2013-09-30-fiziopatologie-curs-1.doc

8/18/2019 2013-09-30-fiziopatologie-curs-1.doc

1/18

CAPITOLUL 1.

NOŢIUNI FUNDAMENTALE

1.1. Definiţia fiziopatologiei1.2. Boala, complexul etiologic, reactivitate1.3. Fiziopatologia principalelor mecanisme patogenetice1.4. Fiziopatologia senescenţei1.5. Fiziopatologia oncogenezei1.6. Fiziopatologia sanogenezei

1.1. DEFINIŢIA FIZIOPATOLOGIEI

Fiziopatologia este stu iul funcţiei !n con iţii e "oal#. $a explic# mecanismelemo ific#rilor funcţionale %i ale consecinţelor clinice in "oal#.

Fiziopatologia se eose"e%te eanatomia patologică, care stu iaz# mo ific#rilemorfologice !n con iţii e "oal#. &ele ou# omenii se intersecteaz#, pentru c# nu se poateescrie o funcţie alterat# f#r# s# se fac# trimitere la consecinţele structurale %i nu pot fiescrise alter#rile structurale f#r# a se face referire la mecanismul care le'a eterminat

(fig.1.1).

ANATOMIE

PATOLOGIC

FIZIOPATOLOGIE MODIFIC !IFUNCŢIONALE

MODIFIC !I"T!UCTU!ALE

Fig#$a 1.1% "p&ci'ic#l (i )#p$ap#n&$&a *om&niilo$ *&)&mnat& *& 'iziopatologi& (ianatomia patologică.

Fiziopatologia "olii tre"uie eose"it# %i epatog&n&za +olii, noţiune ce escrie etapele progresiei %i evoluţiei "olii.

1.,. -OALA COMPLE/UL ETIOLOGIC !EACTI0ITATE*tarea e)ănătat& necesit# o stare e ec+ili"ru al me iului intern. rocesul e menţinere

a st#rii e s#n#tate se nume%teom&o)tazi&. &-n apare o tul"urare sever# a +omeostazieiorganismului, se instaleaz# starea e+oală (fig 1.2). Din acest motiv,+oala este efinit# ca otul"urare a +omeostaziei organismului, ce uce lamo*i'ică$i '#nc2ional& )a#3(i )t$#ct#$al&.

1


2/18

" N TATE

4OMEO"TATIC EC4ILI-!U DEZEC4ILI-!U

4OMEO"TATIC

-OAL

Fig#$a 1.,% 4om&o)tazia 5n )ta$&a *& )ănătat& (i +oală

rice "oal# este eterminat# e o cauz#, numit#ag&nt &tiologicsau &tiologi&./niţialagenţii etiologici etermin#mo*i'ică$i localizat& la nivelul unui ţesut sau organ. 0cestea

eclan%eaz#$&ac2ii *& a*apta$&6apă$a$&. Dac# ele pot compensa tul"urarea eterminat# eagenţii etiologici, se menţine starea e s#n#tate. n cazul !n care nu se poate compensatul"urarea in us# e agenţii etiologici %i mecanismele e a aptare'ap#rare sunt ep#%ite, seinstaleaz# iferitet#l+#$ă$i '#nc2ional& (i3)a# mo$'ologic& specifice "olii respective,exprimate clinic prin)&mn&%i )imptom&. 0lter#rile apar iniţial la nivel celular, iar apoi seexprim# la nivel e ţesut, organ sau sistemic %i pot fi recunoscute ca "oal#. Dac# procesul patologic este e amploare, se asociaz# %i mo ific#ri la nivelul !ntregului organism, respectivmani'&)tă$i )i)t&mic&(fig,1.3).

ETIOLOGIC AGENT

CELULĂŢESUTORGAN

REACŢII DEADAPTAREAPĂRARE

MODIFICĂRIFUNCŢIONALESTRUCTURALE

EFECTESISTEMICE "EMNE6"IMPTOME

DE -OAL

Fig#$a 1.7% Patog&nia g&n&$ală

N# 5ntot*&a#na &8i)tă o co$&la2i& *i$&ctă 5nt$& mo*i'ică$il& '#nc2ional& (i c&l&)t$#ct#$al&. ot exista mo ific#ri funcţionale severe f#r# asocierea unor alter#ri morfologice.De exemplu, !n infecţia cuVibrio cholerae toxina specific# se comport# ca %i un me iator normal pe celulele epiteliale in intestinul su"ţire %i stimuleaz# a enilciclaza. $fectul este o+ipersecreţie %i iaree apoas# profuz#, cu tul"ur#ri funcţionale eterminate e es+i ratare %i

ezec+ili"ru electrolitic, f#r# mo ific#ri structurale. Doar !n faze avansate, complicaţiile potin uce %i mo ific#ri morfologice ale mucoasei intestinale.

De asemenea %i mo ific#rile structurale pot caracteriza "oala f#r# a fi asociate cumo ific#ri funcţionale. 0stfel se !nt-mpl# !n cazul unor tumori "enigne care prin localizaresau imensiune nu tul"ur# funcţia local#.

