intiircliere vorbirea prin scris6re. Pentru aceea curespect ye trimitem acesta, ca sa se fact, prin acesta in-trerupere tAcerei. Ne cucerim si ne rugam prea inSlepteiv6stre fericiri sti, nu me socoteasea afarii, de partea aleasaa familierilor vo§tri prea lubiti ; ci ca lubitor de fit

arAta-o

kti

qi

si

www.dacoromanica.ro

396 DOCUMF NTE ISTORICE INEDITE

bine-faMor sa, ne aibA fn, acea bunk-vointA i plh,cutA dis-posiOe in care ne aflara inainte de thcere, pentru ca bu-curia vostra sa fie deplinA in totul.

Aid aucjim ea in curand ne vom invrednici de placereade a ye avea acolea, rugAm pe prea sfantul D gat ca save aducA pre fericirea v6stra in buns, sanAtate si in totulvesel. Dar data in acest restimp, ce va fi panA atunci,ne va invrednici plrinteasca vostrA, lubire cu cinstitelev6stre ordine, cu mult ne va creste bucuria vederei apro-piate. i aceste cu respect cu acesta. lar fericitele i catrADumne(Jeu solit6rele v6stre rugAciuni sa fie de ajutor nouei servului vostru Avramie, care cu inchinaciune ye sAruta

sfanta vostrA drepta.1716, Martie 24.

Al prea respectatel VOstre fericirigata la tate ordinile.

Ungrovlahia .Anthim.[Iscalit Greee,t,]

[0 ginal rl in G-recegtc7.

Mitropolitul Mitrofan, fost profespr i colaboratorla editarea mai multor caret sub Dosotelu si Chri-sant Patriarhif Ierusalimului, era grec de origina;dupe caterisirea nedrepta a hit Anthim, numaT pen-tru cg, a fost om devota+ politicel nationale si prietenal Itu Constantin Brilncovearm, dupe m6rtea tragica,a lui Anthim, care a fost taiat in bucati i aruncatin riul Marita de catra 6menii pusi de NeculaY Ma-vrocordat, carula ii trebuea uu Mitropolit Grec;dupe ce s'a terminat cu Anthim, atuncT sa face,pentru forma, o alegere Ilona de Mitropolit in per-sona lui Mitrofan, recomandat i agreat de Domni-torul NeculaT Mavrocordat. Acest Mitrofan era dejabetren, prin acesth scrisdre declara ca nu s'agandit la asa ceva, dar cá Dommil l'a ales. Sa rogade Chrisant a-T da povete spre, a nu gresi in mi-siunea sa ca Mitropolit.

At

si

@i

www.dacoromanica.ro

D ICI-Nth:WM 1tT )RICg 1NEDIT1J 397

IX. Prea fericitulul si prea inteleptului si prea sfrintuluiParinte si Patriarh al sf. Cetati si a OM Pa-lestina, Domnulul Domn Chrisant, inchinaelune evlavi6sa,impreuna cu sarutarea in Christos.

Si niai inainte adesa doream sa scriem si sa, ne inchi-Dam fericirei v6slre, pentru ca am cunoseut parintescav6strA lubire si dispositia v6str bine-voit6re, ce o aveticAtre micimea mea; dar fiind-ca stramutarea din loc in bea fericirel vostre mi-a fbst neeunoseuta, de aceea si numalcu amintirea ne aflam in relatia harurilor fericirel v6stre sinumai cu mintea ne inehipuim privirea v6stra ; acum ins&fiind-ca am audit de la Prea Inaltatul Domn si al nostruobstese bine-facetor locuinta \rostra, suntem nevoid nu nu-mai pentru bunAtatea cea mai dinainte catre noi, ci sipentru ea datoria si schimbarea de arum a situatiel n6stre,cu voia lui Dumnedeu, reclama cu necesitate sa ye scrimsi sa ne inchinam cu evlavie raportandu-ve si aratandu-vecele despre noi. Deci, fiind-ca Authim al Ungro-Vlallieide atunci nu a tinut ordinea datorita Alhiereilor, ci aIntreprins a se amesteca si in luerari politice, si se pareca probabil prietenil lul spus acesta pe larg, de aceeaacela caterisindu-se de marea Biserica si faandu-se o ale-gere de persona care sa prirnesA Ingrijirea acestei deDumnedeti pazite eparhil a Ungro-Vlahiet, si s'eversindu-sevotarea canoniceste si prin indurarea si vointa prea Inal-ptulut f$ i prea inteleptului nostru Doran si Egemon a t6tAUngro-Vlahia, s'a inaintat micimea nastra la acest preasant Scaun, cu tote ca not cunoseond slabiciunea si node s-toinicia nastra ne-am lepadat de ac4sta, ca fiindu-ne none"o sarcina grea de purtat ; dar fiind-ca fort cu putinta,pana in sfarsit a ne opune, ne-am supus Domnulul si aminclinat grumazul, sperand in Dumnecled eel a tot puter-nic c1 iubitor de bine 4i in ajutorturile celor ce ne -auales, prin voia luY Dumnedeti, si mail ales de tote in rutgaciunele vastre cele primite de Dumnedeti, pentru care yerugam dupre eum inainte, asa si acum si de aiel inainteInca maY mult sa ne fie de ajutor, prin dispositie parint6sca,

lertrsalimul

ti

bail

n'an

www.dacoromanica.ro

398 DOM.. N rE 1 TuRICe. INED1TE

cu cuv.entul cu fapt-a,. Prea fericite al met stepane, fOrtebine stici scopul rued, ca era ea, sa me due la metaniamea fli acolo sa -rui phitesc sfarsittil, dar fiind-ca asa abine-voit llumne;lett, lucru ee nici ()data n'ait trecut prinmintea mea, the rog sa am ajutorul vostru prin rugaciunii mangaere prin respectatele v6stre scrisorl. Fiind-ca

tronul acesta este cu multa grija plin de invaluiri, decare fiind lnpresurat am nevoe do mUlte rugaciuni si aju-tor spiritual. Aceste cu smerenie si me rog sa me -pro-tejaci tot-deuna, pentru ca am multA d.orinta sa servese pefericirea vastrA la cele dupe putinVa. Tar prea sfintelede Dumnegeu indurAt6rele v6stre iugaciuni sa -mi fie miein ajutor.

1716, Septembrie 29.

Al fericirei Vostre prea intelepte sery micsi in totul la ordine.

Al Ungro-Vlahiet Mitrofan.[Iscalit Grecef;te]

[0 .igi9zalul in Greceft ].

Prin acest act Sinodal sa daritna t3stamentuldisposifiile Mitropolitului Anthim, ca fundator alBisericeT Tuturor Sfinfilor din BucurestT, sa ridicagreutatea pedepselor canonice si blestemele biseri-cesti pentru ceT ce ar calca decisiunele fundatoruluisi 8e permite instreinarea avereT imobile sub pre-text cá Biserica ar avea datorii. Trece BisericaTuturor Sfinfilor sub privighereai administrareaabsoluta a Mitropolifilor timpuluT din BucurestI.Tote acestea numaT pentru a se putea 'instr6inafondul fundatoruluT.

X. Scris6rea pecetluita Patriarhala i Sinodica despre sfin-ita monastire a Tuturor Sfintilor din Bucuresti, zidita de

Mitropolitul Ungro-Vlahiei Anthbv.ieremia cu mila lut Dumnecleu etc.

Lucrurile tale &cute pentru 6meni cate-o-data pentruedificarea adicA si infiintarea binelui i spre folos, acesteeke o-data se intamplA a cadea lute() situatiune contrary

si

si¢i

si

www.dacoromanica.ro

DOCUM EN 1 H.; 1,TORECE IN ED1TE 399

din imprejurarile timpurilor, purtandu-se de ventul vre-ruel ce curge caria sunt supuse lucrurile, cate-o-dataschimbandu-se si prefacandu-se fn alt mod, pentru ea suntsehimbatore si mutat6re dupe natura for ; unele din im-belsugare gi propasire devin mat re'e, urmarite de saraciesi lipsa ; tar altele din contra din neindestulare in imbel-sugare naturalmente Inaintesc spre progres. De aceea siingrijitorii dupe tinapuri si supraveghetorii lucrurilor seocupa a le vinde dupe euviinta, si a be aduce ajutorulputincios si a le puree de-a fi afara de primejdie ; tot asa siIntie lucrurile bisericesti din vechime sa pot vedea multeparichil si asilzarninte sfintite, unele ajungend de la bogatiela saracie si Injosire, far altele din injosire inaltandu-se,pe care aceea carora li s'ati ineredintade sus dupe timpurlprotectiunea biseric6sca urmAnd poruncilor) ce dat,cu timpul obicinuit a administra intr'un chip deosebitintamplarile asazamentelor la parichil sfintiteleDeci, protectorii obstescl datoresc in tot-deuna sa alba oprevedere comuna, lucrurilor de sub et, ca cele ce sunt siau mij16ee sa le tie nesehimbate, sa le ingrijesea si sa beimbunatiltesca cat Este cu putinta ; pentru ea este luerupotrivit ai in conformitate cu acesta, pentru care se sirecunosc in adever protectori si ingrijitori celor de submina lor.

Apoi fiind-ca si eel ce a fost mitropolit al Ungro-Vlahiei Anthim a zidit din temelie inlauntrul Bucurestiloro sfintita monastire pe numele Tuturor Sfintilor en pro-priele lui cheltueli, facend Inca si ehilii in deajuns sprelocuinta si linistea parintilor sedetorl in ea, $i a Inzestrat'osi afierosit multe si deosebite proprietati, cu, necesaresi trebuitore, miscat6re si nemiscatdre si a infrumusetat'ocu obiecte si vase scumpe, si de aid s'a ingrijit adicasi despre traiul of neintrerupt si a existentei of si a caratde la privegherea Patriarbala si maretia tronului nostru Pa-triarlIal ecumenic si apostolic ca sa o faca neatarnata, cTesine stepanitore, autonomg, si de nimenea altul stepanitaqi sa se administreze numai si numai de eatre egumenil

s'ail

§-i biserici.

