ROBE,RT JORDAN

CiclulRoata Timpului.

cartea a doua

frr1 gfficoRNULUI

I

tfr

*

uro{ u eNJg^ 'lcode ppu 1u

1g7 eder3 ep pue u;

Ieprv urp eolm) ?l rEralorlqr8 Iruulql'NNtr{s'rV Mol,asruvw lrNrvrrg ep esnp€Jl

rynuo?erq ey.fiegot4 :uoqeeDx InlcrJ vp

'?.Es?oA ?eJuAIss n4ued {oEu-?ld 'mrml eP illulures

!Em, ?s elluqJc"l p,r.-pes-eT 'urmrml ep u^ eu nps eleE

-ugs rel 'elFEg €unllll em^ pugr 'lncs?ueu puoEerq

'erqun nc ?1rm4w e,l as rsn1o11$ 'opJB 3A eu Is IqJo 3A eu

{emc rec ruoz u3 '8upas erec el.LmrcEel qeol pugzeler 'es

eeJruel nc Berrml rs?Er eSupq ? t$ prodod ucgrqu4 e,r tSg

?snue, rs cus ep gzugd q 'Purp qp lusgrcs ro^ rs eEuVId

Jo^ rllnu ?eocu edrlc u1 rS elseueg e.L puo8brq 'erc

-e,r, n4ued else rs 'lncs?u rEru e-s umc ?fu nou ulp elseu 3,\

es ,?Jq{uo qun-Sr4 ?s eJec Inun elsuu ?A es 'rSnrol t$"'eprerd er' es 1n1o1 13 ereorcrd r4 eugurgr ?A nu ,ru[N

'U]Jzel.r]dezt&dur ErSgJs g ro^ es mppgurpd e1$rmues

puvc rcuru? 'ernureIl ?s ne uuqrEq rs ?cs?elef ?s ne

alleured'€euml TSEJBT ?8uqe ?s lecetmlq IeJ JBI (elsJg1

Ieler? Bzugd ersed gprnjq es ?s erqrun ?c Is eugr?Js es

?s uIo ep slrrn?J elec eleol Ec ?^pugc sldlug}w ?^ es rs

9-280-900-909-8r6 NSSI

8r0z

PuPIuol eqluII ul eaunrs:orr n:luad

9167'aiinqrrlsrq gy6 6

YA)XYSYJ NVIAYJ)O UYZflf,OdN'I VNYIO

gzalSua equu urp orJrnpe{

ale ^teze

J ap.rnldarp aiuolueprol Ueqou.066I O

lunH laatg aql

NYCUOI JUIISOU

ot'oar'{Ir.rtuo)'s)looqoel'MMM

BIugIuoU'r1$arn:ng'I ro])as'I I -6'tu rnlng8rgg'.r19arinqr,rlsrq 6y6

I'9€r'IZ8

('pert) Buer6'ndn1 '11

('pEJl) uer^el)O rezal '.Baf,Jeqel I

9-280-900-909-826 NASIg1g7'arfnqrrlsKl O\ftr : rlSarn:ng - 'ndn1 euBrc .earreqeJ

rrer^Bl)o wze) i'pery: uepJol ueqou / FInuJoJ earelnpf, uIIUAflOU'NY(IUOI

Ialuguro5 e apuolfep 11ralo11qlg D dIJ eeralrrsa(

,{

Ir&w rolluolIlso aPl

YOTINN-IXI}JT il") rinn

qrqrYpqs- aI?hI

q1ofug6 agrnrnqj tttootlg giunl^l

llJ.Attv1NNfiT3O

w _----1 ,t' llffi |(llt{utvlrp5ue fu4llrtP,InsE{ _

Frta\t6o

uYr$l,t3

@

w'v./ *'*rXEa-- -'tPD-

YD|0Y${Y\- -*-_ 'q

;d,:Sb.t* \\\ir.\\

&rtp?tW.I'J {

r 8rsluffrn

\ ..''-

Wi a,o /

T-o*:* /_l / uppref, uerq{vtr

,

o,#,*Yr,rr{ -*V

R;*-lnolrlY ulsat

vY [&l (''

Wredrnrrg F,{E{sVd/

a&ollasni[ ?ttry ruE{

1PROLOG

In Umbra

Barbatul care-gi zicea Bors, cel pufin cdtl vreme se afla inlocul acela, dnji, auzind goaptele infundate care rasunau prin in-ciperea boltiE, precum un gdg6it incet de gAgte. Cu toate aces-

tea, grimasa rirnase ascuns[ in spatele mdgtii negre, de mitase,care-i acopereafata- a$a cum erau acoperite gi celelalte o sutide chipuri din incdpere. O suti de migti negre gi o sut6 de pe-rechi de ochi care incercau sf, vadi ce se ascundea in spatele lor.

