OFTALMOLOGIE AMG II CURS 1 Page 3 | 3CURS 1DATE GENERALE DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OCHIULUI1.GLOBUL OCULAR gazduieste receptorii pentru vedere. Este alcatuit din trei invelisuri si mai multe medii transparente, prin care lumina ajunge la acesti receptori. Invelisurile sunt: sclerotica, coroida si retina.2.SCLEROTICA este invelisul extern si are rol protector. La exterior se prind muschii globului ocular: muschiul drept extern, drept intern, drept superior, drept inferior, oblic inferior si oblic superior. La polul anterior al globului sclerotica se bombeaza si devine transparenta, luand numele de cornee.3.COROIDA este invelisul care asigura nutritia globului ocular, continand vase, nervi si pigmenti. Spre partea anterioara prezinta o ingrosare numita corp ciliar, alcatuit din muschi ciliari si din vase de sange ghemuite numite procese ciliare. Muschii ciliari sunt muschi netezi, orientati radiar si circular. Procesele ciliare au rolul de a produce un lichid, numit umoare apoasa.In prelungirea corpului ciliar, la polul anterior al globului, se afla un diafragm numit iris, care are un orificiu central pupila. In alcatuirea irisului se gasesc muschi netezi circulari si radiari. Contractia muschilor circulari duce la micsorarea pupilei, iar contractia muschilor radiari la dilatarea pupilei.4.RETINA, invelisul intern, acopera doar 2/3 posterioare ale coroidei. Este alcatuita din celule receptoare specializate si din neuroni conectati la aceste celule, care transmit informatia spre centrii nervosi. Spre coroida, retina contine un strat de pigmenti de culoare bruna, care formeaza o camera obscura in jurul celulelor receptoare. La polul posterior al retinei se afla:- o pata galbena numita macula lutea, cu o depresiune in centru- fovea centralis si- o pata oarba, numita asa deoarece nu contine receptori pentru lumina. 5.CELULELE RECEPTOARE sunt de doua feluri: cu conuri si cu bastonase.Celulele cu bastonas (125-130 milioane) sunt foarte sensibile la lumina. Sunt receptorii vederiinocturne, dar nu pot percepe detalii ale obiectelor sau culorilor. Aceste celule se afla in cantitate mare la periferia retinei si sunt absente in foveea centralis.Celulele cu conuri (5-7 milioane) au un prag de sensibilitate mult mai inalt. Sunt raspunzatoare de vederea la lumina puternica si de distingerea culorilor. Aceste celule ocupa in exclusivitate foveea centralis si se afla in numar redus la periferia retinei.Pentru a ajunge la celulele receptoare, lumina trebuie sa treaca prin mai multe medii transparente: corneea, camera anterioara, cristalinul si camera posterioara. 6.CORNEEA nu contine vase, dar este bogat inervata, fiind sensibila la stimuli externi (durerosi, tactili). Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, care desparte camera anterioara de cea posterioara. Este legat printr-un ligament suspensor de corpul ciliar. Muschii corpului ciliar au rolul de a regla convexitatea cristalinului: atunci cand se contracta muschii circulari, cristalinul se bombeaza, iar cand se contracta muschii radiari cristalinul se aplatizeaza. Camera anterioara se afla intre cornee si cristalin, iar camera posterioara intre cristalin si retina. In camera anterioara se afla umoarea apoasa, iar in camera posterioara umoarea vitroasa (corpul vitros).SEMIOLOGIE OFTALMOLOGICASCADEREA ACUITATII VIZUALE este cel mai frecvent simptom ocular care il determina pe pacient sa se adreseze medicului. Cauzele care o determina pot fi grupate in trei categorii:tulburari de refractie: la varsta tanara miopia, astigmatismul, hipermetropia mare; la varsta inaintata se mai adauga presbiopia si hipermetropia medie sau chiar mictulburari de transparenta (opacitati) ale mediilor refringente: cornee, umoare apoasa, cristalin,vitrosleziuni maculare sau ale caii opticeScaderea sau pierderea acuitatii vizuale (AV) poate surveni brusc, progresiv sau poate fi tranzitorie(brusca si de scurta durata);poate fi partiala sau totala (orbire);se poate insoti de fenomene iritative (congestive, dureroase) sau se poate instala pe un ochi perfect linistit;poate fi uni sau bilateralaScaderea brusca a AV, insotita de fenomene iritative apare in sindromul iritativ al polului anterior sau posttraumatic. Scaderea progresiva a AV este de obicei bilaterala si survine pe un ochi linistit si se datoreste tulburarilor de refractie, cataractei, degenerescente retiniene, retinopatie vasculara diabetica sau hipertensiva, tumori oculare, leziuni ale nervului optic.Scaderea tranzitorie a AV poate apare in atacurile migrenoase, atac subacut de glaucom sau de cauza vasculara.DUREREA OCULARA este generata, de obicei, de leziuni ale structurilorprofunde (uveite anterioare, glaucom acut) si este localizata subiectiv in teritoriile extraoculare (pleoapa, regiunea frontala, orbita, hemicraniu) sau la distanta, de exemplu, sindromul de pseudoabdomen acut simulat de un atac acut de glaucom.REACTIILE PUPILARE reprezinta modificari ale diametrului pupilei, functie de factori externi sau interni. Acestea sunt reprezentate de :mioza micsorarea, contractia pupilei, apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical, intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina)midriaza marirea, dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric, privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale de tipul cocainei)inegalitatea pupilara anizocoria, apare in sifilisul nervosReflexele pupilare sunt:reflexul fotomotor este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la modificarea intensitatii luminoasereflexul de acomodare la distanta consta in modificarea diametrului pupilar la privirea unui obiect de aproape si dela distantaFOTOFOBIA este senzatie vizuala neplacuta, chiar dureroasa, produsa de lumina in cursul anumitor boli. Dupa simptomele care o insotesc, o fotofobie poate fi consecutiva unei afectiuni oculare sau neurologice. Diagnosticarea unei fotobii se bazeaza pe examenul clinic al pacientului. Tratamentul este cel al cauzei.DIPLOPIA reprezinta vederea dubla. Diplopia patologica poate fi mono sau binoculara. Diplopia monoculara se produce ori de cate ori, intr-unul din ochi, imaginea obiectului se dedubleaza(ectopie cristalina, cicatrici corneene). Diplopia binoculara poate avea cauze neurogene (strabism paralitic), musculare (miastenia gravis, miopatia tiroidiana), mecanice (deplasarea pasiva a globului ocular prin modificarea continutului orbitar sau prin cicatrici vicioase).CECITATEA SAU ORBIREA reprezinta pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale nervului optic sau ale centrilor corticali.Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel:orbire absoluta fara perceptie luminoasa;asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii, hipertensiune, edem cerebral) sau definitiva (tumora, distructia centrilor corticali, s. a. ).Ochiul rosu este expresia unui sindrom iritativ, cu punct de plecare oriunde la nivelul ochiului. Congestia superficiala este de culoare rosu-deschis, difuza, apare in conjunctivite sau blefaroconjunctivite. Congestia profunda este de culoare rosu-violaceu si apare in keratite, uveite, glaucom acut sau subacut, sclerite sau episclerite