Editor: C[IinVlasieRedactare: Adrian NicolaeTehnoredactare: Carmen RidulescuCoperta: Ionut Brogtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomffnieiGHITA, CATALIN

Coliba din miilocul palatului : frica gi marile idei / Cltdlin GhitX. *Bucuregti : Cartea RomAneasc5, zorS

Contine bibliografie. - IndexISBN 978-979-23-3283-z

8er.$S.r.o9

Grupul editorial Cartea RomAneascdCopyright @ Editura Cartea Romdneascd Educational, eor8Editura Cartea Romdneascd este un imprint alEditurii Cartea RomAneasc[ Educa{ionalwww.cartearomaneasca.ro

citf,lin chitn

Coliloa dinmiiloeul palatului

Friea qi marile ldei

Rqlucdi Eilui Mihai

CATALIX GHITA (n. t8.ro.r976) este, din zor5, prof. univ.dr. hab. la Facultatea de Litere a universitilii din craio# qi membrual $colii Doctorale ,,A1. piru", unde conduce doctorate in literaturxcomparatr Ei in studii culturale. Din zor7, este qi directorul centruluiInternational de studii de Estetici a Receptbrii (cIsnn), din cadruluniversit[$i din craiova. principalele sale direclii de ceibetare sunt:poezia vizionard europeanS., romantismul din peripectivi comparatis-ti, frica gi anxietatea_in istoria mentaritifilor, ^teorii ale receptflrii lite-raturii qi reJatiile intelectuale dintre orient qi occident. A oblinrrt douddoctorate: in literatura romand (universitaiea din craiova, zoq) gi inliteratura gnglezi (Tohoku university, zo o7). cercetdtor postdoctbralla universitatea din craiova (zoro-zog). Doctor abilitat'al universi-titii ,,.A,lexandru Ioan Cuza" din Iaqi (zor+). intre zor3 qi zo16 a fostdirector de proiect in cadrul grupului

-de cercetar6 Lvansati In-

tgr-Dis_ciplinary.Net, Qxford, sub auspiciile ciruia a organizat, alituri9".dr. Magdalena Hodalska (universitatea Jagiellond, 6racovia), con-{e1_n1a Fears andAnxieties in the ztst centurfi, g[zduitd de Mansfieldcollege, university of oxford. cercetdtor invitit ii mai multe universi-thli -europene: Ruhr-Universitlt Bochum (zoo9), University ofRea-ding (zorr), otto-von-Guericke universitdt Itiagdeburg (zorz),Universitatea din Veliko Tdrnovo (zorz), Ludwig-Maimilians_universitit Miinchen (zotil qi universitatea din Koszalin (zot7). cer-cetdtor la prestigioasa Tohoku university, unde a beneficiat de BursaGuvernului Jgponiei (zoog-zoo7). Dintre volumele publicate, se potaminti: Lumile lui Argus. o morfotipologie a poeziei uizionare (ba-vAnt inainte de Eugen Negrici. riteqtil Ed. paralela {g; 2oog), Ipostazeale actuIui critic. Eseuri Ei cronici literare (craiova: td. uiiversitaria,?oo5): Reu-ealer of the Fourfold Secret: Wilkam Blake,s Theory andlgcticg of vision (Foreword by David worrall. cluj-Napoca: Ed. casaQ4ii de $tiin![, zooS), Darurile zeisei Amatercsu (Coautor: RoxanaGhitn. cuvant inainte de Alexandru cdlinescu. Iagi: Ed. InstitutulEuropean, zoo8), Deimografia. Scenarii ale terorii tn proza romd_neascd (cuvdnt inainte de gtefan Borb6ly. Iagi: Ed. Ins.-titutul Euro-pean, eorr), orientul Europei romantice. Alieritatea ca exotism tnpoezia englezd.,francezd. Ei romdnd (cuvdnt inainte de AI. cistelecan.Bucrr-reqti: Ed. Tracus Arte, zor3), Estetica umbrelor migcdtoare.lltfel despre fiIme (Craiova: Ed. Aius, zor4), Demiurgul din Londra.Introducere in . poetica lui williqm Blake (Iaqi: Ed. InstitutulEuropean, zor4), Litere ftrd obstacole. Ipostaze ale actului critic z