Dacd nu priveai cu atenfie, puteai crede c[ te aflai int-un pa-

lat - in camera wiaga erau cirnine inalte de marmura Si l[mpi au-rite care at6mau din tavanul rotunjit, tapiserii pline de culoare $ipodele mozaicate, cu felurite modele. Dar astanumai dacinu pri-veai cu aten(ie - altfel, ai fi putut observa, mai int6i de toate, canici un chmin nu didea cllduri. Erau pline de bugteni, grogi cdtbratul unui barbat, iar deasupra lor danfuiau flircirile, dar tonrl rA-

mdnearece. Peretii din spatele tapiseriilor gi tavanul care se pier-dea pe deasupra l[mpilor erau din piaffi nevaruiti, aproapeneagra. Nu existau ferestre. Usi erau numai doui, cdte una la fie-care capat. S-ar fi spus ci cineva incercase sd fiureasca o imitatiea odaii de primire dinft-un palat, dar nu-gi dAduse osteneala decAt

s-o schileze, adiug6nd c0teva aminunte ici 9i colo.

10 ROBERT JORDAN

Bhrbatul care-si zicea Bors nu $tia unde se afla aceasti inca-pere - probabil ca nici ceilalli nu gtiau. Nu-i ficea nici o plf,ceresd se g6ndeasca unde ar fi putut fi. Fusese chemat - $i asta era in-deajuns. Nici la asta nu voia s[ se g6ndeascf,; dar unei asemenea

chemfi, pdnd gi el i se supusese.

lgi potrivi mantia, mulfumit cf, flicdLr:ile nu inci,lzeau - altfel,ar fi fost mult prea cald pentru a mai purta vegm6ntul de l6n6neagri care-l acoperea p6n[ la cilcdie. Era imbrf,cat de sus $ip6n[ jos in negru. Faldurile ample ale mantiei li ascundeau co-coaqa preff,cuti - nu voia si se gtie cdt era de lnalt - $i nu lisau sd

se vadb dachera slab sau corpolent. $i nu era singurul de-acolocare-gi pusese pe el asemenea haine largi.

1.Igi privi tovarh$ii, fara sa spuna nici o vorbi" De multe ori, in

via1a, rlbdarea il ctrlf,uzise. Daca a$tepta 9i privea indeajuns de

mult, mai devreme saumaitirziucinevafipeao gregeala. Din cdte

observ4 multi dinre birbatii gi femeile de acolo aveau acelaqigind; priveau injur gi-i ascultau in ticere pe cei care nu se puteau

abline sf, vorbeascdr- Unii nu puteau indura a$teptare4 sau ticereaa$a cf, lf,sau sf, se vadf, mult mai multe decdt igi dadeau seama.

Printre oaspegi se strecurau slujitorii, tineri zveltri, balai care

le ofereau vin, fachnd pleclciuni si zarnbind, fi.ri sI spunf, nimic.Erau $i fete, si baieti care seminau foarte bine intre ei, irnbr[ca1iin alb, cu pantaloni strdmti Si cama$i largi. Migcirile tufuror erau

tulburf,tor de gra{ioase. Fiecare p6rea imaginea rasfrintf, inoglind[ a celorlalfi - baietii erau la fel de chipeqi pe cdt erau fe-tele de frumoase. Nu puteau fl deosebiti intre ei, nici mf,car de ci-neva care avea ochi buni si tinea bine minte chipurile.

O fati z6mbitoare, imbriLcati in alb, veni spre el cu o tava pe

care se aflau pocale de cristal; luiL unul, cu toate cd era hotir0t sf,

nu bea; dacf, n-ar fi primit pocalul, ar fi putut pdrea bdnuitor -sau gi mai riu, ceea ce puGa fi mortal, in locul ir care se afla pen-

ffu ca tuft-o baufurA putea fi pusa cu usurinta o picafura de alt-ceva... Era limpede cd unii dintre tovara$ii sai ar fi fost bucurogisa vadi ci numirul celor care se luptau pentru putere se micgora,

oricare ar fi fost ghinionigtii.Cu g6ndurile aiurea, se intreba dac5, dupa aceasti int0lnire,

