Fizio lpsange
-
Upload
alexandra-alexandra -
Category
Documents
-
view
261 -
download
0
Transcript of Fizio lpsange
-
7/27/2019 Fizio lpsange
1/103
HEMATOLOGIE
Recoltarea sngelui pentru examene hematologice
Efectuarea examenelor hematologice impune recoltarea probelor de snge de
obicei dimineaa, la aceeai or, recoltndu- se snge venos sau, mai rar, snge
capilar.
Sngele venospoate fi recoltat pe anticoagulant cnd testele necesit snge
integral sau plasm sau fr anticoagulant cnd determinrile se efectueaz din ser.
Recoltarea sngelui venos aduce o serie de avantae!
- dintr-o singur prob se pot efectua toate determinrile necesare precizrii
diagnosticului, chiar i "n dublu pentru creterea preciziei,
-se pot repeta sau completa examenele necesare "n lipsa pacientului,
-testele, cu excepia numrrii trombocitelor, pot fi efectuate mai trziu dup
recoltare dac se respect procedurile de pstrare a probelor,#la $%&' sau -()&' "nflacoane "nchise*,
-constituie modalitatea preferat de recolt "n vederea executrilor
numrtorilor electronice ale elementelor figurate sanguine, mai ales "n ceea ce
privete numrarea trombocitelor.
+rotiurile executate din snge venos recoltat pe anticoagulant sunt calitativ
inferioare celor realizate din snge capilar din cauza modificrilor induse de
anticoagulant asupra morfologiei leucocitelor i trombocitelor cest dezavantapoate fi evitat prin efectuarea de frotiuri din sngele de pe acul cu autorul cruia s-a
efectuat puncia venoas, acesta nevenind "n contact cu substana anticoagulant.
ehnic! puncia venoas se realizeaz de obicei "ntr-o ven din regiunea
plicii cotului #vena cubital*. e aplic un garou cam la o palm deasupra locului de
puncionat #garoul trebuie s fie strns ct s realizeze staza venoas fr s
"mpiedice circulaia arterial* i "n acelai timp i se cere pacientului s strng
pumnul. e palpeaz vena de puncionat. e dezinfecteaz tegumentul cu alcool sau
-
7/27/2019 Fizio lpsange
2/103
alcool-eter i se puncioneaz vena dup ce "nainte s-a fixat pielea cu autorul
degetelor. /up ce s-a ptruns "n ven sub un unghi ascuit se apleac acul ct mai
paralel cu pielea, se "mpinge "n lumenul venei si apoi se aspir cantitatea necesar de
snge. 0aroul se desface cnd sngele apare "n sering sau vacumtainer i pacientul
desface pumnul pentru c o staz venoas prelungit modific rezultatele. /up
recolterea cantitii necesare, acul se scoate uor i rapid din ven, locul puncionat
fiind presat cu tampon steril sau cu alcool pn la oprirea sngerrii.
Anticoagulante. 'el mai utilizat anticoagulant este sarea de sodiu sau de
potasiu a acidului etilendiaminotetraacetic #E/*. E/-ul este preferat
heparinei, amestecului de oxalai, citratului sau florurii deoarece nu modific
volumul celulelor i nu altereaz semnificativ morfologia leucocitelor. /in sngele
recoltat pe E/ se pot efectua! numrtorile elementelor figurate sanguine #a
eritrocitelor, leucocitelor, eozinofilelor, trombocitelor, reticulocitelor*, msurarea
concentraiei hemoglobinei, determinarea hematocritului, precum i frotiul de snge.
1entru determinarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor #23* sngele venos se
recolteaz pe citrat de sodiu, soluie 4,5 6, anticoagulant folosit i cnd se urmreteefectuarea testelor de studiu a hemostazei.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
3/103
Sngele capilar se recolteaz la adult din pulpa degetului inelar sau mediu
iar la nou nscut de la nivelul feei plantare a clciului sau a halucelui, "n regiunea
lateral.
FFFFFFFFig
-
7/27/2019 Fizio lpsange
4/103
ssssdfddsdds
1entru probe speciale #determinarea timpului de sngerare* puncia se
realizeaz la nivelul lobului urechii.
egumentul ce urmeaz a fi puncionat nu trebuie s prezinte modificri de
aspect sau temperatur.
ehnic! dup dezinfectarea i degresarea regiunii respective i dup uscarea
alcoolului i eterului se puncioneaz tegumentul rapid i suficient de adnc astfel
"nct sngele s apar spontan sau dup o slab presiune. 1rima pictur se terge cu
tamponul steril colectndu-se urmtoarele picturi aprute spontan. Este interzis
stoarcerea regiunii de puncionat "n vederea obinerii picturii, sngele dilu"ndu-se "n
acest caz cu lichidul interstiial ceea ce modific rezultatele testelor efectuate.
7a sfritul recoltrii se aplic un tampon cu alcool pe regiunea puncionat,
pn la oprirea sngerrii.
Recoltm snge capilar "n cazul unor determinri de urgen, ori de cte ori
testele de efectuat necesit cantiti mici de snge sau cnd patul venos nu poate fi
abordat.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
5/103
/in sngele capilar se poate efectua un numr limitat de teste!
hemoleucograma, numrtori de trombocite #mai ales pentru verificarea unor
trombocitopenii sau cnd trombocitele din sngele recoltat pe anticoagulant sunt
aglomerate*, frotiuri din snge patologic unde morfologia leucocitelor trebuie perfect
conservat. ngele capilar permite obinerea celor mai frumoase frotiuri de snge
fr s existe diferene cantitative "ntre examenele morfologice efectuate din sngele
venos comparativ cu cele realizate din sngele capilar
Recoltarea de snge capilar se poate "nsoi de anumite inconveniente! puncie
insuficient de profund, oprirea sngerrii "naintea recoltrii cantitii necesare,
cianoz sau edem la locul punciei, numrul limitat de teste posibil de efectuat din
sangele capilar prin cantitatea mic obinut, etc.
http://www.alibaba.com/product-gs/219963825/Vacuum_Blood_Collection_Needle/showimage.html -
7/27/2019 Fizio lpsange
6/103
Examenul sngelui proaspt
Examinarea sngelui proaspt se poate efectua prin urmrirea la microscopul
optic a preparatului "ntre lam i lamel sau folosind metode mai complicate ce
presupun folosirea microscopiei "n contrast de faz, microscopia pe fond "ntunecat,
ultramicroscopia etc.
1reparatul "ntre lam i lamel se obine plasnd o pictur de snge pe o
lamel, care , cu pictura "n os, se aplic pe o lam, sngele "ntinzndu-se uniform,
prin capilaritate, "ntre lam i lamel. Examinarea se face imediat, la microscop, cu
obiectiv uscat.
e pot observa eritrocitele, discoidale, biconcave din profil i cu dublu contur
cnd sunt surprinse din fa8 "n general sunt de culoare galben, partea central a
celulei fiind mai clar8 pot fi deasemenea sesizate eventuale modificri ale formei
#poichilocitoz*, respectiv ale mrimii eritrocitare #anizocitoz*.
