PAI.]L FEVAL

FRACIJRILE

NEGRESTRADA,

IERUSALEM

Traducere din limba francezd de

AURELIA ULICI

@*

Cuyrins

VIL B1ondette.............. ................2L2VIII. La umbra teilor......... ...........218

IX. Amenin!dri............. ..............225X. La Belle-Vue-du-Foux....... ...232

XI. PAnda de la amia2e................ .................239XII. Scrisoare anonimi ...............24G

XIII. Trezirea reginei.. ..................254XIV Culitul paricidului ...............262XV. Pistolet cauti ....2T0

XVI. Trezirea regelui ....................2T8XVII. Provocare ........... ..................284

XWIII. inainte de duel...... ...............2gLXIX. Firi cuvinte ......298)0( ,,Broken heart" .....................304

)Ofi. Ultimul cuvAnt al Ysolei ......311)O(I. Jos Chamoiseau!............... ...377

)OfiII. Se lasd noaptea .........-..........324)OUV. ,,Tiia!i creanga".... ................331)O(V. Ultimul tablou, prima sceni ..................338

)OffI. Ultima sceni si ultimul tablou........ .......34S

-.*r I ran"

Cum sd, omori o y{,sica

Era un palier care arita mizerabil, dar destul de spafios, luminat de

sus printr-o ferestruici pe care praful o fecea aproape opaci. Trei ugi

pripidite di'deau pe acest palier, unde se ajungea pe o scari in spirali,abrupti gi cu balustrada jilavi. CeIe trei ugi erau agezate in semicerc.

La dreapta gi Ia stinga scirii inguste mai erau doui nige, in care erau

depozitate nigte resturi de lemn de la demoliri, legate grdmadi sau

weascuri unele peste altele.

Era pe inserat. La etajele de jos, in numir de trei, inclusiv parterul,se auzeau zgomote infundate, mai ales zinginit de pahare gi farfurii.

Pe scara in spirali, firi aerisire, urca un miros puternic de cArciumi'Pe palierul de la ultimul etaj era oarecum linigte. Prin uga din dreapta,

sub care era un spatiu mare, se auzea murmur discret de conversagie

gi o aromi plicuti de supi proaspit fdcuti. in spatele ugii din mijloc era

ticere totali. Ceea ce se auzea din spatele ugii din stAnga era greu de

definit gi chiar o ureche mai fini ar fi goviit si rispundl la intrebarea

dace bocdnitul repetat si infundat care ficea si se zguduie casa sciriivenea de acolo sau de undeva de mai departe.

Zgomotul pirea sd vini de acolo, dar era inibugit gi slab, ca de undeva

de departe. Cu toate astea, la fiecare lovituri, casa sclrii se zgAlliiaviolent. in colpl din stAnga sci.rii nu se vedea nimic in afari de grimadade lemne aruncate la intAmplare. O razipalidi pitrundea in collul dinstinga printre weascurile legate, luminAnd un splendid motan maida-

-oz ghemuit, care igi spila linigtit blana.Prima ugi cum urcai in stinga purta numirul 7, f.iriweun alt semn.

U9a din mijloc, in afari de numirul 8, avea pe ea o carte de vizitiEpiti in patru col{uri, pe care era scris cu tocul: Paul Labre.

A treia usi, cea de unde pirea ci vine zgomotul ritmic gi inexplicabil,purta numirul 9.

Pau[Fdvaf

-De jos se auzi un ceas cu cuc bdt6nd de ora cinci. in col;ul din stAnga,

o miscare imperceptibili; in dreapta, motanul ciuli urechile in ascunzisullui din spatele lemnelor.

in interiorul camerei cu numirul 7, disculia deveni mai clari givocile mai aproape.

Uga se deschise, lisdnd si iasi mirosul de supi caldd despre care amvorbit. Camera era mare qi mult mai bine luminati decAt palierul.Se vedea o masd rotundd cu fafa de masi pus6., iar mai in fund, un gemi-neu inconjurat de ustensile de buciti.rie, atirnate pe perete. Se aritariin prag un berbat gi o femeie, care continuau o conversafie inceputimai demult.

Femeia, care nu mai era tiniri, purta un halat de muncitor foartecurat, in care se regdsea un fel de reflex al unei obignuinle si al unui gustprovincial. Probabil ci fusese foarte frumoasi, iar expresia felei,serioasi gi buni, inspira incredere.