slujitorii aveau sb fie ucisi. ,+A.stia aud totul." Dar apoi privirea sa

iN cAuraneACoRNULUr 11

intAlni ochii slujnicei, care tocmai ridica fruntea. Zdmbetul ii eradulce, dar ochii goi, inexpresivi. Ca de plpuga. Ff,ra cea maimicd urmd de via1a. in timp ce fata se indepdrta, parca plutind, elridici pocalul la gur[. Apoi igi df,du seama ce ff,cea gi se opri.Era tulburat - dar nu din pricina a ceea ce i se fdcuse fetei, ci laghndul cb, de cite ori credea cd observd o slibiciune la cei pe

care-i slujea de ceva timp, vedea ci altcineva i-o luase turainte gi

ci totul fusese aranjat cu o nemiloasl precizie care-l uimea gi-lingrijora. Dintotdearura se caliuzise dup[ un singur ghnd: sa cauteslabiciunile celorlaltri * fiecare sldbiciune era o despicdtura carese putea cerceta, lirgi gi m6nui. Daci cei pe care-i slujea acum gi

pe care avea s6-i mai slujeascd o vreme nu aveau slibiciuni...incruntAndu-se in spatele md,gtii, igi c6ntiri din priviri tovarf,-

sii. La ei se observau o mullime de sldbiciuni. Tilburarea ii d6-dea de gol chiar si pe cei care aveau indeajuns de multd mintepentru a-gi fine gura. Unul stiLtea prea b6[os, alta iqi pipaia fustelecu mi$cdri tremurate. Cam un sfert dintre ei, din cdte i se ptu:ea,

nu-$i bltuseri capul sI se ascundf, altninteri decAt cu ajutorulm[gtii. Vegmintele lor dezviluiau mult prea multe. ln fafa uneitapiserii rogu cu auriu stitea o femeie care vorbea cu o siluetf, cumantie cenugie gi gluga tras[ - birbat sau femeie, nu se putea gti.

Cdt despre cealalta ins4 era limpede cf, alesese locul acela pen-tru ci tapiseria se potrivea cu culoarea vegmintelor sale. Mareprostie sf, atragb atenfia asupra ei, cici rochia stacojie, foarte de-coltati, pentru a lf,sa cdt mai mult la vedere, gi nu foarte lungf,,pentru a nu-i ascunde papucii aurii, arbta cL era din Illian - o fe-meie bogatd, probabil, poate chiar cu s6nge nobil.

Nu departe de cea din Illian se afla alta femeie, singuri gi tf,-cuti - o inchntare pentru ochi. Avea gttul subtire ca de lebida siplete de un negru sclipitor care i se unduiau pdn[ la brdu. Stateacu spatele la perete, observdnd totul ln jur. Nu era tulburatf,, ci cutotul stipdni pe sine. Da, era incdntdtoare, dar pielea aramie gi

rochia sa crem, cu guler iralt, care nu-i lf,sa la vedere decdt m6i-nile Si totu$i se mula prea sffins pe trup qi era aproape strivezie,fAcand ca totul sI se ghiceasch,fird si fie dezvaluit, aritau la felde limpede cd era o doamni nobil6, din Arad Doman. Avea gi obrd(ar[ lati, de aur, la incheietura m6inii stingi, incrustati - era

{

12 ROBERT JORDAN

sigur - cu insemnele Casei sale. Cum nici un nobil din Domannu-gi cdlca weodatf, mAndria in picioare pentru a purta pecetrile

altei Case, probabil cA nici ea n-o facuse. Uriag[ prostie.

Prin multime trecu un birbat imbricat cu un surtuc cu guler

inalt, albastru precum cerul, din Shienar. il cdntari din cregtet

p6n[-n talpi, din spatele m6stii. Dupi cum se migca, pirea sol-

dat; totul o dovedea - umerii lati, ochii care i se tot mi$cau in-coace $i incolo, bra1ul pregatit sa in$face sabia pe care insa n-o

aveala cingitoare. Nu-gi pierdu prea multi vreme cu birbatulcare-$i zicea Bors. Umerii aduSi Si spatele incovoiat nu pareau o

ameninlare. Trecu mai departe, cu mana dreapta lncle$tati $i cf,-

ut6nd din ochi alte primejdii. Celalalt pufni. Putea s6-i recu-

noascf, pe toti, dup[ tara, dup[ rang. Negutatori $i rdzboinici,

oameni de rAnd si nobili. Din Kandor 9i Cairhien, Saldaea gi

Ghealdan. Din toate colturile lumii si aproape toate semintiile.

Dintr-odata, stramba schrbit din nas - era p6ni gi un Pribeag

acolo, cu pantalonii sai de un verde-aprins 5i surtucul galben, tripitor. ,,CAnd va veni ziua cea mare , de i$ia ne putem lipsi."

