IM VIKII ш і ш P R O P R I E T A R :

S O C . A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPE8CD î n s c r i s ă sub No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T E ;

a u t o r i t ă ţ i şi inst i tufi i 1000 lei d e o n o a r e 500 p a r t i c u l a r i 220 „

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I Str, Brezolanu 23-25

T E L E F O N 3.30.10

A P A R E S Ă P T Ă M Â N A L

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L V I I I • Nr. 49 SÂMBĂTA 9 Decembrie 1939

R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : M i h a i N i c u l e s c u

[Presimţire Din ciclul „Renaşterea"

Aştept ceva şi n u ş t iu ce s ă - m i v i n ă Şi g â n d u 'n aş teptare s tă c a 'n p loae . Şi ca o r a m u r ă c u fructe p l ină In g r e u t a t e a Iui mi se 'ncovoae.

E poate pres imţ irea că degeaba Cu sufletul p â n d e s c î n a s t ă seară Ecoul u n u i p a s pe care graba Să-l m â n e c u ne l in i ş t e pe scară.

O pasăre de n o a p t e ră tăc i tă P l u t e ş t e pe de-asupra ca o barcă. Iar o gondo lă pe c a n a l i m i t ă Fiorul fâ l fâ i tului ei, parcă.

N . D A V I D E S C U

Pentru „Albatroşi" de SIMION STOLNICII

Mulţi admit că omul îşi poate perpetua ex i s tenţa de poet sau teoretician al genului poetic, odată intrat Ia front, în campanie; se feresc totuşi, a se întreba cum? Alţii îşi vor pune problema, dar grăbiţi să se consoleze îşi vor spune că existenţa aceea se perpetuiază sub forma letargiei.

S'ar părea că vremurile acestea aduc vreo câteva semne de întrebare speciale pentru literatura românească pornita dintr'un spirit eminamente liric. Cum se poate con­cilia spiritul la vârsta strălucită a poeziei şi a pamfletului, cu scrima baionetelor? Scrima aceea însoţită de unele ex­plicaţii caracteristice la auzul cărora poţi să cunoşti în ce măsură faci sau nu parte dintre sensitivi... în trebarea nu ar părea o noutate, nu-i aşa? Armata n'a fost niciodată foarte uşoară pentru cine a publicat versuri. In pâinea cazonă nu s'au putut înfige prea repede lumânări le de nuntă ale poeziei...

Un foarte preţios confrate, un scriitor de ayantgarda, până mai ieri, cu toate frumoasele amintiri ce ne legau şi protestau din scoarţa zarzărilor celor douăzeci de ani ai noştri, îmi sp>mea în faţă că mă detestă. De ce? „Fiindcă, hni spunea dânsul, ca un barat de prăvălie mereu ai grijă să-ţi faci cărare şi să te „dichiseşti"... A mai adăogat că n u mă mai poate aprecia decât aşa ca pe u n copac. . .

D in zel pentru cunoaşterea suprarealismului a m supor­tat aceasta.

Acum câteva zile, scriitorul, transformat de consecinţele câtorva blestemăţi i comise — cred — sub imperiul ideolo­giei sale vitaliste, s trâns într'un palton datorit unui succes literar binemeritat , palton chipeş care n u va sta în iarna asta la naftal ină, m'a găsit, gustând liniştit o fărâmă de permisie în ha ina mea de ostaş. Pentru Întâia oară, omul din subsemnatul l-a înduioşat. A declarat pentru mine şi cei de fa ţă : „Se ştie că este o catastrofă să fii poet şi să faci armata!".

II iubesc ca şi înainte pe scriitorul acela şi sunt prea bucuros de a fi găsit, oricum, o punte spre sufletul lui, chiar sprijinită pe o constatare a sa de un adevăr relativ. După unele indicii, nelalocul lor aci, prietenul află destul de târziu că devotatul său îşi preparase antenele n ă s ­cânde pentru înţelegerea poeziei pe-atunci pe când ar fi putut, cu mai multă uti l i tate pentru vremuri oblice, să urmeze şcoala de piccoli. Ne aflam într'o casă munteană, cămin de popas... Mă aşezasem cu sfială, pe u n divan şi aveam în buzunarul vestonului cu vipuşcă albastră, „Uni­versul Literar" cu o poezie i lustrată de Voinescu. In rân­durile acelei poezii doream străvechea armonie a vieţii delà punctul ei primordial din totalitarul azur saimastru de sub cer...

— Lăsaţi-1 să doarmă nefe... N'am protestat şi asta ca să n u mi se reproşeze min­

ciuna pleoapelor închise ce o socoteam necesară dintr'un fel de dichiseală a atitudinei orizontale. Altfel, regret că nu m'am expl icat mai bine confratelui care ar fi plăt i t acum unui virtuoz — dacă nu exagerez — să-mi cânte o divină ber euse.

(urmare în pag. 8-a)

P o e ţ i şi poez i i

N o r a S t e r i a d i , C i n a c e a d e t a i n ă , m o z a i c

Există poeţi şi deosebit de ei există poezie. Operele lirice se pot judeca în sine, sau ra­portate la creatorul lor. Aş spune chiar că există poezii şi poezie. Sau poate că nu se poate vorbi de Poezie (sau Poezia), ca un concept general şi universal aplicabil. Fiindcă poezia nu e niciodată aceiaşi. Ea îşi modifică identitatea delà caz la caz, delà o reali­zare la alta, delà un creator la altul.

Nu există deci poezie, ci poezii şi între ele sunt dife­renţe profunde, nu de grad ci de esenţă.

Pentru a vedea ce deosebire este între p o e t şi p o e z i e voi porni delà un exemplu.

Sunt unii care — nu-mi pla­ce să le spun poeţi ! — au scris poezii multe şi ele au dis­părut în întunericul anoni-

O r t o d o x i s m u l l i r i c e i g â n d i r i s t e I n t r ' u n a d in zile, m a r e l e c u g e t ă ­

t o r creş t in , F e r i c i t u l A u g u s t i n se p l i m b a p e m a r g i n e a m ă r e i , c u f u n d a t a s u p r a t a ine i dumneze i e ş t i . Deoda tă , opr i t în loc d e f r u m u s e ţ e a r aze lo r aur i i a r u n c a t e p e i m e n s i t a t e a m ă r i i ca şi de f iorul c e i-l d ă d e a sbuc iu -m u l ne i s tov i t al va lur i lo r , s ' a r fi a-d r e s a t n a t u r e i as t fe l : „O, n a t u r ă ! T u eşti D u m n e z e u l m e u ? P o ţ i t u da l i ­n i ş te su f l e tu lu i m e u ? la c a r e v a l u ­ri le ag i t a t e îi r ă s p u n d : Q u a e r e s u p e r nos, q u a e r e su p e r nos, n o n s u m u s Deus t u u s " . A u g u s t i n r id ică ochii sp r e cer şi î n t r e b ă : „Tu soare , l ună , voi s te le lor s u n t e ţ i voi Dumneze t t l m e u ? P u t e ţ i voi da l in iş te su f l e tu lu i m e u ? O a r m o n i e m i n u n a t ă fu r ă s ­p u n s u l şi u n g l a s ca re zise : „Noi n u s u n t e m D u m n e z e u l tău . S u n t e m n u m a i c r e a t u r i l e ta le . Noi n u p u t e m da pace suf le tu lu i t ă u : q u a e r e supe r nos, q u a e r e s u p e r n o s " . S f â n t u l c ă u ­tă m a i sus . P r i v i r i l e ochi lor m i n ţ e i sale p ă t r u n z â n d p â n ă la sp i r i t e le care s tau î n a i n t e a t r o n u l u i d u m n e -zeirei , p u s e aceiaşi î n t r e b a r e şi că­p ă t ă ace laş r ă s p u n s : „ q u a e r e s u p e r nos, q u a e r e su p e r nos " . A t u n c i su ­f le tul său se î nă l ţ ă m a i sus de n a ­t u r ă şi d e t o a t e sp i r i te le , m a i sus de t oa t ă f ă p t u r a şi a p r a p i i n d u - s e de t r o n u l lu i D u m n e z e u l in iş t i t şi p r o s ­t e r n a t zise : „ N u m a i t u ai d a t p a r t e su f l e tu lu i m e u , ide aceia n u m a i tu eşt i D u m n e z e u l m e u şi n u m a i în t i ­ne es te l in iş tea veşn ică" .

Mi se p a r e că s u b s e m n u l m a r e ­lui s b u c i u m al fe r ic i tu lu i sc r i i to r creş t in , a m i n t i t d e noi m a i sus , s t ă o b u n ă p a r t e d in c rea ţ i a l i t e r a r ă a „ G â n d i r e i " .

S u b l i m i c â n t ă r e ţ i ai şesur i lor şi d a ­ru r i l o r p ă m â n t u l u i , a i n a t u r e i ca şi a i su f l e tu lu i r o m â n e s c s u b m u l t i p l e ­le lui aspec te , gând i r i ş t i i au fost şi s u n t t o toda t ă şi poe ţ i ai m i s t e r u l u i d iv in , î n se t a ţ i pe l eg r in i şi c ău t ă to r i de D u m n e z e u . Căci scr i i tor i i r o m â n i şi c reş t in i , c u m m â n d r u se n u m e s c , socotesc că î n t r e i n ima n e a m u l u i şi

D u m n e z e u ca i svor a l f rumuse ţe i , ei n u po t fi decâ t s impl i mi j loc i tor i . Şi a m ă r t u r i s i î n t r u El n u e r a şi n u es te decâ t u n g las f u n d a m e n t a l a l ex i s t en te i lor ca scr i i tor i .

Bipolaritate creaoţionistă. De a m a r u n c a o p r i v i r e fuga ră d e o c a m d a t ă , p e n t r u a r e v e n i m a i p e l a rg în a l t ă p a r t e , n u m a i a s u p r a t i t l u r i l o r d e o-p e r e poe t ice gând i r i s t e , a m v e d e a c ă s u n t e m isbi ţ i de o c o n s t a n t ă p r e d o ­m i n a n t ă ca rac te r i s t i că . D e o p a r t e pă­mântul ţărei şi de a l t a u n cer româ-neze. D e o p a r t e g ă s i m t i t l u r i d e vo lu ­m e ca aces tea : Şesuri natale şi Da­rurile pământului; Din ţara Zimbru­lui şi Părgă; Pe Argeş în sus, Satul meu şi Limpezimi; Lângă pământ şi Cartea ţărei; La cumpăna apelor şi Lauda somnului; Plânge Strâmbă lemne ori Bulgări şi Stele... i a r de a l t ă p a r t e : Ţara de peste veac; Poe­me cu îngeri, Destin şi Urcuş; Bi­serica de altă dată şi Celălalt tărâm; Drumul spre stele ori La Curţile' dorului şi La poarta din urmă, Lea­găn cu îngeri...

Bipo la r i t a t ea aceas ta c rea ţ ion is tă , ca să- i s p u n e m astfel , d e o p a r t e p ă ­m â n t u l , de a l t a ce ru l , i a tă t ema t i ca l i r icei gând i r i s t e . Ou r ădăc in i ce v in d in b r a z d a r e a v ă n ă a ţ ă re i , d in n e ­g u r i de v r e m i şi s t r ă f u n d u r i d e s u ­flet, p e n t r u a s t r ă b a t e m i s t e r u l i n ­t ang ib i l e i d iv in i t ă ţ i şi a fi colora tă de a l b ă s t r i m e a ce ru lu i n o s t r u — p e aceas tă a x ă cu poli a t â t d e î n d e p ă r ­ta ţ i , a l umi i de aici şi a ce le i la l te d e dincolo, se f ixează î n t r e a g a sen ­s ib i l i ta te gând i r i s t ă .

L ă s â n d la o p a r t e f ap tu l că m u l ­t o r a li se p ă r e a a l t ă d a t ă c ă o r e g ă ­s i re a suf le tu lu i r o m â n e s c c o n t e m ­p o r a n în m a r e a t r a d i ţ i e a n e a m u l u i a r îi o c u r a t ă apos taz ie a idee i d e p r o ­gres ; că, p l e c â n d delà o es te t ică p u r n o r m a t i v ă , de s implă c o n s t r u c ţ i e lo ­gică, se a jungea la d e c r e t a r e a că o evo lu ţ ie a poez ie i r o m â n e , o î n c a d r a r e a ei în m o d e r n i s m , se p o a t e face n u -

ßt c eu Memoriei lui Traian Fugaciu

Ş t e f a n D i m i t r e s c u , C u r t e t ă t ă r e a s c ă

Sunt ani... şi poate timpul se'ntoarce ca u n fum, De văd prin ceaţa- i albă tot drumul m e u de şcoală, Ce-şi cerne rar tristeţea î n inimă, acum, Când s i m t bătaia aspră în tâmpla tot mai goală.

O, zile însorite ce ne priveau prin geam, Plimbându-şi c lara umbră în clasele tăcute ! Un cărăbuş de aur îl bănuiam pe-un ram, Sfidând tăcerea noastră cu aripi desfăcute.

Pe săli cu tropot dulce, mi-apare pedagogul, Tunica unui prieten cu glasul grav şi trist ; Şopteam c u teamă, poate ne .apasă catalogul Sau umbra grea şi neagră a Iui Ariovist.

Corole de imagini, geometrii în spaţiu, Şi-acelaş fum de vise, de gând şi de ţigări, Cu vocea răguşită scandarăm din Horaţhi, Sau p u n e m la istorie absurde întrebări.

Trecutu-i ca o scoică în care sună marea, Când merg cu gându'n urmă la primele iubite. Rămâne sumbră fruntea şi tremură cântarea : în tâ ia halbă goală, în cârciumi mici, dosite.

Sunt ani... azi moare ziua pe-o filă de hârtie, Mă'nehin Ia a l te chipuri, alţi îngeri îi desmierd ; Liceul meu, te bănui în aură străvezie, ' Severa ta blândeţe, încep încet s'o pierd.