Eritrocitele se dispun normal "n fiicuri, dispoziie ce nu mai apare "n unele
stri patologice #anemii hemolitice cu autoanticorpi, sferocitoz etc.*. ezarea "n
fiicuri trebuie difereniat de aglutinarea eritrocitelor produs prin intervenia
izoanticorpilor sau autoanticorpilor. 1entru a le diferenia sngele se recolteaz pe
ser fiziologic. 9n acest caz aezarea in fiicuri nu se mai produce "n timp ce
aglutinarea indus de anticorpi se menine nefiind influenat de serul fiziologic.
Eritrocitele aglutinate sunt unite "ntre ele printr-o substan filamentoas # fenomenul
firului*.
Examinarea preparatului dup cteva ore arat schimbarea formei
eritrocitelor care devin sferice, cu suprafaa neted sau neregulat.
1reparatul proaspt, "ntre lam i lamel, permite i observarea leucocitelor
ce pot fi recunoscute dup mrimea lor, prin prezena granulaiilor care apar ca
-
7/27/2019 Fizio lpsange
7/103
puncte refringente incolore i datorit prezenei nucleului a crui form permite
diferenierea "ntre polimorfonucleare i mononucleare.
eterminarea volumului sanguin
2olumul sanguin #volemia* este format din volumul sanguin circulant i
volumul sanguin : de depozit;. 9n practica medical se msoar numai volumul
sanguin circulant constituit din volumul celular i din cel plasmatic.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
8/103
/ac notm cu 2='=cantitatea de substan inectat i respectiv concentraia
acesteia i cu '( concentraia substanei dup diluare, volumul 2( "n care s-a diluat
substana va fi egal cu! 2(>2='=?'(.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
9/103
estul se efectueaz dup respectarea urmtoarelor condiii!
- diet fr grsimi timp de (% de ore "naintea efecturii probei,.
- =( ore de repaus, pe nemncate si fr aport de ap.
e recolteaz pacientului =) ml snge pe anticoagulant i prin acelai ac , imediat i
se administreaz foarte repede 4 ml colorant ),@6. 7a sfritul inectrii se aspir
snge "n sering i se inecteaz "napoi pentru a spla seringa. e noteaz momentul
cnd s-a inectat tot colorantul i dup 4 minute se recolteaz =) ml snge pe
anticoagulant de la cellalt bra. 'ele doua probe se centrifugheaz. e citete
densitatea optic a celor dou probe de plasm, folosind pentru cuva de comparaie
plasma obinut "naintea inectrii colorantului. 'itirea densitii optice se face
imediat dup centrifugare. /in extincia citit se calculeaz volumul plasmatic pe
curba de etalonare.
eterminarea volumului plasmatic !r cur# "e etalonare . e recolteaz
=) ml snge fr anticoagulant. e inecteaz apoi rapid =) ml soluie rou de 'ongo
=68 dup 4 minute se recolteaz @ ml de snge. /up ce au lsat ser probele de
snge se centrifugheaz i se separ serul. e msoar extincia serului coloratfolosind "n cuva de compensaie serul sngelui recoltat "naintea inectrii
colorantului. e folosete o cuv de ),@ mmF cu filtru @).+olosind acelai filtru i
aceeai cuv se citete extincia unei soluii standard obinut astfel! 9n =,5 ml ser
normal se adaug ),( ml soluie de rou de 'ongo ),=6. 'uva de compensaie este
umplut cu =,5 ml ser normal i ),( ml ap distilat. 2olumul plasmatic, exprimat "n
litri, este dat de raportul dintre extincia standardului i extincia probei.
1entru calcularea volemiei este necesar cunoaterea valorii hematocrituluisomatic #hematocritul venos x ),5D%*.
2olemia >volum plasmatic x =))? =))- hematocrit somatic.
1entru determinarea volumului plasmatic se mai pot folosi i alte substane
eterminarea volumul eritrocitar circulant$9n prezent cel mai frecvent utilizate
sunt metodele de diluie izotopic care msoar precis volumul eritrocitar circulant i
prin derivaie, volumul sanguin total.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
10/103
/eterminarea masei eritrocitare prin aceste metode utilizeaz cromul radioactiv
#'r@=* sub form de cromat de sodiu. ceast substan prezint!
- toxicitate redus pentru celulele pe care le marcheaz,
- emisiune de radiaii suficient de puternic pentru a permite msurtori exacte
pe volume mici de snge,
- msurtori externe fiabile i
- timp de "numtire suficient de scurt #(,5 zile*.
ehnic. () ml de snge recoltat pe anticoagulant se marcheaz cu o cantitate
suficient de trasor # ),4-),@ micro'urie? Gg greutate corporal*. 1roba marcat se
incubeaz timp de 4) de minute la 4B '. 7a sfritul acestei perioade eritrocitele se
spal cu soluie fiziologic i se inecteaz o cantitate precis msurat din acestea. e
pstreaz seringa utilizat pentru inectare i = ml din eritrocitele marcate. 7a
intervale de timp de =), () i 4) de minute dup inectare se recolteaz cte o prob
de snge msurnd valoarea hematocrit pentru fiecare. Hn ml de snge din fiecare
prob este hemolizat folosind o cantitate mic de saponin. 2olumul eritrocitar se
calculeaz dup formula!
2olum eritrocitar #ml* >P
xHctrR *# , unde
R> radioactivitatea inectat,
r > radioactivitatea din apa de splare a seringii cu autorul creia s-a efectuat
inectarea,
1 > radioactivitatea dintr-un ml de snge total i
3ct > hematocritul venos.
2olumul sanguin total se calculeaz dup formula!
2olum sanguin total >Hctsomatic
ocitarVolumeritrx =)),
2alorile volumului sanguin se exprim "n ml snge? Gg de greutate corporal i au
valori deferite "n raport cu sexul i vrsta!
la femei, (4-(C ml?Gg,
la brbai, (D-4( ml?Gg,
la copii, (4-(C ml?Gg.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
11/103
lte variaii fiziologice!
- poziia corpului i tipul de activitate! volumul globular nu se modific cu poziia
corpului, spre deosebire de volumul plasmatic si volemie. Irtostatismul se insoete
de o scdere a volumului plasmatic de aproximativ 4)) ml la adult. 9n schimb
repausul la pat de c"teva ore produce o cretere a volumului plasmatic "n aa fel, "nc"t
hematocritul poate s varieze cu @6. Hn repaus prelungit la pat, timp de (-4
sptm"ni, porduce o scdere a volumului plasmatic p"n la @))ml la aduli.
- graviditatea influeneaz volemia, "ndeosebi fraciunea plasmatic crescnd
"ncep"nd din luna a JJJ-a i atingnd un maximum "n luna a JK-a, care este de %)6
mai mult dec"t valoarea normal a volemiei #de @)6 pentru fraciunea plasmatic i
de numai ((6 pentru fraciunea globular*. ceste variaii explic scderea
simultan a hematocritului venos "n urul cifrei de 4D6 "n luna a JK-a, fa de %(6
2ariaiile patologice prezint urmatoarele variante!
2ariaii simultane ale hematocritului i volemiei!
- hipervolemie cu hematocrit ridicat! poliglobulii primitive sausecundare8
- hipovolemie cu hematocrit sczut! anemii cronice.
2ariaii disociate ale hematocritului i volemiei!