I-a

a

Ii

set

www.dacoromanica.ro

400 DOCUMENTE 1STOKICE INEDITE

timpurilor si epitropil ei, ca sa fie mai presus de tote pe-ripetiele si ispitele timpulul, ce tote le rastorna, ; eareia( monastiri) dope cererea facuta i s'a dat mai inainte siscrisore patriarhala sinodica pecetluita de catra, Patriarhulde atunci, intarind nu still cum, asemenea cerere si hota-rand, ca acesta monastire sit fie de sine statatore si ne-supusa nici unel fete si nici ecumenicului tron sa se supuna,precum nici numele Patriarhului sit se pomenesca, si lajuraminte si pedepse supusg, pe eel ce ar indrazni sa sdrun-cine aces,t-fel de stare a el, afar& de cum este, si neatarnareaci independenta el, care neatarnare nu se judeca vrednicg,de primit ca fart', de euvent. Deci depunendu-se multecheltueli si ostenell la zidirea el si a chiliilor din jurul ei,inca si a afierosirelov eI, a urmat o datorie in de ajunsa,si multiplg, ceea ce ctitorul fundatorul el, Mitropolitul Un-gro-Vlahiei Antim, avea in stop sa platese si sa o admi-nistreze, dar n'a ajuns ail duce scopul sell pang, la rea-lizare, si sa scape acesta amintita monastire de datorie, fiindeg, a murit ; i monastirea acesta, a remas supusa si in-greuiata la multe datoril, primejduindu-se din causa, da-toriel sa fie nedesevirsita. De aceea s'a socotit lucrul cu-viincios si de trebuinta s'a predat acesta sfintitii mo-nastire sub stepanirea, privegherea si administratia Preasfintitului de acum Mitropolit al Ungro-Vlahiei, pre onoratsi Exarh al Plaiurilor, fratelul si conliturghisitorului nostruCubit in Duhul Sant, Chir Mtrofan, ca sa se Ingrijasca deexistenta, asazarea si imbunatatirea eI si sa aseze egumenin ea dupe timpuri pe eel desevirsit si vrednic de a o ad-ministra, si sa, alba voe de a vinde uncle din proprietatisr afierosirl ale ei, pentru ca s'a ingreuiat de datoriesa-1 platesca datoria scape de superarI si greutatIsfintita monastire, pentru ca sg, nu mai fie expusg, imputgxel ;de aceea s'a cerut ca sa se intaresca acesta cestiune siprin scris6rea n6stra Patriarhala, spre mai desev6rsitacunostintg, si o siguranta mai statornica.

Drept aceea acest fel de cerere, fiind euviinei6sa si pri-vind catre un stop bun, la asezarea si Intarirea sfintitel

1i

1i

ci sh

www.dacoromanica.ro

DO IJNkNTE ISTORICE INTFDITE 401

monastiri, nu o respingern, ci cu bung, cuviintl primind'o, pen-tru ca despre fiintarea sfintelor si respectabililelor monastirisi in general a bisericelor lui D-clett multa dorintA avend,scriem si hotararn cu sorotintA obsteasca sinodicA, si cuprea fericitul prea invetatul Patriarh al IerusalimuluiD. D. Chrisant si cu Prea sfintitii mitropoliti din jurul nos_tru si cu prea ouoratii iubitl frati al nostri in Sf. Spiritsi conliturgisitori, Ca, neatarnarea tai starea de sine sailmai bine a dice fira cap, ca fArA de euvent si nevrednicade primire, sA fie desfiintata si fara putere ; Tar amintita sf.monastire a Tuturor Sfintilor ce s'a zidit din temelie in1A-untrul Bucurejilor de catrA fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei Anthim, de acum si in urma sA remae si SA fie substepanirea, privegherea si administrarea Preasfintitului deacum Mitropolit al Ungro-Vlahiei Chir Mitrofan si a celorce vor fi Mitropoliti in Ungro-Vlahia cu tote afierosirileel miscat6re si nemisc,.tore. far blastAmurile si pedepsele.cuprinse in amintita scrisore Patriarhala SinodicA pdcetluita,sA fie ca nefacute si fara luerare si deslegati sA fie si feritide aceste juraminte si pedepse atat Preasfintitul Mitropolital Ungro-Vlahiel Chir Mitrofan, cum si ce! dupe el Mi-tropoliti, carii ar primi ingrijirea Ungro-Vlahiei, de ase-menea F,H1 Epitropii dupe timpurl, precum si egumenii acestelmonastiri. Apoi Mitropolitul Ungro-Vlahiei Mitrofan saalba voe Ba una din props ietA(ile acestel monastiri,pentru ca s'a ingreulat datoria ei, cum s'a (fig, sail moliisail vii sail vite s n alt-ceva si sA plateasca datoria sAscape de superare si de greutAtile ei ac4stA sf. monastire.Tar proprietilp si afierosiri ale el, dupe plAtireadatoriel, sa r6rnanA neatacate si nejefuite pentru tot-deunala acestA monastire. Datoresce Chin Metrofan al Unaro-bVlahiei de asemenea precum si eel ce vor fi Mitropolitiin Ungro-Vlahia dupe el, sA pazasca si sA conserve ne-schimbate si nestramutate acele ce ctitorul monastirelAnthim fost al Ungro-Vlahiei a asezat si despre primirea

Biserica Orillodoxd Romani 2.

i

vincpi,

ccle-l-alte

gi

www.dacoromanica.ro

402 DOCUMENTE ISTOR10E iNIFD TE

crestinilor ce aleargA la acesta sfintitA morastire despreprimirea streinilor ingroparea for i despre alte fa-cerl de bine Lsi mile si despre t6te acelea ce contribuescla buna stare si buna asezare a sf. monastiri, sa se in-grijascA de tinerea i imbunatAtirea el si sa se ocupesa o supra,vegheze yi pe ea si proprietatile ei si BA asezeegumen dupe timpurI pe eel vrednic si de trebuinta, spteadministrarea §i asezarea cea de folds a el, diriguind celede cuviintA si ocupandu-se de cele ce contribuesc pentrufiintarea si buna starea a el, i sa inlAture si sa evite cu

puterea acele ce ar aduce perdere si produce nere-gularitate, BA facA acele ce contribue spre folosul, bunaasezare i statornicia eT, sa. orinduescA i sa reguleze binepe phrintiI nevoitori in ea, ca sa petreca in lini to i cu-viint'A si sa o conduca cu intelepciune si sfatu6scA peto in SrAntul Duh, i sa porunc6scA a se pazi hotarelesarcinei lor, dupe cum all fagaduit inaintea lula 6menilor. Ast-fel sa se fact si nu in alt chip si nimineasa nu barfeasca si sa se impotriveasca, fie sfintit sail laic,sub greutatea optirel neertate i afurisirel nedeslegatevecInice a a-tot puternicului D -4eu. Deci spre dovadavecinica sigurantA s'a dat amintitulul Preasfintitului Mi-tropolit al Ungro-Vlahiel Chir Mitrotan acestg, scrisoreintaritore a nostrA sinodicA Patriarhala pecetluita inpergament.

1717, luna Decembrie, Indictorul 11.

Subscrisi :

leremia cu mila lul Duninecleg Episcop al Constantino-pola Roma 1V-ort Patriarh Ecum nic; Pat archztl le-rusalimul0 Chrisant hotar6sc; Pais'e al N omidia; Gerasimal Niched; Neofit al Nalpactulut pi Ar a; lerota alDristra; Nicodim al Derculza ; Car nic al Varna.

(Din manuscriptul sub No. 605).[0, iginalul "n Greceinel.

Erbicena.

D-det.

gi

gi

tett

gi

gi

gi

yi

C.

www.dacoromanica.ro

ENCICLICA CANONICA

A

EPISCOPULUI DE RiMNIC FILARETUrmata de comentarli canonice priuitOre la ea.

FILARET en mila lui annnecleil EpiscopulRimnieulut 1)

1) Filaret, care mai inainte a fost Arhierea cu titlul11upiw Mirelor, si care era de origin& din Ioanina, adec&Macedonean, a fost ridicat la demnitatea de Episcop alRimnicului pentru meritele sale, ca carturar. Filaret Epis-copul de Rimnic de la 1780-1792 si in urma de la 17921793 Mitropolit al Ungro-Vlahiei sub numele de FilaretII, a lucrat irnpreunti eu predecesorul seti Chesarie alRimnicului (1773-1780) la traducerea in RomAneste atuturor Mineilor, care On& la acest timp nu eraii tradusein limba nationala, ci se serveau preocii n.ostri cu eelsgrecesti, in epoca fanariot& pe la orase unde stieau limba,far mai inainte cu cele slavonest. SA [tie, ea numal An-tologiul exists, tradus de E,?is'opul de Rimnic Damaschin(1710-1726) si in care nu exist& de cat serviciile de lasfintii cel mai insemnati de preste an ; Tar la eel mai putininsemnati li sa Azusa o slujbA comuna in Antologiul gre-cesc. Prin urmare meritele ce au zadicat pe Filaret laEpiscopatul de Rimnic emit, ct a lucrat impreuna cu Che-sarie la traducerea din G-receste a celor 12 volume de ri-tual, numite Minee (serviciul Sfintilor pentru 12 luta). C.Filaret Episcopul de Rimnic era om inVelept si invetat, o

www.dacoromanica.ro

404 ENCICLICA CANONICI

Cucernice Protopope! 2)Din sud.-... blagoslovenie. Dup6 cuprinderea aces-

tor ponturi, fiind ca ne-am incredintat qi te-arn

stiti acesta si din manuscriptele ce ni-au remas In Biblio-teca Seminarulul central din Bucurestl, unde am dat pestescrierl de ale sale istorice, teologice si exercitiT in limbagreaca, latina si francesa. Ca o noun dovada de cunostintelelul canonice si ritualistice, dal publicitatel acum prima saEnciclica canonic adresata Protolereilor de sub jurisdictiasa, In timpul cat a fost acolo Episcop. Enciclica fiind din1781 (?) sunt sigur ca forte putini din onorabilh paring, ceti-torii Revistel, o cunosc, si el-liar pentru cel ce ar fi veclut'onu este reit a's1 Improspata aceste invetaturi curat Biseri-cesti, si care sunt de mare folds spre pastrarea ne'ntinatasi curate a traditiilor si a datinelor sfintelor nestre credinteOrtodoxe (Vecli ,flespre activitatea, sa literary : S hie Bio-grafiee din viata MitropolituluI Ungro Vlahiet" de Preasf.Melhisedec. 1886).