Tovardgul ei era un barbat de weo treizeci si cinci, patruzeci de ani,scund, dar bine fdcut. Figura energici avea ceva de om cumsecade gineincrezitor in acelagi timp, cum se poate intimpla oamenilor a cirorfunclie nu se potrivegte cu caracterul. Obrazul ras sugera o barba neagrd,ochii foarte negri 9i infundali sub sprAncenele stufoase priveau direct,dar prea insistent. Avea un zAmbet de om cinstit. Hainele erau ale unuimic-burghez.

-Asa, deci, spuse femeia, dupi ce arunci o privire pe palierul si vor-bind foarte incet. Generalul este la Paris? Spunefi-mi tot, domnule Badoit,adiugi ea, vizAndu-gi tovardgul c5, ezitd,. $ti$ bine cd nu sunt guri-sparti.

- Stiu ce suntefi cea mai bund, doamni Soulas, rispunse domnulBadoit, dar vede$, chestiunea e serioasi qi sub ea se ascunde o manewide !i se face pirul miciucd.! il simt pe Toulonnais-l'Amiti6 de la o leghe.

-Domnul Lecoq! Fracurile Negre! murmuri Th6rdse Soulas mai multmiratd decAt speriati.

Apoi addugi incetigor.- Pis, pis, pis! Cotoiul ista a ajuns aproape la fel de riu ca domnul

M6gaigne. Hai, driguli!Badoit ii intinse mana.

- Pe curAnd, spuse el. O si fiu aici pentru supi, fix la gase... Ciudattotusi cd femeilor le plac in general biielii rii.

Se simfea in vorbele lui un mic reprog. Th6rdse Soulas incepu si rididin toati inima gi ii refinu mAna.

- $ti!i pentru cine am o slibiciune? gopti ea. Pentru ameratul ila debaiat indt si palid. Am... am avut o fatd care ar fi avut acum vArsta lui.

l0

Straf,a !6rusa[em-Privea cu un aer trist spre uga cu numirul 8.

-Ahl Ah! rispunse Badoit binedispus. Nu sunt gelos pe domnulPaul! Daci ii plicea gloria, ajungea departe. Afacerea lui cu generalul ilficuse si avanseze inci de la inceput... dar il macini ruginea 9i preju-deci!ile. La revedere, doamni Soulas. Am dat de o urmi 9i am un drac

in mine care nu mi lasi!Cobori scirile lncet. Doamna Soulas rimase o clipi in prag, gin-

ditoare.

- Generalul, igi spuse ea. Fata mea e fericiti in casa lui. $tiu ci o

iubegte la fel ca pe fiica sa. Ciudat. Eu nu-i cunosc copila, dar o iubesc

aproape ca pe fiica mea!Api strigi din nou cu voce foarte dulce:

- Pis, pis, pis! Golanule! Pis, Pis!Dar motanul incipifAnat se ascundea sub lemne 9i se ficea ci nu

aude.Doamna Soulas intri 9i inchise uga. Tot timpul cAt stituse pe palier,

zgomotul ritmic gi surd din camera cu numirul 9 incetase. Imediat ce

doamna Soulas dispiru, zgomotul reincepu.Femeia stitea acum asezati lAngi gemineu, privind fix o oali mare

de arami in care clocotea suPa.

,,Nici nu gtie daci mai triiesc sau nu, dar ce conteazi? Nu i-am cerut

niciodati nimic pentru mine", gAndi ea.

Luase de sub basma o cutiufi, pe care o deschise. in cutiuld era

portretul unui foarte frumos cavaler, care Purta uniforml de lincier gi

insemnele comandantului de escadron. Sub portret se puteau citicuvintele:,,Pentru Th6rdse".

Doamna Soulas il privi. Ar fi fost greu de descris emolia din zimbetulei. Oricum, nu era vorba despre iubire.

-Tofi spun ci revoluliile schimbi lumea, gopti ea. Un barbat frumos,

bogat, puternic trece printr-un finut sirac, intilneqte o femeie fru-:noasi, ii furi minlile si linigtea: el pleaci fericit, ea rimine nenorociti.Care cind se vor schimba lucrurile?... Ah! De multi dragoste 9i multi:rrie am avut parte! Acum n-a mai rimas nimic, in afarl de iubirea)entru fiica mea. Ysole e fericiti la el. Tot ce-aq putea face pentru el,

: voi face din inim6.Oala fierbea in clocot, aruncind pAni departe acele arome care de-

:anjeazi stomacul situl gi incAnti pAni la extaz umila pofte a poetului.Doamna Soulas se ridici si aranjeze tacAmurile: gase farfurii, fiecare

:-: sticla ei impodobiti cu un gervet ca un turban.Ne aflim la masa unei pensiuni.