- hipervolemie cu hematocrit normal sau sczut8 creterea
intereseaz mai mult volumul plasmatic. e observ "n retenii de
ap, mai ales la cardiaci i la nefritici8
- hipovelemii cu hematocrit normal8 se observ scderea fraciuniiplasmatice si globulare. pare "n hemoragii acute "nainte de
perioada de hemodiluie i "n stri de denutriie cronic8
- hipovolemie cu hematocrit ridicat8 scderea volumului plasmatic.
e "nt"lnete "n plasmoragii acute #oc prin arsur* i "n stri
cronice de dezhidratare prin pierderea de clorur de sodiu
eterminarea vsco%it&ii sanguine
-
7/27/2019 Fizio lpsange
12/103
'sco%itatea este proprietatea unui fluid "n curgere datorit creia iau
natere "n interiorul acestuia tensiuni tangeniale de suprafa "ntre fronturile
moleculare de curgere de "ndat ce acestea au o micare de alunecare , unele peste
altele.
'sco%itatea a#soluteste lucrul mecanic efectuat de fora tangenial egal
cu unitatea, pentru a deplasa paralel dou straturi de lichid de = cm( fiecare, la o
distan de = cm unul de altul, "ntr-o secund. Hnitatea ei de msur este :poise;
'sco%itatea relativ este raportul dintre vscozitatea fluidului studiat i
vscozitatea unui fluid de referin, ambele exprimate "n aceleai uniti absolute.
9n biologie se folosesc nimai determinri de vscozitate relativ, utilizand ca
fluid de referin apa distilat #la $()L '*8 unitatea de vscozitate este "n acest caz
centipois #a suta parte dintr-un poise, aceste din urm fiind prea mare pentru gama de
msurtori ale acestui domeniu.
'asco%itatea sangeluiexprima i influeneaz rezistenta acestuia la curgere
in interiorul sistemului avnd effect indirect asupra aportulului de oxigen la
nivel tisularEste determinata de!
factori plasmatici #concentratia proteinelor, mai ales a fractiunilor cu
molecula mare M globuline si fibrinogen
factori celulari cantitativi si calitativi #nr. de hematii #3t*, modificari ale
formei si deformabilitatii acestora*
-Este influentata de!
emperatura #hipotermia determina cresterea vascozitatii* diametrul vasului
viteza de curgere #viteza redusa creste vascozitatea prin favorizarea aderarii
celulelor
Comitetul Internaional pentru Standardizare nHematologie recomand metodastandard de msurarea vscozitii cu vscozimetrul capilar manual.Exist ovariant semiautomat, precum i oalt variant automat. !scozitatea plasmaticpoate "i ast"el msurat n cteva minute.#odi"icrile reologice a"ectez de$itulsanguin la nivelul arterelor
-
7/27/2019 Fizio lpsange
13/103
Creterea vscozitii plasmatice,vscozitii sngelui total i agregarea
eritrocitelorre"lect creterea concentraiei plasmatice a"i$rinogenului i aglo$ulinelor de "az acut.!scozitatea plasmatic %valori de re"erin& '(,)*+,* uniti relative m-a.s!scozitatea seric %valori de re"erin& '(,/+,* uniti relative m-a.s0eterminarea vscozitii plasmatice este superioarvitezei de sedimentare a eritrocitelor.Se impune reintroducerea cercetrii reologieisanguine care
Msurarea vsco%it&ii poate fi efectuat cu autorul vascozimetrului.2scozimetrului 3ess-
-
7/27/2019 Fizio lpsange
14/103
alte forme* este necesar obinerea unui derivat stabil "n care s fie convertite toate
formele de hemoglobine coninute "n eritrocite. /eterminrile cantitative, din cauza
dificultilor de a obine hemoglobin "n stare pur, folosesc in general metode
indirecte, cele colorimetrice fiind actualmente cele mai frecvent utilizate metode de
estimare a concentraiei hemoglobinei "n snge, fie c sunt metode clasice sau
automate.
1entru a face posibil compararea pe plan internaional a rezultatelor
diverselor examene hematologice, 'omitetul Jnternaional de tandardizare in
3ematologie #J'3*, recomand ca metod standard de hemoglobinometrie
determinarea fotometric sub form de cianmethemoglobin, iar pentru etalonarea
fotometrelor folosirea de soluii standard de cianmethemoglobin preparate din
hemoglobin uman.
o%area hemoglo#inei ca cianmethemoglo#in (meto"a ra#)in*
1rincipiul metodei! +ericianura de potasiu oxideaz fierul feros din hemoglobin i
toate formele de hemoglobin din snge, cu excepia sulfhemoglobinei, sunttransformate imediat in methemoglobin. ceasta se combin cu cianura de potasiu
i formeaz cianmethemoglobina sau cianhemiglobina, cel mai stabil derivat al
hemoglobinei, a crei absorbie se citete la spectrofotometru fa de un standard de
cianmethemoglobin, pentru o anumit lungime de und.
Reactivi!- soluie /rabPin! +osfat monopotasic..........),=%g
'ianur de potasiu............),)@g
+ericianur de potasiu.......),()g p distilat ad. ................=)))ml
# p3 > ,(-,@*
oluia se filtraz i se poate pstra "n flacoane de sticl brun, la frigider, timp de
dou luni, controlndu-se periodic puritatea respectiv transparena soluiei.
-standard de cianmethemoglobin.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
15/103
- proba de snge recoltat pe anticoagulant uscat sau direct din pulpa
degetului8
- pipet capilar de hemoglobin ),)(ml #() mmc*, sau pipete
automate adaptate.
- pipet gradat de @ml8
- eprubete de hemoliz8
- spectrofotometru8
ehnic! "ntr-o eprubet se pipeteaz @ ml reactiv /rabPin. e adaug lent
),)( ml snge # msurat exact cu pipeta special pentru hemoglobin sau pipeta
automat*, avnd gri s se stearg cu hrtie de filtru urmele de snge ce rmn
dup recdoltare la exteriorul pipetei8 pipeta se spal "n interior de (-4 ori cu reactiv
fr barbotare. e agit uor eprubeta, pentru a se omogeniza coninutul. e ateapt
4) de minute, timp in care are loc hemoliza i transformarea derivailor de
hemoglobin "n cianhemiglobin, soluia rmnnd stabil cel puin % ore. 7a un
spectrofotometru se citete extincia la o lungime de und de @%) nm, "n cuva de =
cm, folosind ca martor apa distilat.'alcul! Extincia x coeficientul de etalonare > 3b g?=)) ml snge.
Etalonarea fotometrului se face cu standardul de hemoglobin.
2alorile normale variaz "n funcie de sex, vrst i altitudine. cestea sunt
la aduli! brbai > =@ Q ( g ?dl i femei > =4 Q ( g ? dl iar la copiii "ntre ( ani i
pubertate se observ o cretere de la aproximativ == la =4 g ? dl8 dup pubertate,
concentraia hemoglobinei continu s creasc la biei pn la maturitate, iar la fete
creterea este imperceptibil sau lipsete #tab. nr.*
Meto"a Sahli (colorimetrie vi%ual*
-
7/27/2019 Fizio lpsange
16/103
1rincipiul metodei! hemoglobina, "n prezena acidului clorhidric ?=) se
transform "n clorhidrat de hematin a crui culoare brun, dup decolorarea cu apa
distilat, este comparat cu cea a unui etalon.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
17/103
-soluie acid clorhidric ?=).