(Bucureqti: Ed. Ideea Europeani, zorT) gi Fear and Big,Ideay AShortIntroduition to an liter-Disciplinary Relationship (Koszalin:Politechnika Koszaliriska, zarz). Dintre volumele editate, se pot men-

fiona: Af the Nexus of Fear, Horror and Terror: ConternporarAkeadings (Co-editor: Joseph H. Campos II, Oxford: Inter-DisciplinaryPress, io$), Proza de teroare in literatura romdnd. O antologie(Craiova: Ed. Aius, 2oL4), Fears and Anxieties in the zt't Centurg: Thehuropean Contert and Beyond (Co-editor: Robert Beshara, Oxford:The inter-Disciplinary Press, zors), Strangers on Our Doorstep andStrangers in Oir House: Inter'Disciplinary Approaches to Fears andAnxiities (Co-editors: Magdalena Hodalska and Izabela Dixon,Oxford: The Inter-Disciplinary Press, zo16) qi Perils of the Web:Cyber Security and Inteinet Safety (Co-editors: Magdalena Hodalskaand Jyotsna Bapat, Odord: The Inter-Disciplinary Press, zo16)' Din-tre diitincliile oblinute, se pot enumera: Premiul pentru Eseistic[ alUniunii Scriitorilor - Filiala Craiova (zoo9), Premiul Tiberiu Iliescupentru Criticd Literar[ (zorr), Premiul Cartea Anului al Uniunii Scrii-iorilor din Romdnia - Filiala Craiova (zotz) qi Premiul pentru Litera-turl Comparat5 al Asocialiei de Literaturh Generald qi Comparatl dinRomdnia (ALGCR) (zor4).

CuprinsMulfumiri ............9'...........'.....Introducere ........ l01. Religia sau frica de autonomie............... ............. lg

1.1. Premise............... ..... lg1.2. Autoritatea......... ......201.3. Credinf5, ateism gi pericolul autonomiei ontologice .....261.4. Necesitatea unui post-teism ....... 311.5. Concluzie............ ..... 35Alonjr. Ateism t;t;.;;.............. :. :.

2. Eticasau frica de anarhie .................. 442.1. Premis[............... .....442.2.Fricade anarhie.2.4. Relativism............ .... 572.5. Concluzie............ ..... 60Alonj[. Meniul etic al domnului Swift

3. Inegalitatea de gen sau frica de competifie............. ..............673.1. O luptd pentru o reprezentare egali a genului ............... 673.2.Teoretizdnd frica de competifie ...................723.3. Cdteva modeste propuneri (9i nu in trena lui Swift)...... 7g3.4. O confruntare cu happy-end? Lec{ia Norei.................... SS3.5. Depdqind conceptul de,,gon?'.....,.. ............... g7AlonjS. Misoginismul sintagmei,,literaturl feminin6" ........ 90

4. Patriotismul sau frica de alteritate .... 954.1. Doud concepte alunecoase. patriotism vs. nafionalism.. 954.2. Frica de Celllalt. Mizele alterit6fi

4.3. Manipularea fricii prin intermediul discursuluipatriotic. CazulEuropei de Vest..... ......'......."" 1024.4. Manipularea fricii prin intermediul discursuluipatriotic. CazulEuropei de Est ....... 1064.5. Concluzie. O singurl societate cosmopolitd sau omultitudine de naliuni aflate in permanent conflict?.......... 113

Alonj6. FnnzKafka qi migranlii din modernitate...........'.. I l5

5. Munca sau frica de gratuitate................ ............ 1205.1. Premisa ..............' "' l2o5.2.Fricade gratuitate............... .....l2l5.3. Paradigme atitudinale fal6 de muncd in cultur[.. ...'.".- 126