2) Citcernico Protopope, expresie ce Inca sa 'Dentine Inlimba biserieesca. Curtrnic va sa elicit pios, religios. Pro -topop este cuvent grecesc din 1103-coc,- §i Trsornk (gal cuTCPWTO:: icpeU4de uncle la nol protopop si protoiereti, adicacel Intain intre preoti din pullet de videre administrativ f,4idiscipliner, le premier des pretres. Numirea greaca nuexista in vechile lexicene, ceea ce insamna ca euventul 'a,luat inceputul in Crestinism. Dupe interpretarea Canonis-Willi Zonora la canonul XIV din Neo-Cesaria s'ar 'Areacii, Protoiereii existat. Inca pe acel tirnp. Alt-fel nu se p6teintelege frasa : Horepiscoph fiind in locul celor 70, de a-ceea nu hirotoneau nisi preoti, nice diaconi, precum nicihand Saintului Spirit nu puteau al predea ; dar a proa-duce nu erau opriti, cinstindu-se pentru ingrjhea cea eittrasaraci. Can da,toreal ca veniturile Bisericilor peste career u pu0 sir le disiribue la seraci, si acesta facend erauin cinste..." (Ve41 vol. III. Euvra-yrla 'toy Othov .7.7I ispwv x.,-v6vwv 676 P &).A x7i 116TAY), pag. 92). Iar In Balsamon, altCanonist, Interpretgnd canonul X din Antiohia clice: Esteoprit de can6ne ca sa, se fad, Episcopi in orasele midi sisate, si de aceea hirotonewa in acestea presviteri, adicaProtopopI (7rporroTca-n6`;gc) qi HorepiscopY..." (idem, aeelasi

www.dacoromanica.ro

A EPISr 01 LILL l DE R1MNIC FL' ARET 405

oranduit cu acesta dregatorie bisericesch a proto-popiet, intru tote sa fit sarguitor a sa urma in-tocma, Insutt mat intaTu purtandu-te cu incelep-volum, pag. 142). Aristen, alt Comentator al can6nelor, Inexplicarea canonului XIII din Anghira dice: X(operckxonot

criglEpov Fv TVA XWf..161.t4 xcd piy-x1.4 "Ttp-O3TOTCCOtaE.;XErSELEvot. ,fChorepiscopi sunt eel ce asta-di se numesc Pro-topopi in unele orate localitati" (Opera cit. vol. 111,pig. 48) In ordinea officiilor $i a boeridor mares Bisericidin Constantinopol se vede Qi oficiul de Protopop : Proto-popul (6 7tpuroTraTcc) se ridicb la propriul sell grad failalt ordin si demritate" opul citat, vol. 5, 1 ag. 539)losif Bingam In cartea sa : Origines sive antiquitates ec-.clesiasticae la pag. 332 dice : Quod non de urbis tantumRomae presbyteris accipiendum, sed de primis sacerdotibusaliarum urbium, quibus paraeciae, id ist, tituli commisi.Graecorum infinyt aetas TcpwcorcaTci814 vocavit, qui videturin locum Chorepiscopormn successisse..." Sf. Athanasie ina II Apologie a sa (editia din Paris 1698, pag 200, vol I)dice Localitatea Mareota apartine Alexandriei, nici-o-data In acea tara a fost Episcop sati Horepiscop ; ci Biae-ricile aces localitgti se supuneati Episcopulta Alexandriei.Fie-care dintre pregviteri propriile for sate ca gecemai multe In numer". Din aceste citate regalia, eá oficiul.Protopopiatului In Biserica n6strA Or hodoxa este fortevechiu, se gaseste de °data, cu orpnisarea ierarhica, canjutiltori Episcopilor Mitropolitilor in administrarea E-parhiilor. Tot acesti Prototerei se numeati gi revisers cum4icem not astql 'O Cr.Pi7TOCTO; TCpurpUrEpo4 x l 7LEpt03EJ-T-4 'A)42v8po4=Prea piosul presbiter i revizor Alexandra(Concil din HaIcedon Pi act. W, torn. IV, pag. 535).Protopopul nu este de cat conajutaborul, omul de incre-dere al Episcopului, pentru a-1 usura in administratia Epar-hiala. Filaret Episcopul de Rimnic it numeste pe protopopepitrop al Arhieteului, adica omul seu de incredere ; pentruett, acesta insemna cuventul grec, 1.cirpo-co4, procurator,vicariug din toinco=ircrrpimo=permitto, trado, con-cedo. Ca functiunea de protopop in tara nostra a atarnatIn tot -donna de Episcopul respectiv ni-o spune tot FilaretNe-am incredintat s4 le um oHnduit cu acesta diregator'eBiserithscd a Protopopiet". La not la Romani protopopiile

OE stab, el.

si

(idcm,

$i

Elj)

Qi

au

tel gi

www.dacoromanica.ro

406 tNCTCT1rA CANONICA

cTune ca un epitrop al ArhiereuluT, si sa aIbT viatacucernica cu fricaluiDumne4eti, ca sa fii spre pada.

i celor-l-alts preotT, ferindu-te in tot chipul deasuprele i nedreptati, Tar ne purtandu-te

cu oranduTala, ne silindu-te spre Iniplinirea aces-tor porund bisericesti a sa urma, macar ca aT cgs-

aunt forte \Peal, se pierd in noptea timpurilor ca si totecestiunele straveclii. Cand ne cunastem c6, suntem crestiniOahu urmele protopopiatelor. (Consultk Iliklosich, Actapatriarhatus Constantinopolitani tomus posterior). Lucrulse explica usor. In Verne ocupate de Romani nici odatin'at fost multe Episcopate, si dar Eparhiile fiind fOrteintinse nu puteaii Episcopii singuri, cat de activi ar fifost, sa administreze el singuri constiincios Eparhiile lor,care se compuneail din mai multe districte; de aceea s'attrefugiat la acest Tap)°, numindu-se la orasele principale,capitalele districtelorcite un preot de incredere, careajuta pe Episcop in !Astoria spirituals luandu-i dintre ceimai cult!.

La Romani apal ex st pant astAcji multe familii vechi cepOrtil pronumele Protopopescu. Ast- fel dar, Protopopil s'atiProtoiereii exist din OM vechimea in Biserica Orthodoxael au luat locul Chorepiscopilor, emit se ocupat cu ad-ministratia unor Bisericl din un oras al unei Eparliii. darcarii timjend a abuza att fost dtsfiintati si in locul lots'att asezat Protoiereii, acestia dupe aceea au ocupat lo-cul visitatorilor, devenind ei revisor i. Deci pentru ca Proto-iereii de pe timpul Episcopului do Rimnic Filaret sa stiece trebue sa fact in functiunea for sa's1 cun6sch m-datoririle ce sunt strins legate de misiunea lor, ark thcutacesta, Enciclica canonica, cheman lu -i la indatoriri Epis-copie Ara Protoierie p6te iar Protoierie care sa n'aibao Episcapie de unde se depinda nu se p6te. Protoierieelectiva, este un lucru anticanonic, caci nimic de felul acestanu cunosc. in vechlul Orthodoxism s'apol ce ar insemnaa fi ales de un colegiu ce n'are dreptul de a-I numi? caciacest drept 11 are numai Eptscopul, in numele cAruia a-juta la mersul administrativ al unei Eparliii. Apoi cum s'arputea sa fie ales, impus Episcopultu, pe cand dupa canhnenumal Episcopul este respuncetor de starea bunt on reaa EparhieT?

§i§i

oil

fi,

rapirl

qi si

1i

;

www.dacoromanica.ro

A It PISCOPULUI Dr RIMN C Fl ARET 407

tigat cinste i mila de la noT, dar precum c itemarAtandu-te nevrednic stiff ca atuncea veT aveane cinste si urgie, acesta poruncim :

Ponturile de urmarea ce sa cade a face si a dapovacuire cucernicul PreotKir Popa... ce s'au oran-duit Protopop la sud a) precum maT jos aratA.

a) Nimenea s'a nu indraznesca a face Beserica IiiEparhie, far de voia i blagoslovenia nOstra, dupeporunca PraviliT, ci maT intam sa ni sa aratesi mosia a cullaste, i departarea BesericiT cata casteuna de alta, adunarea crestiuilor cata Taste, siasadandu-i-s6 voe de incepere sa se faca, si- ispravin-du-se, Tar sa ne instiii4eze cum ca savarsit,cum ca are tote cele trebuincTose deplin, ca sa albai blagoslovenie de tarnosire. 4)

8) Preot Kir Popa ce s'au orinduit protopop la sud... Cn-ventul preot probabil ea se deriva din latinescul prae-eo,a merge inainte, a conduce pe cine-va in eele spirituale,a interpreta aitora cuvintele Scripture) etc., cat despre cu-ventul popa, apoi este cu totul latin popa $i inset:inn sa-erificator, cu tote ca cuventul iereu-tEpek, sfintit greceste,este molt intrebuintat in textele vechi romanesti. Sad esteenvent slavon insemnaz L tinut, district, asa se numeadistrictele din vechime, mac ales in Valahia.