3emoglobinometrul ahli are un corp format din ebonit "n interiorul cruia
se afl dou coloane de sticl laterale, colorate "n brun deschis # culoarea
clorhidratului de hematin*. ceste baghete sunt fixe i reprezint etaloanele cu
autorul crora se compar soluia de hemoglobin de cercetat. 9n milocul aparatului
"ntre cele dou etaloane se afl o eprubet gradat care poate fi scoas din aparat8 pe
aceasta sunt "nscrise dou tipuri de gradaii, una "n grame, de la ( la (@g i una "n
procente, de la =) pn la =))68 =Dg hemoglobin corespund la =))6, 5g la @)6
etc. e recomand ca "nainte de a fi folosit, orice hemoglobinometru nou s fie
etalonat prin determinarea fotometric a hemoglobinei, pentru a se face corecia
necesar.
ehnica de lucru. e pipeteaz "n eprubeta hemoglobinometrului, cu autorul
unei pipete simple, soluie de acid clorhidric ?=), pn la diviziunea corespunznd
la =)6. /in sngele recoltat se aspir "n pipeta de hemoglobin ),)(ml snge. e
terge exteriorul pipetei i se introduce vrful pipetei pn la fundul tubului gradat,
"n soluia de acid clorhidric. e sufl sngele din pipet "n soluia de acid cltindpipeta de (-4 ori cu acidul clorhidric din tub. e scoate pipeta din tub, se agit tubul
pentru a omogeniza coninutul i se asteapt @ minute pentru a se produce hemoliza
i a se permite formarea clorhidratului de hematin care imprim soluiei o culoare
brun-"nchis. e adaug apoi ap distilat pictur cu pictur, amestecnd cu
bagheta subire de sticl pentru a uura omogenizarea coninutului. e compar
permanent culoarea din tubul de msurat cu cea a etalonului. 1entru compararea
culorilor, hemoglobinometrul se ridic la "nlimea ochilor8 cnd s-a auns la aceeainuan se citete rezultatul la marginea inferioar a meniscului lighidului. 'itirea se
face la lumina zilei.
Rezultatele se pot exprima "n grame de hemoglobin la =))ml snge sau "n
procente fa de normal. /ac tubul are o singur indicaie, se poate transforma
rezultatul printr-o regul de trei simpl, tiind c =Dg reprezint =))6 .
Erori "n dozare! metoda nu prezint sensibilitate mare aprecierea fcndu-se
cu ochiul liber. lte erori se pot datora materialelor folosite # aparat neprecis
-
7/27/2019 Fizio lpsange
18/103
etalonat, pipete tirbite* sau execuiei # snge rmas pe partea extern a pipetei,
amestec neomogen "ntre snge i acidul clorhidric, adaus de ap distilat "nainte de
cele @ minute necesare de contact al sngelui cu acidul clorhidric, adaos de ap peste
nuana etalonului etc.
1e lng determinrile cantitative hemoglobina poate fi evideniat i
calitativ utiliznd metoda cristalografic sau cea chimic cu benzidin
Meto"a cristalogra!ic
1rincipiul metodei! hemoglobina tratat la cald, cu acid clorhidric in stare
nscnd, #format in reacia dintre a'l i '34'II3* formeaz clorhidratul de
hematin, care prin rcire precipit sub forma unor cristale, cristalele lui eichmann.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
19/103
Meto"a chimic cu #en%i"in
1rincipiul metodei! peroxidaza sanguin elibereaz din apa oxigenat oxigen
atomic activ care oxideaz benzidina formndu-se un compus de culoare albastr.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
20/103
+umrarea eritrocitelor
/eterminarea numrului de eritrocite, leucocite i trombocite din snge "n
hemocitometru se bazeaz pe numrtori efectuate pe un eantion considerat omogen
i pe generalizarea rezultatelor la "ntreaga mas sanguin din organism. Executarea
unor numrtori "n condiii optime oblig la efectuarea unor diluii mari din cauza
concentraiilor mari "n care se gsesc celulele "n snge.1rincipiul metodei. ngele, diluat "n pipete speciale cu autorul unor lichide
de diluie, este introdus apoi "n hemocitometru "ntr-un volum bine determinat, unde
celulele sunt distribuite uniform i numrate pe o reea anumit.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
21/103
,igura
microscope an" special pipettes !or "iluting #loo"$
-
7/27/2019 Fizio lpsange
22/103
-7ichidul de diluie trebuie!
- s menin integritatea, conservnd celulele care urmeaz a fi numrate i s lizeze
celelalte tipuri de celule8
-s dilueze sngele, "mpiedicnd "n acelai timp coagularea i simpexa hematiilor8
- s fie izotonic, pentru a nu determina hemoliza sau ratatinarea eritreocitelor i
7ichidul de diluie folosit pentru numrarea hematiilor este soluia 3aTem constituit
din!
'lorur de sodiu..............=g
ulfat de sodiu................@g
ublimat.........................),@g
p distilat.....................())ml.
/up preparare soluia se filtreaz i se pstreaz la frigider nu mai mult de trei zile.
-'amera de numrat sau hemocitometrul este constituit dintr-o lam groasde sticl pe care a fost gravat o reea cu dimensiuni cunoscute. Irice camer de
numrat are gravate pe ea urmtoarele date! "nlimea camerei de numrat care este
de ),=)) mm# =?=) mm* i respectiv dou cifre, =?%)) i =?(@ sau =?%)) i =?=D, cifra
care variaz dup tipul camerei i indic a cta parte dintr-un mmU sunt ptrelele
mici care nu au subdiviziuni. Exist mai multe tipuri de camere de numrat!
Camera Thoma, cu suprafaa total de =mmU divizat prin linii duble "n %))
de ptrele cu suprafat de =?%)) mmU. 7inii triple grupeaz cte =D ptrele desuprafa =?%)) mmU.
Camera Burkerare suprafaa total de CmmU "mprit prin linii triple "n nou
ptrate cu suprafaa de =mmU iar acestea sunt "mpite prin linii duble "n =D ptrate
cu suprafaa de =?(@ mmU folosite pentru numrarea lecocitelor. 7a "ntretierea
liniilor duble se delimiteaz ptrate cu suprafaa de =?%)) mmU.
Camera Burker-Turkare suprafaa reelei de C mmU "mprit prin linii triple
"n nou ptrate cu suprafaa de = mmU 1tratul din miloc este de tip homa, fiind
-
7/27/2019 Fizio lpsange
23/103
"mprit "n %)) de ptrele mici cu suprafaa =?%)) mmU, grupate cte =D, "n ptrate
delimitate prin linii triple.1tratul din miloc folosete numrrii hematiilor.1tratele
din colurile reelei sunt de tip SurPer fiind "mprite prin linii duble "n =D ptrate cu
suprafaa de =?(@ mmU.ceste suprafee se folosesc pentru numrarea leucocitelor.
Camera Goreaevare un cadrila "n care alterneaz ptrtelele mici de =?%))
dintr-un mmU, "n grupuri de cte =D, cu ptrate de cte =?(@ mmU pentru numrarea
hematiilor.