5.4. concluzie..'.'....... "' 137Alonj6. Obsesia.educafionalS a oamenilor de afaceriromdni ......... 138

6. Cultura sau frica de uitare.... ..........' 1446'1. Premisd ............... "' 1446.2.Fricade uitare .....-..1466.3. Cdtre o teorie a organicismului cultural...............'....... 150

6.4. Canonul sau coma indus[ a operei de art5..'.............." 155

6.5. Concluzie............ ...157Alonjd. Complexul lui Jupiter sau paricidul literar '........... 159

Concluzie ........ t64Addendum. Robofi insufl efili ca p ers onae'smane'...............' 17 2

A.1. Premis[...'.....'.... "" 172A.2. Construcfia personajului ........' 173A.3. Analiza personajului.....'....... .' 177A.4. concluzie......'... "" 182

Bib1iografie............... ......" 184Index ...............200

Multumiri

Cartea de fald reia gi pe alocuri ampliftcd, iar pealocuri simplificd problematica uolumului apdrut tnPolonia, Fear and Big Ideas: A Short Introduction to anInter-Disciplinary Relationship (Koszalin, zotT), pe care tIadapteazd unui public-fintd qlcdtuit din cititori aproapeexclusiu romdni. Mai mulli oameni m-au ajutat sd duc Iqbun sfdrgit aceastd. Iucrare. Vreau sd. Ie mulsumesc, inprimul rdnd, Ralucdi gi /uf Mihai pentru cdldurd gi since-ritate, cdrora rdndurile de fa[d Ie sunt dedicate, apoiIui Miriam, Alinei,Iui Cami, Chrissei,Iui EIi,Iui Jean,IuiLiuiu, Mdddlinei Ei lui Radu. De asemenea, Ie sunt recu-noscdtor doctorsnzilor de la Facultatea de Litere a tlni-uersitdgii din Craioua, tn special Oanei, pentra ajutorulconstant oferit in munca de redactqre. Nici nu mai trebu-ie sd. spun cdt de multe lucruri Ie datorez celor dinfamilie.Nu in ultimul rdnd, Ie mulgumesc domnului Cdlin Wasie Eiexcelentului calectia redaelional de Ia Ed. Cqrtea Romd-neascd din Bucuregti pentra impecabila muncd editorialddepusd.

9

l. Beligia sau frieade autonomie

1.1. Premis[

ln cAntecul s[u de leb[d6, Ecce Homo: Wie manwird, was man ist (Ecce Homo: Cum cineua deuine ceea,r rrir,scriere redactatd in ISBB qi publicatl abia in r9o8),Nietzsche se plAnge c[ Stendhal i-a r[pit cea mai bunigluml ateist[ posibild: ,,Singura scuzd a lui Dumnezeu esteiA tro exist[" (zoe:906).NeexistAnd, fiinta suprem[ poa-te fi creatd gi recreat[ de individul uman 9"p[ dorintaacestuia, p"t t* a servi scopurilor acestuia. tn continuare(qi pe tonul cel mai serios cu putin!6), putem afirma c[o*"t contemporan se confruntd, pentru prima datd in is-toria speciei iale, cu problema presant[ a emanciplrii desub tuiela transcendentului sau, mai corect spug, cu reali-tatea autonomiei in sens existenlial. Sub un cer din ce in cemai probabil gol, individul post-nietzschean nu-qi maipoate gdndi viiiorul decAt in raport cu sine- qi, desigur, cur.*.nli sli, nicidecum cu fiinle proiectate de respectabile-le tradilii monoteiste drept st[pflne ale universului. Prinur-are, strivit de presiunea unei independenle ontologicesuplr[toare, individul de ast[zi, omul sartrian, se simteabandonat. Iar locul ldsat liber de evacuarea lui Dumnezeu

r8

gi deci de disparifia religiei ca scut ontologic a fost repedeumplut de o team[ profundX, pe care am iles s[ o desem-n_ez prin sintagma,,frica de autonomie" (oricum, frica, maiales cea de necunoscut, a fost, de la bun inceput, aluatuldin care s-au pl[m5dit divinite$le primitive, fapt observat,printre primii, gi de poetul latin Lucreliul).