4) Data, s'ar fi pazit acastA. dispositie luata, in EparhiaRimnicului de ci tiL Filaret Episcopul, asta-di n'am intim-pina atatea grentati in formarea parohit. or. Dupe carminenu pate cine-va zidi o Biserica prea aprope de alta, pen-tru cuventul ea, nu s'ar putea cu deinnitate ambele intretinea.Apoi despre acasta aca se expt ima Fotie Patriaihul in Nomo-canonul sn: Ca eel ce voeste a zidi cash de rugactunesan Biserica sa vorba4ei despre acest% cu Episcoput cetatei$i sa, o dotez.- cu cele de nevoe pentru Munnt si sfantaliturgics), cum si conservarea loculnt nestramutat ci intretilnerea servitorilor, i atunef Episeopul ficend tuturor cu-noscut lucrul, se duce acolo cu public si cu rugactune,infinge crucea, si apoi incepe chdirea. Dupe aceea eel ^eincepe a zidi o Biserica noun, sari a restaura una veche

sit

locul,

s'au

si

pi

pi

si

www.dacoromanica.ro

408 ENC1CLICA CANONICA

b) . SA aTlYa purtare de grija a eereeta lipseledupe la sfintele Beserid, atat c4le din launtru cat

este obligat, impreunit cu clironomii set, de economtde administratorul (Provinciei) ca sa seversasca ceea ce ainceput". Tot Fotie (lice : Data cine-va ar severs; liturgiein casa particulars in soprone proastii-aule, sate ar permitecut-va sa seversasca, sau fart, de preotT consacrati de Epis-copul locurilor, locul in care s'a Mout cu stiinta stepanului,se consfinteste Bi ericet prin Episcop, Econom si admi-nistrator, dupe dispositia III-a a cap. II din Nearale.., Iardata stepanul nu stia despre acesta, nu se supunea pter-dere, dar ingrijitorit ceT ce stiau, amenit salariatt $i ernfiteutiise exilaii din Provincie averea lor era luata de Biserica;tar administratorii provinciilor neglijand acestea cu stiintaerau supust la o dare de 50 litre (aur)" (Veclt Nomo-ca-nonul Fotie, vol. I. pag. 117 si 118 in opera I1'.ra-r6i) Or wv xxi isp&v xxvtivwv). Aceste dispositit hate de Im-periul Bisantin, in curgerea timpulut ni conservatFotie si din care resulta, ca nu on tine, ori i caud $i inon -ce loc si distanta pate cladi o Biserica, ci lucrul trebuesa se faca cu stiinta $i aprobarea Episcopulut Eparhiot,alt fel era supus locul acela confiscarei, in favarea 13isericet,tar oficialii la pedepse -de exilare §i confiscare. Pentru ceare s'au luat aseruinea chspositit energice ? Pentru a nu se zidiBiserici de cat acolo unde se simta nevoe $i se da admisiuneaEpiscopultn? Respunsul este usor de dat, pentru c t can6-nele 'I pre-ved. Era Interclis sub aspre pedepse cononicede a nu se antrum crestinii in adunart (Biserici) particu-lare, despretuind Biserica" (canon VI din Gangra). care eraoficial recunos 'uta, sere a nu se nutri eresiile, saismele-si atnbitiile celor bogati, cant n'ar fi volt a urma la Bise-rica cornura impremni en poporul. Biserica in tot-d6unaati combatut mandria ingamfarea bogatilor si a aristo-cratilor, impunendu li obligatiunea de a merge itnpreunitcu poporul la aceeast Biserica. Cu t6te acestea $i in Orientsi in tarn not in timpurile de decadent], nafonala si candputerea boerilor era far margent, s'au ridit atatea bisericuti

paraclise pe 'ADO palatele lor, in cat am ajuns a aveaprin nrmele principal nenuro6rate bisericuti, care cu dis-paritiunea acelor familit, au disparut qi putinta intreOnereTlor ; tar clerul de pe la acele bisericutt boeresta a ajuns sa

luT .rf.1

le -au

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

A ?Pi .ICOPULUI DE RIMNIC FILARET 409

qi cele de afara, adeca de vor fi Begricile dezvA-lite, qi va ploa inteansele, sail vor fi ne ingradite,

vor zAcea pe Pang6 Bes4rici sari intinda dobi-t6ce, sá aYbk" a da porunca Preotilor, i in tirelocuitorilor, sail ctitorilor ce vor fi ai aceT Beserici,

cersitoresea. Cine are ochi n'are de cat sti, se uite in Bu-curesti si Iasi etc. si va constata faptul prin sine insusi-Dupe dispositiile canOnelor (31. Apostolic,- 2 si 5 din An-tiohia, 51, din Laodicia si 31 si 39 din Sinodul Ecumenicdin Trula) este obigat fundatorul unei biserici a o inzestraen cele trebuttore pentru vecinicie, tar gerarea averei eralasata neconditionat pe sama Episcopulut locultu. Ctitoruln'avea si nici succesorit lui nice un drept de a numi ortrecomenda el personalul Bisericet, nice a-1 distitui ad pla-citum ; ci aeest drept II avea absolut numai Episcopul. El,ctitorul, avea, numai acest drept perpetuu de a fi pomenitin tot -donna numele lut si a families luI in acea Biserica.Averea con-,acratl, Bisericei era declarata prin dreptul Bi-sautin nealieuabila, sub ors -ce formet si in on ce impre-jurarf. (Consults Fotie, Nomo-canonul vol. I. pag. 82-108unde sunt citate tote nuvelele Imperatorilor 13isantint inacesta cestiune, de aseminea comentariile lui Balsamon,Z morn si Aristen la canonele citate, i.i opera EUTMICLOC1WY iEpwv zavovw). Dupe ce se termina Bisericacu tote cele trebuit6re, apoi se instiinta. Episeopul, caretrebuea s'o sfintascit (tarno9easca, dupe expresiunea vechebisericeasca). Putea, nu numai el singur, Episcopul, s'osfintiasea., ci tritnitea, ceea ce se face si asta dr, pe Prototereisfi severla ca sfintirea, numai aciea trebue s atbi sfintitulAntirnis, prevedut en sfintele m6. e ale until martir si caretrebuea sa, fie sfintit si subs iris de Episcopul locului. Sanu uttam ca, in vechime trite Iustitutiile de bine facer! ea :casele de asiluti pentru calaton si seraci, o piciile, orfa-notrofiile, easels de betrani (gherondocomille) casele pentruf2itaci, tote erau puse sub sprijinul si ingnjirea Bisericeide okra, legile bisantine si de unde a venit datina si lano la RoniAni, pentru ea leg'slat;unea nastr veche eracuprinsa, din obiceinl Wet si legile Wzantine. Nu yeti gisio singurit institutie sociala de bine-facere la Romani, caresa nu fie puse sub patronagiul Bisericei, tar acOsta pentru

pi

cci

t

www.dacoromanica.ro

410 EINCICLICA CANONICA

ca, dupe datoria ce ad sa le in.Valesch, sa le ingra-descg, ca sa, numaY intre dobitdcele in tinda sadin curtea Besericii preste mormenturile crWinilor 5)ca fundatori! u'aveail incredere in alte persOne, ce se stre-cora prin timp. In firea omeneascit sta inascut simtul sidorinta de a trai in vecinicie, adich si dincolo de rnorment,lucru pe care numat sf. Biserica Crestina fl invatA, credesi it realiseza prin acte si cerimoni! religiose, prin urmaregarantOzh pe donator pe vecinicie. Acosta insamnh pomeni-rile pentru cei r6posati ctitori si donator! si miluitori sfin.-telor locasur! si altor asez6minte pentru binele obstesc, cesa fac anual pe la Biserici.

5) Tot! Protoiereii in reviziile for prin judete aunt obli-gati a observa strict, ca sfintele Biserica sa fie bine intre-tinute de ctitori, enoriasi sau de comune, adech: sa fiecarat spoite, bine acoperite, pentru a nu plota pe cupolesi ziduri si ast-fel de timp a se deteriora. Este mare ru-sine si lipsa de respect pentru sf. nastrA, Religie de a selasa in neingrijire si paraginire sf. locasurt, pentru ch eleaunt cartea vie in care streinit privitori citesc definitiv simtulreligion si moralitatea ce predomina in acea localitate, ]aacel popor ! Chiar onorabilii parohi si superior! aunt da-tori insist a sfatui poporul de a'kti intretinea Biserica tor,care este casa de obste a tor, locul de asil si alinare la,nevoi si necazuti. Dui:16 canonul 88 al Sinodulul din Trulanu este permis a se introduce in sfintele B'serici animalesi nici miser! si nimic din alte creatur, pentru eh Biseticaeste infiintat, nutria! pentru ow, ca fiinth religiosa si wo-mb,. Numal putin trebue onorab. Protoleret a observastrict data imprejurimele Bisericet sunt in stare bunt!, sprea nu intra in curtea Bisericea animale, cad este o pro-fanare de cele sfinte, tar preotul vrednic de canorisire.Asta-di prin o nouti dispositie a G-uvernulut, pentru igienapublich, cimitirile aunt seas° afara din curtea Bisericilor,nu cum era panh in present. Trebue dar ca si aceste cimitiresa fie bir e mgradite, pi evOute cu santurt si in ruijlocdaca -i posibil cu o mi,,,i, capela, unde la nevoe sa se poth,face si serviciul inmormentaret. Este o pi ofanare larAVde cele sfinte de a se lasa desgradite si in negligent,cimitirile. pentru ca atata recunostinth conservam pentruphrintii si rudele nostre cAta se arata prin fapta, adich' prin

www.dacoromanica.ro

A EPISCO I DE RIM IIC FILARkT 411

SA cerceteze si in sfautul oltar pentru Sfanta Pri-cestauie, sa vada in ce loc, si cu ce pastrare o tinpreotii. Sa is aminte sa nu fie in loc care sA mu-cezescA, sari sa albA stricAcmne de sarecT. Sa nucum-va sl. o tie pre la casele preotilor, ci sA sepAstreze intru o cutiora in sfantul oltar. 6) Asijde-

ingrijirea ce o avem pentru mormintele lor. Din t6ta e-chimea locurile unde eran depuse remasitile pamentesti aleparintilor, fratilor si rudelor nostre, erau respectate cumulta religiositate si aspru pedepiiti eel ce le-ar profana,on le-ar deschide spre a le jefui (Consults, can6nele 61 si66 ale Sf. Vasilie, idem can6nele 7, 8 si 9 ale Sf. GrigorieNisis din Pidalionnl romane e).