ŞTEFAN RACIU

d e G H . V R A B I E

m a i p r i n d isocierea aces te ia de e le ­m e n t e l e p o p o r a n e şi că „ned i soc ie -rea e i " ducea la „ e x p r o p r i e r e a a c â to rva h e c t a r e de m e d i o c r ă l i t e r a ­t u r ă " (Lovinescu —• Is t . Li t . con-t e m p . I I I pag . 107); i a r „ s inc ron iza ­r e a " aces te ia , d u c e a la o s imp lă p a s ­t işă fie a l i t e r a t u r e i g e r m a n e , fie a celei f ranceze , la u n s imp lu ecou fă ră o r ig ina l i t a t e şi va loa re , l ăsând , zic, t o a t e aces tea la o p a r t e , s ă m e n ţ i o ­n ă m p e n t r u a spec tu l re l ig ios a l p o e ­ziei gând i r i s t e , că şi el n ' a fost l i p ­sit de e p i t e t e şi e t i c h e t ă r i c a r e de ca r e m a i s a v a n t e . P o a t e că n ic i o epocă d in l i t e r a t u r a n o a s t r ă n ' a fost p r e z e n t a t ă m a i d i fo rm şi s i lu i tă ca cea de azi. D a t o r i t ă ace lu ia ş c o m e n ­t a t o r a l f e n o m e n u l u i n o s t r u m o d e r n , a s u p r a ei p l a n e a z ă o i m p r e s i e p e n i ­bi lă d e deva lo r i za r e şi de d e n i g r a r e a to t ce .consti tuie r e a l ă o r ig ina l i t a t e . A p r o a p e n u ex i s tă poe t a l v r e m i i de az i că ru i a să - i n u fi d e c l a r a t u n p a ­t r o n occ iden ta l şi să n u - i fi asociat n u m e l e lu i d e a l a l t u i a s t r ă in . î n c e ­p â n d ou s imbo l i smu l f rancez şi t e r ­m i n â n d c u e x p r e s i o n i s m u l g e r m a n , poezia n o a s t r ă a fost p e r â n d a n e ­x a t ă p e n e d r e p t c â n d lui B a u d e l a i r e , c â n d lu i R a i n e r M a r i a Ri lke , F r a n ­cise Jammjes s au J u l e s La fo rgue . D e s i g u r că d e p e u r m a aces t e i d ia ­bol ice p lăcer i , sp i r i tu l pub l i c a p ă ­g u b i t de s tu l d e m u l t , î ncâ t or ic ine p o a t e c r ede că l i t e r a r i ce ş t e tocmai as tăz i s u n t e m o p u r ă colonie .

R e v e n i n d la a spec tu l re l ig ios a l poeziei gând i r i s t e , s p u n e a m că şi aces ta n u a fost l ips i t d e false e t i ­che tă r i . Cunoscu t es te a r g u m e n t u l u n o r a că poezia o r t o d o x ă de là „ G â n ­d i r e a " es te r e z u l t a t u l u n e i ideologii s t r ă i n ă d e suf le tu l n e a m u l u i , c a r e de a p r o a p e 20 de an i de zile es te r ă s t ă l m ă c i t ă şi m a e s t r u a r a n j a t ă în s t r a d a P o l o n ă d in B u c u r e ş t i . Şi că aces t - ideologism l iv resc n u a reuş i t să c reeze decâ t to t o poez i e l iv res -că, ar t i f ic ia lă . Şi t o t aşa de c u n o s c u t es te şi ce lă la l t a r g u m e n t s inc ron iza t că : „De pe u r m a p re s t i g iu lu i u n i ­ve r sa l al poeziei lu i R a i n e r M a r i a R i lke s 'ar p u t e a ch ia r şi la no i s t u ­dia f e n o m e n u l con t ag iune i l i t e r a r e : cu d. Cra in ic , I i sus a ven i t în „ ţ a r a m e a " ; cu d. Ion P i l l â t s'a nă scu t în p l a iu r i l e A r g e ş u l u i ; p e o u n d ă de c reş t in i sm a sosit şi p e a r ip i l e î n g e ­r i lor d. Voiculescu ( Idem, pag . 108).

A d e v ă r a t e să fie oa re aces te c u ­v in t e a le d - lu i Lov inescu spuse şi t r e c u t e d in g u r ă în g u r ă p â n ă când au d e v e n i t p o p u l a r e ? A v e a u o a r e n e ­voie Cra in ic , P i l lâ t , Voiculescu de p res t ig iu l un ive r sa l al lu i R a i n e r Mar i a Ri lke , adică de p re s t i g iu l m i s ­ticei g e r m a n e , s au A d r i a n M a n i u de pres t ig iu l l a fo rgu ian s au j a m m e - i s t ? N u es te la noi p a t r i a mis t ice i şi încă a mis t i ce i o r todoxe , căci es te n e c e ­sa r de a d ă u g a t aces t l u c r u ? Şi nu to t aşa şi a a r t e i p r i m i t i v e ? Aşa că n u r i lk ien i sau j a m m e - i ş t i , ci o r t o ­docşi r omân i , t r ad i ţ iona l i ş t i a u t o h ­toni . P o e ţ i ca Nichifor Cra in ic s au L u c i a n Blaga , Ion P i l l â t s au Vas i îe Voiculescu n u po t fi s impl i i m i t a ­tor i , s imp le a n e x e ale l i t e r a tu r i l o r occ iden ta le . Că se vor găs i şi la ei i n t e r p ă t r u n d e r i de (motive, a l to i r i

(Urmare în pag. 5-a)

d e O C T A V Ş U L U Ţ I U

matului şi al uitării. Cine mai ştie ce opere a public Félix A r v e r s spre exemplu ? Şi t o -tuş el a scris volume de ver­suri, a scris poezii destule. Dar nici măcar istoria literară nu-l înregistrează. Doar anto­logiile mai cuprind o poezie a lui : una singură; e celebrul său Sonet, a t â t de cunoscut şi pe bună dreptate, pentrucă e atât de frumos, de realizat :

Mon âme a son secret, ma vie a son mystère :

Un amour, éternel en un moment conçu.

Le mal est sans espoir, aussi j'ai dû le taire,

Et celle qui l'a fait n'en a jamais rien su.

Hélas ! j'aurai passé prés d'elle inaperçu,

Toujours à ses côtés, et pourtant solitaire,

Et j'aurai jusqu'au bout fait mon temps sur la terre

N'osant rien demander et n'ayant rien reçu.

Pour elle, quoique Dieu l'ait faite douce et tendre,

Elle ira son chemin, dis-straite, et sans entendre

Ce murmure d'amour élevé sur ses pas ;

A l'austère devoir pieuse­ment fidèle

Elle dira, lisant ces vers tant remplis d'elle :

,,Quelle est donc cette fem­me?" et ne comprendra pas.

Poezia aceasta, în care atât de discret a ştiut să exprime ideia iubirii tăcute, pe care femeia care a provocat-o nu o va şti niciodată, e tot ce ră­mâne din Félix Arvers. Atât a izbutit el să creeze bun. Dar ea va rămâne mereu.

In faţa acestuia să ne gân­dim la un poet mare, la Ch. Baudelaire spre ex.! Les fleurs du mal sunt o culegere în care unghiul de realizare al poezii­lor poate fi variabil, unele fiind geniale, altele mai puţin geniale, unele frumoase, alte­le mai mult, altele mai puţin frumoase, unele perfecte, al­tele şi mai perfecte, dar toate rămân, toate sunt valabile es-teticeşte, toate înfruntă timpul, toate interesează. Les fleurs du mal nu pot fi despuiate pentru a pune într'o antologie una sau două poezii din vo­lum, întreg acesta este, în si­ne, o antologie ! Ba pot spune că el depăşeşte antologia, o desfiinţează, neagă principiul însuşi al ei.

Căci ce este o antologie ? In definiţia ei cea mai strictă ea e o culegere de capodopere, o culegere a celor mai bune opere ale tuturor scriitorilor dintr'o literatură. Dar cum am putea scoate din opera lui Ch. Baudelaire, a lui Victor Hugo, a lui Mallarmé sau a lui R. Maria Rilke două, trei sau şi zece poezii şi le-am pune într'o antologie, fără a-i mutila, fără a falsifica înţele­sul operii lor ? într'o antologie se pot strânge cele mai fru­moase poezii ale unor autori care n'au scris decât două, trei, sau zece — sau numai una ! — asemenea capodopere.

Dar dacă ar trebui să punem într'o antologie pe Baudelaire, ar trebui să punem acolo trei sferturi din Les fleurs du mal, dacă nu chiar tot volumul. Din volumele de lirică ale lui V. Hugo se poate extrage nu­mai din el o vastă antologie de câteva zeci, dacă nu peste o sută de poezii ! Din opera poetică a lui Paul Verlaine nu s'a făcut o antologie de câteva sute de poezii ? Există poeţi de antologie, cum e un Félix Arvers, un M. RoUinat, un Al­bert Glatigny, un Anatole France — ca poet liric, — un François Mauriac — tot ca poet liric, — dar există alţii care nu pot intra în antologie, fiindcă opera lor e propria-le antologie, singura antologie pe care singuri şi-au creat-o, an­tologie pe măsura lor.

Trăesc poezii, da, trăesc poezii izolate de o operă poe­tică. Ele vieţuiesc independent de personalitatea poetului şi desprinse din opera lui care e în general mediocră.

Dar există poeţi ! Poe­ziile acestora îşi trag valoa­rea dintr'o personalitate su­biectivă puternică, dintr'o

(Urmare in pag. nit U n i )

UNIVERSUL LITERAR 9 Decembrie 1939

C B O \ I C Л L I T E R A R A I n „ c o r o a n a " s a l i r i că , a f l a t ă l a l o c

d e c i n s t e î n Antologia palatină, M e -i e a g r u d i n G a d a r a s e s c u z ă că d e l à p o e t a S a p p h o a c u l e s n u m a i c â t e v a „f lor i": „ D e l a S a p p h o , p u ţ i n e f iori a m luat , î n s c h i m o s u n t t randaf i r" ' . P u ţ i n e p o e z i i , d a r e x c e l e n t e ! A r f i p u i u ţ lua ş i n u m a i u n a care , f i i n d c ă e r a trandaţir, f a ţ ă d e a l t e l e c u l e s e d e p e c â m p , p r e ţ u i a d e s i g u r , m a i m u l t . I a t ă p r i n c i p i u l a n t o l o g i e i f o r m u l a t c u u n s e c o l î n a i n t e d e e r a n o a ­s t ră , î n r a f i n a t a l i t e r a t u r ă e l e x a n d r i -n ă . Ş i p r i n c i p i u l o p e r e a z ă ş i a s tăz i , s u b t i l ca î n z i u a lu i d i n t â i u , p e n t r u c ă n o i îl a p l i c ă m n u n u m a i c â n d e s t e v o r b a s ă î n t o c m i m o c u l e g e r e c u c e l e m a i f r u m o a s e p o e z i i , — ci ş i c â n d c i ­t i m u n v o l u m d e v e r s u r i . D i n t r ' o e r e ­d i t a t e b i - m i i e n a r ă d e c i t i tor , î m -p ă r ţ i m buchetul, î n f e l u r i t e flori, d u p ă s p e ţ a f i e r ă r e i : i u b i t o r u l d e f lori d e c â m p a d m i t e ş i c i c o a r e , g a r o -f i ţe , m a r g h e r i t e , l e v ă n ţ i c ă ş i s c â n t e -ioare, . . . d a r î n f r u n t e a coroanei v a c ă u t a s ă a ş e z e u n s u p e r b t r a n d a f i r d e s e r ă , d a c ă î l g ă s e ş t e . . . I n buchetul d - n e i A n a L u c a s u n t t o t s o i u l d e flori, f lori adevărate d e a n t o l o g i e p e c a r e s p e c i a l i s t u l l e v a c l a s a , i ar î n d r ă g o ­s t i t u l d e cu lor i şi m i r e s m e l e v a p r e ­ţu i d u p ă p r e f e r i n ţ ă . I a t ă o m i r e a s m ă î n d e p ă r t a t ă , ca u n e c o u :

In colţul meu, uitat, provincial, In care liniştea creştea cu buruienile,

In cearul sfânt când liniştea îşi culcă [osteneala

Era surâsul de îndurerare al [Domnului,

Lacrima dulce de lumină a somnului, Aleanu'n palme calde adunat, Pe inimă cu palme calde apăsat.

( p a g 7)

F i r a v e t r e m u r ă r i d e p e t a l e , d e o c u l o a r e a l b ă s t r u e p a r c ă :

Aş vrea să fie un apus de soare Lin ca un fâlfâit de-aripi, îndepărtat; Pe un cer potolit ca o iertare Plopi negri să danseze de'nchinat

(pag . 9)

S ă n e o p r i m l a a l tă floare d e u n a s p e c t î n t u n e c a t , t u r b u r ă t o r şi t o t u ş i c a p t i v a n t :

Şi află mamă, că stelele nu te-au [uitat,

Că vin şi acum, toate, pe înserat, Aşa cum cântecul tău le-a 'nvăţat; Şi se uită cu întrebare, afund, Unde a fost odată pragul scund. Dar să ştii că nu mai e nici pragul şi

[nici casa, mamă, Unde-s ? Poate tu, de acolo, le ştii

[mai bine de seamă. (pag . 17)

U n l u j e r sf ios s e a b a t e p e s t e ochi i m e l a n c o l i c i :

L i l i a c u l e , Săracule, Zdrenţărosule Neprietenosule,

Ce puţin ţi-e sub cer pomana ! Tu semeni cu fetiţa de demult, Ana.

(pag . 21)

I a t ă ş i f l o a r e a t o a m n e i , c ă r e i a a u ­t o a r e a îi s p u n e şi n u m e l e , cr i -s a n t e m a î n a l e c ă r e i p e t a l e d e f u m . î n t r e z ă r e ş t e o d u r e r o a s ă d e f i l a r e s i m ­b o l i c ă p e n t r u e x i s t e n ţ a o m e n e a s c ă .

Vin printre noi mereu chipuri [omeneşti,

Răsar pe t a v a n , în c o p a c i p e f e r e ş t i , Unele stau mai mult, altele pier

[numai cât te-ai uitat, Au venit, te-au privit şi s'au spulberat. Noapte, noapte, când ai să-ţi iei

[blestemid înapoi, Ca să putem vedea cine-i pe lângă

noi ?

(pag . 40)

C i n e v r e a s ă s e d e s f e t e m a i d e p a r t e c u l e g â n d , v a m e r g e p â n ă la d e l i c a t u l „ P o s t - s c r i p t u m " , p r i n c a r e î ş i v a r ă ­s p u n d e la n e d u m e r i r e a d e a fi v ă z u t buchetul n u m i t , „ C a n d e l ă " .

Iar candelei ce însămi am aprins Cu jar din vatra inimii, păzită, Inviei luminiţa a f i p i t ă Suflând cenuşa slovei învechită Pc locui unde amintirea mea s'a stins.

(pag . 109)

F l o r i l e d - n e i A n a L u c a n 'au c r e s c u t a l t u n d e v a d e c â t î n s u f l e t ş i a c o l o ca şi a m i n t i r i l a , e l e s e p u t e a u ofili . Ia tă ­ie s t r â n s e î n c o r o a n a t r a i n i c ă a v e r ­su lu i , a c e s t e n ă l u c i t o a r e a m i n t i r i , şi a s u p r a lor, ca să n u s e s t i n g ă , ca o c a n d e l ă , v a v e g h e a p o e z i a .

A f a c e d i n v i a ţ ă p o e z i e , s p r e a n u se s f ă r â m a , e s t e n u n u m a i o i d e i e i m b r ă o a t ă în tr 'o m e t a f o r ă p e coperta u n e i cărţ i , d a r ş i o c r e d i n ţ ă şi o d r a ­g o s t e . A c e s t e v i r t u ţ i p r o f u n d e a l e v i e ­ţ i i frumoase f ac d i n d - n a A n a L u c a o a u t o a r e . Ii d a u r a n g u l p e c a r e l - a n ă d ă j d u i t .