0nsam"lul semnelor %i simptomelor specifice unui grup e "oli formeaz# un)in*$om.De exemplu, semnele %i simptomele comune tuturor anemiilor formeaz# sin romul anemic.

2


3/18

Dac# etiologia unei "oli nu poate fi i entificat#, "oala se nume%tei*iopatică.Factorii etiologici pot fi clasificaţi !n funcţie e mai multe criterii

1. momentul !n care intervine raportat la ontogenez#a. g&n&tici, respectiv informaţia genetic# alterat# (ex. fi"roza c+istic#) ". cong&nitali, acţioneaz# asupra em"rionului !n viaţa intrauterin# (ex.

consumul e alcool e c#tre mam# etermin# mo ific#ri congenitale la f#t)c. *o+9n*i2i, respectiv factori ce acţioneaz# up# momentul na%terii(ex.infecţii, traumatisme)

2. natura agentului etiologica. c imici (ex. acizi, "aze, s#ruri, roguri) ". 'izici (ex. termici, electrici, ra iaţii, mecanici)c. +iologici (ex. agenţi patogeni)

.)ociali (ex. stres, poluare)3. provenienţa agentului etiologic

a. &n*og&ni (ex. factori genetici) ". &8og&ni (ex. infecţii)

4. momentul !n care intervine agentul etiologic raportat la alte etiologiia. p$ima$i (ex. virusul gripal pentru grip#) ". )&c#n*a$i (ex. pneumonie "acterian# up# o viroz# respiratorie).

Factorii etiologici nu acţioneaz# izolat, ci !n asociere cu'acto$ii p$&*i)pozan2i %i cei*&$i)c, form-n impreun#compl&8#l &tiologic.

Facto$ii p$&*i)pozan2i sunt cei care cresc suscepti"ilitatea organismului, sistemului,organului sau ţesutului faţ# e un anumit agent etiologic. &-teva grupe e factori pre ispozanţi sunt

• &onstituţia genetic#•

Factori e me iu (ex. ra iaţii, temperaturi extreme, su"stanţe toxice)• utriţia (ex. malnutriţia, alimentaţie carenţial#, excese alimentare)• Bioritmurile en ogene %i exogene• *exul (ex. guta apare mai frecvent la "#r"aţi, osteoporoza apare mai frecvent la

femei)• -rsta (ex. nou n#scuţii %i v-rstnicii sunt mai pre ispu%i la infecţii)• *tresul• *tilul e viaţ# (ex. fumat, consum e alcool, activitate fizic#).

Facto$ii *& $i)csunt cei care creeaz# con iţii favora"ile pentru acţiunea factorilor etiologici. $i sunt grupaţi !n ou# categorii

1. factori e riscint$in)&ci genotipici (ex. tipuri 0 asociate cu ia"etul za+arat tip 1)fenotipici (ex. o"ezitatea factor e risc pentru ia"et za+arat tip 2)epigenetici.

777Epig&n&tica este puntea intre factorii genotipiti %i fenotipici, eoarece analizeaz#mo ific#rile cromozomiale %i ale locusurilor ce in uc mo ificarea expresiei genelor sau fenotipului celular, ne!nsoţite e mo ific#ri 0D . &ea mai mare parte a stu iilor epigenetic# vizeaz# mo ificarea leg#turilor covalente sau noncovalente ale 0D %i +istonelo

,. factori e risc &8t$in)&ci profesionali (ex. pul"eri cu *i pentru silicoz#)

3


4/18

geografici (ex. eficitul e io pentru gu%#)iatrogeni (ex. tratamente necorespunz#toare).

0nsam"lul e r#spunsuri ale organismului faţ# e stimulii interni sau externi reprezint#$&acti:itat&a. reactivitate normal# asigur# menţinerea +omeostazei organismului. *c# ereareactivit#ţii 8 ipo$&acti:itat&(ex. eficite imune), sau cre%terea reactivit#ţii 8 ip&$$&acti:itat&(ex. alergii), pre ispune la "oal#, influenţeaz# apariţia %i evoluţia acesteia.

n concluzie,+oala &)t& $&z#ltat#l int&$ac2i#nii *int$& $&acti:itat&a in*i:i*#l#i (i&l&m&nt&l& compl&8#l#i &tiologic. De exemplu, !n cazul agentul etiologic "acilul 9oc+, pefon ul unei +iporeactivit#ţi eterminat# e un eficit imun, la o persoan# expus# la factori erisc (munce%te fizic !n min#) %i pre ispozanţi (munca !n con iţii e umi itate %i temperatur#sc#zut#) etermin# apariţia tu"erculozei.

Fig#$a 1.;% Compl&8#l &tiologic (i $&acti:itat&a 5n *&t&$mina$&a +olii.