6) Despre pastiarea Sf. Agnet, adica a sf. Cominecatun,este dator Prototereul a cerceta, dar mat ales sub as-prt pedeapsa canonica preotul este obligat a se ingriji eneel mat mare respect si sfintenie de a-1 _pastra pe sfautaAfasa, bine Inchis si la loc uscat spre a nu niucezi. Satie ca, sf. Cornineeatura se pastreza pentru trebuinti ur-

gente in tdta vremea preste an gata in sf. Altar, in Chi-vot, asa numit metaforic, care nu-T de cat o cutie de metalbine inchisa. Nu este penis ca acea cutie Ed fie de sticla,lut sau si de lemn, dupe cum am vedut en regret pe launele biserici de lard, In asa numite rachitepentru caaunt fragile si represinta putinul respect ce'l avem catrtSf. Corp al Domnulut Christos. De ordinar Chivotele suntde metal. aur, argint, platina si aram t, dar amita pentrua evita ocsidat ea. Chivotele in decornun an forma unei Bi-serici si cite-odata chtar a Bisericel acelia. Chivotul trebuesa stea in tot-deuna pe Sf. Masa in Altar si nu este inga-duit de a se lua sf. Corp in casele preotilor si a sta pecorde on prin saltarele lor, sau a se purta in sin de catla nevoe, si indata ce preotul a seversit Nf. impartasire, cumult respect sa duca grabnie restul sfantului Corp tzi s t-1aseze in Bisetica in Chivot. Nu-i vorb, am audit si acesta,ca unit din Protoiereii tinipunlor vechT, pentru a puteaelupi ceva de la preotii mat cu stare, apot sverleatt fari-matun de pane prin jurul Chivotultil pe sf. Masa st pre-texta in urtnit ci ar fi din Manful Corp, si atunci vat depreot, nuroaT el stia cu cat scapa! Abuz 11 este de candu-tomul si va dura cat va fi, dar tot abuz se va chema!

?Litt

@i

@r

www.dacoromanica.ro

412 ENCICLICA CANONIC/

rea §i sfantul Antimis spy aTtoa sfinte m6§te, sa nufie invechit, §i spart, nici sa fie al altui Arhierettstrein, ci al EparhieT. Sfintele vase sa fie de co-

7) 'A.v-cLuivcrtc4,'Arry.ivcrtasunt cuvinte dintimpul decadentei grecitatei, de aceea jumetate este gre-cesc ecvTiin loc desi jumetate latinesc vdcrxmensamasq, adica in loc de masa, aces ce tine locul sf. Mese.In Lexiconul lui Suida cetim: 'Avcc;itivcrtov ,rapt Pcov.cdoL4Tpc,-4ac Trpb tot.18tx2o-rrIpiou xEtf/girkAntimis la Romani eramasa ce era aozatrt inaintea tribunalului. In canonul 7din Sinod at VII Ecumenic cetim Deci cite din res-pectatele temple s'ausfintit fard sfintele m6,,tte ale maftirilor,hotarim ca in acestea sa se faca depunerea mostelor cu obict-nuita rugaciune. lar eel ce ar sfinti templu f Ira sfintelemolte s' fie catherisit, ca until ce calca traditiile biseri-cesti". lconomahii pe langa ca combateaii uzul sfinteloric6ne in Biserici si inchinaciunea data lor, spot el nu in-trebuintail nicT sf. in6te la sfintirea lor, ceea cea slat motiv Sf. Sinod de a-1 comb lte si a restabiii in13iserica traditia. Sa stie ca la inceputul crestinismulutcrestinb se adunau pe locurile uncle suferisecAnd Wean preferei a zidi temple cre§tine pe locurile undeveteranii soldati at lui Christos primise mat tirul, pentrucare cuvent si Bisericele ati purtat numirea de Martiriu(NI7F6pcx). De acolo vechia traditie ca pe locurile unclenu se martirizase vre nn crestin, clar era nevoe de a seedifica o Biserica, se puneau sf. malte de ale martirilor nu-maT in sf. Masa, si mat in urani in sfintitul antimis, careLinea loe de masa. Balsamon interpretAnd canonul acestadice: Eta obiceni eclesiastic ca sfintitele temple sa sesfintasca prin sfintele rn6lle ale martnaloi.... Ar dice tine -va:

cum se sfintese ast at casele de rugacturn depu-nerea m6;telor? i de ce nu se fac in aceste si servicii decatri Episcopi, ci nuniai de catra preoti? S'a audit caantimisele ce s t dart din paitea Arhierellor, to timpul chndse face sfintirea templultu, eand se dau la casele de ruga-mini, in lot de sfintire, adeca de intronare, inoire si des -chidere. De aceea dar s'au Si nunait antiruise, adeca repre-

tatiuni si into cuirea tuturor acestor minse, ce co mplectezi.sf. Masa a stenanulni" .. Tot Balsamon continua... Intre-band cine-va, cum se face sfintirea Bisericilor? Am audit

ULericilor

si

Si fora

')

n..

martiria, ei

www.dacoromanica.ro

A El I;( 0- UI UI DE RIM NIC Fl ARKT 413

sitorT, de nu sh va putea de argint, Tar nu de p-

oi infingirea temeliei se face nurnai grin rugactunea E-piscopului locultii, si devine stavropigiu local ; tar consa-crarea dupe terminarea templului, cand se seversesc celepentru deschidere, 0 intronarea si t6te cele trebuitare Int,atunci cand se unge cu sf. mir si se depun radstele martirice".(Vetlin!»071-fp.a. -reiiv ..c.tv:wv -hat ispar) xxv6auv, vol. II, paw.580-582). 13,,spre acest suet lath ce ne spune ski ManuelEpiscopul Beilensiei la intrebart: tiat cum sa fac anti-nrensile. Cand Arhiereul el insult severleste sfintirea, dinpanza cu cake acopere si face invalirea meset, tiind o partemica si subscriind'o o da preotilor, si farg de acesta nupot servi". Nol insa Clericii ortodox] n'avem nevoe de ata.teaexplicari, pentru ca stim, ca sfintitill Antimis sa sfintestede catra, .Arhiereul loculm, se prevede cn o particica desf. maste ale vre-unui martir, s'apoi it subsciie ku'l da Bise-rice] ce are nevoe, dupe canine in dar, adica taxa, vreoplata de cat costul brut al materiel. Nu se pate face dinAte materi] de cat matasiti, in si panz 1. Nu este permis ase spala ski nief a-I iutrebuinta fiind rupt sau taeat de ve-chime, in aseminea caz preotul trebue sa'I aduca la Protoierie, care este obligati), a-1 da unul nun in toe. Na estebine c,t de cafe ort sa schimb.1 un Episcop in o Epiuhiesa se dea Antimise non], &and cele existents de la predice-sorul Episcop Bunt in stare buna; de aseminea sub nice uncuvent nu pate s6versi preotul liturgia pe un Antimis ce1-ar aduce cu sine din alta Eparhie, sail n'ar a isealit deEpi. copul loculut, sau ar fi carpit on spltlat. Fara de An-timis nu se p6 e severi sfai to liturgie. Antinusul singur,in easurl de nevol, turburart, rest ale ski resbae tine loc desf Make). Un act, din timpul Patliarhulul de IerusalimChrisant, da deslega.ke Episcopulut de Beigrad, ca potset ersi sf. lituigie in timpuri de nevoe in padtri, nnintt sipesters, numai data an cu el Antimisul, pentru ca acestaasa se practica la poporele barbare din Asia si care's ere--tine, apot ca acest obicetu, (lice Chrisant, are loe ski laMoldova in multe imprejurari grele, bale Iii resbOe. totasa se practica ski in yalahia. Aceste ;Ilse de ChrisantPatlialhul, au insemnatate mare pentru not Romanii. Intot casul Antimisele dupe ce se invechesc trebuesc depusela Episcopia respectiva, pentru ca ele pot deveni cu timpul

www.dacoromanica.ro

414 ENC(CLTCA CANONICA

mart sari de lemu. 8) SA cereeteze de are zdravene

indicele eel mai sigure despre intinderea unei Episcopii *inumele Episcopului si datele din diferite epoce (Vecji Sui-ceri Thesaurus, vol. I, peg. 378 $i 379). Cel ce voeste sitcun6sca mai molt despre Antimins sa citeasca respunsurilelui Ioan Episcopul Chitrulni catra Constantin ArhiepiscopulDirahiului (EU rcocip.x Tc)v aEtwv xxv6vcov v. 5, peg.415 si 416).

8) Sfintitele vaseiEpa axgfrilise si od6rele Bisericei,unele din ele aunt in intrebuintare in Biserica chiar de lainceputul el, de cand s'a s6verqit frangerea panel prinApostoli. Aceste vase odata consacrate pentru Biserica, nuputeati sub nici tin cu eat fi intrebuit tate la cite trebuing.

anonul 73 Apostolic (lice: Vas de aur sail de argintconsacrat, sat panz i, nimeni sa nu le substraga pentru in-trebuintarea proprie. Iar data s'ar surprinde cine-va sase pedepsesca cu aforisenie". (Consulta *i canonul I al Si-nodului Constantinopolitan tinut in Biserica SLApostoh siinterpretarea lul in Balsamon. EUvrotyp.cc TC61., aElcov xxi iepiovxxvovwv, vol. II, pag. 684 si 685). Numai pentru eliberareadin robie a crestinilor de la paghni era permis a se dachiar sfintitele vase *i argintariile de pe icone, dupe cemai intaiu le topeau (Veli Codicile lui Iustinian I, II. 21).Pentru conservarea vaselor sfinte Inca in cele mai vechiBiserici exists un be anumit Scltevofilac1 21=EXEU97;1\64XLOYz---V e§n entarie= (adica be m care se conserva vasele) si eraincredintate unei anume personeSchevofilachiului, de unclecu timpul a iesit si bo,.ria de Schrwofilaes. Iata cite auntvasele sfintite in intrebuintare in Biserica nostra ortho-doxa :

1) PotirulPaharulffonjatov, Calix, Poculum, fabricatdin metal de aur, argint, platin'i, tar de era de bronz Sicositor, trebuea sa fie a -trite, pentru a nu o s la. Si, gasescgi de pietre de pret ca matostat etc., ba si de sticla intimpurile primare, case din causa fragibtlit tel au lost sus-pendate din nz. Forma era acea a vasului arnforei, adicapaharul en pedestal si mai des his la gurA. Nu se stie ceforma a avut paharul cu care a servit lisus Christos peUcenicii eel la sf. Cina, probabil, insa ca a t fi avut acestaforma orientala. (Consulta Suieeri Thesaurus vol. II, pag.813).

xai icp(w

ei

www.dacoromanica.ro

A EPISCOPUI Ut DE FIMNIC FILARDT 415

Beserica odajdiile tole trebuindase tote. Adeca

2) Steatiaecat07xo4Stella, al cAria serviciu este de anu se atinge de sf. Corp aeoperementul. Nu se amintestedespre ea de eel vechi sf. Parini, dar necesitatea el esteevidentA. Ea sirnboliseza steaua din Bethleem.