Totugi, in acest capitol, scopul meu este dublu. pe deo parte, urmlresc s[ formulez un r[spuns simultanmetacritic gi filosofic la eseul incendiar (la data aparilieisale, r8rr) The Necessit7 of Atheism (Necesitatea aieismu-/ui) de Percy Bysshe ShelleS a cdrui publicare a atras dupisine exmatricularea proaspdtului student de la universityCollege, Oxford. Sugerez, astfel, ci un termen mai potrivit(deoarece este mai pu{in inc[rcat de riscuri) in acJst con-text ar fi acela de post-teism. Pe de alt[ parte, acest capitoltrateazd, fie qi succint, problema subservienlei personalefa{6 de ceea ce reprezintx o autoritate transcendentd totalarbitrard. .A,ceasta implicl o certd fric[ de autonomi€, p€care am menfionat-o anterior, din cavza clreia subiectulcunoagterii iqi abandoneazd dreptul de a pune sub semnulintrebirii lumea in care s-a ndscut qi preferd sd se supuniunei autoritdli imaginare (etichetati astfel in absentri ori-cirei dovezi convingltoare). in superba interpretare freu-dian[ din Dre Zukunft einer lllusion (viitorul unei iluzii,Lg27), fiinfele umane s-au temut intotdeauna de proprialor disparilie fizici gi de aceea au mobilizat resurse interec-tuale qi emolionale considerabile pentru a-qi inventa oexistenld p o st-mortem.

' Dupd el, idei similare au fost susJinute cu mult curai qi cu egal[ eloc-veqti de filosofi de orientbri dintre cele mai diverse, precum-ThomasHobbes (in Leuiathan, 165r) sau Baruch spinoza (in iratatut teologi-co-politic, t62il.

19

in final, subliniez c[, dac[ hiperperformantele corrl-putere de astXzi ar putea s[ ofere o postexistentd,creieruluiuman, intregul edificiu al religiei personale qi, odatfl cu el,al celei institulionalizate ar putea disp[rea definitiv dinpeisaj. Stocarea conqtiin{ei intr-o unitate electronic[ dememorie sau intr-o baz[ de date virtuali ar rezolva defini-tiv problema. Acest fapt ar antrena insd pulverizarea me-canismelor defensive, de a simula qi de a disimula, inabsenla c[rora individul nu s-ar mai putea proteja de gAn-durile sau de actele reprobabile care stau permanent lapAndi. Acesta ar fi, cel mai probabil, sfArqitul eticii, aqadum a fost ea conceput5 de teologi, ca simpli prelungirede secvente atitudinale in raport cu transcendentul apt decodificare legal[.

1.2. Autoritatea

inainte de a d.iscuta propriu-zis chestiunile teoreticeale acestui capitol, trebuie s[ men[ionez, fie qi en passant,o problemi strAns legatb de cea a autoritdtii, qi anumeproblema libertdlii. Mi se pare evident faptul c[ libertateaeste perceputd in mod diferit in postmodernitate, in raportcu epocile anterioare, premoderne. Diferenla fundamenta-16 dintre libertatea gAndit[ de postmoderni fa[[ de premo-derni rezid[ in modul in care aceqtia s-au conceput pe sine.in funclie de acest criteriu, s-ar putea lesne vorbi despreun concept tradilional de libertate qi de unul reformat. Inmod tradifional, libertatea era gdnditd ca opliune deschisdadresat[ unui individ mai mult sau mai pulin unitar, mo-nolitic, acfioniind in concret sau in abstractul imaginatiei.Unitatea in c/u26. nu line de schizoidia asumat[ sau invo-luntarfl, fiindci personalitatea se putea pulveriza, qi atunci,

20.