Patog&n&za "olii sta"ile%te secvenţele specifice prin care aceasta evolueaz#. entrusta"ilirea patogenezei se utilizeaz# trei categorii e atele

• istoricul "olii•

examenul o"iectiv• investigaţii paraclinice %i e la"orator.&u a:utorul acestor ate se sta"ilesc cele patru sta ii ale patogenezei fiec#rei "oli

1. "ta*i#l *& inc#+a2i& a +olii este perioa a intre momentul !n care a !nceput s# acţionezefactorul etiologic %i momentul !n care apar manifest#ri nespecifice

2. "ta*i#l *& *&+#t al +olii este perioa a intre momentul !n care apar manifest#rinespecifice e "oal# (ex. fe"r#, greaţ#, inapetenţ#, astenie) %i momentul !n care apar manifest#ri specifice

3. "ta*i#l *& mani'&)ta$& a +olii este perioa a intre momentul !n care apar manifest#rispecifice "olii respective (ex. urere epigastric# postpran ial !n ulcerul peptic)

4. "ta*i#l *& )'9$(it3p$&l#ngi$& al +olii poate evolua !n trei mo uri4.1. 0in*&ca$& prin !nl#turarea agentului etiologic %i reluarea funcţiilor normale4.2. C$oniciza$& prin progresia !n continuare a "olii

4


5/18

4.3. Moa$t&c-n funcţiile vitale nu mai pot fi menţinute.1.7. FIZIOPATOLOGIA P!INCIPALELO! MECANI"ME PATOGENETICE

n con iţii normale celula tin e s# menţin# +omeostazia printr'o serie e mecanisme,cum sunt

• ;enţinerea unei structuri %i funcţii normale a 0D asigur# sinteza normal# eacizi nucleici, proteine, lipi e %i +i raţi e car"on• &onţinutul normal e enzime ' cantitativ %i calitativ, este necesar asigur#rii unei

funcţii normale• /ntegritatea mem"ranelor celulare %i a proteinelor transmem"ranare este necesar#

unui transport transmem"ranar normal• 0portul a ecvat e su"strat %i oxigen la fiecare celul#.

Fiecare intre acestea este necesar %i !n plus sunt str-ns corelate, ceea ce face catul"urarea celular# iniţial# s# fie ificil e i entificat. $fectele tul"ur#rilor celulare epin etipul e mecanism patogenetic %i e locul un e acesta acţioneaz#.

1.3.1. ;$&0 /*;$ 0< =$ $ 0?$rincipalele tipuri e mecanisme patogenetice celulare sunt

• *&'icit&• to8icitat&• t$a#mati)m&• t#l+#$ă$i *& $&gla$& n$o&n*oc$ină.

D$F/&/ 0?$entru o viaţ# celular# normal# este necesar un aport corespunz#tor e su"stanţe %i

energie. Deficitul total sau parţial al unei su"stanţe influenţeaz# funcţia celulei %i poate c+iar altera structura acesteia.

&ele mai importante cauze e eficite celulare sunt

1. D&'icit&l& n#t$i2ional&


6/18

;. 4ipo8ia reprezint# eficitul e oxigen. n con iţii e oxigenare normal#, ma:oritateaoxigenului este utilizat e mitocon rii pentru generarea 0< prin fosforilare oxi ativ#. ?estuloxigenului este utilizat e ioxigenazele nonmitocon riale.

Fig#$a 1.=% Con)&cin2&l& ipo8i&i c&l#la$&

"t$&)#l ipo8ic poate e"uta acut sau cronic %i poate fi eterminat e

6


7/18

• aport exogen sc#zut e oxigen A +ipoxie +ipoxic# (ex. +ipo"arism, "olirespiratorii)

• tul"ur#ri e perfuzie A +ipoxie circulatorie (ex. isc+emie, ateroscleroz#)• tul"ur#ri e transport al oxigenului A +ipoxie e transport (ex. intoxicaţie cu

monooxi e car"on, anemie)• tul"ur#ri e utilizare a oxigenului la nivel celular A +ipoxie +istotoxic# (ex.

/ntoxicaţia cu cianuri).

ipoxia etermin# un eficit energetic celular. /niţial are loc activarea mecanismelor compensatorii (ex. cre%terea vaso ilataţiei, glicolizei, eritropoezei, fosforil#rii oxi ative,utiliz#rii 0; ). e m#sur# ce presiunea 2 in celule sca e, meta"olismul celular vireaz#spre meta"olism anaero" %i p 'ul celular sca e prin acumularea e aci lactic. Deficitul e0< etermin# %i re ucerea activit#ţii pompei e a @9 epen ent# e 0< aza inmem"ran#, ceea ce uce la re ucerea 9 %i acumularea e a %i ap# intracelular. -n# !nacest moment mo ific#rile celulare cauzate e +ipoxie sunt reversi"ile ac# oxigenarea este

resta"ilit#. n cazul !n care aportul e oxigen nu este resta"ilit, cre%te permea"ilitateamem"ranei celulare %i apare o pier ere continu# e enzime esenţiale, proteine%i 0? . eziunile mem"ranelor lizozomale etermin# ie%ireaenzimelor lizozomale istructive in citoplasm# %i igestia enzimatic# acomponentelor celulare.