/elimitarea camerei de numrat se realizeaz cu autorul unei lamele perfect plan i
lefuit ,cu o grosime de aproximativ ),4-),@mm. 1rin aplicarea lamelei, "ntre
suprafaa pe care se afl gravat reeaua i suprafaa lamelei se delimiteaz un spaiu
cu "nlimea de =?=) mm.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
24/103
-
-
7/27/2019 Fizio lpsange
25/103
ehnica de lucru implic urmtoarele etape!
=. 1regtirea camerei de numrat const "n degresarea camerei i "n aplicarea
lamelei dup umezirea uoar a marginilor acesteia astfel "nct s se realizeze
un contact intim "ntre lama groas i lamel, demonstrat prin apariia inelelor
eVton. I bun aderen a lamei i a lamelei este foarte important pentru
realizarea unui volum constant al camerei de numrat.
(. /in sngele recoltat se aspir "n pipeta 1otain pn la diviziunea ),@ sau =
citirea fcndu-se cu pipeta "n poziie vertical. /ac sngele depete uor
diviziunea, prin atingerea vrfului pipetei cu o hrtie de filtru coloana de
snge se poate potrivi exact pn la diviziunea dorit.
4. e terge sngele de pe pereii exteriori ai pipetei i se introduce pipeta "n
flaconul cu lichid de diluie. e aspir lichidul pn la diviziunea =)=. 1ipeta
se aeaz "n poziie orizontal i se cuprinde "ntre degetul mare i cel
milociu, apoi se agit viguros pentru omogenizare. 1n la numrtoare
pipeta rmne "n poziie orizontal.
%. Hmplerea camerei de numrat se face dup agitarea pipetei timp de (-4minute i "ndeprtarea primelor picturi din pipet.2rful pipetei se apropie
de marginea lamelei aplicat pe camera de numrat i se las s intre prin
capilaritate o cantitate de lichid asfel "nct reeaua s fie acoperit "n "ntrgime
fr s intre bule de aer sub lamel i fr ca lichidul s trec "n anurile
laterale sau lamela s se deplaseze. /ac toate aceste condiii nu sunt
respectate operaia se repet dup tergerea camerei.
@. umrarea hematiilor se realizeaz dup cteva minute pentru sedimentareaelementelor pe cadrila. e examineaz camera la microscop i se numr
elementele ce se gsesc pe cadrila "n ptrelele cu suprafaa de =?%)) mmU.
e numr de exemplu hematiile de pe @ grupri de =D ptrele mici cu
suprafaa de =?%)) mmU, cele din interiorul ptrelelor i cele de pe dou
margini, mereu aceleai, de exemplu stnga i sus. pentru a evita dubla
numrare a elementelor.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
26/103
D. 'alcul! pentru a stabili numrul elementelor de pe = mmU se "nmulete
numrul elementelor de pe 5) de ptrate mici de suprafa =?%)) mmU cu @# @
x 5) > %)) * umrul de hematii dintr-un mmFse calculeaz "nmulind cifra
obinut cu =) pentru a corecta "nlimea camerei #=?=)mm* i cu ()) pentru
a corecta diluia #=?())* dac sngele a fost aspirat "n pipet pn la
diviziunea ),@. /ac diluia a fost =?=)) se "nmulete cu =)).
2alori normale ale numrului de hematii la diverse vrste!
vrsta
-
7/27/2019 Fizio lpsange
27/103
9n practic pentru determinarea hematocritului se folosesc dou metode,
macrometoda Aintrobe i micrometoda 0uest. /eterminarea sa poate utiliza i
instrumente electronice automate unde valoarea sa este calculat din cea a volumului
mediu eritrocitar i din numrul de hematii sau tehnicile clasice ale macro respectiv
microhematocritului.
1rincipiu. ngele este fcut incoagulabil i centrifugat pentru a separa eritrocitele
de plasm i a evalua ct la sut reprezint masa eritrocitar fa de volumul de
snge integral.
nticoagulantul folosit trebuie s fie izoton i uscat pentru a nu modifica
volumul plasmatic i cel eritrocitar iar tasarea optim a eritrocitelor se obine printr-o
centrifugare cu un anumit numr de turaii desfurat "ntr-un interval de timp
standard.
Macrometo"a -intro#e#macrohematocritul* are la baz o centrifugare cu vitezmai redus, "n tuburi cu diametrul de 4 mm.
=)( *, inferior coloana de eritrocite de culoare roie #densitatea eritrocitelor> =)C)*,
-
7/27/2019 Fizio lpsange
28/103
iar la limita de separare dintre cele dou se formeaz un strat subire, cenuiu-roietic
format din leucocite i trombocite care "n mod normal nu depete =6 din total.
Rezultatul este dat de "nlimea coloanei de eritrocite care se exprim direct
"n procente dac tubul de hematocrit prezint cele =)) de diviziuni sau dac tubul nu
este gradat se msoar "nlimea h a coloanei de eritrocite i "nlimea 3 a coloanei
totale a sngelui care reprezint =))6.
3ematocritul venos #3tv* va fi dat de raportul h ? 3 x=)). 2aloarea obinut
trebuie corectat "n funcie de trei factori!
-factorul f= care exprim cantitatea de plasm ce mai rmne sechestrat printrehematii i dup centrifugare #4-56*8 'orecia plasmei interstiiale nu este necesar
la determinrile de rutin "ntruct valorile normale, din diverse pri ale globului, au
fost stabilite fr aceast corecie.
-factorul f(utilizat cnd un alt anticoagulant dect heparina a fost folosit la recoltare,
tipul de antioagulant, modificnd "ntr-o anumit msur presiunea osmotic i
consecutiv volumul eritrocitar8
-
7/27/2019 Fizio lpsange
29/103
-factorul f4 luat "n calcul atunci cnd stratul format din leucocite i trombocite
reprezint mai mult de =6 din "nlimea tubului. 9n leucocitoze importante acest strat
crete considerabil i trebuie msurat pentru a aprecia corect att stratul eritrocitar
ct i cel plasmatic.
3ematocritul arterial i mai ales cel capilar au valori mai sczute # sngele
complet oxigenat d un hematocrit cu aproximativ (6 mai redus dect sngele
neoxigenat*.
tunci cnd se determin volumul sngelui total se corecteaz cifra
hematocritului venos msurat, obinndu-se valoarea hematocritului somatic,
hematocritul somatic > ),C= x hematocrit venos msurat.
Micrometo"a Guest# microhematocritul* se bazeaz pe o centrifugare cu vitez
mai mare "n tuburi capilare.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
30/103
-se adapteaz tubul capilar la centrifug i se centrifugheaz timp de ( minute la
(%))) de turaii? minut8
-dup centrifugare tubul capilar pentru hematocrit se suprapune unei nomograme pe
care se citete "nlimea coloanei de hematii, exprimndu-se valoarea hematocritului.