3) Su litaCopia)Oyxlculte, cu care se state dinprescure sf. Corp §i cele-l-alte particele stiute ; ea, sulita seterminii, de obicelu la vela -l-alt capAt cu o cruce. Despreea anninteste i Patriarhul German, cum $i liturgierele rids-tre orthodoxe vechT.

4) BureteleEIT6m4Burete de mare si a arum intre-buintare in Biserica este f6rte veche (Vegt Sf. loan Chri-sostom, Omilia a 3 cktrA Efeseni). Serveste pentru a curaticorect sf. Potir de micile tAramaturi din Potir $i de ume-ditatea rmasit in sf. Potir.

5). Discultalerul---AE0-744, pe care sa pune sf. Agnitt6te -particelele sedse din prescure. Vechimea lin este de()data en a Potirului.

6) LinguritaAo (iic, Koy,),tiptov, cu care ne'npartasimcare s'a inventat de buns soma, pentru a evita viirsareasfintelor de pe timpul cand crestinit se cominecail directdin Potir. Introducerea linguritei se atribue de Goar Sf.Joan Crisostom (Vecii intmoducerea lui in liturgie, Bzo),67Lovsive rituale Graecorum). Biserica Romani papistasascA asuspendat lingurita, s'a introdus elestele, pretextand caundo este corp. acolo singe, treaba tor.

7) Ripidele, despre acestea sa face amintire inConstitutiile Apostolice (8 12). Ele serveati pentru a pre-veni de a nu ca-dea insecte s tt1 pulbere din Ref in sf. Potir.La incept t erau purtate de Economt Sachelart in Bise-rica pataialhala, ash. di Ins de diaconi. Amintirea for alemas acum in d p inderea on traditia liturgica, child adecase dice Credal, pipotul descoperind Potirul it urnbreste cuaeopei ementul.

8) Ibricelul de fiert aptt:iovpe care o varet preotulIn sf. Potir la timpul stint. Aceste aunt sfintele vase sailod6re in Biserica n6str . Tote aceste insemnare sim-boliea, asa Potiiul simbolisaza mAntuirea nostia prin co-municale Petharul mantuii ef vau lua ,si numele DomnulutvOu chiema". Steaua de deasupra disculul preconis6z steaua-e a condus pe Magil din Persia la B thleem. Copia,

§i

an fp

ai

ai

P6rit3tx,

ai

www.dacoromanica.ro

416 ENCICLICA CANONICA

epetrahilul, stihariul, felonul, .rucavitele si poTasul,sau far de acestea sluj6sc, 9) asernen.ea i eartile

lar.cea cu mare a fost impuns Baas Christos pe Crucek57, tenu/ did °stag cu soli fa in costa ha a impuns ysi in-data a Ieit sange ape. Buretele, eurAtirea nostrii, depe'eate prin sf. Cominecare. Discul, eslele ba si mormentullui Iisus Christos Lingurita, elestele prin care unul dinSerafimi a hat carbunele de pe sfesnie si l'a dat profe-tulni Isaia pentru a se curAti de pecatele lut. Ripidele, acarora loc la not asta-di tin acoperemintele (proeovetele)insammt. splenclorea 8,i majestatea divine, incunjurata decetele ingeresti. In fine. spa ( alda, zelul credintei cum siimitarea ettldure interne a Angelut lui Christos. Pe acestevase trebue sa le cerceteze eu de amaruntul Protmereul laon -ce Biserica, si (Nce le-ar psi in negligenta sa pedepSeSCIL pe preot, lar de ar fi cu lipsa sal opreasea de a maioficia, pPna nu le va avea t6te si in conditii canonice.

9) Vesmintele necesare pentru servirea in sfanta nostrA13isetica Orthodexrt, la tote imprejurArile si timpurile si inspecial la seversirea sf. Liturgic, aunt urmatorele, pentrutote gradele terarhice, diaconi, preoti si arhierei.:

1) StihariulE-nx4tovalga, tunica, dalmatica, ( amisia,talaris. Accst vesment nu era alt-ceva de cat llama sauvewentul lung pana la glezne ce se intrebuinta in Orient,si Cu deosebire era fabricat din panz de in ; Grec i it nu-mean Tco;rip-r.; si xvrthy io-rpocrAcuro;, adeca hlina villa laglezne. Li Romani in Roma era interdis tinerilor de apurta dalmatica, ci o S'a numit Stihariupentru dungele on ver ile ce avea acest vesmant pe care-1purtau Episcopif cet mat insemnatt. Gherasim Patriarhulse expiima asa : Sterile ()opi,x) cari aunt la extremitateamanieilor insamna legaturile Jul Uses Clnis-tos la nani; Tarcele de pe laturi (dungele) insamna sangele varsat dincosta lui Christos pe Cruce". (Vedt Goar. pag. 110). Samal infrumuseta si cu litere si triunghturi, cum De spumeBalsamon. Cand era simplu se nurnea cameracamisia.Stillariul in genere a fost in vechime de culdre alba, macales al Episcopului, la diaconi variati eolorile, de aceea seasamilna mult ctt dalmatica (VOA `Pop.Tc6-cou lEttoupyocil pag.201). La papistas1 mal _este o haina, numita amictus, care

tam uniet.

si

tntna,

www.dacoromanica.ro

A EPISCOPUILI L E RIMNIC FILARET 417

corespunde cu anavolarN1 nostru impus de marele Paho-mie pentru monahi, acest vesment la not nu existii. L'abbeMartigny in Dictionarul sea Antiquit4s Chretiennes, la pag.651 dice : Arnictul este singurul vesment asupra cannaeste nesiguranta.... Isidor de Sivila it numeste anabolarium

afirma ca a fost mai intaiu un voal de care se servea fe-meile pentru ascunde umerile... Unii socot ca ankietular fi fost acel voal ce acoperea capul si care la eel" vechise numea mafort... La inceput amictul se purta pe deasu-pra si nu pe de desupt cum se practica acum". Nos nu-1avem acest vesment, care n'are nice o intrebuintare

necesarA.2) Orarful'flp4tov, care se deriva din latinescul os-

oris i corespunde cu prosopul sari basmata cu care sestergea pe lata( Vedt TrebelliusPollio; Istoria ImperatorilorRomani). Orariul on sudariul era obiectul de care se ser-vea in timpul oficieret, si de aicea a devenit un semndistinctiv. In Sinodul din Laodicia prin canonele 22 si 23se interclice ierarhiei inferiare, ipodiaconilor, cetetilorpreotilor de a purta Orariu. Pana pe timpul lui IsidorPelusiotul (seculul al V-le) Orariul avea forma batiste.Sf. loan Chrisostorn compara oranul cu aripele ingerilor.Dupe cum eel din jurul Imperatorilor ordonau poporuluicele ce erati de realisat prin un semn fAcut cu hlamida,on mai adese cu haina de deasupra ; de aseminea i dia-conal conduce prin el pe popor in ruggeluni, tinend cucele trey degete ale mane drepte Orariul.

3) Epitraltiliu1-1-rarpaxiiMovstola, dis corupt i patrahirpatrafir, este ornamentul de distinctiune al Preotului, de

aceea se numeste de extra, latim stola, adica vesment prinescelenta. Epitrahiliul era un semn de ornament distictiv,mai ales la Perst, $i de unde a irnprurnutat apoi Imperatoriibizantini aka. numitele 7-ct?ox-ciy.ex, adicit engolpiile.

dice : Ca preotul pune in fnrul grumazulta set epi-trahiliul" ; Latinii numeau epitrahilia §i Orariul, de undededucem eii orariul diaeonului a luat forma de acum (inloot! bastuale ce era alta data) de la epitrahil, portaatarnat de unaerf, in cat pus in jurul gatului pe deasuprastihariului devine epitrahilia. Insemnarea lui smabolica, incretinism erte franghia cu care a fost legat Eats Christos(Verli `Pv.Tc6-co'i Au oupytz-l) pag. 202).

4) Cingulul, Z4)nCingulum--4is beau si peas in ye-Bis erica Orthodoxit Romani 3.

ciala

Evhoto-gild

see

.spe-

pi

0-1

www.dacoromanica.ro

418 ENCICL ICA CANONICA

chime la Romani. Intrebuintarea hit este evidentA, ajutape servitor'', preott Zvi Arhieret, spre a fi mat comocli inefectuarea serviciulut: Bina-cuantat fie Dumnecleg careme incinge cu putere".

5) Manecarilettcy.,ivwx&rreo6.1.Tca., alto data se nu,mean rucavite, slavoneste, la ,z:nant. Tot pentru usura-rea si-indamanarea laY serviciti s'ad introdus maneearele,pe care in vechime le purtati numai Episcopit, dupe Balsamon,ca semn de onore distinsa. Mat tarliti 1i s'ati permis preo-tilor a le purta. ManecArile corespund cu manusile Impe-ratorilor, dar fiind -ct eel sfintitt ba i poporul in vechimeputeau sf. Corp cu manele g61e, pentru acest cu-vent a moat forma de asta di in intrebuintare (Vedi `Pop.itOtouAELTvipyLx-s) pag. 203). In urma ati devenit manecarile inintrebuintare $i la diacont.

6) IpogonatulrnorPX-cmNebidernita. Ipogonatul co-respunde cu traista apostolic'' in care depuneau strangendde la credhictosit avuti mile, si pe care apoi le impartatila cei sitraci. Cu timpul a ajuns un ornament de distinc-thine la tot'' Arhiereir si se da ca semn de onore de acestiasi preotilor distinct prin eruditie i conduits. Ipogonatulse leaga de Cingul in partea drdpta. .

7) Feloniulra6vtov---cintv6Mov, casula, planeta sag pae-nula=penula, care se mat numeste la not i Sfit/. Vesmentin forma clopotulut bra maned, intrebuintat de eel vechtin calatorie. Acosta imbracaminte o purta de bun 1 sama

Apostolic, si de acest fel de vesment vorbeste ApostolulPavel in Epistola a II-a catra Timoteiu.