777 Dozarea enzimelor migrate extracelular este utilizat# pentru aprecierea severit#ţiileziunilor celulare ex. 0*0< %i 0 0< !n leziuni +epatocitare, creatin Cinaza !nleziuni miocar ice.

n ipo8ia i)c &mică se pot asocia %i alte mecanisme patologice• eziunile e reperfuzie eterminate e• eucocitele activate e +ipoxie ' in uc un raspuns inflamator %i amplific#

leziunile tisulare• l#cuţele activate e +ipoxie ' o"strueaz# vasele %i agraveaz# isc+emia• *istemul complementului activat e +ipoxie ' etermin# eli"erarea unor

me iatori secun ari cu propriet#ţi lezionale.• iperperfuzia postisc+emic# poate etermina e em sau +emoragii tisulare pe fon ul

leziunilor vasculare +ipoxice• ipoperfuzia secun ar# ca urmare a etapei e +iperperfuzie•

&re%terea calciului citosolic prin m#rirea influxului prin mem"rana celular# %i ie%ireain epozitele celulare, activeaz# o serie e enzime cu potenţial lezional asupramem"ranei celulare, proteinelor %i 0D .

< /&/


8/18

su"stanţe c+imice care evin toxice c-n ep#%esc oza maxim#a mis# (ex. /ntoxicatiile cu me icamente)

2. +iologic& >toxine pro use e organisme vii (ex. "acterii, fungi).De exemplu, toxine "acteriene

1. E8oto8in&l&etermin#• ?i"ozilarea proteinelor intracelulare (ex. toxinele in +oler#,

ifterie)• ezarea mem"ranelor celulare prin efect enzimatic (ex.

&lostri ium perfiringens)• /nterferenţa cu anumiţi neurotransmiţ#tori (ex. &. Botulinum, &.


9/18

• D&'&ct& g&n&tic& ce etermin# pro ucerea unor compu%i toxici ce acţioneaz#o Direct (ex. !n "oala artnup exist# un efect genetic e transport

mem"ranar al triptofanului la nivel intestinal %i renalH eoarece acestaminoaci intr# !n compoziţia aci ului nicotinic, !n lipsa sa rezult# compu%itoxici ce etermin# clinic pelagra)

o /n irect, c-n efectul genetic uce la formarea unor compu%i ce nusunt toxici irect, ar activeaz# alte c#i meta"olice ce uc la formarea ecompu%i toxici (ex. fenilcetonuria).

• T#l+#$ă$i ci$c#lato$ii, ce etermin# +ipoxie %i acumularea e cata"oliţi p-n#la nivele toxice

• !a*ia2iil& ionizant& la oze mici pot interacţiona cu iver%i compu%i celulari%i s# etermine formarea e ra icali li"eri

• !a*icalii li+&$i!a*icalii li+&$i sunt atomi sau molecule care au un electron impar pe or"ita exterioar#.

0ceast# proprietate le confer# o mare reactivitate. rin interacţiunea cu molecule

intra@extracelulare etermin# formarea unor noi ra icali li"eri %i astfel se realizeaz# un sisteme amplificare a procesului e generare e ra icali li"eri. rezenţa natural# a unorm&cani)m&*& nt$aliza$& a ra icalilor li"eri (mecanisme e neutralizare enzimatice 8 ex. superoxi '

ismutaza, catalaze, peroxi aze, sau nonenzimatice 8 ex. vitamina $, aci ul ascor"ic, cisteina)!n me iul celular %i extracelular, sugereaz# faptul c# generarea ra icalilor li"eri nu este unfenomen ocazional, asociat unor circumstanţe anormale. $xist# !n mo normal o sintez# era icali li"eri. &el mai "un exemplu este generarea e ra icali li"eri !n macrofage !n scopul

istrugerii unor "acterii (efect "acterici ). n acela%i timp !ns#, s'a emonstrat c# pro ucereae ra icali li"eri !n exces (ex. *pecii reactive ale oxigenului'*? ), ep#%in posi"ilit#ţile

sistemelor e neutralizare, este calea efectoare comun# multor tipuri e tul"ur#ri celulareasociate proceselor patologice (ex. inflamaţii, ira iere, toxicitatea ozonului %i a oxigenului,ateroscleroz#, !m"#tr-nire, efectul toxic al unor su"stanţe c+imice (ex. &&l4), leziunile in usee isc+emie %i reperfuzie in infarctul miocar ic, fumat, carcerogenez#)

P$incipal&l& m&cani)m& to8ic& al& "!O )#nt%⇒ eroxi area lipi elor nesaturate in mem"ranele celulare %i alterarea transportului e

calciu, cu acumulare intramitocon rial# a calciului⇒ 0lterarea structurii 0D %i a proteinelor ⇒ ?eacţia cu iverse molecule in compartimentele +i rice@ionice, intra@extracelulare %i

alterarea reacţiilor !n care acestea erau implicate.