L i t e r a t u r a n o a s t r ă c u n o a ş t e as tăz i t ipu l d e s cr i i tor carac ter i za t total p r i n -tr 'un e l e m e n t a u t o h t o n : l i r i s m u l . A c e s t p r i n c i p i u d e crea ţ i e s e m a n i f e s t ă n u în poez i e , u n d e n u n e - a r m i r a , c i în p r o z ă , u n d e îi a c c e p t ă m m a i p u ţ i n p r e z e n ţ a . D a r p r i n f e n o m e n u l l i r i s m u ­lu i l i t e r a t u r a e p i c ă de d u p ă război a i e ş i t d e s u b .controlul cr i t i ce i , a l e c ă ­rei d i s c r i m i n ă r i r ă m â n n e p u t i n c i o a s e în fa ţa a p r o b ă r i i m a s e i i m e n s e d e c i ­t i tori . P e d r e p t c u v â n t , u n r o m a n c i a r p o p u l a r , ca d. I o n e l T e o d o r e a n u n u acordă i n t e r e s ila ce s e scr i e d e s p r e căr ţ i l e d - s a l e , d i n m o m e n t c e e l e î n ­d e p l i n e s c c o n d i ţ i a de p e n e t r a ţ i e m a ­x i m ă i n p u b l i c . T r e b u e să f i e u n cr i ­t e r i u de v a l o r i f i c a r e şi î n c o n s u m a ţ i a l i t erară , şi r ă m â n e să s e v a d ă căre i r e z i s t e n ţ e s e d a t o r e ş t e n e a d e r e n ţ a c r i -t ieei . D e s p r e o g r e ş e a l ă a p u b l i c u l u i n u s e p o a t e vorb i cu o to ta lă c o n v i n ­gere , d i n m o m e n t ce a c e l a ş p u b l i c s'a d o v e d i t divers, o r i e n t a t î n m a i m u l t e

s e n s u r i c ă t r e p r o u e ţ i a l i t e r a r ă m o -d e r n ă .

A n a L u c a : Candelă, versuri. Colecţia „Universul literar" 1939

M. El iade: Fragmentarium, Editura „Vremea", 1939

C a z u l d - lu i Mareea E l i a d e p l e d e a z ă c u t o t u l f a v o r a b i l p e n t r u c i t i tor i i d:n ultimul! d e c e n i u . A c e l a ş p u b l i c f a s c i n a t de l i r i s m u l .mede len i s t , c o n s u m ă febr i l ş i p r o d u c ţ i a d-lui. E l i a d e , scr i i tor d e a l t itip, d e c â t să z i c e m , a l d - l u i I o n e l T e o d o r e a n u .

D . M i r c e a Eliade: c o n s t i t u e pr in e x ­c e l e n ţ ă , t i p u l s cr i i toru lu i teoretic D a c ă a m î n c e r c a s ă - i g ă s i m a s c e n ­d e n ţ a î n î n g u s t a n o a s t r ă i s tor ie l i t e ­rară, a m 'da p e s t e u n e l e n u m e cu care ar s u p o r t a a s e m ă n a r e . D a r a p r o p i e r e a n'ar s luj i c a r a c t e r i z ă r i i p e c a r e o î n c e r ­c ă m a c u m , c u p r i l e j u l v o l u m u l u i . .Fragmeni tar ium". V i z i u n e a teoreti­că a d-ilui E l i a d e p o a r t ă în e a î n s ă ş i n o u t a t e a ca pe u n s i m u l e n t . Teor ia e s t e la d - s a o forţă d e a n s a m b l u , o t o t a l i t ä r e , s i m i l a r ă ca t e n d i n ţ ă , cu c e l ă l a l t f e n o m e n , a l lirismului, c u c a ­re îş i i spută d o m i n a ţ i a p u b l i c u l u i .

D . I o n e l T e o d o r e a n u a p u s în c i r ­c u l a ţ i e (tipul de p e r s o n a j l i r i c ; d. M i r ­cea E l i a d e p e a c e l a d e p e r s o n a j teo­retic. A r m e r i t a s ă c e r c e t ă m în ce m ă s u r ă ce le d o u ă t ipur i d i feră; p ă ­rerea n o a s t r ă e s t e c ă n u se o p u n . R a -portându- ' l e d e o p o t r i v ă , la p u b l i c ş i la creaţ ie , e l e s e c o m p l e t e a z ă m a i c u ­rând. T i p u l t e o r e t i c d u c e m a i d e p a r t e şi î n c o r o n e a z ă e f o r t u r i l e t i p u l u i l iric . D e o a r e c e c a r a c t e r i s t i c a m a n d o u r a es te efortul, ad i că l u p t a t e m p e r a m e n t a l ă c u o b s t a c o l e l e de i n t e g r a r e î n viaţă. P e r s o n a g i i l e d - l u i T e o d o r e a n u l u p t ă să se i n t e g r e z e î n t r ' u n c o s m o s n a t u r a l , — sens ib i l , — v ă z u t . E l e văd l u m e a , — p e i s a g i i , p e r f e o ţ i u n e i f o r m a l e , s t a ­rea d e t r i u m f a t inere ţ i i , i m p e r a t i v e l e e r o t i c e a l e v â r s t e l o r , m i r a c o l u l v e g e ­tal , a m s p u n e , al a d o l e s c e n ţ i i , — d e ­m o n t a i r e z i s t i b i l ă a f r u m u s e ţ i l o r e x t e ­rioare, e tc . şi î n a c e a s t ă l u m e s i m t i m p u l s i a t rag ică d e a p ă t r u n d e , d e a d e v e n i to t u n a c u ea. î n c e a r c ă o o m o ­l o g a r e la ică , s târn i t e de u n d e m o n tot la ic , al s â n g e l u i t â n ă r şi a l chipului f r u m o s . M e t o d a a c e s t e i o m o l o g ă r i n u p o a t e fi a l ta d e c â t metafora, î n t r u c â t d e m o n i a a u t o r u l u i p o r n e ş t e de là ch ip , de là c e e a c e v e d e î n afară d e el, ca f i i n d turburător, s t r i c ă t o r de e c h i l i ­bru! E c h i l i b r u l s e r e s t a b i l e ş t e p r i n -tr'o m e t a f o r ă : chipului d e m o n i c i se s u b s t i t u e a l t u l , zeesc.

P e n t r u a c e e a s'a s p u s c ă p e r s o n a ­g i i l e d - l u i T e o d o r e a n u p a r n e n a t u ­ra l e : r o m a n c i e r u l t i n d e să l e s c h i m b e r a n g u l d e d e m o n i î n a c e l a d e zei , de o a r e c e d e m o n i i u c i d i ar ze i i p r o t e ­jează .

Tot de là o d e m o n i e p o r n d ş t e şi d. M i r c e a E l i a d e , n e a v â n d î n s ă n i m i c c u d e m o n i a l u m i i vizibile. D - s a n u vede n i m i c d i n s p a ţ i u l c o n c r e t al lumii, f e ­n o m e n a l e ci, ca şi d. C a m i l P e t r e s e u , de là c a r e î m p r u m u t ă g e l o s e x p r e s i a , d. M. Blia.de „ v e d e idei".

O a l t ă d e m o n i e , f i reş te , a d â n c i n d u - s e

fără l imi tă , î n l u m e a i n t e r i o a r ă . Ceea c e d. M . E l i a d e a d a t l a i v e a l ă p â n ă a c u m din spaţ iu l neuclidian al a c e s t e i lumi f ă r ă c h i p , f o r m e a z ă c o n ţ i n u t u l unei p a g i n i î n ţ e s a t e d e b ib l iograf i e , u n d e s e a l ă t u r ă eşseu l â n g ă roman, studiu l â n g ă jurnal i n t i m , c u l t u r ă l â n g ă p o v e s t i r e . î n t r e a g a o p e r ă p o a r ­tă m a r c a l u m i n o a s ă a d é m o n i é i i n t e ­r ioare . D e l à u n g e n la a l tu l , t r e c e r e a n u î n t â m p i n ă obs taco l , d e o a r e c e l e c t t o r u l v a fi î n l e s n i t de p r e z e n ţ a a c t i v ă a a c e l e a ş i m e t o d e d e e l a b o ­rare.

M e t o d a d - iu i M i r c e a Eliade 1 se s p r i ­j i n ă t o t p e u n p r i n c i p i u d e o m o l o ­g a r e , d a r e a n u e s t e şi n i c i n u p o a t e fi m e t a f o r a . A u t o r u l d e c l a r ă chiar , î n ­tr'o n o t ă d i n „ F r a g m e n t a r i u m " că n i c i nu î n ţ e l e g e m e t a f o r a , c ă , ,n'a i zbut i t o s i n g u r ă m e t a f o r ă î n v iaţă" . O e x p l i ­ca ţ i e p l a u z i b i l ă g ă s e ş t e to tuş i m e t a ­f o r i s m u l u i : î l a s i m i l e a z ă cu orgia.

In. a c e s t caz i n s u l me i ta for i zant se m â n t u e d e d e m o n i e p r i n d i spar i ţ ia sa în v o l u p t a t e a d e s l ă n ţ u i t ă . D a r r e s o r ­b irea unităţii în a n s a m b l u n u e s t e p r i n c i p i u d e artă , a ş a încâ t c o n c e p t u l de m a t a f o r ă - o r g i e cade , r e s p i n s d e e s t e t i c ă . P u t e m a d m i t e m â i c u r â n d m e t a f o r a chip, a cărei v i r t u t e d e m i u r -g i că c o n s t ă în t r a n s f o r m a r e a demo­nului î n zeu.

Zeificarea, de s igur , a p l i c ă un p r i n ­c i p i u e s e n ţ i a l d e omologare; , — şi ea c o r e s p u n d e d i n p l a n u l e i p la s t i c , î n p l a n u l i n t e r i o r teoretic, m e t o d e i sem­nelor, p r o p u s d e d. M i r c e a E l i a d e .

M e t a f o r a , ca z e i f i c a r e , c o n s t i t u e ş i ea u n semn, ea e s t e ch ip , f i gură s o ­lară, o b r a z g e o m e t r i c , d e s p r i n s d in -tr 'un c o s m o s v i zua l , — dar d. M i r c e a E l i a d e dă a l tă s e m n i f i c a ţ i e semnului. S e m n u l n'are chip, a d i c ă n u a r e v a ­l o a r e p r i n c e e a c e e s t e e l , n u e s t e n i c i f r u m o s , n ic i urît , n ic i m i c n ic i m a r e ; s e m n u l e s t e s i m b o l , o ind i ca ţ i e p e n t r u altceva, care n u p o a t e să s e î n f ă ţ i ş e z e n i c i o d a t ă c u ch ip , p e n t r u că e s t e e s e n ţ a p u r ă , s p i r i t u a l i t a t e . A c e a s t ă e s e n ţ ă pură n u s e c u p r i n d e n i c i în o m , f i indcă şi e l e s t e vedenie, ea e s t e d i n c o l o d e o m ; ©1 s e s i m t e d e s p ă r ţ i t d e ea, c o n s ­t a t ă c ă t i n d e s p r e ea . că n u p o a t e trăi d e a j u n s î n s i n e ş i p e n t r u s ine , ci că sensul s ă u e s t e să i a s ă d i n s ine , i n t e n ţ i a sa e s te s p i r i t u a l i t a t e a . N u m a i e s t e v o r b a de p r i m a t u l ch ipu lu i ci de p r i m a t u l sp i r i tua l i tă ţ i i .

Ş i d u p ă c u m p r i n c i p i u l vedeniei, d u c e a s p r e o d e p ă ş i r e , spre o a n u l a r e a d e m o n u l u i ch ip , p r i n ze i f i care , d e a s e m e n i ş i p r i n c i p i u l t eore t i c al i n f e ­r iori tăţ i i , t i n d e s p r e o d e p ă ş i r e a sa p r i n spiritualizare. Ca şi chipul şi d a ­tu l in t er ior t eore t i c e s t e to t u n de­mon: d e m o n u l in ter ior care s e m a n i ­f e s tă p r i n n e s a t i s f a c ţ i a de s ine , ş i p r i n v o i n ţ a d e a fi c e e a c e se s a t i s f a c e p r i n s ine .

A s t f e l s e p r o n u n ţ ă s e n s u l t r a n s c e n ­d e n t a l v i e ţ i i i n t e r i o a r e , a l c o s m o s u ­lui ini ' iz ibi l . E x i s e n ţ a e s t e c o n s i d e ­rată i m p o s i b i l ă fără t r a n s c e n d e n ţ ă ;

ad ică f ă r ă e s e n ţ ă . O m u l e x i s t ă , d a r e l ş t i e c ă ar fi p u t u t să n u e x i s t e , ş i în m o d absoluit s i g u r ş t i e că v a î n c e t a l a u n m o m e n t dat să e x i s t e . D e s p r e l u m e n u ş ie însă n ic i că n'a m a i e x i s t a t şi n i c i că n u v a m a i ex i s ta . M a i d e g r a b ă c o s m o s u l a r

p u t e a să f ie î n e t e r n i t a t e ; e l e s te e -s e n ţ a ; o e e a c e este, fără să s f â r ş e a s c ă şi fără să fi î n c e p u t .

A c e a s t ă d i f e r e n ţ ă î n t r e e x i s t e n ţ ă şi e s e n ţ ă , o î n r e g i s t r e a z ă o m u l in ter ior , c u o c a p a c i t a t e d e s u f e r i n ţ ă e x t r a o r d i ­n a r ă . E l s e p o s t u l e a z ă în însăş i a c e a ­stă s u f e r i n ţ ă .

D e a i c i î n c e p e să t ră iască . Trăirea sa d e b u t e a z ă p r i n c o n s t a t a r e a s p ă r ­turi i , a desp icăr i i d i n t r e o m şi c o s m o s şi c o n ţ i n u t u l s ă u î l c o n s t i t u e e f o r t u l de î n t i n d e r e a u n e i p u n ţ i o m o l o g a t e . O m u l t r ă e ş t e s u b c a t e g o r i a t r a n s c e n ­d e n ţ e i ca s u b o b a l t ă p e r m a n e n t ă , d e p e c a r e n u s e s t i n g n i c i o d a t ă t u r b u ­rătoare c h e m ă r i şi s e m n e . A c e s t a e s t e c l i m a t u l s ă u p r i m o r d i a l , n u m a i în el v i a ţ a lu i c r e ş t e ş i î n r e g i s t r e a z ă u n spor . S p o r u l n u e s t e a l t c e v a de'cât o a d â n c i r e î n d i r e c ţ i a t r a n s c e n d e n ţ e i , a sp ir i tua l i tă ţ i i . Ca să crească v i a ţ a i n ­ter ioară , a r e n e v o i e de n e c u r m a t ă h r a n ă t eore t i că , d e a r g u m e n t e a le d e ­m o n u l u i toret ic , c u m s u n t desperarea, se t ea d e a v e n t u r ă , a u t e n t i c i t a t e a , e x -p e r i e n ţ i a l i s m u l , sacr i f ic iu l , g lor ia , a s ­ceza, e l a n u r i l e , g e n i u l , e tc . A c e s t e a s u n t p r o b l e m e : o b s t a c o l e s a u căi a l e d e m o n u l u i d e a s e î n t r e c e p e s i n e şi de a se a p r o p i a de zeu, a d e v ă r a t u l c e n t r u al c o s m o s u l u i , — cel care a cre ia t c o s m o s u l şi î l s t ă p â n e ş t e .