Probabil ea prin imitare felonul s'a consacrat ca vesmentsfintit in Biserict in amintirea Apostolilor, insemnand catrecetorl §i nestabili suntem not Crestinii pe acest pment.Felonul era veqment comun atAt pentru preott cat i pentruArhierei, en deosebire ca eel al Arhiereilor avea multeeruct pe el si pentru care se nrtmea polislavru. Un a-seminea odor, polistavrul sf. loan Chrisostom, exists Incain tara nostra, In Episcopia de Roman, descris de Preasf.Episcop Melhisedec. Col6rea este preferata acea alba, cutote ca ort-ce coldre este in uz i numai la qile de intris-tare pot fi negre (Consulta Balsamon in prerogativelePatriarhatulm, idem Dimitrie Honiatus). Insemnarea aim-bolien este hlamida cu care a fost imbracat Iisns Christos,and a fost dus la rastignire.

8) SacosulVotxo;pe care1 ports asta-di top Arhie-

sa is

si

1i

¢i

¢i

1i

si

www.dacoromanica.ro

A EPIS( OPUL UT DE R1MNIC F1LARET 419

reit de pe timpul caderel eonstantinopolulut. Pe timpulImperiulut Bizantin munat Patriarhil it purtau si mat inspecial eel de Constantinopol, cum ne spune 13alsamon.Dupe Diniitrie Honiat si Patriarhul pe atuncl ii -imbracanuinat la Pasts, Qinct-Became $i la Nasterea Doran-111w.Forma Saco,sulut a provenit din dalmatica, pe care opur-tau Imperatorit Romer. Despre Felon si Sacos asa se ex-prima Simeon al Tesalonieulut : Sacosul (felonuppreconisazetprin credin(et hatna cu care a lost imbracat Itiantuitorul, deaceea are ,,si forma saculut, pentru ca nu are acele ce senumesc manecare. Prea evident tot aceea represintet si Sa-costa pe care-1 imbracet cet mat disting dintre Arhieretsi deaceea se numeste si acesta sacos"-. (Verb Goar pg. 113, sase observe si paginele 114 si 115 unde cunt reproduse ve-chile vesniinte ale Bisericet nOstre Orthodoxe, §i din careresulta Ca, not n'am facut nict cea mat mica schimbare invesmintele bisericest).

9) Chnolortuld y.op6pLov, Pallium, pe care-I porta Ar-hiereit peste Sacos. Observam ca" la papistast it porta nu-mat Papa si unit din Arhiepisco as, carora li se -concedeacesta, prerogativa. Omofonul in Biserica nOstra are doneforme, mare si mic. Este curios ca pe unele ic6ne se vedeca si unit din Imperatorir crestint purtau tin fel de ()ardor.Pentru intaia dra se intalneste facendu-se amintire de Omo-for in Isidor Pelusiotul (Epist. 136. I) care rata ce ne spunede formarea $i insemnAtatea lui : Oinolortul Episcopulutfiind din leina ,si nu in, insgmnd 6ta cea pterdutet, pe careacautand' o Domnul a adus' o pe umere la ale sale. Dect E-piscopul find in chipul lut Christos, indeplineste lucrulaceluta si arata- prin forma cet este urmdtor a bunulut simarelut Pastor si taaminte cu scumpatate: Cdct rand insu,stadeveratul Pastor este de fafa prin aratarea Evangeliilor lainchinatort, sd ridicii in padre ,si depune Episcopal formaimitaret, find cd se vede a fi de lard insust Domnul ,si Atm-nedeu, conducetorul Staululut".

10) MitraW.TpaKiapt; infula, tiara, recinum, trireg-nium. SA stie ca servitoril orthodoxi in vechime serveaucu capetele descoperite, si numai Patriarhii de Roma $iAlexandria, dupe Simeon al Tesaloniculut, purtau pe ca-pete in timpul liturgies mitre. Aetna cu totit, Episcopirporta mitre. Ae6sta mitra a Post sterna Imperateasca, caredupe aceea a luat forma conica, tar acuma forma chidaret.

www.dacoromanica.ro

420 ENCICLICA CANONICA

Se ved multi Imperatori bisantini purtand aceeasicare o au asta-di Episcopii, cu putine deosebiri. Mara esteforte veche in us in Biserica, data facem abstractiune deforma; asa Policarp spune, dupe cum ni raporta, Emebitl(Ist. Eccl. 3, 31. si 5 24) ca Evangelistul Ioan purta pecap petalg. La latini rnitra a avut diferite forme pang aajuns a fi cu doua c6rne si mai in urma cu tree. Papain unele imprejurari p6rta tiara ce are forma conica si senumesteregnum(Vedi;Pop.nOtou )ettoupytwii pag. 206 si 207).

11) Carp, Atxxvixtov, baculum i paterita rlis, si pro-babil $'a luat numirea din Orient, pentru ca acolo totedennnitarii, cum $i la Constantinopol, purtatt acest bat di-ferit ornat, chiar in tarsi la not' It purtatt boerii martIn Constantinopol Imperatul inmana carja pastorala Patri-arhului (Vecil Coding in cap. 20). La not la Romani Dom-nitorii si acutn Majestatea Sa Regele inmaneza Carja pastoralaArhiereului ales si se nunueste Investiture. Carja se da cuceremonie preserisa In tot-deuna gi ins6mna autoritateapastorala. Asti -qt in Constantinopol i se da Patriarhuluide Suveran, ear Episcopilor de catra unul din Arhiereii Si-nodului, cu care ocasie i se pronunta aceste cuvinte: Pri-mefle cdrja ca sa pdstoresti turma incredintata _tie a lugChristos, celor supimt set li fie prin tine intdrire ,si spriji-fire, far asupra celor nesupw ,si nestatornict, intrebuintaz'oca bat de cumin fire si de invgaturd,

12) Mandia, 5Ico867;Mandyas, care cu putin difera defelon ca forma, a fost imbracamintea monahilor. Cea aEpiscopilor prin ornamentarea sa, luxul colorea et pur-purie, arninteste purpura imperateasca bisantina.

Despre tote aceste vesminte bisericestt trebue sa se ocupepreotul a le Linea in bung stare, data le posede Bisericasa; ear de nu atunci pe tote acele ce le are, preotestidiaconestt. Negligenta si tinerea ior murdara on rumpte$i zdrent6se arara nepasarea netragerea de inirna a preo-tului ]a cele bisericestz ce represinta, ace,ta producemulti injosire asupra importantei rolului ce inftttoseazapreotul. Am ve4ut cu mult5, tnultamire sufleteasca ca allineeput a se introduce veeminte bisericecti din materiilefabricate in tall, mat ales in Episcopia de Rimnic-NoulSeverin. Prototereul in visita sa canonica inspectorala tre-bue sa cerceteze cu deamaruntul data preotul are vesminteleabsolut necesare pentru servicit, data le intretine_ bine si

mitre,

ci

ei

ei

¢i

ei

www.dacoromanica.ro

A EPISCOPULII DE R1MNIC FILARET 421

aunt curate. Dadi cum-va le ar g5si rumpt ., aruncate, ne-glijate gi sviirlite cu nepasare sa-1 raporteze Episcopulutimediat, pentru ed. acesta insamnA, dup6 canine, lipsa derespect sutra lucrurile sfintite. Pentru acest cuvenf gi feri-citul intru amintire Episcop de Rimaia Filaret a atras cumulti sturuinta atentiunea Prototereilor, de a nu uita cer-cetarea vegmintelor in reviziile ce fac gi li spune categoricca lard de acestea set nu slujasca, Cu deosebire preotul nup6te severgi nisi o ruga,ctune, dace, nu are en sine Epitra-hiliul, care-i semnul seil distinctly de santitor al tainelorgi siwirgitor al litaniilor.

(Va urma)

s-z...s.,

C. Erbicenn.

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA LlTERATUREI ROMANE,

Introducerea tut Manu Apostol la Sentincele s e-chi] or fllosofi", traduse de altul din italienwe, incare introducere acest Manu declara ca tdta actii-tatea literary §i t6ta resuflarea Grecilordin Orient se datore§te iti acele timpurT Dornnito-rulut Constantin Braneoveuu.

Prea piosulul urea. Inaltatului Domn i Egumen a totaUngro-Vlahia, Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voe-vod, inchinactune sarvila umnita!

Cele ale Grecilor se euvin Domnitorului filelin totecute flit iubitge at Greciei sau invAtatil seriu on haven-teazA cu mintea, t6te se datoresc Mario Tale eel decinstite. prea InAltate $i inbttorule de Christos Domnitorule,care esti si eel mat zelos sprijinitor a invit_taturet greeesfii bine-facetorul eel maT uman al Grecilor. Pentru aceea

cu drept euvent se dedicA ksi se afierosesc cu inchinaclunepiositatet tale eel prea Inalte sentiMele filosofice, care decurand s'au tradus in limbo nostra comunii. apla; pentru ca

datoria nostra o pretinde i cuviinta ne obliga ca sA sefaca traducerea acestora, Tar dedicatorul acestot a este siprin nastere prin erestere al Greciei, caria Tu it etT bine-fgeetor. COci ee datorie nu avem ultra a Ta dart-ilea recu-nostinca si nof fiit Grecilor $i Grecia nascetorea n6stra

§tiintiflea,

i

¢i

¢i

¢i

D-den.