4@p&$o8ia apare c-n se a ministreaz# oxigen exogen !n exces. n astfel e situaţiiexcesul e oxigen este utilizat mitocon rial %i se formeaz# !n exces *? . n con iţiifiziologice celula se a apteaz# la stresul oxi ativ prin exprimarea genelor responsa"ile pentrumecanismele antioxi ante en ogene. Dac# capacitatea acestora este ep#%it#, *? pot leza

irect celulele sau pot iniţia activarea unui proces inflamator la nivelul epiteliului pulmonar.!&o8ig&na$&a apare c-n up# un episo e +ipoxie (ex. /sc+emie) se reface rapi

aportul e oxigen (ex. ?eperfuzie). eziunile e reoxigenare (ex. eziunile e reperfuzie)seaman# ca mecanism cu cele in +iperoxie, eoarece se atoreaz# form#rii !n timp scurt aunor cantit#ţi prea mari e *? , ce nu pot fi neutralizate e mecanismele antioxi antenaturale. >n nivel sc#zut al stresului e reoxigenare@reperfuzie poate fi !ns# protector,

eoarece cre%te rezistenţa faţ# e eventuale episoa e isc+emice ulterioare, fenomen enumit

p$&con*i2iona$& i)c &mică.

I


10/18

$pisoa ele $&p&titi:& e +ipoxie'reoxigenare (ex sin romul e apnee !n somn)etermin# eli"erare repetitiv# e *? , ceea ce in uce o activare a r#spunsului inflamator.

Datorit# r#spunsului sistemic asociat inflamaţiei, ele reprezint# un factor e risccar iovascular semnificativ.

• P$ioniiP$ionii sunt particule su"virale ce nu pose # acizi nucleici. $i provin in proteinanormal# rc, care mo ificat# formeaz# proteina prionic# rsc'2 '3J. =ena uman# pentru

r c este pe "raţul scurt al cromozomului 2J. rc este o glicoprotein# ancorat# pe mem"ranama:orit#ţii celulelor, a c#rei funcţie nu se cunoa%te. rionii nu activeaz# un r#spuns inflamator sau imun %i nu sunt inactivaţi e mecanismele normale ce inactiveaz# agenţii patogeni(rezistenţi la enzime lizozomale). De aceea se acumuleaz# !n celule. n plus, etermin#mo ificarea precursorilor proteinelor gaz ei !n amiloi .

Bolile prionice afecteaz# sistemul nervos (unele encefalopatii spongiforme transmisi"ile,ex. "oala &reuzfel t'KaCp"s, "oala vacii ne"une), au incu"aţie !n elungat# (3 '4J ani) %i auevoluţie lent# %i fatal#. rionii p#trun !n sistemul nervos central prin flux retrogra alveziculelor cu prioni e'a lungul axonilor. alt# cale e p#trun ere este cea sanguin#, !ncelulele imune. 0strocitele %i celulele gliale pot pro uce %i ele prioni.

B>?E?/ D$ ?$= 0?$ $>? $ D &?/ E

0ctivitatea sistemului imun %i r#spunsul inflamator sunt reglate neuro'en ocrin. nacela%i timp, citoCinele implicate !n r#spunsul imun sau inflamator pot influenţa reglareaneuro'en ocrin#. Din acest motiv acest mecanism "i irecţional poate fi tul"urat e oricefactor care intervine excesiv@ eficitar !n verigile neuro'en ocrino'imune.

De exemplu, !n inflamaţii pot apare secun ar fenomene epresive sau me icamenteleantiinflamatoare pot avea asociat efecte anti epresive.

Fig#$a 1. % Co$&la2iil& +i*i$&c2ional& n$o&n*oc$inoim#n&

T!AUMATI"ME CELULA!E

1J


11/18

0genţii fizici pot etermina traumatisme celulare, ce pot afecta integritateastructural# a celulei.

$xemple e agenţi fizici• Ag&n2ii t&$mici

•


12/18

Fig#$a 1.B% Con)&cin2&l& m&cani)m&lo$ patog&n&tic& c&l#la$&

>neori este ificil e i entificatmo*i'ica$&a iniţial#, pentru c#mani'&)ta$&a iniţial# poate s# nu coinci # cu !nceputul procesului saumo*i'ică$il& consecutive s# anuleze pecea iniţial#.

; D/F/&E?/ F> &L/ 0 $;o ific#rile funcţionale sunt eterminate e alter#ri la nivelul receptorilor sau a

transmiterii semnalelor intracelulare• um#r anormal e receptori (ex. sc# erea num#rului e receptori c-n exist# o

cre%tere persistent# a concentraţiei e +ormoni A reglare re uctiv#)• 0lterarea afinit#ţii receptorilor (ex. afinitate sc#zut# pentru D !n

+ipercolesterolemia familial# tip //)•


13/18

"#+#tiliza$& (ex. pacienţii care stau !n pat timp!n elungat, prezint# atrofie muscular# sc+eletic#)

"tim#la$& n$o&n*oc$ină n&co$&)p#nzătoa$&(ex. !neficitul e


14/18

mem"ranei celulare, permite ie%irea extracelular# a macromoleculelor cu activarea unuir#spuns inflamator %i !n final moartea celular# prinn&c$oză.