11

- Pau[Fdvaf

-Cineva ciocini la ugd: intrari doi dintre obignuifii casei. Domnul

M6gaigne, individul riu, gi domnul Chopand, un individ aqezat.Avenit momentul sd vi spun, inci de la inceputul povestirii, cd pini

acum n-afi cunoscut decAt agenli de poligie. Doamna Soulas linea unfel de pensiune pentru domnii inspectori. Badoit era inspector, domnulMdgaigne, petreciref gi strilucitor, era inspector. Tot inspector era giacest Chopand, cu linuti de rentier si inimi de contabil.

Paul Labre insugi, necunoscutul, unicul fir de iarbi prin care am puteaajunge, vai, la poezie!...

Palierul misterios apartinea unei case istorice, a cirei monografie ovom face in curind. Ne afldm pe strada J6rusalem, in miezul siguranleipublice. Zgomotele gi aromele de circiumi care urcau pe scara in spiraliproveneau de la proprietatea lui taica Boivin, care avea doui case giturnul de la marginea apei, zis si Turnul Tardieu sau Turnul crimei.

Camera numirul 9, de unde venea zgomotul misterios care seprelungea ribditor gi pirea si vini de departe, ocupa chiar ultimul etajal turnului.

Domnul M6gaigne purta o haini albastri cu nasturi negri. Era unDon Juan cu nostalgii de funcfionar la pompe funebre. Domnul Chopandpurta o redingoti de la solduri gi lenjerie siricicioasi. Era scund, slab,gilbejit, cu pielea uscati si ridati, si strdlucea mai ales prin calmulindiferent gi vocea profunda.

-Frumoasi doamni, spuse M6gaigne, salutAnd cu paldria lustruitifluturati cu grafie Ia doui degete deasupra capului, nu gtiu de ce viobosili si vi interesafi de generalul conte de Champmas, dar am pli-cerea de a vi anunla ci a fost mutat de la Mont-Saint-Michel ca si fieadus la Paris, unde urmeazi si depuni mirturie intr-o afacere legatide un complot politic.

-Unde depune mirturie, corecte Chopand. Afacerea se judeci chiarin acest moment.

-Generalul a fost bun cu familia mea, spuse simplu doamna Soulas.

$i adiugi: Ce e cu afacerea asta faimoasi despre care vorbi$ togi?

-Aha! strigi M6gaigne. Badoit a vorbit? Ce palawagiu! Nu e nici oafacere. E doar o vorba fir{ cap si coadi si pe deasupra auziti de unjan-darm! Jandarmii aud intotdeauna cum nu trebuie, aga e regulamentul.

Chopand se puse pe rAs. intre jandarmi gi inspectori nu domnegteweo sfinti prietenie.

-in timpul cilitoriei de la Mont-Saint-Michel la Paris, relui M6gaigne,la nu gtiu ce popas, un birbat a reugit si se apropie de general, un birbat

t2

Strada !|rusafem

in bluzon, gi si-i spuni cAteva cuvinte din care bravul jandarm nu aprins decAt o frAnturi.: ,,Gautron cu creta galbena'.

- Ghici ghicitoarea mea! intrerupse Chopand. $i iati-i pe toli istelii de

Ia Siguran!5 pugi pe ciutat! Gautron cu creti galbeni! I-auzi! Ce enigmi!

- Gautron cu creti galbeni! repeti domnul M6gaigne, ridicAnd dinumeri. Si fie o firmi?

- Sau un fel de a-l prezenta pe Gautron? risci domnul Chopand. Cum

i zice Goutron cu piure de cartofi?

-$i p" deasupra, continui domnul M6gaigne, iati-l pe Badoit aI meu

1a treabi! Mereu wea si fie altfel decAt allii! Ciripitorul lui, micul Pisto-

let, care omoari pisici gi se fApie prin tArg, a dat tArcoale toati dimi-neala in jurul Palatului. Caut6! Pdrerea mea: Gautron cu creti galbend

sau Gautron in sos alb, asta capiti guvernul pentru cAt ne pliteqte 9i

asta e o tAmpenie care ne face de rAs meseria! Iati pirerea mea.