Dar nici majoritatea celor deghizafl nu erau mai breji, cu

toate mantiile Si hainele lor largi. Pe sub pulpana unei robe de un

brun-inchis, z[ri vdrful lncaltarilor incrustate cu argint ale Mari-lor Seniori din Tear. Sub alta, pintenii aurii, cu cap de leu, purtafi

numai de ofiterii de rang inalt din Garda Reginei din Andor. Unbdrbat zvelt - zvelt chiar gi cu roba sa neagrd, care-i at6ma

p6nd-n p4m6nt, gi cu o mantie cenugie, fari insemne, prinsf, cu

un ac simplu din argint-priveape sub falftrile glugii largi. Pu-

tea fi oricine, putea veni de oriunde... numai cf, pe mdna dreapti,

intre degetul mare $i adtator, aveatafiJatA o stea in $ase colturi.

Era, a$adar, din Semintia M6rii si atunci pe m6na stAngi avea

semnele clanului gi neamului. Dar birbatul care-si zicea Bors nu

se obosi sf, incerce sh le vadf,. Dintr-odata ochii i se trgustarf,,

oprindu-se asupraunei femei inv6luite in negru, cf,reianu i se ve-

deau dec6t degetele. Pe mAna dreapta avea un inel de aur, tn

forma unui garpe care-gi lnghifea coada. Era Aes Sedai, sau cel

pulrn o femeie instruita de Aes Sedai, ln Tlnr Valon - pentru el era

totuna. Nimeni altcineva nu ar fi putut puta inelul. Barbatul

iN cAuraneA coRNULUT 13

intoarse capul, inainte ca ea sh-qi dea seama c6 era priviti, gi

didu, aproape imediat, peste o alta, tot invaluita ln negru din capphni-n picioare $i tot cu inelul pe deget. Cele doud wijitoare nudadeau nici un semn cA s-ar fi cunoscut. ln Tumul lor Alb, sti-teau toate ca nigte phianjeni ascungi in pinzh, rAgand sforilecare-i ff,ceau pe regi gi pe regine sdjoace dupf, cum li se c6nta,

amestechndu-se mereu, in toate. ,,Blestemate sa fie. Sd le ajungimoartea vegnica!" isi dadu seama cd scrd$nise tare din dinti.Numdrul lor trebuia si scad6, inainte de ziua cea mare; era mu-sai. Iar unii dintre ei erau 9i mai pufin importanli dec6t Pribegii.

Se auzi rm clopot - un sunet tremurAtor care venea din toatepa4ile gi le taia pe toate celelalte, ca o lamf, de cutit. Usile de lacapatul indepf,rtat al inc[perii se deschiserf, $i induntru pagir[ doitroloci. Armurile lor negre, care le atimau p6n5 la genunchi, erau

impodobite cu tepi. Toati lumea se trase inapoi. Chiar si barbatulcare-gi zicea Bors. Erau cu un cap gi ceva mai inalti dec6t cel maiinalt birbat dinf,untru, un amestec scdrbos de om gi fiarf,, cu chi-puri omenegti strdmbate gi preschimbate. Unul avea un ciocmare, incovoiat, in loc de gur6 gi nas, 9i capul acoperit de pene,

nu de pi.,r. Celalalt avea copite, un bot piros $i coame ca de {apdeasupra urechilor. FIII s[-i bage in seami pe oameni, frolocii se

intoarseri spre ugi gi se plecariumili, infricogafi. Penele unuia se

zbdrlisera ca o creast6. Citzwa in genunchi, cAnd intre ei aparu

un Myrddraal. Pe lAng[ negrul mantiei sale, care atAma drept,fara s[ fluture, armurile trolocilor Si ml$tile oamenilor pireaude-a dreptul strdLlucitoare. Se migca gerpuit, ca o viperir Barbatulcare-gi zicea Bors i$i simti buzele strdng0ndu-se, pe jumdtate de

sila gi pe jumltate, recunoscu cu ruSine, de frici. Myrdraalul avea

chipul descoperit - avea o fala alba ca varul, o fati de om, darfird ochi, ca o coajd de ou sau ca un vierme de mormdnt. Se in-toarse incoace 9i incolo, paraqd sf,-i cdntireasci pe to[i. Oameniise infiorariL, atunci c6nd privirea tainica pluti pe deasupra lor. Bu-zele subfiri, palide, se rdsuciri * Myrddraalul pArea a z6mbi, pe

misuri ce, unul dup6 aitul, oamenii cu masci incercarI si se pi-arda ln multime, fugind de el. incet, ince! ii rdndui pe tofl intr-unsemicerc, cu ochii la uq6.