D e m o n u l t i n d e s p r e centru , spre o m o l o g a r e a cu însăş i creaţ ia , — cu principiul ei de a p u t e a fi creată, cu zeu l . T r a e c t o r i a de ţ â ş n i r e d i n s i n e a d e m o n u l u i as te t r a n s c e n d e n ţ a , — spi­ritualitatea.

D a r a c e s t e p r o b l e m e a u r ă m a s î n c ă v a g i , în . înţelesul că d. M i r c e a E l iade , cu t o a t e că l e - a dat o e x i s t e n ţ ă t e o ­re t ică e x c e p ţ i o n a l de v i e , d - s a n u l e - a p r e v ă z u t p â n ă a c u m şi cu o m e ­todă a b s o l u t ă de r e z o l v a r e . A m s p u s m a i s u s că v i z i u n e a t e o r e t i c ă c o m ­portă o m e t o d o l o g i e : a c e e a a semne­lor. D. M i r c e a E l i a d e n u a f i r m ă d i ­rect a c e a s t ă m e t o d ă ; d - s a e z i t ă s'o ia c u p u n c t d e p l e c a r e a unu i sistem, a d i c ă a u n e i g â n d i r i c e desleagă p r o ­b l e m e l e .

D e o c a m d a t ă o p r o p u n e ca m e t o d ă d> cunoaştere, fără i n d i c a ţ i a r i g u r o a s ă a absolutului ce t r e b u e révélait. A r p u t e a fi absolutul c r e ş t i n , ar p u t e a fi

absolutul f i losof ie i i n d i e n e ; abso lu tur i , spre a s p u n e as t f e l , cu o p a r t i c i p a r e d i f er i tă a o m u l u i ; pr in d r a g o s t e s a u p r i n s e n t i m e n t u l n e a n t u l u i , d i f e r e n ţ ă a a t i t u d i n e l o r care t r a g e d u p ă s i n e o d i f e r e n ţ ă e a n t r o p o l o g i e .

A l t u l e o m u l care î n c e a r c ă o m o l o ­

g a r e a c u I i s u s şi a l t u l care v o i e ş t e t r e c e r e a î n n e a n t .

D i r e c ţ i a to t d e • transcendenţă e s t e , p ă s t r â n d d i f e r e n ţ e l e . C e e a c e î n s e m ­n e a z ă şi s c h i m b a r e î n o n t o l o g i e , u n a n e c e s i t â n d c r e d i n ţ a î n I i su s , a l ta v o ­l u p t a t e a n e a n t u l u i . II e v d e m p e d. M . r c e a E l i a d e o p r i t la o d i s t a n ţ ă c u m p ă t a t ă de s o l u ţ i e .

P â n ă a c u m , s i g u r a n ţ e l e d - s a l e îşi p ă s t r e a z ă c a r a c t e r u l d i r e c ţ i o n a l ; î l d o m i n ă i n t e n ţ i a t e o r e t i c ă şi c e e a c e c a u t ă d e o c a m d a t ă , n u e s t e a t â t a c e s t absolut, câ t semnele lu i . P r e z e n ţ a ab-solului a n u n ţ a t ă p r i n s e m n e , p r i n s i m ­bolur i , p r i n a n a l o g i i ş i c o r e s p o n d e n ţ e , p r i n r i t m u r i şi r i t u a l u r i , p r i n p r a c ­t i c e m a g i c e s a u m i s t i c e , p r i n s t r u c ­turi m i t o l o g i c e , şi c rea ţ i i f o l k l o r i e e , i a tă ce-1 i n t e r e s e a z ă p e d. M i r ­c e a E l i a d e ca t e o r e t i c i a n , ca f i losof a l i s tor i e i şi a l cu l tur i i , ca e t n o l o g ş i ca s a v a n t al i s tor ie i re l ig i i lor .

In ce p r i v e ş t e î n c a d r a r e a î n m o ­m e n t u l a c t u a l de d e s v o l t a r e al v i e ţ i i spirituale r o m â n e ş t i , p o z i ţ i a d - s a l e ar p u t e a fi s o c o t i t ă ca: d e s c h i z ă t o a r e d e n o u ă p e r s p e c t i v ă . P o r n i n d d e l à

c o n v i n g e r e a că u n p o p o r p a r t i c i p ă la c u l t u r ă p r i n c e e a c e s e a f l ă în e l ca „ f e n o m e n or ig inar" , d. M i r c e a E l i a ­d e c r e d e că „ f e n o m e n u l o r i g i n a r " a i c u l t u r i i r o m â n e ş t i , î l c o n s t i t u e s t r u c ­tura sa f o l k l o r i c ă .

I n f o l c l o r u l r o m â n e s c s u n t semnele ur : d irecţ i i o r i g i n a r e a t r a n s c e n d e n ­ţei, s a m n e ce s 'au d a s v o l t a t o r g a n i c în s p a ţ i u l c a r p a t o - d u n ă r e a n d i n p r e ­i s tor ie şi p r o t o i s tor i e , şi s 'au c o n t i ­n u a t e f i c i e n t e , î n m i l e n i i l e d e a p a r ­t e n e n ţ ă i s tor ică . P r i n g e n i u l s t r ă v e c h i u a l s i m b o l u r i l o r , a l s e m n e l o r i n d i c a -toare de s p i r i t u a l i t a t e , — na i a m p u t e a i n t r a î n u n i v e r s a l i t a t e a cu l tur i i , u n d e , spre a p ă t r u n d e , s e cere cer t i f i ca t d e „ f e n o m e n or ig inar". I n a c e s t o p t i m i s m r o m â n e s c , d. M i r c e a E l i a d e s e î n t â l ­n e ş t e c u f i l o so f ia d - lu i L u c i a n B l a g a , c r e a t o a r e a „ s p a ţ i u l u i m i o r i t i c " şi a „ c a t e g o r i i l o r a b i s a l e " . P e n t r u n o i n u e s t e o î n t â m p l a r e a c o r d u l d e g â n d i r e al c e ior d o u ă p e r s o n a l i t ă ţ i , ci u n s i m p ­t o m d e v a l i d i t a t e a l e l or tur i lor a u t o h ­t o n e de creaţ ie . A v e m o m e t o d ă . — se pare , e x c e l e n t ă , d e c r e a ţ i e ; r ă m â n e s'o a p l i c ă m , c o n d u ş i d e u n v e r i t a b i l d e m o n teore t i c , f i i n d v o r b a t o t d e o o m o l o g a r e , a c e e a a cu lur i i n o a s t r e mici, c u c e a l a l t ă , universală. D i n „ F r a g m e n t a r i u m " a m fi p u t u t c o m e n t a şi a l t f e l d e s u f e r i n ţ ă , de cât c e a i n ­ter ioară i n d i v i d u a l ă . O s u f e r i n ţ ă s p e ­c ia l r o m â n e a s c ă , a c e e a d e a fi d i s ­p r e ţ u i ţ i d e s t r ă i n ă t a t e . A m n e g l i j a t - o , c u m d e a l t fö l a î n t r e c u t p e s t e m u l t e a m ă n u n t e d i n n o u a c a r t e a d - l u i M i r ­cea El iade , u r m ă r i n d l in i i l e g e n e r a l e a l e g â n d i r e i a u t o r u l u i . „ F r a g m e n t a -r i u m " n e - a t e n t a t la a c e a s t ă s i s t e ­m a t i z a r e m a i m u l t d e c â t n e - a r fi t e n t a t a l t ă o p e r ă a a u t o r u l u i , d a t o ­ri tă t o c m a i p r e z e n ţ e i u n u i m a t e r i a l „ f r a g m e n t a r " c u l e s d i n t o a t e d o m e ­n i i l e at inse* î n v i z i u n e a s a t e o r e t i c ă .

C O N S T A N T I N F Â N T Â N E R U

A p a r i f i a rubric i i „De vorbă cu debutanţii" a deşteptat imediat interes. Scrisori nume­roase subliniază utilitatea iniţiativei noastre. Precizăm că ceeace facem în spaţiul rezervat „De vorbă cu debutanţii" este o preocupare in legătură cu cronica literară. Cronica lite­rară se deosebeşte de estetica literară prin ca­

racterul său normativ. Cd.nd afirmăm despre o carte că e b u n ă sau r ea , expunem şi argu­mente menite să folosească autorilor. La „De vorbă cu d e b u t a n ţ i i " p u b l i c ă m m a n u s c r i s e ş i Ic criticăm în acelaş timp. Publicate f ă r ă co-mentar critic n'ar prezenta interes, ci dimpo­trivă, ar dăuna autorilor, care ar crede că pro­ducţia lor e bună, din moment ce s'a publi­cat. Nu tot ce se publică e bun.

Mediocritatea literaturii tipărite cu uşură­tate, prin reviste, este imensă. Noi am f o i t c o n t r a revistelor redactate fără pregătire. Caracterul adânc al literaturii este tradiţional. Ea se învaţă, ca şi muzică, pictura, ca toate artele întemeiate pe măsură, pe legi. Reali­tatea literaturii este ca or i ce realitate a spi­ritului: ea se m ă s o a r ă , s e împarte adică în unităţi, în raporturi, în relaţii ale adevărului. Că este astfel, o dovedeşte fiinţa c u v â n t u l u i , s u p u s la norme formale în fiecare limbă. Toate aceste trebue să le ştie cei cari vor să fie scriitori: debutanţii. Ei trebue să înveţe meşteşugul scrisului.

Noi publicăm aici încercările lor, ca s ă arătăm că am luat act de d o r i n ţ a multora de a fi scriitori, şi-îi învăţăm ce trebue să facă spre a izbuti.

A N T O H I A N A T O L I E

încerc să-mi adun gândurile risipite Pe cărările vieţii Să le strâng la un loc şi să le judec pe

{toate, Gândurile mele, dorurile mele Acum înţeleg altfel bucuria şi râsul Şi lacrima tristeţii.

( C o m p u n e r i l e t r i m i s e n u m e r i t a u s ă f ie p o m e n i t e , î n t r ' a t â t s u n t d e n e î n s e m n a t e , î n t â m p l a r e a f a c e t o t u ş i s ă v ă c o m e n t ă m . S'a n i m e r i t a n u m e s ă s c r i e ţ i d o u ă v e r ­s u r i d e o c a l i t a t e s p e c i a l ă . V e r s u r i l e d e l à s f â r ş i t u l f r a g m e n t u l u i c i t a t :

Acum înţeleg altfel bucuria şi râsul Şi lacrima tristeţii.

s u n t d i n c a t e g o r i a c e l o r c a r e p o t f i s c r i s e d e p o e ţ i i m a r i d e o r i u n d e .

L a R i l k e d e p i l d ă , s 'ar p u t e a î n t â l n i î n ­t o c m a i a c e s t e v e r s u r i . N u v r e m s ă s p u n e m c ă a ţ i p l a g i a t . E s t e o s i m p l ă î n t â m p l a r e .

La Rilke î n s ă v e r s u r i l e n u a r v e n i p e h â r ­t i e d i n întâmplare ş i d e a c e e a a r a v e a o m a r e importanţă. L a d v s . n u a u n i c i o impor-

D e v o r b ă c u d e b u t a n ţ i i tanţă. D v s . n u ş t i ţ i c u m v ' a u v e n i t ş i n ' o s ă m a i p u t e ţ i —' m u l t ă vre ime , s ă v ă î n t â l ­n i ţ i c u d o u ă l a f e l . D a r l u c r u l s ă v ă f i e d e î n v ă ţ ă t u r ă . V ă s f ă t u i m s ă p r o f i t a ţ i d e î m ­p r e j u r a r e , î n u r m ă t o r u l c h i p . C ă u t a ţ i s ă a d â n c i ţ i s e n s u l c u v â n t u l u i acum, ce î n ­s e m n e a z ă „ a c u m " î n contemplaţie, î n m e ­d i t a ţ i e , î n s t a r e a d e v i s , s a u d e v e g h e . Acum v ă p o a t e s e r v i d e cheie s p r e o r e a l i t a t e î n ­r u d i t ă c u p o e z i a , ş i u n d e î n t r ' a d e v ă r , alta e s t e b u c u r i a ş i l a c r i m a t r i s t e ţ i i .

I n Noul Testament s e î n t â l n e ş t e d e s a d ­v e r b u l acum. U r m ă r i ţ i s e n s u l d e a c o l o ! )

A N D R A S I U M A R I U S L U C I A N

Şi ieri ai plâns ca astăzi, şi mâini oa eri vei plânge

Durerea-ţi este pruncul ce soarta ţi l-a dat.

( D v s . c r e d e ţ i c ă s o r i ţ i p o e z i e t r a d i ţ i o n a ­l i s t ă . N u e s t e u ş o r d e s p u s c e e s t e p o e z i a t r a d i ţ i o n a l i s t ă .

D a c ă v ă g â n d i ţ i , d e p i l d ă , l a d. I o n P i l l â t , c ă u t a ţ i s ă î n ţ e l e g e ţ i p o e z i a d - l u i I o n P i l l â t , ş i d a c ă v ă c o n v i n e , p u t e ţ i s'o l u a ţ i d e m o d e l . <Se p o a t e î n c e p e u c e n i c i a d u p ă u n m o d e l ; t a l e n t u l , d a c ă e x i s t ă s e p a r ă a p o i o r i g i n a l u l d e i n f l u e n ţ ă . M u l ţ i p o e ţ i a u d e b u t a t p r i n s u p u n e r e a i a m o d e l a t â t d e n e t ă , î n c â t p r o d u c ţ i a l o r s e c o n f u n d a e u a m a e s t r u l u i . T r a d i ţ i o n a l i s m m a i î n s e a m n ă î n s ă ş i c u l t u r ă , n u î n s e n s i s t o r i c , c i î n î n ţ e l e s s p i r i t u a l : c u l t u r a c a s u m ă d e b u ­n u r i c e s e t r a n s m i t . S u n t ş i p e n t r u p o e z i e v a l o r i c e s e p o t l u a d i n t r e c u t , d i n v i e ţ i i ş i o p e r e , r i d i c a t e d e a l ţ i i l a g r a d u l d e n o r ­m e , s u n t e x e m p l e d e c r e a ţ i i d u r a b i l e : c ă u -t a ţ i - l e ! ) .

O V I D I U M A R I A N

Sfios se'nalţă o cântare, Atât de dulce şi pustie Incătuşindu-mi viaţa toată, In mreje de melancolie.

( D i n m u l t e l e p o e z i i c e n e - a ţ i t r i m e s , a m r e p r o d u s n u m a i o s t r o f ă , f ă r ă s ă ô s o c o t i m m a i b u n ă d e c â t a l t e l e .