in miriade de fragmente speculare, ci de absenla unuimediu, cum este cel generat de computerele contempora-ne, gralie ciruia dinamitarea personalitd$i unitare si fienu numai incurajatI, ci chiar livrati drept inevitabili. elt-fel spus, monolitismul este spart ca o condilie sine quanon de imersarea intr-un spaliu alternativ, emanAnd insdo fo4[ psihicl superioarl realir[trii concrete. in mod re-format, libertatea este gdnditd ca opliune deschisl adresa-td unui individ cu un psihic scindat, multiplicat intr-unansamblu eteroclit de personae dictate de spaliul virtual,imaginat nu ca alternativfl la realitate, ci ca o genuind con-tinuare a ei, o prelungire ontologicd aptd. de a dinamitaunitqtea. personalitdtii Ei raporturile cu ceila.l{i indiuizi,Iafel de predispugi Ia multiplicdri identitqre. Cu alte cuvin-te, nu mai putem discuta, ca in trecut, despre o simpl5 li-bertate individuald, ci despre o sumd. de libertdft ale unuinumdr uirtual inftnit de ipostaze personale. Iar tocmaiaceastl multiplicare copleqitoare face cu totul imposibil5alegerea definitiv[.

Revenind la problema autoritd{ii, pentru inceput, tre-buie adresatd o intrebare simpl6: cum am putea defini auto-ritatea? in micul, dar densui s[u studiu ie pionierat careexamineazd chestiunea autoritl[ii din punct de vedere logi-co-filosofic, Was ist Autorittit? Einfuhrung in die Logik derAutorittit (Ce este qutoritatea? Introducere in logica auto-ritdsii, tg74), gAnditorul polonez J6zef Maria Bocheriskiporneqte, metodic, de la fapte de via![ simple qi ajunge sIdisting[ dou[ tipuri de autoritate: o autoritate epistemicl,numit[ de autor ,,autoritatea celui care qtie, a expertului"(zoo6: Zo), $i o autoritate deonticd, a persoanei sau a per-soanelor care dau ordine, deci ,,autoritatea superiorului"(zoo6: 6S). ln argumentalia conving[toare a lui

^Bocheriski,

prima sebazeazd, pe un set de propozifii, care pot fi, la rAn-dul lor, adev[rate sau false, in timp ce a doua se bazeazh pe

2l

un set de directive, care nu trebuie sd satisfac[ niciuncriteriu de veridicitate, ci doar sd exprime cornanda cuiva.tAvAnd in vedere toate aceste rafinamente conceptuale qirevenind la intrebarea f,ormulat[ la inceputul acestui para-graf, am fi acum in mdsurd sd desemndm autoritatea dreptputereape care a persoand. sauun grup o deStneinraportcu o altd persoand sau un alt grup,fie tn sens intelecfinl,fiein sens coercitiu.

Relinem aceasti distinclie logic[, fiindc[ ea ne vaajuta pe parcursul acestei cercetdri a unei chestiuni careeludeazi sfera experimentalului. Este vorba despre pro-blema religiei, pe care eu o interpretez in termenii uneifrici de autonomie qi, implicit, ai unei seduclii fa![ de auto-ritate. Plasat in proximitatea unor intrebfiri existenlialeprofunde, individul comun este copleqit de mullimea ante-cesorilor qi a contemporanilor care-l indeamni fie s[ crea-dd, fie si resping[ credinla. Ca sd utilizez o alegorie, insulobiqnuit se confruntl cu ceea ce Harold Bloom numea,,anxietatea influenlei", pentru a desemna, in acel eaz, ta-portul nociv, ins[ ambiguu; pe care-l stabilesc poelii cuantecesorii lor deja dispirufi. Primii se simt intimida{i,dacd nu de-a dreptul strivili, de autoritatea gi de originali-tatea acestora din urmX, fiind constrAngi, psihologic, s[-iimite servil qi blocAndu-qi astfel orice modalitate de evolu-lie originali. Numai cAliva poeli puternici sunt capabili s[evadeze de sub presiunea exercitatfl de tradilie qi sd creezein chip personal." Acelaqi lucru i se poate aplica, mutatismutqndis, qi individului comun, care prefer[ sd adopte,tacit, credinlele impuse de aleatoriul geografic in care l-adistribuit propria genealogie qi s[ nu puni niciodatX subsemnul intreb[rii parohialismul acestor convingeri.