I

14 ROBERT JORDAN

Barbatul care-$i zicea Bors inghifl in sec. ,,Va veni o zi, Ju-mate-Om... c6nd Marele StapAn al intunericului se va-ntoarce, igiva alege noi Sapani ai Spaimei, iar voi va veXi culca la pimint infata 1or... a unor oameni. ln fata mea! De ce nu vorbe$ti? Nu temai uita la mine gi vorbegte!"

- Sose$te Stapinul vostru, rosti Myrddraalul, cu un glas aspruca pielea uscati de garpe care se flrdma" Pe burta, viermilor! Ca-pul jos, daci nu vregi ca srilucirea lui sa va ardd $i si vd orbeasca!

$i tonul, gi vorbele il umplura de m6nie pe birbatul care-qi

zicea Bors, dar apoi vdzduhul de deasupra lui Jumate-Om lncepusi sclipeasci, iar el isi didu seama de ceea ce auzise. ,Jrlu se

poate! Nu se poate!" Trolocii se intinseseri deja pe podea, tremu-rdnd, de parca voiau sa scurme prin piatra.

Firi shmai aqtepte sivadidaciceilaltri fac vreo miqcare, birba-tul care-gi zicea Bors se arunc6 cu fa{a lapode4 lovindu-se de piari-tncepu sa murmure, o vrajd impotriva pericolului - o waji la fel de

subfire ca o testie in fata a ceea ce il inspaim6nta - gi atunci auzi

sute de altevoci spunind aceleagi cuvinte cu fala spre podea-

- Marele Stapan al intunericului este Seniorul meu gi 11 slu-jesc din toati inima, p6ni la ultima fir6m6 de suflet, tncepu el,

dar in strifturdurite mintii auzi un alt glas, ing6nAnd speriat:

,,Cel tnrunecat si toti Rdt6citrii sunt ferecatri..." Tremur6nd, il silisf, tac6- de multi weme nu-l mai asculta. Priviti cu tolii, Stip6-nul meu este Regele Mo4ii. FirE indoieli, il slujesc pdni in ziuaVenirii sale, dar il slujesc in nadejdea nezdruncinati 9i neabdtutia viefii vegnice,,...ferecafl in Shayol Ghul de m6na Creatorului,in clipa zidirii. Nu, acum slujesc unui alt stirp6n." in lume, cre-

dinciogii vor fi negregit acoperili de slav6, sl[viti mai presus de

necredinciogi, mai presus de cei ce stau pe ffonuri, 9i totugi eu ilslujesc cu umilintd pdnb la ziua Venirii. ,,Bratul Creatorului ne

apiri si Lumina ne adipostegte de Umbri. Nu, nu, un alt stapan."Fie ca iute sf, risari ziua Venirii $i, odati cu ea, Marele StipAn alintunericului sf, ne cd,l6uzeasc[ gi s5 domneasciL asupra lumii tur

vecii vecilor.lsi sfdrsi Crezul g6f0ind, ca $i cum ar fi alergat. $i cei dinjur

rdsuflau intretf,iat- deci nu fusese singurul.

- Ridicali-vl cu totii. Ridicati-va.

iN cAtrru,nrACoRNULUr t5

Glasul melodios il surprinse. Era limpede ci nici unul dintretovaragii sai, lntingi pe burt4 cu chipurile mascate lipite de pode4nu putea s4 fi vorbit, dar nu era glasul pe care-l agtepta de 1a... Cumare grijf,, iqi ridic[ fruntea ca sd poatd privi cu un ochi. ln viz-duh, pe deasupra Mlrddraalului, plutea silueta unui birbat curobd rogie ca s6ngele. Poalele ei at6mau la o palmd de cre$tetul luiJumate-Om. Purta o masci rogie. Oare era cu putinla ca MmeleStipdn al intunericului si li se infhtiSeze ln chip de om? gi cumasc5, pe deasupra? $i totu$i, Mlrdraalul pirea o imagine a spai-mei, ffemura gi aproape cf, se pribugise i:n locul in care stdtea, inumbra celuilalt. Birbanrl care-qi zicea Bors se chinui sa gaseascaun rAspuns pe care mintea sa nu-l putea cupdnde f4rb sb se rup[ indouf,. Poate ci era unul dintre Rltici(i - g6ndul era mai pulin du-reros, dar numai pu1in. Chiar 9i ag4 insemna ci ziua Venirii Celuilntunecat era aproape, dacf, unul dintre Rataci1i se eliberase.