D v s . c o m p u n e ţ i v e r s u r i , c a ş c o l a r i i î n l i ­c e u , î n u r m a l e c t u r i i l u i E m i n e s c u , V l a h u ţ â , Iosif . . . Cee .ace n u î n s e m n e a z ă nimic: n i c i c ă a v e ţ i t a l e n t , n i c i c ă n u a v e ţ i . S f a t u l n o s t r u

e s t e s ă c i t i ţ i t o t u ş i c â t m a i mult, p o e ţ i c l a ­s i c i , r o m â n i ş i s t r e i n i , d a r ş i moderni. L a c l a s i c i v e ţ i g ă s i s e n s u r i d e artă, l a m o d e r n i s e n s u r i d e viaţă, u t i l e p e n t r u f o r m a r e a dvs . )

I L A R I U N I C O L A E S C U - R A C O V I Ţ A

In timpul Uniştei ferice N'aveam în gând nici pic de dor; Priveam ca stelele să pice Şi urmele să le ador.

( V â s p u n e m f ă r ă î n c o n j u r , c ă v e r s u r i l e s u n t b a n a l e , n e s c u z a b i l e n i c i l a v â r s t a d e 19 a n i . D a c ă v e ţ i a j u n g e p o e t , — n o i n ' a v e m n i c i u n i n d i c i u d e s p r e v o c a ţ i a d v s . , — a -c e a s t a s e v a î n t â m p l a f i i n d c ă v e ţ i s c r i e ou t o t u l m t r ' a l t f e l . C u l t u r a ş i e x p e r i e n ţ a v ă v a î n v ă ţ a c u m ) .

T R A I A N P O P E S C U - C O B I A

Doruri cuibărite în amurg de seară Peste zări, din visuri liniştea încuie : Undeva — în suflet — nerăbdarea suie Zor ce rupe'n drumuri depărtări de ceară.

Inima se sbate — n'are nici o ştire • Nimeni nu mai poate s'o nituîe'n cuie Căci din lumi ce'njuru-mi nu vor să apuie Răsare portiţa prinsă'n amintire...

(La r e s t , r e n u n ţ ă m , f i i n d m a i s l a b . A v e ţ i c u v â n t u l n o s t r u d e î n c u r a j a r e .

S p e r ă m c ă n e v e ţ i t i i m e t e b u c ă ţ i d e p l i n î n c h e g a t e ) .

M I H A I L GH. D R A G O D A N

Cad frunzele de vişini Din ramurile frânte ; Lin sufletu-mi rechiamă, Iluziile-î sfinte ; Ce dulce, se destramă Icoanele trăite Cad foile pe strasini, De vânturi asvărlite ! Din zare, toamna trece Pe ape şi pământuri... Podoabele pădurii Se scutură de vânturi

( I a t ă î n d r u m a r e a n o a s t r ă : a c o l o , î n M u s c e l , d e u n d e s c r i e ţ i c ă s u n t ţ i , f l o r a т о -m â n e a s c ă p r e z i n t ă o î n f ă ţ i ş a r e a p a r t e ! î n ­t r ' a d e v ă r , n e a m i n t i m d e a l u r i l e c a m p l e ­ş u v e , c u v i ş i n i , c u c i r e ş i ş i c u g u t u i . . . c a ­d r e s t r ă v e z i i , î n t r ' u n „ s p a ţ i u m i o r i t i c " , p a r ­c ă n i c i o d a t ă c â n t a t e , p a r c ă n e i u b i t e d e n i c i u n p o e t . . . T r i m i t e ţ i - n e v e r s u r i d e s i n c e r ă i u b i r e p e n t r u v i ş i n i i ş i c i r e ş i i d i n M u s c e l ! )

G. G. T. O.

Se'mbată cu lumină nucii — voevozi-de-zi, [din mari pocale,

Hatman de pădure, vântul, se sfădeşte cu [brazii pe creste,

Au descălecat pe obcini, călăreţi tineri de [foc, strânşi in zale

Trezită din somn, dimineaţa cu ochi alba­ştri rade la ferestre.

( C ă u t a ţ i s ă c o n s t r u i ţ i poezia, d u p ă p r i n ­c i p i i l e f o r m a l e d e r i t m , r i m ă , e t c . P â n ă n u r e a l i z a ţ i a c e s t e e l e m e n t e necesare, o r i c e a ţ i a ş t e r n e p e h â r t i e , s u b n u m e l e d e p o e z i e n u e s t e d e c â t u n j e c fără legi. A r t a î n s ă e s t e u n j o c c u legi. A f o s t c o m p a r a t ă c u u n b a n c h e t , u n d e s e ţ i n e s e a m a , i n m o d s t r i c t d e e t i c h e t ă , p r o t o c o l , e t c .

î n v ă ţ a ţ i c e r e m o n i a l u l p o e z i e i . . . I n f e l u l a c e s t a s e s p u n e d e s p r e p o e ţ i c ă s u n t d e ­m i u r g i . S o c t d i n haos o l u m e c a r e t r ă ­e ş t e a p o i s i n g u r ă , c o n d u s ă d e l eg i p r i m o r ­d ia l e . . . )

N E C U L A I V. C O B A N

Născătoare de întuneric şi de lună, noapte, Adună-ţi duhul vămilor cunună şi lacrimă, lângă mătasa vorbelor, noapte •'

Clopotele stelelor urcă deasupra şi pentru fiecare treaptă pe cer, luminele strigă deasupra puteri luminate de brumă şi ger.

Ape domoale de spumă necunoscută sue coraliene comori şi-s sus sub prispa tăcerilor cută cu cută comori şi comori.

Sodomeîe numai se prăpădesc princiar şi Saréle multiplicate mereu

împetresc lângă groază princiar sicrie de sare pentru sufletul meu.

Născătoare de întuneric şi lună, noapte, adună-ţi duhul vămilor cunună şi lacrimă, lângă matasa vorbelor, noapte.

( F ă r ă c o m e n t a r ; m a i t r i m e t e ţ i ) .

de S T A N C U - B U C E Ş T I

De n'ar fi atâtea stele In ziarul „Univ... Lit.", N'aşi avea de-ajuns lumină Ca să-l termin de citit.

Ţralalescu cu Ecranul Se tot ceartă de cândva. Pare nedormit, sărmanul. Parc-a fost la „cinema". * Iar amicul Făntâneru Singur, cu dare de mână, A pătruns in poezie, Ca o ciutură'n fântână.

A descoperit o taină, Şi susţine cu asprime. ...Cică'n versuri sunt idei, Şi că'n poezii sunt rime...

O R B U L

Dogoarea soarelui peste câmpiile verii, Oameni rătăcind pe nisipul cald. Şi afară, înaintea copacilor, Pe strada luminoasă şi fierbinte, Stă orbul cu flaşneta sa Şi cântă întunecatul său cântec în lumină.

Vântul tace în frunzişul peritor, Ciocănitoarele uită ciocănitul Numai oamenii, numai oamenii nu vor să zăbovească, nu pot să asculte, au atâtea să-şi spună, să-şi dea bună ziua şi să treacă mai departe Şi orbul cântă în lumină.

Dar o fetiţă cu picioarele goale, o fetiţă lividă în vestminte sure, îndrăzneşte să iasă în strada fierbinte Aruncă un mănunchiu de flori sălbatece, Clopoţei albăstrii, întunecaţi, răcoroşi, peste flaşneta prăfuită şi orbul cântă în lumină.

H A N S C A R O S S A In româneşte de Anton ЪШи Clejan

9 Decembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 3

C u v i n t e l e sc r i se t r e m u r a t , î n a s ­cu ţ i şu r i a p r o a p e got ice , pe h â r t i a de m ă t a s ă , cu e m b l e m ă î n s tânga , l e - a m sorbi t cu nesa ţ , f l ă m â n d d e a m i n ­t i re :

,, m ' a ş s imţ i ca în z iua c â n d t e - a m în tâ ln i t , dacă a i v r e a să vii la s e r a t ă . M â i n e f a c e m o v â n ă t o a r e in m u n ţ i . T e a ş t ep t . Maria".

S e m n ă t u r a e r a a p ă s a t ă ca o p o ­runcă . S i m ţ e a m că m ă voi s u p u n e , fă ră c u v â n t , sc lav î n l ă n ţ u i t în fa ţa ei, cu t o a t e că în c u t e l e g â n d u l u i , ch ipu l Măr i e i î m i r ă m ă s e s e î n t i p ă ­r i t ca al une i zâne dace s a u al u n e i cos inzene b u n e , cu fa ţa de zăpadă şi ochii , s te le n e g r e f u r a t e d i n in ima m u n t e l u i , şi n i c i d e c u m ca al une i s t ă p â n e ca re ş t ia să dea porunc i .

E r a mică , f r u m o a s ă şi sub ţ i r e de s'o f rângi î n b r a ţ e . C â n d a m î n t â l ­n i t -o în d u p ă a m i a z a aceea de v a r ă t â rz ie , p r i n m u n ţ i i H a r g h i t a , a m c rezu t că e o f ă p t u r ă a v i su lu i . A v e a m dea t fe l şi m o t i v u l să c r e d aces t l uc ru . P l e c a s e m s p r e Vlăh i ţ a , p e u n u l d in vechi le d r u m u r i a le î m ­p ă r a t u l u i , să -mi l impezesc c ree ru l d u p ă o n o a p t e de n e s o m n în câ r c iu -m e l e o raşu lu i . N u e r a m obosit , însă ochii îm i e r a u a d â n c i ţ i î n pânze le lor de p ă e n j e n i . Deaceea poa t e v e ­d e a m t o a t e l u c r u r i l e a l t fe l d e c u m se a r ă t a u în r e a l i t a t e . î n c e p u s e m să g ă t e s c n a t u r a , ca u n poe t b o g a t şi d a r n i c , cu fel şi ch ipu r i de podoabe î n c r u s t a t e î n aur , r ub ine , ame t i s t e , sa f i re . P ă d u r i l e m i se p ă r e a u şi ele ca in b a s m e , p ă d u r i de a r a m ă , de a r g i n t şi de a u r . î n t r ' u n t i m p p r i n u r e c h i p o r n i r ă să se deş i re , molcom, u n g las ca de d incolo de lume. . .

„...Şi a t r e c u t voin icu l p r i n p ă ­d u r e a de a r a m ă , p r i n c r â n g u l d e a r ­g in t , p r i n codru l de a u r . Şi i-a eşi t în cale b a l a u r u l cu ş a p t e cape te . S'a l u p t a t cu f iara p â n ă ce i-a t ă i a t t o a ­t e capete le . A c u r s sânge , a t â t a s ânge că toa tă l u m e a s'a făcu t roşie. El a p leca t m a i d e p a r t e sp r e cas t e ­lu l fetei d e î m p ă r a t " .

G la su l p o v e s t i t o r u l u i de dincolo de m i n e a m u ţ i b rusc . E r a să m ă s t r i vească s u b roa t e o t r ă s u r ă , to t ca în basm, cu doi cai a lbi .

U i t e fa ta de î m p ă r a t . Mi-a surâs , D o a m n e , c â t de f rumos m i - a s u r â s ! De ce b u z e l e ei au cules a t â t a l u ­m i n ă p e n t r u m i n e ? M e r g e a m pe d r u m , s i n g u r ca u n l u n a t e c sau p e n ­t r u c ă îmi d e s c o p e r i s e m capu l în faţa ei, în loc să m ă înfur i i că e rau , cât p 'aci , să m ă calce ducipal i i .

— L a cine te gândeş t i , de n 'auz i , n u vezi , când m e r g i p e d r u m ?

î n t r e b a s e ea sau m i se p ă r u s e ? L a na iba . î n c h i p u i r e a m e a se ; n -

t r e c u s e as tăz i cu g l u m a . Născocia d o m n i ţ e a l b e şi î n t r e b ă r i p e c a r e n i m e n i n ' avea de g â n d să le p u n ă . Şi to tuş fusese a d e v ă r a t . Ea î n t r e ­base. Opr i se caii. Se u i tase la m i n e cu m u l t ă , m u l t ă l u m i n ă de soa re în col ţu l gur i i .

— L a d u m n e a v o a s t r ă , d o m n i ţ ă , îmi t r e m u r a suf le tu l . Dece îmi

v i b r a u a t â t de p u t e r n i c a d â n c u r i l e ' ' Ros t i s em cuv in te l e fă ră să v r e a u şi, fapt c iudat , fă ră să m ă bâ lbâ i .

— De u n d e m ă cunoşt i ? —- Din v isur i . E, nu, p r ea d e tot . Mă d e p ă ­

ş isem. A v e a m un cu ra j , î n t r ' a d e v ă r de a d m i r a t . V o r b e a m cu s i g u r a n ţ a o m u l u i s t ă p â n pe cuvân t , deşi î n -l ă u n t r u l m e u s t ă p â n e a t i r an ic a lea ­nul .

—• Se vede că eşt i v isă tor , d u p ă felul c u m m e r g i pe şosea.

— Ie r t a r e , domni ţ ă . — De ce ? — P e n t r u c ă visez. — N u e o g reşea lă . — D a r e u n viciu. —• A t u n c i de cel îl p rac t ic i ? L a -

să - t e de el. Vicii le dăunează . — N u pot. A d o r viciul v i să­

ri lor, aşa d u p ă c u m poa te şi d u m ­n e a v o a s t r ă vă p lace să m e r g e ţ i s in­gu ră cu t r ă s u r a p r i n p ă d u r e .

— Câ teoda tă , n u m ' a r s u p ă r a în ­soţ i rea al tei pe r soane . Aşa că şi d u m n e a t a ai p u t e a să faci excep ţ i e cu visări le , cel p u ţ i n când m e r g i pe o cale publ ică .

Nu m a i ş t i am ce să cred. C u v â n ­tu l ei e ra cald, cat i fe la t ca o p i e r ­sică sonoră şi t o tuş p a r ' c ă în miezu l lui avea u n s t rop de i ron ie . Ca să fiu s incer , n u - m i v e n e a să c red că m ă i ron iza . E r a p rea f rumoasă , ochii îi s t r ă l u c i a u din cale afară , ca două n e g r e d i a m a n t e , ch ipul i se au reo lase de u n m ă n u n c h i u de raze ven i t e de pes te o c r eas t ă de m u n t e , p r i n t r e cetini ; îns fâ r ş i t e r a p r ?a m u l t ă m i n u n e în faţa m e a ca d o m ­n i ţ a d in t r ă s u r ă să poa tă a svâ r l i a c ­cen t e sarcas t ice .

— D a c ă m e r g i depa r t e , sue - t e l â n g ă m i n e . Mi -e t e a m ă să n u vie u n a u t o m o b i l şi să t e omoare . A r fi păca t .