¢i

si

www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ITTORIA LITERATUREI ROMANE 423

obsteascii? pentru ca vedem pe fatri, in acesti prea fericitaani al pazitei tale de D-tied Domnii pa infloreste iarstsiacea, glorie reputatAi, ce din vechime si de la incept acitstigat neamul nostru en intalepeiunea sa pAnil la marge-nile lurriel; fiind-c4 si prin maretia Ta de suflet cu stralu-citele bine-faeeri se rechiama aicea invetatura Grecilor lainthia aernnitate. Aicea se reinoeste vechia strAlueire astiintelor; air:ea se exerciteaz mintele iubitorilor de hive-taturit in t6til stiinta GrecA si in Intrebuintarea virtu6stt.Si unde a niqirit, cand-va in ajutorul Greciei un s6re atAtde bine-facetor? Unde am vtclut noi, flu el, o (mana) dreptd,atat de imbeIsugatfi. In dar, care sit ne dea cu dr&rnicie nunumai cele spre folosul si sustinerea nostra, cand sail nerefugiem sail ctind ne aflam in ac6sta Provincie pazita deDurnneqe-ti ? ci Inca se economisasca si de de-parte- acelece aunt sail, trebuitore sau necesare pentru ca sit castigeiubitoni de invetaturA on-ce stiinta spre on6rea glonaneamului nostril? Si Inc(' aceste bogate daruri le avemdilnic din maria Ta cea bine-facet6re, prea bunule Domn,care se bucurit sa imparta continue i pe intrecute tuturorbine-facerile sale. Deei ca indatoritA (Grecia) primeascd preaInalta Ta Majestate si de la mine eel mat mic sere al el acestprea mic sewn de umilinta si de dispositie de recunostinta,pentru cit aunt s:i eii unul din eel 46rte mult cu prisosmiluit de Domnia Ta cea lubit6re de Christos. Cu t6teca pe lhnet "bine-facerile nenumerate ce am iirimit dela marea Ta Indurare, ceea dedic este de putin Fret

injosit, dar me rog cu plecaolune sa o primiti eu ochiumilostiv si cu inima bine-voit6re, fiind propriti Regilor siDomnilor sa bine-facia cu imbelsugare si sa prirneascA

in semn de umilinta din partea credinciosilors6I servi supust. lar Imperatul ImperatilorDumnec,leusa ye pAzascA pe Intiltirnea V6stra cea de D-cleil cinstitit,prea piosii, si prea mareata in tronul Domnesc cu deplinitfericire si veselie pans, la betranete pacinice si prea adanci,

si

si

si

In-eruri ride

si

si

ce'tt

www.dacoromanica.ro

424 MATERIAL PENTRU Ia7 ORIA LITERATURE! ROMANE

spre Pala si gloria neamului nostru si pentru fericirea sisiguranta acestei stralucite

Ai Inaltime Tale cel pAzite de D-c,Ittiumilit si prea mic serv.

Manu Apostol.

NOTA. Ac4sta dedicatie la carea intitulata : l'vwp.tv.%Ilcutxtcov Ttvwv (1)tXogepwvSentintele unor vecht filosofteste urmata Inca si de o precuventare catra cititt ri si incare Manu Apostol Athenianul declare ca s'a tradus dinitalieneste aceste sentinti dupa ordinul ce expres, i -a datDomnitorul Constantin Bassarab, de cunoscutul profesor alAcademies din Sf. Sava, Preotul Avramie: lipocrraF,t toulucrEPEaTaTou xat ip.COv 'Au0E'vrou xai 'llysti.ovo4zsaOTTS 'Our poPXaxiaq, K,Jpiou KupEou Kcovcr-cavtivo MTcacro-a-Opora BoEpax, &7E0 rii; 'ItaAtx-71.; iL4 TYIv irwripav cirrA-tiv Oti-Xextov 6 lorc'tiTaToc, 8t8&0%aAoc xc' LEpoxylpu t.spein; 6 'APpcip.toc.

Dedicatia este de o importanta rara pentru literaturaacelui timp, pentru ct in ea se declara de catr6 un Greccontemporan ca Domnitorul Constantin Brancoveanul eracel mat vajnic sprijinitor al desvoltarei literature Grecestiin Valahia. Multimea cartilbr imprimate in greceste petimpul sett, ajutorurile on bans in Orient pe la tote Patri-arhatele si scolele, aducerea de profesori din Constantinopolsi de pe Riurek la Academia din Bucurestt, justifica pedeplin ea ceea ce (lice Menu Apostol este un adev6r real.Aceste sentinte ati fost de pe atune traduse si imprimatein limba romans. odata in Targovi§te §i altit data in Mo-nastirea Neamtulut din Moldova. Se maT gilsesc acestesentinti si in manuscripte vechi, dintre care posed si etiun exemplar din timpul lui Constantin Brancoveanu, deasemenea si D-I M. Gaster citeaza, din un al manuscriptcu data din 1713 aceste sentinte (VOL Christomatie Ro-mann, vol. IL pag. 4-8).

is

e. Erbieena.

Trovineii.

T.PriXot&-rou

www.dacoromanica.ro

Istorisire prey adev6rata intre RHO §i Po-lonezi §i a resboiului lor, ce s'a facut

pentru Orthodoxie.

Intre anit 1,759-60 si pAnA la 70 si mar ineolo, m'am-tamplat in acele timpurt, fiind nevoit ca sa tree enprin 'an oral al Lesilor ce sA chiamA. Liov (Lemberg),care-1 capitala Livoniet $i am vequt in mijlocul Ord multimede crap nenum6rate stranse una peste alta, cu multA in-grijire, formand un mie munte. Intreband pe un 6re-cartdin aces ce st afla sta de fatA acolo, ce este acestAmare multime de ctrti si de ce s'ati adunat aicea ? Aciearat-at respuns si ail cPs : Aceste eArti ce le yell aicea, carestint expuse, sunk. cArtile a sapte EparhiT, adicr a tuturorBisericilor Ortodoxe i Orientale ci adunat Latinitcet bisericesti, impreunti cu boerit ci Domnitorit lor si manean ale da foe ca st le arc a. Ast-fel s'a hotarit dupe ordinalPapet de la Roma ca BA intorea pe tote aceste sapte Eparhitla papistiisie si dogmele lor, vrend nevrend, atat peirhiereil cat si preotit Ortodoxi Rust ca sa primeasca dog-mele Pape $i sa-1 recunosel de cap al Bisericet. Cattdintre ortodoxi ar voi sit se improtiveaseA, si se pedepseaseAcu tAerea capului sa-i frigt cu foe, alte multe si

eti

gi

gi

;

@i @i

@i gi

www.dacoromanica.ro

426 LUPTELE PAUSTASE4Tf

deosebite pedepse sa Is, ca in timpurile vecht la Imperatitde demult at G-reeilor, earit pedepseati pe martirf. Tar cat!nri s'au grabit si nu s'ati ras barbile for dintre arhierei. sipreoti de buns voe, Lesh, eel farA, de lege, en sila 1-ailras in launtrul unuT teatru unde-1 adunase. Si nu numaibarbele, ci fa multi din eel ce Be improtiveati le smulgeaubarbile impreuna cu pielea ; cine p6te istorisi tipetele sistriptele preotilor Ortodoxi ? Si pre mat multi dintr'a-cestia omorit, aruncandu-1 de vii, eati nu aderati, jossub pament, unde In acest scop sepase gropi forte adanci,ca niste pique, si de vii if aco.pereati cu parnent, ca RIO Co--pronimi, Ieonomahi si Crestinomalti ucideau, dupre cumsi Copronim pe marturisitort 5i Cu acest aspru. si &tit delege miiloc i eonstringere ii intoreeati la dogmele for celemineitin6se si au desrOdacinat Ortodoxia din ton.' Polonia,adicit Lehia si indopat Cu alte OW, iara @i rusesti, darcare euprindea falsitatile lor. Dar in wirtile de sus alePoloniei cu numele Litva, tar de e), numite Lituania, ru-seste Bela-Rosie, Tar in romeica, Rosia- alb;i, exista un Principatf6rte mare, adieit Domniat mare) care este situat si laconfiniile moscovitilor, ce chiama Smolensca. In- acestPrincipat al Litvei afiandu-se un Arhiereti, adeca Mitropolita acelul loc, numit Chir Gheorghie Conevsehi, om Miteortodox, intAlept, Inv6(at, si mare matematec, grec, in pu-tinta de a vorbi limba greacit, limbs voibit6re lie care ovorbim not arum n'o stia, ci en frase din sfanta Evangelie,in limba latina era forte admirat, apot ruseste, nemteste,frantuzeqte, italieneste si poloneste. Un ast-fel de om n'amai vecilut nicl ()data ochir met. Practic si teoretic canirnern altul, em ca de 40 pan' la 46 de an!, renumitsi pentru virtutile bin si pentru faptele luf. Dupe A postolulacest fel de Arhiereti sg, cuvine es, fie none etc., la care amOat si eu har si am convorbit cu el in Mitropolia InT. Sipe acest arhiereu prea Ortodox it suparau latinii (papistash)

pizmueau mat cu Being. Gftsind timp priincros a trimissi la acesta ca sa prirneaseti, Unia §i hotitrirele Papel, dar

_sa

si-1

ran

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ORTODOXILOR DE AT FACE ubnAlli 427

el de Toe nu se clatina. Cu -tote acestea in Eparhiaflarii (o)ugaril fezilitt pitpistav) puneati in intrigt bise-ricile Ortodoxilor, tar copiii celor ce primise uniatia iesinddin scole si pe cand acesta liturgisa svittlea cu pletre silemne in ferestrele Mitropoliei, dar el in nici un chip nu sepleca Ia dogmele inovarile Papei, ci resista cu barbatie§i ii combatea ca matematic si ca unul ce era infrumusetatcu inalta Teologie. Iar viclenii pariah -papistast ai eel-1-;qt' conlueratort at lor s'ati sfatuit sa trimita En I prinda,pe ascuns si deodata cu puterea si sa-1 aduca in Sinodullor eel fara de lege si perdetor, adica la disul Liov, ca'Nes' faca cu el ivo,a lor, intru fara de legile lor. Dariarasi un romeu ortodox aflandu-se in acel oral Liov, prinmijlocul unora din prietenit ha a audit sfatul vicleati ceatl faeut asupra acestui bun Arhiereu, si ceea re era sa seintample acestut arhieren a lut Christos, e t sail s'a moraorf sa se Inchine si s6, prim6sea cele ale Papet, duprecum si altil; ai indata inainte de a trimite aceea poruncilelor ca sa-1 prinda, zapeit Litvei si ,sa li-1 trimita, l'a pre-venit bunul rometi ai i-au facut cunoscute aceste ttistestill. Deei qi bunul Arhiereti, primind stiinta de sfatuirileasupra lui, in n6ptea aceea s'a suit in trasura lu