1 Pentru mai multe amdnunte in acest sens, cl Bochefiski , z006:6o-86.2 Pentru detalii suplimentare, cf Harold Bloom, zoo8: possfm..rD

Cum s-a ajuns aici? Psihologul qi sociologul francezGustave Le Bon (citat qi de Sigmund Freud) susline, incontroversatul sdu magnum opus, La Psychologie desfoules (Psihologia maselor, rB95), cd masele nu dorescadev[ru], ci doar iluzii convenabile.l Dincolo de autorita-rismul vulnerabil ia corectitudinea politicd" actuali al for-mullrilor, Le Bon atinge un punct newalgic, reluat qi deFreud: acela al obsesiei mullimilor pentru un conducitor,numit meneur de Le Bon. La rAndul lor, conducdtorii seimpart in douh clase: retorii qi apostolii. Ambele categoriis-ar caracteriza prin trei mari tipuri de ac{iune: afirma{ia,repetilia qi contagiunea." Freud insuqi reia qi extinde dis-culia gdnditorului francez in lucrarea Mq.ssenpsychologieund lch-Analyse (Psihologia ma.selor gi analiza Eului,rg2t), in care aplici intui{iile lui Le Bon despre necesitateaunui meneur asupra religiei, in special creqtine.s Conjuga-td cu o form5. specifici de iluzie colectiv[, figura conducd.-torului aglutineaz[ aqteptirile colectivit[1ii seduse demesajul grijii qi al iubirii egal distribuite: ,,in cadrul biseri-cii (qi e bine dacd lulm ca model biserica catolicd) qi al ar-matei, oricAt de mult diferi intre ele aceste tipuri de mase,domneqte aceeaqi iluzie: aceea a prezenlei unui conducdtor(Hristos gi respectiv comandantul militar), care ii iubeqtein mod egal pe toli oamenii Crliniceanu respectivei colec-tivit[ti. Totul depinde de aceastd iluzie; daci ea ar dispd-rea, biserica, precum qi armata s-ar descompune de indat[,in misura in care constrAngerea exterioard ar permiteacest lucru" (zoo9: 1og).

Dincolo de joncfiunea ironici dintre bisericfl qi arma-t[ (in treacdt fie spus, ambele institufii au o lungd istorie

' Pentru mai multe amlnunte, cf Le Bon, rB95: passim." Pentru detalii suplimentare, cf.Le Bon, rB95: ro6 qi urm.irPentru o expunere complet5, cf Freud, 2oo9: 7g-t6t.