;oartea celular# genetic programat#,apoptoza, este opus# necrozei. $a este eterminat#e activarea unor gene specifice, care etermin# fragmentarea 0D , istrugerea proteinelor,

pier eri e electroliţi %i alţi osmoli, ar f#r# eli"erarea extracelular# a macromoleculelor %i

f#r# r#spuns inflamator. >nii me iatori (< F'N) %i +ormoni (glucocorticoizi) pot activaapoptoza.n con iţii patologice poate apare

• &8ag&$a$&a apoptoz&iatorit# eli"er#rii locale e me iatori, expresia unor receptori pentru me iatorii apoptozei sau alte cauze e stimulare a apoptozei (ex. !ninfecţii, "oli autoimune, ira iere, isc+emie, efecte genetice)

• $&*#c&$&a apoptoz&iatorit# unor tul"ur#ri e reglare en ocrin# %i paracrin#,efecte genetice, infecţii viraleH sc# erea apoptozei pre ispune la infecţii persistente,

"oli autoimune, formarea unor tumori, +iperfuncţie.

>n alt mecanism e moarte celular# ce poate funcţiona !n paralele cu apoptoza sau camecanism alternativ c-n apoptoza este eficitar#, a fost i entificat la celule tumorale umane%i se nume%te&ntoză. 0cesta este un mec+anism nonapoptotic, !n care o celul# vie esprins#

e pe matricea intercelular# este internalizat# e alt# celul# vecin# (cani"alism celular) %i apoiegra at# e enzimele lizozomale. u se cunosc !nc# efectele acestui proces asupra cre%terii

tumorale, ar se pare c# stimularea entozei ar putea fi "enefic#, iar in+i"area ei nociv#.

Fig#$a 1. % Entoza c&l#l&lo$ *&ta(at& *& p& mat$ic&a int&$c&l#la$ă

1.;. FIZIOPATOLOGIA "ENE"CENŢEI

rocesul e !m"#tr-nire limiteaz# urata e viaţ# a omului.P$incipal&l& t&o$iipatog&n&tic& al& 5m+ăt$9ni$ii explic# procesul fiziologic e !m"#tr-nire, care este involuntar %i uce la un proces cumulativ e mo ific#ri celulare, tisulare %i sistemice.

• T&o$ia l&găt#$ilo$ inc$#ci(at& recuno%terea celulelor proprii s# sca # %i s# creasc# istrugerea acestora

14


15/18

• T&o$ia )#p$a)olicită$ii < prin acumularea leziunilor eterminate e episoa estresante se re uce rezistenţa.

1.=. FIZIOPATOLOGIA ONCOGENEZEIOncog&n&za este rezultatul unei tul"ur#ri funcţionale celulare. ;o ific#rile fenotipice

rezultate, confer# potenţial proliferativ, invaziv %i metastatic. De%i cauzele celor mai multecancere sunt necunoscute, stu iile in omeniu au evi enţiat

o m#ta2ii ADN ce uc la anomaliio stimularea genelor care promoveaz# cre%terea celular# (oncog&n&)o eleţia unor genele care controleaz# supresia tumorilor (anti6oncog&n&).

M#ta2iil& pot fi favorizate e suscepti"ilitate genetic#, agenţi infecţio%i, factori eme iu %i alţii. u este suficient# o singur# mutaţie pentru ezvoltarea unei tumori, ci suntnecesare mai multe mutaţii !nainte ca celula s# sufere o transformare tumoral#. e l-ngafactorii care in uc mutaţii, mai exist# grupulp$omoto$ilo$ t#mo$ali, factori ce stimuleaz# proliferarea celulelor mutante, f#r# a in uce mutaţii.

Oncog&n&l& co ific#oncop$ot&in&l&. Ac&)t&asunt factori e cre%tere, receptori pentru factori e cre%tere sau alţi factori implicaţi !n proliferarea celular#.Fenotipul malign este influenţat %i e'acto$i &pig&n&tici. 0ce%tia etermin# mo ific#ricelulare %i "ioc+imice, ce influenţeaz# expresia oncogenelor %i care se transmit la celulelefiic# f#r# a provoca mutaţii.

T&o$ii &tiopatog&n&tic&%1. T&o$ia p$&*i)pozi2i&i g&n&tic& 8 postuleaz# existenţa unei pre ispoziţii genetice pentru

apariţia tumorilor sistemului nervos2. T&o$ia t$an)mit&$ii &$&*ita$& 8 susţine transmiterea ere itar# a anumitor tipuri e

tumori3. T&o$ia :i$ală 8 anumite virusuri transformate pot fi purt#toare e ,,oncogeneO, care pot

uce la iniţierea e semnale mitogene la nivelul celulelor gaz #H !n mo normal,

virusurile netransformate nu au potenţial oncogenH !n urma unor transform#riifuncţionale a virusurilor, poate apare capacitatea e a iniţia semnale celulare importante pentru oncogenez#H conform teoriei virale, apariţia ţesuturilor tumorale este epen ent#

e acumularea e multiple evenimente e cooperare !ntre virus %i organismul gaz #,cooperare !n urma c#reia are loc transformarea virusului %i apariţia potenţialului s#uoncogenH oncoproteinele virale coopereaz# cu proteinele celulei gaz # iniţiin semnale pro'oncogene H exist# mai multe tipuri e virusuri implicate !n oncogenez#retrovirusurile, virusul +epatitei B, virusul +epatitei &, virusul +erpes simplex tip 2,virusul $pstein'Barr, papillomavirusuri, etc H aproximativ 15 P in totalul tumorilor se presupune a avea etiologie viral#H !n fapt, sunt estul e ificil e sta"ilit relaţiileetiopatogenetice intre acţiunea virusurilor %i oncogenez#, in acest motiv, teoria este!nc# !n stu iu