RAticitii, fteisprezece dinfe cei mai inzestrali oameni care sefoioseau de Puterea SupremiL, intr-o Vdrst6 c0nd acegtia erau innumbr mare, fuseseri ferecatri ln Shayol Ghul impreund cu Cel in-tunecat, alungafl din lume de Dragon Si cei O Suta de tovaragi aisai. Din pricina lor, jurnatarca blrb[teasci a Adevirahrlui Izvor fu-sese pdnghriti Si toti bhrbalii Aes Sedai, blestematii, cei care folo-seau Putere4 innebuniserl gi frAnseserf, lumea, o ftcuserf,buci{eleprccum un vas de lut sfir6mat de sthnci, pundnd cap[t Vdrstei Ir-gendelor inainte si moarb, putrezind inc[ din timpul vielii.O moarte potriviti pentru Aes Sedai - dupf, pi.rerea lui. Preabun6, chiar. Nu-i pirea rdu decdt cf, femeile fuseseri cru(ate.

Incet 9i chinuil, se sili s5-9i ahrnge frica nevolnicd, s-o prinddSi s-o tini bine, cu toate cf, se zbiLtea s5 scape. Era cel mai bun lu-cru pe care-l putea face. Nimeni nu se ridicase inci, 9i doar cdfivaturdrizniseri s5-9i ridice capul.

- Ridicati-vi, gl[sui iaragi barbatul cu masca, ceva mai aspruSi flutur6ndu-Si bratele. Sus!

B[rbatul care-gi zicea Bors se ridic[ impleticindu-se; nu eraincbln picioare c6nd se opri. Mhlnile pe care le vizuse erau infrico-gitoare, arse, pline de rani negre, prin care se vedea camea rogie carobape care-o purtabarbatul. ,,Oare Cel intunecat s-mputea inf6-tiSa astrel? Sau chiar unul dintre R[ticili?" Masca sOngerie se

16 ROBERT JORDAN

intoarse spre el, lncet, facOndu-l si se indrepte inff-o clipa. I se p6-

rea ci simte, in privirea aceea, argila urui cuplor deschis. Ceilal(i se

supusera gi ei poruncii, la fel de st6ngaci in miscari si de tematori.

DupI ce-i vizu pe tofl in picioare, silueta plutitoare vorbi:

- Am fost chemat cu multe nume, dar voi ma veti cunoa$te

drept Ba'alzamon.Birbatul care-$i zicea Bors isi incle$th f6'lcile ca si nu-i

clantane dingii. Ba'alzamon. i.t limba trolocilor insemna,Jnimaintunericului" gi p6na $i necredinciogii gtiau cf, era numele dat de

troloci pentru Marele StApAn al lnmnericului, Cel al cirui Nume

nu trebuiaRostit. Nu era Shai'tan, Adevdratul Nume, dar era ori-

cumneingiduit; mai ales pentu cei adunati aici, Si pentru altii ase-

menea lor, era o blasfemie sf, le rosteascf,, murdfindu-le cu graiul

lor omenesc. Rtrsufla greu gi-i auzi $i pe cei din jur gAf6ind.

Slujtorii dispiruseri, la fel ca gi trolocii, fira ca el sh vadd asta.

- Acest loc se aflf, aproape de Shayol Ghul, spuse bhrbatul

iscdnd multe gemete; cel care-$i zicea Bors nu era sigur dac6 nu

cumva gemuse si el. in glasul lui Ba'alzamon se strecuri o urmide ceva ce aducea abatjocur[; igi desfIcu larg bratele $i continui:

Nu v6 temeti, citci ziua Venirii Sdpanului vostru in lume este

aproape. Ziua Reintoarcerii. Nu vi dati seama de asta, viz0n-du-md aici, in fata voastrdL, a pulinilor care au parte de acest no-

roc dintre atA1a alttt? in curOnd, Roata Timpului se va fifange.

Marele $arpe va muri gi cu puterea acelei mo{i, a morfii Timpu-lui insu$i, Stap6nul vostru va c16di iarasi lumea dupi chipul s6u,

in aceas6 V6rsta $i fur cele care vor si vin6. Iar cei care mi slu-

jesc, cei credincio$i $i d6rzi, vor sta la picioarele mele mai presus

de stelele de pe cer gi vor stipdni pentru vecie lumea oamenilor.

A$a am figbduit $i a$a va fi, o dati pentru totdeauna. Veti trai si

veti domni vegnic.

Ascultatorii fremf,tar6 de inchntare, iar unii dintre ei inaintara

cdfiva pa$i c6tre silueta plutitoare, stacojie, cu ochii la ea, vrf,ji1i.