9n cazul microhematocritului cantitatea de plasm reinut printer hematii
dup centrifugare este cuprins "ntre =.@ i 46.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
31/103
-
7/27/2019 Fizio lpsange
32/103
poate fi normal sau sczut chiar dac s-a pierdut o cantitate mare de eritrocite # oc
posthemoragic*, datorit hemoconcentraiei.
abelul nr. 2alorile normale ale hematocritului "n funcie de vrst
vrst hematocrit 6
7a natere @% $?- =D luni 4@,@ $?- @= an 4@% ani 4D ani 4
=) ani 4,@=D ani 4Cduli S %@ $?- duli + %( $?- @
-
7/27/2019 Fizio lpsange
33/103
In"icii eritrocitari
Evaluarea eritrocitelor din punct de vedere al volumului i coninutului "n
hemoglobin se realizeaz prin msurarea sau calcularea urmtorilor parametrii!
volum eritrocitar mediu #2E
-
7/27/2019 Fizio lpsange
34/103
1rezena unei duble populaii eritrocitare "n proba analizat poate determina "n cazul
msurtorilor automate un 2E< normal dar prezena R/A N=@ i examinarea la
microscop a frotiului de snge corecteaz interpretarea.
2E< fals crescut este determinat de reticulocitoza marcat #N@)6*, leucocitoz
marcat #N@)))))?Yl*, hiperglicemie #ND)) mg?dl*, prezena de aglutinine la rece ,
intoxicaia cu metanol.
2E< fals sczut este determinat prin hemoliz "n vitro, prezena de eritrocite
fragmentate sau exces de E/.
2aloare sa depinde de osmolaritatea plasmatic i numrul diviziunilor eritrocitare.
9n cazul analizoarelor automate devine important stabilirea pragului inferior
respectiv superior al msurtirilor pentru c fixarea prea sus a acestora va duce la
nemsurarea eritrocitelor mai mici respectiv la msurarea i a leucocitelor, ceea ce
determin un rezultat eronat.
Hemoglo#ina eritrocitar me"ie (HEM* msoar coninutul mediu de
hemoglobin pe eritrocit. 2aloarea sa este calculat automat de analizoatoarele dehematologie sau manual cnd se cunosc valorile concentraiei hemoglobinei i ale
numrului de hematii conform formulei!
HEM . H# (g2"l* x 01 2 +r$ Er$ ( x 01324l*
Rezultatul se exprim "n picograme #pg > =)-=(g*.
2alorile normale la adult sunt cuprinse "ntre (D-4% pg # tab nr. * i se exprim ca
normocromie, "n timp ce valori sub normal caracterizeaz hipocromia. 3ipercromia
apare din cauza volumului eritrocitar crescut ca "n anemia megaloblastic. /ei3E< depinde att de mrimea eritrocitului ct i de coninutul su "n hemoglobin
practic valorile acestui indice se coreleaz cu cele ale 2E
-
7/27/2019 Fizio lpsange
35/103
2alorile normale la adult sunt cuprinse "ntre 4(-4D g?dl #tab. r. *
'3E< sczut caracterizeaz anemiile hipocrome.
'reterea '3E< peste 4D g?dl nu este posibil deoarece "ncrcarea cu hemoglobin
a eritrocitelor normale este maxim. /ar "n sferocitoza ereditar '3E< poate s
ating valoarea de 4-4C g?dl. I cantitate mare de 3b "n eritrocit poate s apar
numai prin creterea volumului su ceea ce va influena valoarea hematocritului.
Lrgimea "istri#u&iei eritrocitare (R-* este indicele eritrocitar care cuantific
heterogenitatea volumului celular #gradul de anizocitoz*
R/A este calculat de analizorul automat!
R/A #'26* > /eviaia standard a mrimii eritrocitelor x =)) ? 2E #Ratio ..*JJ> antilog #log Ratio .. x JJ* 8 Ratio >*#
*ln#
normalT6
av'oT6
2aloarea JJ se obine prin folosirea rezultatelor unui numr mare de laboratoare
care aplic aceleai recomandri metodologice de calibrare. romboplastinele cu
sensibilitate mare au JJ mic iar cele insensibile au JJ mare.Timpul "e trom#in (T$T$* reprezint timpul de coagulare al plasmei
citratate dup adugarea de calciu i a unei cantiti cunoscute de trombin. estul
evalueaz interacia dintre trombin i fibrinogen, apreciind momentele terminale ale
cii comune celor dou mecanisme ale coagulrii, intrinsec i respectiv extrinsec. 9n
urma aciunii trombinei asupra fibrinogenului sunt eliberate fibrinopeptidele i S.
9n urma clivrii acestora rezult monomerii de fibrin ce formeaz aggregate
solubile. ub aciunea factorului KJJJ activat de trombin i a ionilor de calciu, areloc o polimerizare transversal a monomerilor de fibrin, cu formare de fibrin
insolubil.
impul de trombin poate fi prelungit "n cazul deficienei fibrinogenului
#calitativ i? sau cantitativ* sau a prezenei "n circulaie a anticoagulanilor
circulani activi care interfer cu aciunea trombinei, cum ar fi heparina.
ehnic. 9ntr-o eprubet de hemoliz, la 4B' se pipeteaz ),( ml plasm citratat
aplachetar i ),( ml soluie de trombin i se declaneaz cronometrul. /uZ =)secunde se urmrete din secund "n secund formarea cheagului. 1robele se
lucreaz "n dublu considerndu-se media valorilor obinute.
2alorile normale sunt de = s $?- 4 s.
Explorarea !i#rinoli%ei poate fi efectuat prin metode directe cum sunt
determinarea impului de liz al cheagului euglobulinic #7'E*, metoda strup, sau
determinarea plasminogenului i metode indirecte reprezentate prin evidenierea
produilor de degradare a fibrinei i fibrinogenului #+/1*, etc.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
92/103
"etodele directe msoar activitatea plasminei i a activatorilor plasmatici
circulani. Timpul "e li% al cheagului euglo#ulinic (TL5E *. 7'E msoar
aciunea fibrinolitic global asupra unui substrat de fibrin endogen. +racia
euglobulinic a plasmei conine fibrinogen, plasminogen, activatorii plasmatici aicoagulrii i urme de antiplasmin. daugarea trombinei "ntr-o soluie de
euglobuline transform fibrinogenul "n fibrin i activeaz plasminogenul.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
93/103
lizat. 9n acest caz va fi necesar efectuarea unui alt test, li%a plcilor "e !i#rin sau
meto"a Astrup care msoar aciunea fibrinolitic asupra unui substrat de fibrin
exogen, aplicnd euglobulina de la pacient pe o plac standard de fibrin pe care se
va determina gradul de disoluie al cheagului.
ehnic. Jmediat dup recoltarea sngelui venos pe soluie de citrate de sodiu # o
parte anticoagulant i C pri snge* proba se las la frigider la $ %B ' timp de @
minute, dup care se centrifugheaz =) minute la @))) de ture pentru a obine
plasm fr plachete. /in aceast plasm se transfer ),@ ml "ntr-o eprubet
coninnd C ml ap distilat, se adaug ),)5 ml soluie acid acetic =6 #pentru a
precipita euglobulinele* i se pstreaz la frigider "nc =@ minute, pentru precipitarea
complat a euglobulinelor. 1roba se centrifugheaz din nou @ minute la @))) de
turaii, dup care se "ndeprteaz supernatantul complet #conine factorii antilitici*
prin rsturnarea eprubetei pe o hrtie de filtru, chiar uscnd pereii eprubetei cu fii
de hrtie de filtru. 1recipitatul euglobulinic obinut este dizolvat prin adugarea "n
eprubet a ),@ ml tampon borat, innd eprubeta "n baie de ap la 4B ' i
amestecnd foarte uor cu o baghet fin. /up dizolvarea complet a precipitatuluise adaug ),@ ml soluie 'a'l(),)(@ < i "n aproximativ @ minute se formeaza un
cheag care umple fundul eprubetei, moment "n care se pornete cronometrul.