4. T&o$ia &'&ct#l#i to8ic&lo$ c imic& 8 postuleaz# i eea, conform c#reia, apariţiatumorilor ar putea fi influenţat# e expunerea organismului la variate su"stanţec+imiceH acestea pot acţiona irect (!n forma lor nativ#) asupra celulelor organismului, pentru in ucerea e semnale pro'oncogene, altele tre"uie s# treac# prin iversetransform#ri meta"olice, efectul pro'oncogen ap#r-n su" influenţa iferiţilor pro u%imeta"oliciH su"stanţele c+imice pro'oncogene sunt !n general su"stanţe !nalt reactive,reacţion-n cu atomii in structura 0D 'ului, 0? 'ului sau ai proteinelor celulare, !nacest mo , ap#r-n semnale moleculare pro'oncogeneH aceste semnale sunt in use prinmutaţiile care pot apare (su" influenţa su"stanţelor c+imice) at-t la nivelul genelor pro'oncogene, c-t %i la nivelul genelor anti'oncogeneH la nivelul sistemului nervos, teoriaoncogenetic#, care are la "az# acţiunea su"stanţelor c+imice, a fost testat# experimental prin in ucerea e tumori intracraniene erivate in celulele *c+Qann (su" influenţaunor toxice c+imice)

15


16/18

5. T&o$ia &'&ct#l#i $a*ia2iilo$ 8 exist# o relaţie "ine sta"ilit# !ntre efectul ra iaţiilor ultraviolete, a razelor sau a ra ionuclizilor %i oncogenez#H efectul oncogenic alacestora s'ar atora activ#rii genelor pro'oncogene %i supresiei genelor anti'oncogeneHc+iar %i ozele terapeutice ale acestor tipuri e ra iaţii se consi er# a avea un potenţialoncogenH !n acest sens, la nivelul sistemului nervos central, sunt escrise leg#turietiopatogenetice intre ira ierile terapeutice %i apariţia e glioame, meningioame sausarcoameH fenomenul apare mai ales la copii, sistemul nervos central al acestora fiinmult mai suscepti"il la acţiunea ra iaţiilor.

Din punct e ve ere fiziopatologicp$incipal&l& ca$act&$i)tici al& c&l#l&lo$ malign&sunt

1. /nsta"ilitatea genetic#2. roliferare crescut#3. $vitarea sistemului imun (mo ularea sau mascarea antigenelor, sinteza unor

molecule ce "loc+eaz# r#spunsul imun)4. /nvazia tisular# (ata%area sau esprin erea e matricea extracelular#, secreţia

unor enzime proteolitice, pier erea in+i"iţiei e contact)5. 0"ilitatea e a migra limfatic %i vascular 6. 0"ilitatea e a metastaza

. 0"ilitatea e a stimula angiogeneza (neovascularizaţia tumoral#), e a recrutavase tisulare locale sau e ,,mimetism vascularO (proces !n care, intratumoral,sunt create canale non'en oteliale, care !ns#, funcţional pot avea acela%i rol ca%i neovasele) pentru a susţine cre%terea tumoral#

G. ?ezistenţa la su"stanţe terapeutice.0pariţia ţesuturilor neoplazice poate aveacon)&cin2& local& (i )i)t&mic&

alt&$a$&a )t$#ct#$ii i)tologic& a ţesuturilor !n care se ezvolt# tumora, cu consecinţefuncţionale varia"ile ( e la consecinţe minime la consecinţe severe)H

&'&ct *& ma)ă asupra ţesuturilor !ncon:ur#toare (extrem e important pentru tumorilesistemului nervos central)H este postulat# i eea teoretic#, conform c#reia, ţesuturiletumorale cresc iniţial !n sensul stresului mecanic minim, astfel !nc-t, efectul e mas#asupra ţesuturilor !ncon:ur#toare, poate apare c-n volumul formaţiunii neoplazice este

e:a semnificativ crescutH acest aspect explic# iagnosticul tar iv al patologiei tumorale asistemului nervos.?#spuns imun alterat cu sinteza e a#toantico$pi%i manifest#ri autoimune (ex. ;iasteniagravis)&'&ct comp&ti2ional cu celulele normale, !n ceea ce prive%te necesit#ţile meta"olice alecelor ou# tipuri e celule (celulele neoplazice av-n necesit#ţi meta"olice crescute,sustrag su"stanţele nutritive celulelor normale, !n etrimentul celor in urm#)H !n timp,rezultatul consumului excesiv energetic esteaci*oza %ica(&8ia neoplazicilor, iar consumul e fier uce laan&mi& secun ar#. pentru cre%tere, unele ţesuturi tumoralea# n&:oi& *& apo$t o$monal (aspect exploatat !nterapiile antineoplazice)H anomaliile +ormonale etermin# tul"ur#ri funcţionale (ex.