N ' a m m a i î nce rca t să descifrez accen t e l e în care aş fi î n t r e v ă z u t o b ă t a i e de joc, de t onu r i l e calde, m u ­zicale. A r fi fost de pr isos . To t ceiace ros t ea f ă p t u r a d i n t r ă s u r ă , m i se p ă ­rea , în cl ipa aceea, m i e r e de l u m i n ă . M ' a m su i t l â n g ă ea, cu s e n t i m e n t u l că m ' a ş i fi a p r o p i a t d e o zână. E r a m a t â t de e m o ţ i o n a n t , c u m n u fusesem nic i c h i a r în ado lescen ţă , a tunc i când a m s ă r u t a t p e n t r u în t â i a d a t ă p e Ioana , f a ta v e c i n u l u i n o s t r u de la ţ a r ă . A t r e b u i t ca femeea d in

i; o S i (nuvela inedită)

t r ă s u r ă s ă - m i ia m â n a , să m i - o s t r ângă şi să se p r e z i n t e . Când m ' a m a p r o p i a t d e Mar ia , m ' a m p r ă b u ş i t ,şi m a i a d â n c în emoţ i a care îm i adusese to t sânge le î n o-bra j i . N u ş t iu p r i n ce mi raco l n ' a m căzut . Şi cu t o a t e acestea , c â n d a u p o r n i t caii, s i m ţ i r e a m e a a l ua t a l t ă î n t o r s ă t u r ă . Cu cât î n a i n t a m spre mi j locu l pădu r i i , cu a t â t m a i m u l t m ă a p r o p i a m d e ea, cu a t â t m a i m u l t demon i i g â n d u l u i împ le t eau , în f i inţa mea , do r in ţ i c a r e m a i d e ca re m a i p l i n e de păca t . D ' ab ia a t u n c i a m o b s e r v a t că p r i n roch ia s u b ţ i r e de l â n ă se prof i lau doi sân i du r i , câ p ă r u l e ra m i n u n a t s t r â n s î n t r ' u n ba t ic d e voal r o şu şi că la g â t p u r t a u n ş i rag f e r m e c ă t o r d e cora i l le . To t a p r o p i i n d u - m ă de ea, a j u n s e s e m u m ă r l ângă u m ă r , p ic ior l â n g ă p i ­cior. E r a t i m p u l să r e i au vorba . Al t fe l m ' a ş fi a r u n c a t î n go lu l c a r e se desch idea a d e m e n i t o r , de o p a r t e şi de a l t a a şoselei . C â t de n a i v a fost p r i m u l c o m p l i m e n t ? U n e lev de l iceu şi l - a r fi t ic lu i t cu m a i m u l t ă in t e l igen ţă .

— S u n t e ţ i a t â t de f rumoasă ! — Nu , zău . R ă s p u n s u l ei n e a ş t e p t a t a fost

p e n t r u m i n e , ca u n d u ş rece , de gh ia ţă . Aces t „Nu, z ău !" m i - a d e s ­chis c a p r i n f a r m e c ochi i g â n d u ­lui, m ' a t rez i t , m ' a făcu t să v ă d a d e v ă r u l . F ă p t u r a d e l â n g ă m i n e era o ferne ca t o a t e femei le , i a r eu t r e b u i a să fiu u n b ă r b a t ca to ţ i b ă r ­ba ţ i i ; n u să b a t c â m p i i cu v isur i , cu zâne , cu poezie .

L a p o p a s u l făcu t în mi j locu l p ă ­dur i i , a m a s v â r l i t v i su l p e o c r e a n g ă d e s t e j a r şi a m î m b r ă ţ i ş a t v i a ţ a a-devăra tă . . .

In s ea ra aceea, Mar ia , p l â n g â n d p e u m ă r u l m e u , m i - a poves t i t t oa tă v ia ţa ei...

F a t ă de negus to r , se m ă r i t a s e la şa i sp rezece ani c u u n conte . R ă m ă ­sese v ă d u v ă l a d o u ă z e c i şi do i . Cinci a n i apoi , ş i -a d u s v i a ţ a ca o p u s t ­nică . A c u m v r e a să şi-o s c h i m b e . E încă t â n ă r ă , e boga tă . A r e moşi i , p ă d u r i , podgor i i . Vrea s ă pe t r eacă . P r o v i d e n ţ a m ' a scos p e m i n e în calea ei. A c u m m ă v r e a l ângă ea . T o a t ă viaţa. . . Mă v r e a a p r o a p e de ea, vecinie .

N u ş t iu dece, c â n d p l â n g e a M a ­ria, c â n d se spovedea , îm i v e n e a să r â d cu hoho t e . E r a o r ă z b u n a r e , fără s ă - m i d a u s e a m a ? Ce v i p e r ă îm i o-t răv i se , î n cl ipa aceea, s i m ţ i r e a ? C i n e - m i s t r e c u r a s e în toa tă f i in ţa o poftă n e b u n ă de a - m i b a t e joc de e a ? î m i v e n e a să - i r ân je sc î n f a ţ ă : ,,A fost dea juns , d o m n i ţ ă , o ros to ­gol i re pe i a rbă , o t u m b ă c u v i a ţ a şi p lacera , ca apoi să n u m a i poţ i t r ă i fără m i n e ? "

Nu i - am s p u s n imic . P â n ă î n o r a ş n ' a m s c h i m b a t nici u n c u v â n t . M'a lăsa t la p o a r t a case lor u n d e a v e a m u n a p a r t a m e n t înch i r ia t , i a r ea s'a p i e r d u t în n o a p t e s p r e ca s t e lu l d e lângă m u n t e . De a t u n c i n ' a m m a i văzu t -o , n ' a m v r u t s'o m a i văd , d a r o doresc în f iecare clipă, o doresc , o d o r e s c . . .

Scr isor i le ei l e devorez . L e p o r t la p iept . S u n t î nd răgos t i t ca u n poe t de op t sp rezece a n i şi t o tuş fug d e ea. P r e f e r s ă - m i r i s ipesc v ia ţ a p r i n câr ­c iumi , decâ t să t r ăe sc în p a l a t u l e i .

As tăz i c red că n ' a m să m a i po t rez is ta . E ora şap te . L a n o u ă începe se ra ta . B u n a cuvi in ţă , e l e m e n t a r a b u n ă cuv i in ţ ă e să n u te faci a ş t e p ­ta t . Cu ce să m ă î m b r a c ? S m o k i n -gul n u I -am m a i pus , d e n u m a i ţ iu m i n t e . Sera tă . . . L a ea se ra te l e , d u p ă câte îm i s p u n e în scrisori , s u n t ca b a l u r i l e la Cercu l Mi l i t a r d in Cap i ­ta lă . A tunc i , s ă - m i î m b r a c f racul . Dacă fac pasu l , î nca l ţ e şă-1 p u n în p r a g u l ei ca u n a d e v ă r a t b ă r b a t de l u m e . As tăz i , îmi bă rb i e r e sc şi m u s ­t a ţ a să p a r m a i t â n ă r . U n o m la t re izeci şi şase d e ani e în p u t e r e a vâ r s t e i . To tuş , m u s t a ţ a îl c am î m ­b ă t r â n e ş t e . J o s cu ea !

V ă d câ t eva f ire de p ă r a lb la t â m p l e . P r i m e l e r ă v a ş e a le b ă t r â -n e ţ e i ? . . . C e - m i t r e c e p r i n c a p ? As tea s u n t f i re de noroc . î n t r ' a d e ­văr , e u n m a r e noroc , p e n t r u u n b ă r b a t să- l i ubească Mar ia . Contesa Mar ia . D a r să m ă g r ăbesc . E ş ap t e j u m ă t a t e . L a nouă t r e b u e să fiu la serată. . . .

C â n d a m i n t r a t în sa lonul Măr ie i , l umin i l e i s b u c n e a u d in cele p a t r u col ţur i ca d i n p a t r u s t â lp i de m a r ­m o r ă i ncandescen t ă . P e r e ţ i i t a p e t a ţ i cu desene ca re de ca re m a i c iuda t e , n u d u r i l e d i f o r m a t e p â n ă la absu rd , în r a m e l e s imple , a p r o a p e absen te , mobi la roşie t ă i a t ă î n u n g h i u r i n e ­regu la te , covoare le ţ e s u t e cu figuri neprec ise , to t i n t e r i o r u l cas t e lu lu i în care se des făşu ra se ra ta , c u d a n s şi ş a m p a n i e , a i <fi zis c ă e r a s t ă p â n i t de o femee to t a t â t de en igmat ica ,

de GEORGE ACSINTEANU

de complexă . In r e a l i t a t e M a n a , p e n t r u m i n e , p ă r e a o f i in ţă s implă , cu o a r e c a r e capr ic i i , aşa c u m a u deobice iu to ţ i cei ca r i a j u n g să j u ­mulească , acolo, c â t e v a p e n e de a u r d in a r ipe l e norocului . . . .

I n s e a r a aceas ta însă M a r i a m i se p a r e a l t fe l d e c u m o cunoscusem p e d r u m u l Vlăh i ţe i . E ca o păpuşă de m ă t a s ă l u c r a t ă de u n m a e s t r u g e ­nia l . Ochii , m a i neg r i şi m a i umez i , în p ă r u l t o r s ca d i n t r ' u n cae r de c h i h l i m b a r s t r ă lucesc câ teva s te le de a u r şi a rg in t . Ai j u r a că a s t ă sea ră obra j i i ei s u n t m o d e l a ţ i d i n h â r t i e j aponeză .

L a începu t , n u m ' a obse rva t . N e ­con ten i t svâcnea de colo p â n ă colo, ca u n ş a r p e î n f i e r b â n t a t de soa re le u n u i m iez de va ră , cu t oa t e că pe s t răz i le o raşu lu i C r i v ă ţ u l lui F e ­b r u a r î n g r ă m ă d i s e z ă p a d a p â n ă la doi m e t r i . I n sa lonul Măr i e i ce m i se p ă r u s e la î n c e p u t c iuda t , se a d u ­n a s e r ă to ţ i t i ne r i i „de f ami l i e " a i u r b e i p rov inc ia l e şi t o t a t â t e a femei car i r ă s p â n d e a u în j u r u l lor u n p a r ­fum b a n a l ca şi vo rbe l e ce se a u ­zeau î n t r ' o s tâ lc i t ă l i m b ă a b i e tu lu i Molière s au a de m u l t a s a s ina tu lu i Goe the .

C â n d m ' a v ă z u t Contesa M a r i a a lăsa t r e p e d e t â n ă r u l b lond , sve l t ca un efeb, în b r a ţ e l e că ru ia dansa se p â n ă a t u n c i şi s'a î n d r e p t a t g r ă b i t ă sp r e m i n e , m u s t r ă t o a r e :

— îns fâ rş i t , ai b ine voi t să te a r ă ţ i !

I - a m s ă r u t a t m â n a pro toco la r . A m r u g a t - o în ş o a p t ă :

— T e rog să n u m ă p rez in ţ i , n i ­m ă n u i .

— î m i ceri u n l u c r u impos ib i l . Eşt i oaspe te le m e u şi t r e b u e să t e cunoască inv i ta ţ i i . Ce-o să zică l u ­m e a ?

— T r e a b a ei. N ' a m ven i t p e n t r u l u m e .

— A r î n s e m n a s ă - m i s t r ic se ra ta şi v â n ă t o a r e a de m â i n e .

— O, a s t a n u ! P r o t e s t a r e a m e a a fost a t â t de

spon tană , a t â t de convinsă , î ncâ t şi eu a m c r ezu t -o s inceră .

— Atunc i , h a i d e să cunoş t i l u ­m e a .

M 'a l u a t de b r a ţ şi m ' a p u r t a t m a i m u l t de o j u m ă t a t e de o r ă p r i n faţa t u t u r o r inv i ta ţ i lo r . Nici oda t ă n ' a m văzu t m ă ş t i m a i c a r agh ioase şi c r e d că nici -când n ' a m u r c a t u n ca lva r m a i g r e u ca î n j u m ă t a t e a aceea de ceas, în c a r e a t r e b u i t s ă c u n o s c t re i duz in i d e ve rze şi p ă t l ă g e l e sfr i j i te în m ă t ă s u r i şi l a m e u r i , a l ă t u r i d e a l t e două duz in i d e doctori î n for­m ă de dovleci , u n u l m a i r o t u n d d e ­cât a l t u l . D u p ă ce a m a juns la ca ­p ă t u l „Golgo te i " a m î n t r e b a t - o p e Mar ia , a p r o a p e gâfâ ind .

— U n d e ţ i -es te bu fe tu l ? A m o sete, ca şi când aş fi s t r ă b ă t u t S a ­h a r a .

M a r i a m ' a p r i v i t c o m p ă t i m i t o r , apoi m ' a condus în a l t ă cameră , t o t a t â t de exot ică şi ca ldă ca şi sa lonul , u n d e e ra i n s t á l t b u f e t u l boga t în fel şi ch ipu r i de b ă u t u r i şi S a n d w i c h - u r i . J i c n i t ă î n a m o r u l p rop r iu , m i - a a r ă ­t a t î n c r u n t a t ă b a r u l la ca re s e rvea un bă i a t t a r e d r ă g u ţ şi a p leca t fără s ă - m i m a i s p u n ă v r e u n c u v â n t . M ' a m aşeza t l â n g ă u n b ă t r â n conte , ou fa ţa sbâ rc i t ă ca o coaje d e copac, r u d ă cu Mar ia , şi n u m ' a m scula t de aci p â n ă ce n u s'a t e r m i ­n a t dansu l . V e d e a m p e cei c a r e d ă ­d e a u a c u m asa l t bu fe tu lu i , ca p r i n t r ' o p â n z ă de pa ing . Vorbe l e le a u z e a m ca de p e a l t ă l u m e . Ceiace îm i s t ă ­r u i a u însă n e c o n t e n i t î n u r e c h i erau. . . . v â n ă t o a r e , câine, căp r ioa re , ţ ap i .

C u v i n t e l e aces tea se m u l t i p l i c a u în m i n e c u r e z o n a n ţ e s t ran i i . E u n u fusesem n ic ioda tă la o v â n ă ­toa re . A v e a m groază de c u v â n t u l a-cesta : vânătoare. î m i s u g e r a n o ­ţ iun i de războiu , foc şi moar te . . . In g â n d u l m e u v â n ă t o r u l lua p ropo r ţ i a u n u i m o n s t r u . O v e d e a m în s ea ra a -eeas ta şi p e M a r i a la fel ? I a t -o . V i n e sp re m i n e . S u r â d e . A h ! S u r â s u l a-cesta d i n t r ă s u r ă .

— Tot n u t e -a i p l ic t is i t s i n g u r ? — N ' a m fost s ingur . — Şt iu . A d a t d i n c a p semnif ica t iv . M'a

p r iv i t apoi , î n f undu l suf le tu lu i , cu că ldură , cu dor in ţă . A m e ţ i s e m . Mi se p ă r e a că m ă h ipno t izase . Ca să n u m ă p răbuşesc , o lua i de b r a ţ şi m ă î n d r e p t a i s p r e o m a s ă la care se j uca c h e m i n de fer .

— Vre i să joci ? m ă î n t r e b ă ea con t r a r i a t ă .