23

de crime, dar mdcar ultima are gentilelea si nu le subsu-meze unei invizibile realitX{i angelice), aceast[ aser[iuneoferX prilejul unor refleclii deloc comode. Nu mi pot ab[i-ne sI nu remarc caracterul profund autoritarist al concep-tului de ,,Dumnezeu" propus de religiile institufionalizate(aqa-numitele religii ale CXr[ii, precum iudaismul, creqti-nismul qi islamul). Divinitatea devine, in toate aceste ca-zuri, un Filhrer, care guverneazil, asemenea unui Hitlertranscendent, printr-o serie de decizii inexplicabile in or-dine rafionald, asemenea orici rui Fiihrerprinzip. Arbitra-ritatea acestor decizii divine, narate cu toatfl pompa detextele pretins revelate, este frapant[. Dac[ ele nu pot fiprobate de un set de legi inteligibile intelectului uman,atunci apelul la ele este nul qi neavenit, deoarece astfel sedeschid larg porfile oric[rei tiranii. Individul care nu-qipoate explica gesturile sau faptele in termeni inteligibili qiacceptabili in ochii majorit[fii comite un abuz qi, prinaceasta, se transform[ in dictator. Iar dac5. se susline, pr€-cum o fac, adesea, credincioqii, pe urmele unui WilliamCowper (,,God moves in mysterious ways" suna versul ce-lebru al preromanticului englez), cd Dumnezeu aclioneaz[sub pecetea tainei, atunci refuzul de a subsuma experienlareligioasX unei experien{e general inteligibile echivaleaz[cu impunerea, in chip dictatorial, a unei duble m[suri dejudecat[. Freud exprimX cel mai bine acest paradox in in-cendiarul siu eseu antireligios Die Zukunft einer lllusion(Viitorul unei iluzii, r9z7): ,,Dac[ adevirul inv6![turilorreligioase depinde de o trlire interioari., care atestX acestadevir, ce facem cu acei mulli oameni care nu au o astfelde rari tr[ire? Putem pretinde de la tofi oamenii sX-qi folo-seasc[ zestrea ratiunii pe care o posedd, dar nu putem con-strui o indatorire unic valabili pe un motiv care nu existd.decdt la foarte pu[ini. Dacd unul dintre ei a obtrinut dintr-oprofund[ stare extatic5 o convingere nestrimutati in24-l 25

adevirul real al invi{[turilor religioase, ce inseamni aceas-ta pentru ceilal$?" (zoo9: r9r). Devine, astfel, evident cXDumnezeu, ca fiin{I pretins perfectd qi deci posesoare aunei infelepciuni desdvArqite, ar trebui si glseasc[ o calepotrivit[ pentru a se face cunoscut creaturilor pe care agisit de cuviin{6 s[ le inzestreze cu ra[iqne, fhrd s[ fie ne-cesar s[ apeleze la arma nazist[ a fricii. In termeni asem5-n[tori plrintelui psihanalizei gAndegte gi filosoful englezBertrand Russell, care afirmd, in eseul polemic Why I AmNot c Christisn (De ce nu sunt cregtin, tg27), un principiucare reflectI, qi el, tipul de autoritate deontici: ,,Religia sebazeaz6,, dup[ pdrerea mea, in primul rAnd qi in special peteam[. Este in parte teama de necunoscut qi in parte tea-ma, aqa cum am spus, dorinla de a sim{i c[ ai un fel de fra-te mai mare pe care te po[i bazalaorice necaz sau conflict"(rg8o: go).

Prin urmare, singurul mod in care se poate combateobscurantismul religios este cultivarea rdbddtoare a rafiu-nii qi adoptarea unei atitudini prudente in fata realului.Oblinerea liberti{ii este condi{ionat[ de aceiaqi factori.Majoritatea ins[ rcfuz1. sau, mai plauzibil, nu reugeste s[gdndeasc[ metodic, sistematic, s[ urmdreasc[ dezvoltareaatent[ a unor premise in concluzii limpezi. Fiindci n-oface aproape niciodat5, ea devine vulnerabili atf,t in fafamanipul5rii unor factori de putere, cdt qi in fala unui exa-men de conqtiin![, menit si furnizeze instrumente ale au-tonomiei existentiale.

Dac[ raportlm Divinitatea la schema autorititii pro-pusi de Bocheriski, observim ci aceasta se comport[ ca undublu purt[tor de autoritate, ocupdnd deopotrivfl pozifiileepistemicd qi deontici. Dar poate ocupa aceastd schem[ oentitate despre care nu qtim absolut nimic? Va trebui, incontinuare, s[ ne intoarcem asupra problemei existenteilui Dumnezeu qi s[ pornim mica investigafie de la

depanteonizantul eseu al romanticului Shelley, pomenit inprellisi. Poate insi c6, inainte de a porni ceicelarea de laShelley, ar trebui enun{ate, pe scurt, rdddcinile seduclieiautoritdlii transcendente in imaginarul intelectual euro-pean: caracterul hipnotic al gAndirii lui platon.