ipertensiune, acromegalie, +ipoglicemie, galactoree, virilizare, ulcer peptic) %i pot ficriterii e iagnostic.

istrugerea crescut# a celulelor tumorale se asociaz# cu eli"erare sporit# e potasiu( ip&$pota)&mi&) %i cata"olizarea acizilor nucleici cuip&$#$ic&mi&.)in*$oam&l& pa$an&oplazic& au un mecanism incomplet eluci at, ar se caracterizeaz# prin isfuncţii e organ eterminate e tul"ur#rile imune sau secretorii ale anumitor neoplasme (ex. &ancerul pulmonar)H ele pot prece a, acompania sau urma cancerul

iagnosticat.

16


17/18

"in*$oam&l& pa$an&oplazic& t$&+#i& *&o)&+it& *& )in*$om#l ca$cinoi*care secaracterizeaz# prin tul"ur#ri paroxistice vasomotorii, iaree %i "ron+ospasm %i estein us e amine %i pepti e (serotonin#, "ra iCinin#, +istamin#) pro use e tumori incelule neuroen ocrine.

1.?. FIZIOPATOLOGIA "ANOGENEZEI

"anog&n&za :in*&ca$&aeste procesul prin care organismul realizeaz# restaurareafuncţiilor normale. 0cest proces const# in mecanisme locale %i prin mecanisme generale.

M&cani)m&l& local& e vin ecare implic# !nlocuirea ţesuturilor istruse sau pier utecu resta"ilirea complet# sau incoplet# a funcţiei anterioare. n plus, la nivel local mai aparefenomenul epla)ticitat& ti)#la$ă.0cesta contri"uie iniţial la mo ific#rile funcţionaleasociate "olii, iar tar iv la vin ecare.

$x. $opla)ticitat&aeste un fenomen e vin ecare caracteristic sistemului nervoscentral %i periferic. $a este efinit# ca %i a"ilitate a sistemului nervos e a'%i recupera funcţiilr#spuns e a apare la stimului interni sau externi (0 &, traumatisme cere"rale, tumori cere"rale polira iculonevrite, etc). rin neuroplasticitate, neuronii a iacenţi sufer# mo ific#ri structuralefuncţionale, evenin capa"ili s# preia funcţia neuronilor lezaţi. europlasticitatea se poate realiz pe mai multe c#i

' abandonarea sinapselor cu neuronii lezaţi , atunci c-n sinapsele sunt nefuncţionale sau prea puţin utilizateH

' întărirea sinapselor funcţionale prin intensificarea funcţionalităţii lor (ca %i frecvenţ# %iurat# e utilizare)H

' formarea de sinapse noi , cu neuronii care preiau funcţia celor lezaţi.

777 oate apare !ns# %i neuroplasticitate cu repercursiuni negative, ca e exemplu atuc-n se instaleaz# urerea cronic# !n urma persitenţei stimului nociceptiv.

0in*&ca$&a locală se realizeaz# prin' regenerare 8 !nlocuirea cu acela%i tip ţesuturi cu restituirea integral# a structurii %i

funcţiei (ţesuturi cu capacit#ţi regenerative 8 epitelial, sanguin)' reparaţie 8 !nlocuirea cu ţesut con:unctiv cu propriet#ţi structurale %i funcţionale

iferite e a ţesuturilo istruse/n anumite con iţii pot apare ţesuturi suplimentare la locul in:uriei (ex H

neovascularizaţia consecutiv# isc+emiei H neovasele av-n ar+itectur# iferit# e vaselenormale pot pre ispune la complicaţii severe cum sunt anevrismele sau +emoragiile).

M&cani)m&l& g&n&$al& e vin ecare (!n anumite afecţiuni sistemice severe) implic#urm#toarele procese

' faza precoce (faza e"") 8 este ominat# e insta"ilitate car iovascular# cu alterareavolumului sangiun circulant efectiv, alterarea transportului e oxigen, cre%terea tonusuluisimpaticH ac# mecanismele patogenetice ep#%esc mecanismele e compensare'a aptare poate apare starea e %oc.

' faza secundară (faza e cre%tere +emo inamic#) 8 este caraterizat# e cre%terea e"ituluicar iac, cu circulaţie +iper inamic#, sc# erea toleranţei la glucoz#, fe"r#, fatiga"ilitateH

1


18/18

' faza terţiară (faza ana"olic#) 8 poate persista luni e zile %i este ominat# e restaurareatotal# sau parţial# a funcţiilor pier ute.

*e presupune c#c&l#l& )t&m ar putea sc+im"a ra ical terapia "olilor umane prin a"ilitatealor e a se transforma !n celule specifice iferitelor tipuri e ţesuturi, ceea ce ar uce la

!nlocuirea unei isfuncţii sau a unei funcţii pier ute, etermin-n vin ecarea pentru "olisocotite incura"ile.

1G

2013-09-30-fiziopatologie-curs-1.doc

Documents

Transcript of 2013-09-30-fiziopatologie-curs-1.doc