Mă c r e d e a a t â t d e imbec i l sau de bea t , î ncâ t să n u fi p u t u t s ă - i î n ţ e l eg p r i v i r e a ce se a d â n c e a d in ce în ce m a i d o r i t o a r e ? M ă l ă s ă de b r a ţ şi se p rop t i în faţa mea , a u ­t o r i t a r ă :

— Ce v re i să faci ? — Poa t e , a m să joc. D a r m a i î n ­

tâ i v r e a u să- ţ i s p u n ceva. — T e ascul t . In obra j i îi c r e s c u s e r ă doi bu jo r i

ap r inş i . Och i îi s t r ă l u c e a u ca a i une i pis ic i s ă lba tece . î n t r e b a s e cu aceeaş că ldu ră , c u aceeaş do r in ţ ă .

— Mar ia , v r e a u să m e r g şi e u la v â n ă t o a r e .

— Ce să f a c i ? S t r i g a s e t a r e , f ă ră să -ş i dea sea ­

m a . N i m e n i însă n u - i d ă d u s e a t e n ­ţ ie . O p a r t e d in dovleci i cu p l a s t r o a -n e se t r â n t i s e p e canape le , a l t a con­t i n u a să se alcoolizeze şi cei m a i m u l ţ i j u c a u căr ţ i .

— Să m e r g şi eu la v â n a t , îi r ă s ­p u n s e i a p r o p i i n d u - m ă câ t m a i m u l t de u r e c h e a ei.

— Tu, la v â n ă t o a r e ? ! A c u m z â m b e t u l e ra m a i tă ios . — Da, da. E u la v â n ă t o a r e . N u - ţ i

v ine să crezi ? M u l t a m să fac p e m i r o n o s i t u l ?

— Bine , dar. . . ş t i i să t r a g i cu puşca ?

— Voi încerca . A c u m , h a i d e s ă - m i î nce rc no rocu l , d incoace .

M a r i a m ă u r m ă cu acelaş n e c o n ­t en i t z â m b e t , d i n c e în ce m a i ascuţ i t .

— O s u t ă de mi i la bancă . — Banco ! — Ce f a c i ? Eş t i n e b u n ? — Nu . A m a b a t a j . — B u n ă , p o n t a !

C â n d a m cobor î t p e t r e p t e l e c a s ­te lu lu i , capu l m i - e r a g reu , ca de p l u m b . P ic ioa re le d 'ab ia le t â r â m . P a r ' c ă p u r t a m d o u ă p i e t r e de m o a ­ră . M a r i a s ă r ea s p r i n t e n ă , p e l ângă m i n e , ca o căpr ioa ră , î n t i m p ce eu m ă s i m ţ e a m s to rs ca o l ă m â e .

Toţ i i nv i t a ţ i i e ch ipa ţ i de v â n ă ­t o a r e a ş t e p t a u că lă r i î n spa t e l e c a s ­t e lu lu i . D e aci se î n t i n d e a u d o m e ­ni i le p e care a v e a u să a l e rge , cu câini i î m p r e u n ă , d u p ă v â n a t . S t ă ­p â n a înca lecă şi d ă d u p i n t e n i ca lu ­lui . E u m ă sui î n t r ă s u r ă , cu p a l t o ­n u l p e m i n e , î n b u z u n a r e l e c ă r u i a a v e a m p e s t e şase s u t e de mi i lei câş t iga te l a c h e m i n , i n a p r o p i e r e a une i p ă d u r i de braz i , p e m u n t e , zo ­r i le m ă p r i m i r ă cu voa lu r i de m ă ­tasă, roşi i închise , r e s f i r a t e î n vân t . Z ă p a d a p ă r e a în l u m i n a roşie ca u n v e s t m â n t a lb de puf, p ă t a t ici şi coio de sânge . Tot cup r in su l m u n ţ i ­lor şi a l p ă d u r i l o r ; r a î m b r ă c a t în aceas tă m i n u n a t ă h a i n ă . Mă î n v i o ­r a sem. I a r n a m i se p ă r e a a c u m s u ­b l imă . Ici şi colo, d e s u b zăpadă , ghiocei i î n d r ă z n i s e r ă să scoată capul . Ves teau , ca n i ş t e clopoţei de vis, u n î n c e p u t t i m p u r i u de p r i m ă v a r ă .

V â n ă t o r i i însă, ou m o a r t e a în ţ e ­vile rec i de f ier c ă u t a u s e m n e l e vii a le n a t u r i i să le u c H ă . P â n ă a p r o a ­pe de mi j locu l p ă d u r i i n u le eşise n imic în cale. Câini i m e r g e a u a l ă ­t u r i d e s t ăpân i i lor, cu bo tu r i l e s c o r m o n i n d zăpada . î n t r ' o p o i a n ă m i n u n a t de f rumoasă , iv i tă p a r ' c ă d in b a s m , ca o a d e v ă r a t ă g u r ă de rai , p r i n t r e copacii negr i , soare le i eş ind înce t de d u p ă m u n t e , c ău t a p a r ' c ă să o rbească p e vână to r i .

— S o a r e l e ! — R ă s a r e soa re le ! R a r a m v ă z u t u n r ă s ă r i t m a i d i s ­

c re t şi m a i s t r ă luc i to r ca în d i m i ­n e a ţ a aceea. N e a ş t e p t a t , d u p ă o s t âncă să r i d r e p t î n fa ţa Măr i e i o căpr ioa ră . Se auzi u n foc. Căp r ioa r a se p r ă b u ş i cu bo tu l în zăpadă . C â i ­ni t ă b ă r â r ă a s u p r a fi inţei c a r e n u m a i da nici u n s e m n de v ia ţă . Mi - e r a groază , s câ rbă . M ' a m c u t r e m u r a t ca şi c â n d m o a r t e a a r fi t r e c u t p r i n m i n e . O v e d e a m a c u m şi p e Mar ia , t r ă g â n d p a r c ă cu colţ i i d e p ic io ­ru l s u b ţ i r e şi f r u m o s a l c ă p r i ­oare i . A m s ă r i t d in t r ă s u r ă şi m ' a m î n d r e p t a t în fugă s p r e Mar ia . Nu ş t i a m d e ce a l e r g a m , cu p ă r u l v â l -voi. Ce v r e a m să fac ? T r e b u i a să săvâ r şesc ceva, a l t fe l m ' a ş fi su fo ­cat . A m a juns în fa ţa Магіг і . Ea se d ă d u înapo i spe r i a t ă . C u m a r ă t a m D o a m n e , în cl ipa aceea, de-i v e d e a m a t â t a g roază în p r iv i r i ?

— D ă - m i puşca ! — Ce v r e i să faci ? — D ă - m i - o , î ţ i s p u n ! F ă r ă să m a i a ş t e p t î m p o t r i v i r e a

ei, i - am s m u l s a r m a d in m â n ă . Mar i a a î nce r ca t să dea u n ţ ipă t de a ju to r .

— Nici o t e a m ă . N u t e o m o r pe t ine .

D u p ă aceeaş s t âncă se a r ă t ă , ca şi când a r fi c ă u t a t p e c ineva, u n ţ a p to t a t â t de f r u m o s ca şi căp r ioa ra . F ă r ă s ă - m i dau seama , ins t inc t iv , ca la o p o r u n c ă de dincolo de m i n e , a m p u s puşca la ochi şi a m t r a s . P o c n e ­t u l a r m e i m ' a spe r i a t . E r a p e n t r u p r i m a d a t ă când t r ă g e a m cu puşca . C r e d e a m că m ă lov i sem p e m i n e , m ă r ă n i s e m î n p iep t , s a u p e Mar ia . I m i v e n e a să ţ ip . N u m a i v e d e a m n imic în fa ţa ochi lor . D in s t a r ea a-ceas ta m ă t r ez i o m â n ă ca r e m ă b ă t u p e u m e r i .

— B r a v o , d o m n u l e n u t e c r e d e a m u n v â n ă t o r a t â t d e iscusi t .

A m deschis ochii . M a r i a m ă p r i ­vea cu a d m i r a ţ i e , c u d ragos te . L â n ­gă ea şi a p r o a p e de căp r ioa ră , ţ a p u l făcea încă s a l t u r i în aer . S b a t e r i l e se î n c e t i n e a u p e m ă s u r ă ce zăpada din j u r u l lui se m â n j e a m a i m u l t de sânge . In cele d in u r m ă se m a i cu ­t r e m u r ă d e c â t e v a ori , apoi îşi î n ­t in se î nce t b o t u l f r u m o s p e pufu l de z ă p a d ă sp re căp r ioa ră t r e m u r â n d m ă r u n ţ e l d in t o t t r u p u l . Ochi i şi-i

(Urmare în pag. 5-a)

UNIVERSUL LITERAR 9 Decembrie 1939

^Didactică C r o n i c a m u z i c a l ă Şcolarul are î n c ă de v ă z u t U n univers de jocuri, ce-or să doară, Cândva, ca n i ş t e m i n g i care -au căzut ; Ca lecţi i de 'nvăţat pe dinafară. B a l o a n e ce-au sburat uşoare'n vară, S u n t dorurile lui de cer şi lut .

El are, încă , pagini , ce-or să v ină D i n frunţ i le 'ncruntate , î n t â l n i t e Pe străzi î n d imineţ i de plasti l ină. . . Mereu altfel , m e r e u binevenite , Şi, seara, a l u n g a t e , c u l u m i n ă Cu tot, în noaptea lor, de s o m n cernite. . .

E l va af là c u m to tu l e-o citire Umi lă 'n lucruri şi o m e m o r a r e

A celor a p ă r a t e de neş t i re : Plut ir i pe m a r e a purpuri i de sare, Ce 'n l e a g ă n c â n t ă 'n veci şi 'n cimitire, Când s teaguri urcă 'n pomi, printre frunzare.

Materia-1 va duce şi-1 va trage Pr in noţ iuni , lăsându- i amint ir i . Şi 'n ţ ă r m de r â u c u ierburi he l iofage , Un greer va fi p l in de povestiri Cântate , — adevărate spre-a le face, — Urechi i răsuc i te de uimiri !

U n t imp va fi şi va rămâne , poate, Colegul pr im şi camarad sfios Şi se va 'mprieteni cu to t şi toate ; Cu lucruri şi 'ntâmplăr i de sus şi jos, — Cu suluri negre de m ă t a s e 'n coate — Şi pentru note mari v a fi gelos.. .

Problemele-1 vor urmări şi-acasă, Cu si luete, ce-1 vor locui, Ca pe -un hotel , o oră, după masă , Pân ' lecţiile, trudind, îşi va sfârşi...

Iar ora lui de vis ? Tot p e n t r u clasă, Când „visul" va 'ntrebà şi n u va şti .

Va ş t i că 'n veci renaş te t o t ce moare , Că 'n adevăr e - u n loc p e n t r u m i n u n e ,

Că 'n f o r m u l a d i s tanţe i p â n ' l a soare, Mai poate încăpea şi-o r u g ă c i u n e : Sub înţe l easa rugă de-a fi soare Şi -a doua zi, de câte ori apune. . .

Va şt i că, dacă dintr 'un l i tru de apă Noi n e - a m permis să l u ă m o l inguri ţă , Acolo n u m a i e u n l i tru de apă; Că orice adevăr e-o l inguri ţă Ce se vrea pl ină, pentru-a m ă s u r a P e orişice şcolar şi şcolăriţă Cu gândur i de -oameni mari, spre a-i bucura!

Răspunsur i le copilăreşti , ce clare ! Vor fi culese cu-adimirări şi prinse La p ieptul clipei ca mărgăritare , Mereu înt iner i te şi aprinse, F ă c â n d iertată orice întrebare A unor gânduri , poate , vechi şi 'nvinse.. .

Acestea ş i -al te e levul va 'nvăţă, In tot ma i clar şi 'n grea desfăşurare. De-ar creşte ş i de n u le-ar î n v ă ţ a ? O, cea m a i grea din l u m e întrebare ! Dar h a i n a 'n pomi i se va a g ă ţ a , Când cuiburi v a goli c u 'ndemânare. . .

„Vă las de-aceea, versuri, ca să n u vă Găsească — u n băeţel răpit de şcoli, C u m a m fost eu de fruntea lor pleşuvă.. . Şi, zi de zi m a i vii, Suave coli, Vă trec prin ceruri, c u m printr'o etuvă,

V e ş m i n t e albe ce vegh iară boli !".

S T E F A N S T Ä N E S C U

C r o n i c a p l a s t i c ă S A L O N U L O F I C I A L

( C o n t i n u a r e )

D. R. Iosif a r e u n loc de f r u n t e în g r a v u r a r o m â n e a s c ă . D-sa e d i n t r e acei car i î n a i n t e d e S a l o n u l Oficial, deci f ă ră n ă d e j d e a v r e u n e i r e c o m ­p e n s e speciale , se s t r ă d u i a cu o r â v ­nă a d m i r a b i l ă să fo rmeze g u s t u l p u ­b l icu lu i p e n t r u g r a v u r ă . M o n o t i p u -r i le co lora te d e la Sa lon d a u m ă s u ­ra j u s t ă a a r t e i şi p r e g ă t i r e ! sa le . D. M a r c e l Ol inescu p r e z i n t ă l i n o l e u m şi x i lograf ie , l u c r ă r i cu i n c o n t e s t a ­bile cal i tă ţ i şi ca r i n e fac să-1 î n d e m ­n ă m să e x p u n ă cât m a i des.

L e i ia U r d ă r i a n u F r e s c ă

Afişe s 'au t r im i s p u ţ i n e , deşi nu ­m ă r u l celor ce cu l t ivă aces t g e n e des tu l de m a r e .

Expozan ţ i i D -ne l e Li l i Panou , L i t a Bo tez -S to rck , Deş l iu E l e n a şi Ion A -nes t in d a u dovadă , un i i d e m u l t ă in­genioz i ta te , a l ţ i i de spi r i t i nven t iv sau ales s imţ al p e t e l o r de c u l o a r e , — însuş i r i p r e ţ i oa se p e n t r u r euş i t a u -nu i b u n afiş.

E X P O Z I Ţ I A L E L I A U R D Ă R I A N U ( S A L A D E E X P O Z I Ţ I I O. N . T . S T R . W I L S O N ,

8). G R I G O R E M A N E A ( A T E N E U L R O M A N )

E un deosebi t noroc p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă ca Biser ica să p a t r o n e z e a-t â t e a v e a c u r i p i c tu ra . M u l ţ u m i t ă <ei a v e m o t r ad i ţ i e a r t i s t i că şi ope re ca re n e î n d r e p t ă ţ e s c cea m a i o rgo l i ­oasă p r e ţ u i r e .