1.8. Credinfi, ateism qi pericolulautonomiei ontologtce

Platon este, probabil, primul mare filosof occidentalcare face_apllosia unui stat totalitar, inspirat de organiza-rea_so_cial-politicr din rivala Atenei de la acea dati, Sparta,in dialogul extins Republica. Mult mai interesanti pentrutema dezbfltutd de mine insi este lucrarea de seneitute alui Platon (probabil, ultima redactat[), Legile. Filosofulaustriac Karl R. Popper are dreptate sd sublinieze caracte-rul nociv al gandirii conservatoare platoniciene, care acontaminat intreaga istorie a filosofiei cu ceea ce er numeq-te ,,istoricism": ,,metafizicile istoriciste sunt de naturd s[-ielibereze pe oameni de povara responsabilitdlilor lor"(zoo5: I, r7).Ce alt dialog platonician, in afari Legilor,poate incarna mai conving[tor qi mai deplin acest piinci-piu toxic al servitulii individuale gi al saciificrrii drepturi-lor personale in favoarea celor colective?_ Concret, in Legile, Platon crede c[ organizarea soci-

al-politic[ perfect[ este cea in care individur nu trebuie s[decidx nimic pentru sine (cu exceplia aristocralilor firosofi,care sunt- chemali sd poarte armele qi sX guverneze innumele plglei ignare, timpul liber ocup5tr6u-gi-l cu micimeditalii filosofice sau cu divertismente mentile compa-rabile): ,,Si nu se obiqnuiasci nimeni, nici in rdzboi, nici in

z6

intrecerile concursurilor publice, s5. se conducd singur,dupd capul sdu. Ci atdt in rlzboi qi in orice ocazie a pdcii sdaib[ ochii alintili spre comandant, urmf,ndu-l disciplinatin fiecare moment, supunAndu-se lui in lucririle cele maineinsemnate" (1995: g4B). Ca qi cum acest atac impotrivaautonomiei personale nu ar fi fost suficient, rdndurileurm5toare par mai curAnd desprinse din ideologia unorHitler sau Stalin decdt din gAndirea unui pilon al intelec-tualit[tii europene: ,,Cu disciplina aceasta ceti{enii noqtrise vor deprinde qi in timp de pace qi chiar din copil5rie,inv[{And sd execute ordinele unora qi sd comande altora.Anarhia insfl trebuie inldturatd cu totul din via{a oameni-lor qi a dobitoacelor de sub ascultarea omului" (1995: g48).Ne amintim cI Platon propunea, de asemenea, un soi deteorie a degener[rii, in care bhrbalii newednici se reincar.neazd. in femei, acestea, la rAndul lor, in urma lanlului degreqeli la care le condamnd ,,sl[biciunea" sexului lor, inanimale gi tot aqa, intr-o regresie inexorabil[ cd.tre never-tebrate. Chiar equAnd in viafa de zi cu zi, dupi Platon, oa-menii nu au nicio qansd la libertate: ei trebuie sd r[spunddchem5rii unui tiran din ce in ce mai meschin. Expuqi uneiastfel de gdndiri qi macula{i apoi de mileniile de creqtinismcare au incercat s[ adapteze schema platoniciani la amen-clamentele de extraclie aristotelic[ altoite asupra dogmelorIlisericii, este de mirare oarq ci omul contemporan g[seqteatf,t de fepulsivi qi de terifiant[ ideea unei autonomiiontologice?

Supunerea fati de autoritate qi, implicit, credinla inpretinsa realitate transcendentd se impun deci inc[ de lal'laton qi c[tuqele lor intelectuale au sl[bit abia in perioadacontemporanl nou[. tntr-un rdnd memorabil din recentulsltu eseu consacrat perspectivelor religiei in lumea con-tcmporan[ qi intitulat .La uida eterna (Viafa eternd.,zr>o7), filosoful spaniol Fernando Savater se intreabd cu

27