CAnd batu de ora sase, cinci comeseni se agezari in jurul mesei. Douilocuri rimaserS. goale, cel al domnului Badoit gi cel al vecinului de la 8,

Paul Labre, care fuseseri deja chemafi de mai multe ori.in acel moment, degi lumina scalda slab palierul, s-ar fi putut vedea

o aretare fdr6. o formd,precisd agitAndu-se intr-un coll, in dreapta scdrii.

in niga din stAnga, motanul inceti si-9i spele botul 9i incepu si se agite.

- Cum! spuse o voce asculiti de tenor foarte rigugiti. Se gtie ci nupot suferi mAfele, clar? $i domnul Badoit n-o si-mi dea nimic doar pen-

:ru ci aud bocinelile astea, de aproaPe sau de departe, cici al naibii sd

iu daci gtiu unde bocine. Si nu vid mAle in fala ochilor 9i pe deasupra,

am 9i nevoie de cei douizeci de binuli ai mei. M6che, andduza mea, miasteapta la Bobino cu toate demoazelele. Amorezul coanei Th6rdse

si mai agtepte! ir.Ltr-o zi o sd-mi fac gi eu un rost, dar pAni mi aqez, e

=ca wemea pli.cerilor gi a nebuniei!O formd omeneasci., slabi Ei degelati se ivi incet din intuneric.

i acea ord a inseririi, i se puteau distinge oasele asculite sub un halat

:-3astru, spalecit, gi capul mic, cu o claie imensi de culoarea cAnepii-

Facu un pas gi se intinse. Era Clampin, zis Pistolet, berbat tAnir 9i

-i>er, dar nu fare profesie, intrucAt lucra pentru domnul Badoit, pentruirciumarii din Cit6 gi pentru mulgi al$i.

Motanul se indesd intre lemne. Simlea dugmanul. Pistolet, care

:Erea cd merge in picioarele goale, atAt de moi ii erau pagii, ocoli casa

r::rii. Avea in mini un cArlig foarte mic de telal, adevirati jucirie de

::-cil, pe care gi-l fdcuse singur dintr-un bil gi un cui.

- Pis, pis, pis! strigi el, imitAnd vocea blandi a doamnei Soulas.

13

Pau[ tr6va[

-Vreascurile trosniri de efortul ficut de motanul care se striduia si

intre gi mai mult in grimadi, dind cu spatele.

-Drigulule, nu face mutre: nici micar n-o si observi. $i nu poli sizici ci nu te-am agteptat. Doamna Soulas are inimi bund, dacA ar fi venitun alt cotoi... Dar nu, asta e! Mai sunt si zile de-astea... CAnd ajungtdtziula Bobino, stii, e nasol... Nu migca!

Ochii motanului luceau ca doi ci.rbuni gi aritau exact locul unde eracapul. Edsti mari vAnitori, gi aproape toti marii vAnitori sunt si un picchirurgi. Clampin, zis Pistolet, tinti cu grija gi nimeri. Cei doi cirbunise stinseri.

-Asta e! A fost cAt ai zice pegte!Nu apucase si termine ultimele cuvinte, ci un scArliit se auzi din

spatele ugii de la numirul 9. De cAteva secunde, zgomotul ciocanuluiincetase.

Pistolet se lesa ugor pe lemne, fdrd nici un respect pentru cadawulcald inci al victimei sale, gi rimase nemigcat.

Uga de la numirul 9 se deschise, iar Pistolet vizu ceva ciudat. in ca-meri era inci lumini. Uga se deschidea in afari si i se vedea spatele.Era dublatd cu o saltea.

- Ca si nu se audi loviturile tirnicopului, gnndi pistolet. Nu e riu!Un barbat cu o stature de Hercule, pe care lumina il lua din spate, se

ariti in prag. Asculti gi privi. Apoi iegi gi plimbi o bucati de creti petibliile ugilor.

-isi scrie numele, gindi Pistolet. Ia si vedem.Asta fu tot. Omul intri in casi gi trase zivorul ugii in urma lui, dar

cAnd a intrat, lumina i-a cizut pe fali 9i Pistolet murmuri pe un ton deadAnci mirare, in care se simlea gi ceva frici:

- Domnu1 Coyatier! Majurul!',,Dar si vedem ce firmd si-a pus pe privilie!", adiugi el.Pistolet scipiri un chibrit. Apropie flacira de u9a cu numirul 9 si

citi numele: Gautron.Numele era scris cu creti. galbeni.

in francezi, mardchal-des-logis - grad militar care corespunde gradului de ser-gent-major. Majur este termenul corespunzitor in jargonul militarilor.

t4