Pdna Si barbatul care-$i zicea Bors simti ispita acelei figdduinle,pentru care iqi pusese sufletul gaj, de sute de ori.

-ZiaaVenirii se apropie, spuse Ba'alzamon. Dar sunt inca

multe de fbcut. Multe.

lN ceUTaRBRCoRNULUI tjLa st6nga lui, vazduhul sclipi, se inchega gi apiru silueta

unui t6nar, ceva mai jos de locul in care se afla Ba'alzamon. Fap-turi vie sau nu, barbatul care-gi zicea Bors nu-gi putu da seama.

Duph vegminte, era un flacau de la tar4 cu o sclipire obraznici inochii clprui gi cu umbra unui surds pe buze, de parca-gi aminteasau punea la cale l'reo nazdravinie. Trupul siu pdrea cald, darpieptul nu i se ridica $i ochii nu clipeau.

$i la dreapta lui Ba'alzamon vazduhul tremur4 parci din pri-cina cildurii, gi apdru o a doua silueti, in veqminte simple, la ace-

eaqi in[lfime cu prima. Un t6nar cu phrul cre1, putemic ca unfierar. Ca o ciudilenie, la brdu ii at6ma o secure de lupt6, osemilunl mare de otel prinsi de o fepugf, ascutitf,. Barbatulcare-gi zicea Bors se apleci in faff,, obsewdnd ceva inci" gi maineobignuit. Tanarul avea ochii galbeni.

Pentru a trei oar4 din vazduh se intrupf, un tanar, de aceastA

dati chiar sub privirile lui Ba'alzamon, 4proape la picioarele lui.Era inalt, cu ochii c6nd cenuqii, cdnd aproape albagtri, dup6 cumcadea lumina, gi cu pirul rogu-inchis. Tot un om de la fari, sau unfermier. Barbatul care-$i zicea Bors rirnase cu gura cascat6. inca ociuddtenie - cu toate ci se intreba de ce-ar fi trebuit si se agtepte lalucruri firegti, tocmai aici. T6nirul avea la cingabare o sabie, cu unb0flan de bronz pe teaca $i altul incrustat pe pl[selele lungi, fdcutesi fie apucate cu doui m0ini. ,,Un bi,iat de la tari cu o asemenea

lam[? Cu neputinla! Ce-o fi insemndnd? $i celalall cu ochii sai

galbeni." Observi cd Myrddraal li privea pe cei tei, temur6nd, darnu de fric6 - de-acurn, remura de uri" lmprejur se lf,sase tArerea,pe care Ba'alzamon o l6si si se addnceasci, inainie si spwra:

- in lume este acum un om care a fost gi va fi, dar tnca n-aajuns sf, fie, Dragonul.

AscultAtorii s[i scoaseri un murnur de uimire.

- Dragonul Renhscut? Trebuie sf,-l ucidem, Marite Senior?ingaimi bhrbatul din Shienar, cu m6na inclegtati la $old, nerf,b-datoare, acolo unde ar fi trebuit sh-i at6me sabia.

- Poate c[ d4 rispurse simplu Ba'alzamon. Dar poate ca nu.Poate ci se va l6sa ispitit sa ma slujeascf,. Mai deweme sau mait6rziu aga va fi, in VArsta asta, sau intr-alta.

18 ROBERT JORDAN

Bhrbatul care-$i zicea Bors clipi surprins. ,in Varsta asta sao

intr-alta? Credeam chziua Reintoarcerii se apropie. Ce-mi pasa

mie de alte Varste, daca eu imbltrdnesc $i mor in asta?" DarBa'alzamon prinse din nou sd vorbeascb:

- Deja in Pdnzb se alcf,tuie$te un nod, una din numeroasele

clipe in care cel ce va deveni Dragonul poate fi adus de partea

mea. $i aga ffebuie sa fie! E mai bine si md slujeasci viu gi numort, dar, viu sau mort, ffebuie sb o faci. $i o va face! Jineli-iminte pe ace$tia trei, c6ci fiecare este un fir din pdnza pe care

vreau s-o 1es, gi va fi treaba voastri sf, faceti ca ei sI ajungf, acolounde poruncesc. Uitati-va bine, ca sd-i cunoa$teti.