Eprubeta se las linitit "n baia de ap i se examineaz din =@ "n =@ minute evoluia
cheagului, far a agita eprubeta. e oprete cronometrul "n momentul disoluiei
complete a cheagului.
2alori normale !
1entru femei > =5) minute $?- 4) minute1entru brbai > =@) minute $?- 4) minute
Meto"a plcilor "e !i#rin (Astrup*
1rincipiu. /epunerea pe suprafaa unui gel de fibrin bovin a unui volum prcis
msurat de soluie de euglobuline, determin dup un anumit timp de incubare,
apariia "n urul picturii a unui halou de liz al crui diametru permite exprimarea
cantitativ a activitii fibrinolitice. 0elul de fibrin insensibil la aciunea
-
7/27/2019 Fizio lpsange
94/103
lizoxchinazelor este sensibil numai la prezena activatorilor sau a plasminei.
/istrugerea prealabil a plasminogenului prin "nclzire face plcile sensibile numai
la aciunea plasminei.
abelul nr. ciunea fibrinolitic pe plcile strup
ipul de plac +ibrin bovin
ne"nclzit
+ibrin bovin
9nclzit la 5)B?%@ min.+actori prolitici coninui plasminogen -Reacia plcii de evideniere
a existenei "n soluia de cercetat
a activatorului indirect #lizoPinaze*
- -
Reacia plcii de evideniere
a existenei "n soluia de cercetat
a activatorului direct #Ginaze*
$ -
Reacia plcii de evideniere
a existenei "n soluia de cercetat
a plasminei
$ $
eterminarea plasminogenului
1rincipiu. ub aciunea plasminei, format "n urma activrii cu streptoPinaz a
plasminogenului, se produce hidroliza cazeinei cu eliberarea tirozinei care se
msoar prin metode spectro sau fotocolorimetrice. /up un timp de incubaie a
cazeinei cu proba de testat, diferena dintre concentraia "nainte de incubaie i cea
dup incubaie a cazeinei msoar activitatea proteolitic a plasminei din prob, care
va fi convertit prin calcul "n uniti de plasminogen
"etodele indirectemsoar consecinele fibrinolizei asupra fibrinei, fibrinogenului
sau asupra altor factori plasmatici ai coagulrii i cuprind decelarea +/1-urilor, a
nivelului de fibrinogen, a nivelelor factorilor 2JJJ i 2.
eterminarea ,D
Testul aglutinrii complexului latex?anticorpi anti!i#rinogen (calitativ*
-
7/27/2019 Fizio lpsange
95/103
1rincipiu. nticorpi "mpotriva fragmentelor K, _, / i E din serul antifibrinogenului
uman foarte pur sunt adsorbii de particulele de latex ale reactivului ceea ce va
permite vizualizarea aglutinrii ce se produce "n prezena produilor de degradare ai
fibrinei sau fibrinogenului. 9n serul normal nivelul de +/1 este egal sau mai mic de
=)Yg?ml. pariia aglutinrii indic depirea acestui prag i poate fi exprimat
cantitativ utiliznd scara de diluii a lui 7. 1echet conform tabelului de mai os!
r.eprubetei = ( 4 % @ D 5
ampon #ml* ),5)
),@) ),@) ),@ ),(@ ),(@ ),(@ ),(@
er pacient #ml* ),(
)
),@) ),@) ),@) ),@) ),@) ),@) ),@)
/iluie realizat =?@ =?=) =?() =?%) =?D) =?C) =?=4@ =?()(Echivalentul concentraiei
"n antigen9n serul nediluat
al pacientului #Yg?ml*
=) () %) 5) =() =5) () %)%
Echivalentul concentraiei
"n antigen9n serul diluat al
pacientului #Yg?ml*
( = ),@ ),(@ ),= ),== ),)% ),)%C@
Trom#elastogra!ia (TEG*
'onstantele trombelastografice
Testul monomerilor "e !i#rin (TM,*
-
7/27/2019 Fizio lpsange
96/103
1rincipiu. dugarea "ntr-o prob de plasm srac "n plachete a unei anumite
concentraii de etanol determin desfacerea complexelor monomer-fibrinogen i
monomer-+/1 iar monomerii de fibrin eliberai polimerizeaz sub form de gel.
ehnic. ngele venos recoltat pe anticoagulant # o parte soluie de citrat de sodiu i
C pri snge* este centrifugat @ minute la @))) de turaii pentru a obine plasm
srac "n plachete. e pipeteaz %@) ml de plasm "ntr-o eprubet care se pstreaz
() de minute la $ %B '. e adaug apoi =@) ml soluie etanol @) 6 agitnd imediat
dup care se las eprubeta nemicat timp de =) minute. 7a sfritul intervalului de
timp se "nclin eprubeta la orizontal i se urmrete aspectul coninutului.
Jnterpretare. Rezultatul este considerat pozitiv "n prezena unui gel. /ac gelul
cuprinde tot volumul din eprubet, fr s lase ser, se noteaz cu $$$$, dac gelul
ocup W din volum i reprezint ser rezultatul se noteaz cu $$$, dac gelul
reprezint din volum rezultatul se noteaz cu $$ iar la cu $
eterminarea grupei sanguine in sistem AFO
I.Principiul metodei
-
7/27/2019 Fizio lpsange
97/103
Anticorpii sericipot fi pusi in evidenta utilizand hematii cunoscute # I,,S * ceprezinta sau nu antigenele specifice.
/eterminarea grupelor in sistemul SI trebuie realizata prin ambele metode!- determinarea antigenelor ,S eritrocitare- metoda Feth 'incent#probaglobulara*- cercetarea aglutininelor , din ser- metoda Simonin #proba serica*
II.Materiale necesare7
'entrifuga de laborator uspensie eritrocitara de cercetat er sau plasma de cercetat tative 7ame?placa de opalina 1ipete 1asteur suspensie de hematii-test cunoscute I,,S seruri test anti-S, anti-S si anti- ser fiziologic
hartie de filtru
III.Tehnica de lucru:
Reactia de aglutinare poate fi pusa in evidenta prin!
a* macrometode- tehnica pe lama sau in tubb* micrometode- suportul de reactie este o cartela cu sase microtuburi, din
material plastic transparent, ce prezinta o camera de reactie si o coloana cugel prin care , in urma unei centrifugari standardizate, trec si se depun lafundul microtubului numai hematiile neaglutinate. glutinatele sunt oprite
deasupra sau sunt dispersate in coloana de gel ,dand reactii pozitive dediferite intensitati.
0$Meto"a Feth 'incent (pro#a glo#ulara*?Tehnica pe lama?