Deodat6, orice zgomot inceta. Barbatul care-$i zicea Bors se

foi nelinistit si-i vazu si pe altii fdc6nd-o. Pe toti, isi didu elsearna, cu excepfia femeii din Illian. Cu mdinile la piept, de

parca voia s-ascundh rotunjimile care se intrezi.,reau, cu ochiimari, pe jumitate infrico$ati, pe jumatate vrajili, incuviinla pu-temic, ca $i cum ar fi vorbit cu cineva aflat chiar in fata ei. Dincdnd in cdnd pirea sI dea un rispuns, dar bdrbatul care-$i ziceaBors nu auzi nici o vorba. Dintr-odata, ea se arcui de spate, ffe-mw6nd, ridicdndu-se pe vffiri. Se tinea in vizduh fhra sb cadi -cum, nu se putea $ti, daci nu cumva o sustinea ceva nevAzut.

Apoi, la fel de repede, se lish iari$i cu picioarele pe pimAnt 9idadu din cap, plecdndu-se, tremurdnd. Cand ea se linigti, unadintre femeile cu inelul cu Marele $arpe tresiri 9i incepu sf, incu-viinleze la r6ndul ei.

,,A$a, deci. Fiecare igi primegte poruncile, dar nimeni nu leaude pe-ale celuilalt." Bd.rbatul care-si zicea Bors mormii, firiosgi neputincios. Dacd ar fi gtiut ce-aveau ceilalti de ff,cut, micarunul dintre ei, ar fi putut trage foloase, dar a$a... Plin de nerib-dare si-i vinb r'andul, uiti cd trebuia sd stea ghebogat.

Unul cite unul, cei adunali igi primirA poruncile, in spatele

unui val de liniqte. Se simtea ispitit sh incerce sf, afle cdte ceva

din gestuile lor. Barbatul din Semintia Mdrii, Atha'an Miere, t1-cuviinfaparc[ irnpotrivavoinlei lui, incordat. Cel din Shienarpf,-rea niucit, chiar $i cAnd se arilia gata de orice. Cea de-a douafemeie din Tar Valon tresi,rise, tulburatf,, iar silueta - birbat sau

femeie - inve$mantata in cenugiu scuturase din cap, apoi cieuse

iN cAuranBncoRNULUr rg

rrr genunchi gi incuviinlase din toate puterile. Unii se zbbteau, aga

cum facuse femeia din Illian, de parci durerea insbsi ii ficea sf,

se ridice pe vdrful picioarelor.

- Bors.Bdrbatul tresiri. Avea in fa(a ochilor o masci rogie. Vedea in-

ciiperea, silueta plutitoare a lui Ba'alzamon gi celelalte trei de

llrngi ea, dar in acelagi timp nu vedea decdt chipul mascat. Ame-til, simfl c[-i plesne$te capul gi ochii ii ies din orbite. O clipb i se

l)inu cA vede flilcirt apinzdndu-se prin giurile magtii.

- Esti credincios... Bors? spuse batjocoritor glasul, fic6ndu-lsa simtf, un fior pe gira spindrii.

- Sunt credincios, Mare Senior. Nu mf, pot ascunde de tine.,,S unt credincios, jur!"

- Nu, nu te poli ascunde! rosti Ba'alzamon cu atAta siguranlirnoAt celuilalt i se usci gura; se chinui si raspunda:

- Porunceqte, Mare Senior, 9i mf, supun.

- Mai int6i, trebuie sa te intorci in Tarabon gi sa-!i continuilrcaba cea... folositoare. Ca veni vorba, iti pomncesc si fii de

rloua ori mai zelos decAt p6ni acum.

Omul se holba uimit la Ba'alzamon; pe dat5, flicirile se

lprinsera din nou in spatele mi$tii, iar el facu o plechciune, feri-cit sa-$i poata lua ochii de la ele.

- Cum porunce$ti, Mare Senior, aga va fi.

- Apoi, ii vei urmdri pe cei trei tineri, Si-i vei pune qi pe slu-

iitorii tai sf, vegheze. Ai grija: sunt primejdiogi.Barbatul care-$i zicea Bors trase cu ochiul la siluetele care

pluteau in fata lui Ba'alzamon. ,,Cum sf, fac asm? li vdd, $i totu$inu vf,d nimic altceva decdt chipulhr." Capul eru gata s6-i ples-neascf,. lsi simtea palmele asudate pe sub manugile subgiri 9i c[-rnaga lipitb de spate.

- Primejdiogi, Mare Senior? NiSte baieti de la tar[? Oaretunul dintre ei este...

- Sabia e primejdioasi pentru cel cf,tre care i se indreapta v6r-lirl, nu pentru cel care-i Jine pllselele, daci nu cumva cel de-al doi-lca e un neghiob, sau n-are grijf, ori nu-i inzestrat- cici atunci e de

r krua ori mai primejdioasdL pentu el decdt pentru ceilalli. E suficienteii ti-am spus sd-i urmiregti. E suficient c6-mi dai ascultare.