=.= 1lacile de opalina sau sticla trebuie sa fie curate si uscate.=.( 1e o placa opalina sau de sticla la temperatura camerei #=@-(@['* se
pipeteaza in zone separate# de la stanga la dreapta si respectand ordineaintotdeauna* o picatura de ser anti-S , o picatura de ser anti MS si o
picatura de ser anti- .=.4 e adauga o picatura egala cu cea de ser din suspensia @)6 de hematii de
cercetat #in solutie salina sau chiar in plasma sau propriul ser* sau o
-
7/27/2019 Fizio lpsange
98/103
picatura ,de =) ori mai mica decat cea de ser ,din butonul de hematii, in
apropierea fiecarei picaturi de ser-test de pe placa.=.% e omogenizeaza serul cu hematiile folosind o bagheta de sticla foarte curata
sau un colt de lama ,astfel incat sa se formeze o arie circulara cu diametrul deaproximativ ( cm.e schimba bagheta pentru fiecare reactie in parte.
[email protected] agita usor placa sau lama si se citeste reactia de aglutinare dupa 4 minute.
Seruri hemotest antiAF antiF antiA eritrocite "e cercetat
?Tehnica in tu#?
=.= e repartizeaza in 4 tuburi clar notate#S,,S* cate o picatura de suspensiede hematii de testat.
=.( e adauga o picatura din fiecare ser-test.=.4 e agita usor pentru omogenizare.=.% e centrifugheaza un minut la =))) turatii?min.=.@ 'itirea se face urmarind reactia de aglutinare,prin agitare usoara pe un fond
alb.
6$Meto"a Simonin( pro#a serica*?Tehnica pe lama?
(.=.1e o placa opalina, la temp. camerei # =@-(@['* se pipeteaza cate o picaturaser de cercetat, apoi cate o picatura de hematii test #suspensie %@-@)6 in serfiziologic*. (.(.e omogenizeaza serul cu hematiile folosind o bagheta de sticla astfel incatsa se formeze o arie circulara cu diametrul de aproximativ ( cm. 1entru fiecarereactie in parte se foloseste o bagheta ? un colt de lama curate.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
99/103
(.4.e agita usor placa sau lama si se citeste reactia de aglutinare dupa trei
minute.
Hematii O A F serul "e cercetat
?Tehnica in tu#?
(.=.e repartizeaza in 4 tuburi marcate , S si I, cate ( picaturi de ser sauplasma de testat. (.(.e adauga o picatura de eritrocite-test , S si I. (.4.e centrifugheaza = minut la =))) turatii?minut. (.%.e citeste prin agitare usoara pe un fond alb.
IV.Rezultate si interpretarea lor
Pre2enta aglutinarii> reactie pozitiva - anticorpul a reactionat in mod specific cuantigenul omolog. /enumirea grupei este data de antigenul prezent pe suprafatahematiei. 3ematiile de grup I nu vor prezenta, in mod normal, reactie pozitiva.
8'senta aglutinarii> reactie negativa
-
7/27/2019 Fizio lpsange
100/103
Meto"a Feth? 'incent Meto"a Simonin
Grupasanguina
Ser testanti?AF
Ser testanti?F
Ser testanti?A
HematiitestO
HematiitestA
Hematiitest F
O(>J* ? ? ? ?
A(J* ? ? ?
F(* ? ? ?
AF ? ? ?
/e retinut !- Hn grup sanguin apartinand sistemului SI se defineste prin !antigenul de
grup # aglutinogenul * prezent sau absent pe suprafata hematiei !A si?sau Fsianticorpul seric # aglutinina *! si?sau Jprezent la indivizii la care antigenulomolog lipseste.stfel, grupa prezinta antigenul si anticorpul , grupa S
prezinta antigenul S si anticorpul , grupa I nu prezinta nici un antigen darprezinta ambii anticorpi , iar grupa S prezinta ambele antigene si nici unanticorp.
- ntigenele de grup SI sunt foarte raspandite, gasindu-se sub forma desubstante comune la multe bacterii, in tesuturi de animale , plante.
- 7a om,antigenele de grup IS se gasesc si pe celelalte celule sanguine,intesuturi si umori.
- Jn mod natural, la acelasi individ nu se vor gasi niciodata aglutinogenul#antigenul* si aglutinina #anticorpul* omologe.
- /efinirea unei grupe sanguine presupune atat determinarea prezenteiantigenului # metoda Seth- 2incent*, cat si a anticorpilor #metoda imonin*
eterminarea grupei sanguine in sistem RH
Este un sistem complex ,important datorita imunogenitatii sale# al JJ-lea dupasistemul SI*, format din %@ antigene, dintre care @ sunt cele mai importante!/,',E,c,e.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
101/103
ermenul de Rh pozitiv sau negativ se refera la prezenta sau absenta la un
individ a antigenului /# cel mai imunogen*, de aceea notarea corecta este Rh#/*pozitiv si Rh#/* negativ. nticorpii nu sunt prezenti in mod natural, ci apar intotdeauna ca urmare aunei stimulari antigenice.
eterminarea grupei Rh(*
I.Principiul metodei
ntigenul de grup este pus in evidenta printr-o reactie "e aglutinarelapunerea in contact cu serul anti-/# reactie specifica antigen Manticorp cu fomare deaglutinate vizibile macroscopic* erurile anti-/ pot fi de origine umana #policlonale* sau pot fi produse invitro #monoclonale*.
II.Materiale necesare7
'entrifuga de laborator uspensie eritrocitara de cercetat
tative 7ame?placa de sticla?opalina 1ipete 1asteur Reactivi! seruri anti-/ hartie de filtru
III.Tehnica de lucru:
=.1e o placa? lama de sticla ? opalina sau sticla curata si uscata, la temperatura
camerei #=@-(@['*,se pipeteaza o picatura de ser anti-Rh .(..e adauga o picatura egala din suspensia de hematii @)6 #in solutie salina sauchiar in plasma sau propriul ser* sau o picatura de =) ori mai mica din butonul dehematii si se omogenizeaza serul cu hematiile folosind o bagheta de sticla foartecurata,un colt de lama sau astfel incat sa se formeze o arie circulara cu diametrul deaproximativ ( cm.4. e agita usor placa sau lama si se citeste reactia de aglutinare dupa 4 minute.
e poate determina antigenul / atat cu autorul tehnicii in tub cat si prinmicrometode# descrise la determinarea grupei sanguine in sistem SI*. Jn mod similar determinarii factorului / se pot determina si ceilalti factori
apartinand sistemului R3.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
102/103
IV.Rezultate si interpretarea lor
1rezenta aglutinarii > reactie pozitiva, antigenul / prezent. bsenta aglutinarii > reactie negativa, antigenul / absent/e retinut !
ntigenul / cuprinde mai multi epitopi. 7ipsa unuia sau mai multor epitopicorespunde fenotipurilor denumite / partial j Jn aceasta situatie, o
persoana Rh#/* pozitiva se poate imuniza in sarcina sau in urma uneitransfuzii.
I alta situatie particulara este aceea in care Rh / contine toti epitopii dar are
un numar mai mic de situsuri antigenice pe suprafata hematiei ! Rh#/* slab.Jn aceasta situatie reactia de aglutinare este mai putin intensa sau aparetardiv.sfel, un Rh#/* pozitiv poate fi interpretat in mod eronat ca negativ.
-
7/27/2019 Fizio lpsange
103/103