Dar , în a fa ră de comor i l e t r e c u ­tu lu i , în a fa ră de izvoru l de i n sp i ­

r a ţ i e ce ele r e p r e z i n t ă şi d in care n u m e r o ş i a r t i ş t i a u î n c e r c a t să-ş i t o a r n e u n stil p r o p r i u , aceas tă g e ­ne roasă t r ad i ţ i e a a j u t a t p e r p e t u a ­rea m e ş t e ş u g u l u i frescei p â n ă în z i ­le le noas t r e . In p r e z e n t m a i a les , când compozi ţ ia a î n c e p u t să p r e o ­cupe d in nou p e a r t i ş t i i n o ş t r i cu ­r ioz i ta tea şi i n t e r e su l p e n t r u a c e a ­s tă t ehn i că —• t ehn i că cu u n a t â t de m ă r e ţ t r e c u t — depăşeş t e r â n d u r i l e p ic tor i lor b iser iceş t i p e n t r u a i n t r a în b a g a j u l de e x p e r i e n ţ e al a r t i ş t i ­lor laici . O p e r a d -ne i Le l i a U r d ă ­r i a n u e o p i ldă a r e s f r ânge r i i ce a r e fresca în c r ea ţ iun i l e p ic to r i lo r con­t e m p o r a n i . Deş i d - sa n u a î nce r ca t n ic ioda tă p i c t u r a re l ig ioasă de ca re e a t â t de s t r â n s l ega tă la noi t ehn ica „al fresco", d - n a U r d ă r i a n u în izo­l a rea conaculu i d-sa le de p e B ă r ă ­gan , cu c a l m u l des in te resă r i i , a a-dânc i t p r o b l e m e l e a t â t de g re le a le aces tu i m e ş t e ş u g r e u ş i n d să n e e v o ­ce t oa t ă poezia c â m p u l u i şi a h a r ­nic i lor săi ţ ă r a n i . L u c r a r e a p r i n c i ­pa lă , î n t i t u l a t ă „ B ă r ă g a n u l " e o v a ­s tă compozi ţ ie î n c a r e a r t i s t a n e î n ­fă ţ işează toa te aspec te le m u n c i i c â m p u l u i — de la a r a t u l de p r i m ă ­v a r ă şi p â n ă la me lanco l i ca ves t i r e a ierni i . F i e c a r e d i n aces te scene s u n t p i c t a t e cu î n ţ e l eg e r ea ace lu ia ca re t r ă e ş t e şi s imte la o la l tă f a r ­m e c u l a n o t i m p u r i l o r . Ţ ă r a n i i d -ne i U r d ă r i a n u s u n t au ten t i c i , p a t i n a ţ i d e p u l b e r e a a u r i e a snopi lor , b r o n ­zaţi de soa re le a r ză to r al B ă r ă g a -

de PAUL MIRACOVICI

nu lu i . Compozi ţ ia „ B ă r ă g a n u l " e î m p ă r ţ i t ă p e a n o t i m p u r i , ad ică în p a t r u g r u p ă r i î n t r e car i t r e c e r e a se face pe n e s i m ţ i t e p r i n m i i d e d e ­tali i . P e n t r u c ine n u a t r ă i t în B ă ­r ăgan , i se p a r e o i m e n s ă p u s t i e t a ­t e — p e n t r u d -na U r d ă r i a n u însă — care-1 cunoaş t e a t â t de b ine , el e p r i ­lej de nes fâ r ş i t e v a r i a ţ i u n i de r a p ­sodie.

A m fi do r i t să p u t e m v e d e a fresca d-nei U r d ă r i a n u în or ig ina l —• adică p e zid — d a r g r e u t ă ţ i l e ce a r î n t â m -

L e l i a U r d ă r i a n u Frescă.

Ş t e f a n P o p e s c u M a r i n ă

pina t r a n s p o r t a r e a , fac imposib i lă aceas tă e v e n t u a l i t a t e .

P u ţ i n e l e pe isage în u le i ce m a i e x p u n e d-na U r d ă r i a n u a u aceeaş i p r o s p e ţ i m e de s e n t i m e n t şi aceleaş i f r u m o a s e însuş i r i p e car i i l e - a m r e ­m a r c a t a l te daţi.

D. Gr igo re M a n e a e p r i n t r e p r i ­mi i care se b u c u r ă de fer ic i ta t r a n ­s f o r m a r e a să l i lo r A t e n e u l u i R o m â n , t r a n s f o r m a r e ca r e d e p a r t e d e a fi suf ic ien tă fac t o tu ş i posibi l u n a s ­pect m a i îngr i j i t al expozi ţ i i lor .

Pe i sa je le l impez i a le d- lu i Gr . M a n e a n e t rezesc nos ta lg ia locur i lo r pe ca re l e -a c u t r e e r a t . Mai a les B a l -cicul pe ca re d-sa îl pă răs i se de câ ţ i ­va ani i-a d a t d in nou p r i l e ju l să a-d u c ă c â t e v a p r ive l i ş t i p l i ne d e p o e ­zie. N a t u r i l e m o a r t e de a s e m e n i s u n t c ins t i t şi a t e n t s t ud i a t e . De a l t ­fel d. Manea , în t oa t e l u c r ă r i l e d-sa le e de o conş t i inc ioz i ta te şi de o p r o b i t a t e r a r e .

Sanatorium D i n sa lonul morţ i i d intre pa tur i P r i m a noas t ră zi de pr imăvară Ţi -o t r i m i t e m să te bucuri , să te saturi An ce v ine ţ i - o m tr imite iară.

Nu duci l ipsă de copii şi Soare, Şt ie Ra iu l înger i să rodească; Dar doreşt i şi t u ca f iecare Adierea noas tră pământească . . .

D intr 'un p a t de f i ldeş şi d a n t e l ă A p lecat c u flori de g h i a ţ ă 'n g e n e O fe t i ţă du lce şi rebelă Să-ti a d u c ă întâ i le - i desemne .

Lui Bob Bulgaru

Un prie ten m e l c şi el de s e a m ă ~ Şt ie d r u m u l D u n ă r i i c a 'n p a l m ă Şi urcuşu l Cerului î l urcă Cu fet ita t a iubi tă 'n cârcă .

Ţi-or aduce de la no i d in ţară Pes te măr i şi pes te l u n i t recute P r i m a noas t ră zi de pr imăvară Şi cu flori de vis nedesfăcute. . .

I n s a l o n u l tr i s t a u m a i r ă m a s : Giulg iu l de z ă p a d ă p e s t e perne t ras Fără de putere, b u n u l D u m n e z e u , Urmele de paş i

şi eu.. . M A T E I A L E X A N D R E S C U

Filarmonica. D. Al f red A l e s s a n -drescu n 'a c ă u t a t p e n t r u conce r tu l p e care l-a di r i ja t , s u b nic i o formă, n o u t a t e a . Cu „s imfonia p a t e t i c ă " de Cea ikowsky , a r fi p u t u t p ă r e a ch ia r că a u r m ă r i t u n ţe l opus . Totuş i , d-sa a r e d u s aprec iab i l i m p r e s i a r e -ascu l t ă r i i obos i toa re p r i n t a c t u l şi con t ro lu l ca l i t a t iv a l e x p u n e r i i o r ­ches t r e l e p e ca r e a î n d r u m a t - o , cu b u n u l s imţ şi e l egan ţa de linii ca re îi s u n t cunoscu te .

Conce r tu l în si m i n o r p e n t r u v io -l ină şi o rches t r ă , de S a i n t - S a ë n s a a p ă r u t î n a lese e o n d i ţ i u n i de s o b r i e ­ta te , de r â n d u i a l ă t e h n i c ă şi de s u s ­ţ i ne re expres ivă , m u l ţ u m i t ă ş t i in ţe i de r ea lă e x p e r i e n ţ ă şi d i s t inse lor vede r i m u z i c a l e a le d- lu i S a n d u Albu . I n sfârşi t , e x e m p l u l s t r ă l u c i ­to r de a r t ă componis t ică p e dep l in o rgan iza t ă şi de sp i r i t m u z i c a l s u p e ­r i o r ce es te „Ucen icu l v r ă j i t o r " de P a u l D u k a s , a r e c o n f i r m a t neobos i ta ca r i e ră s imfonică ce i se c u n o a ş t e şi căre ia v i i to ru l îi lasă po r ţ i l e tot deschise , r e c o m p e n s ă f i rească a v a ­lor i i a d e v ă r a t e .

Orchestra „Radio". „Soc ie ta tea de r ad iod i fu s iune" îşi con t inuă la „ A -t eneu" , în f iecare Dumin ică , f ru ­moasa ope ră de p o p u l a r i z a r e a m u ­z i c a s imfonice î n c e p u t e . A l doi lea concer t , d i r i j a t d e d. Al f red A l e s -sand rescu , a c r ea t p r i l e ju l , a t â t de r a r la dispozi ţ ia sol iş t i lor noş t r i , de a se face auzit , v io lonce l i s tu lu i d e i ncon te s t ab i l t a len t , Teodor L u p u . T o n u r i l e s imţ i t e şi de l ica t cu lese de p e coarde , a le aces tu i concer t i s t d e a leasă şcoală şi deosebi tă c ă l d u r ă de e x p r i m a r e , a u găs i t ecou s incer p a ­g in i lor de mlăd ioa să i n sp i r a ţ i e a le concer tu lu i de Lalo , ca re a r fi p u t u t câş t iga ca v i a ţ ă şi cu loa r e dacă a r ­t i s tu l a r fi găsi t o i n t e r p r e t a r e m a i m ă e s t r i t ă î n f r ă m â n t a r e a frasei şi în i n v e n t i v i t a t e a exp re s ivă .

A l t r e i l ea conce r t a d u s la m a x i ­m u m af luen ţa pub l i cu lu i la aces te e x c e l e n t e concer te . A d i r i j a t d. I o ­ne l Pe r l ea , s u b i m b o l d u l că ru ia r o s ­t i r i l e o r ches t r e i a u căpă t a t energ ie , accen t şi f e rmi t a t e , d e s e m n â n d f ă r ă

ă e R O M E O A L E X A N D B E S C H

nici o s l ăb ic iune f iecare d in l a tu r i l e u n u i p r o g r a m de m u z i c ă g e r m a n ă , s e m n a t ă de Gluck , H ä n d e l , Bach , M o z a r t - R e g e r şi B e e t h o v e n . D. I o -h a n n ' S t a d e l m a n n a fost au to r i za tu l şi a p l a u d a t u l solist a l orgei în con­c e r t u l de H ä n d e l şi î n tocca ta şi fu­ga în r e m i n o r de B a c h (orgă solo).

Conce r tu l d-lui George Cocea. C u ­noscă to r şi exempl i f i ca to r al şcoalei p u r i s t e a v io lonce lu lu i p r o p o v ă d u i ­te de i n e g a l a t u l Casa is şi d e m a r e l e s ău co l abora to r d idact ic , v io lonce­l i s tu l D i r an A l e x a n i a n , d. Geo rge Cocea r e p r e z i n t ă în f iecare c o n c e r t al d -sa le cu deoseb i t ă gr i je , p r i c e ­pe re şi f ine ţe aces te p r inc ip i i e s t e ­t ice de nobi lă esen ţă . I n u l t i m a d-sa le apa r i ţ i e de l a „Dal les" , d. C o ­cea a aşeza t î n m i e z u l p r o g r a m u l u i a les , o a d m i r a b i l ă s o n a t ă d e B e e t h o ­ven , r a r a scu l t a t ă şi de o m a r e p l i ­n ă t a t e muz ica lă şi s u b s t a n ţ i a l i t a t e i n s t r u m e n t a l ă p r e c u m şi o sona tă de B r a h m s (mi mino r ) .

Concur su l la p i a n a l d- lu i Ion F i -l ionescu a asoc ia t concer tu lu i e l e ­m e n t e de s t i l iza t m e ş t e ş u g sonor .

Concertul d-rei Christina Stavra-che. R e s u r s e l e a p t e d e p r e ţ i o a s e d e s -vol tă r i , i nd ica te s u b v a r i a t e a spec te de i n t e r p r e t a r e voca lă de d -şoara Chr i s t i na S t a v r a c h e în concer tu l d a t de d-sa la „ D a l l e s " m e r i t ă să fie î n r e g i s t r a t e p r i n t r e cele m a i p r o ­m i ţ ă t o a r e p r e z e n t ă r i m u z i c a l e t i n e ­reş t i a le s t ag iune i . G las d e e m i s i u n e încă neomogenă , d a r cu v ă d i t e î n ­suş i r i de u ş u r i n ţ ă şi joc de t i m b r a ­re, î nc l ina re că t r e l i edu l de c a r a c ­ter , fantes ie r e m a r c a b i l ă în găs i rea d e in f l ex iun i suges t ive , de a tmos fe ­ră, d e p las t ică a r i t m u l u i , d-şoara S t a v r a c h e înscr ie înzes t r ă r i i d-sale p e r s p e c t i v e de va lo r i f i ca re a r t i s t ică d e m n e de a t en ţ i e . P e r s e v e r e n ţ a şi m i n u ţ i o z i t a t e a cu ca re d-sa îşi va c o m p l e t a agon is i rea u n e i ş t i i n ţ e a-p r o f u n d a t e a c â n t u l u i , vo r dec ide ca r ie ra d-sa le de m a i t â r z iu . M ă r t u ­r i i le p r e z e n t u l u i o a n u n ţ ă des tu l de favorabi l , p e n t r u a cons t i tu i u n m o ­t iv b ine jus t i f ica t de m u n c ă , s t r ă ­d u i n ţ e şi n ă z u i n ţ e f rumoase .

Cronici germane

D e s p r e d u h u r i — Sau: pe marginea romantismului german —

A m iub i t î n t o t d e a u n a p a r a d o x u l şi t o c m a i d e a c e e a v r e a u să s c r i u azi d e s p r e r o m a n ­t i s m u l n e m ţ e s c . L a f e l cu c r o n i c i l e p r e c e ­d e n t e , a c e s t e g â n d u r i n u v o r să f i e d e c â t n i ş t e n o t i ţ e p e n t r u u n s t u d i u p e care-4 p r o ­m i t p e n t r u m a i târz iu . I n or i ce c a z î n s ă . f a p ­t u l că e v o c tocmai azi r o m a n t i s m u l , v a a p a r e m u l t o r a ca u n n o n s e n s ; şi n u e s t e . î m i p l a c e i n s ă a e r u l a c e s t u i c u r e n t l i t erar ş i p o a t e că aducândfu-l î n t r e o a m e n i , v o i u a r ă t a u n coilţ d e cer s e n i n , în tr 'o l u m e h a o t i c ă . Ş i n u m ă g â n d e s c n u m a i ta o p e r e l e c a r e a p a r ţ i n a-ces te i şcol i , ci m ă g â n d e s c şi la f e l u l d e a v e d e a şi a t r ă i v i a ţ a , d e a t r e c e b u s n a p r i n ea , a ş a c u m a u f ă c u t - o m u l ţ i scr i i tor i , î n f r u n t e c u E. T. A . H o f f m a n n . Era u n t i m p d e p o é s i e , c â n t e c , p r i b e g i e ş i b e ţ i e , p e c a r e n i ­m e n i , n i c i o d a t ă , mu-il v a m a ; p u t e a r e f a c e , c u î n t r e g f a r m e c u l şi c u t o a t ă g r a ţ i a sa.

T i t l u l a c e s t e i î n s e m n ă r i s ă n u p a r ă c ă u t a t s a u d e p l a s a t . „ D e s p r e duhuri", scr ia o d a t ă u n p r i e t e n - p o e t A c e s t e d o u ă c u v i n t e e v o c ă m a i b i n e d e c â t o r i c a r e a l t e l e î n t r e g r o m a n ­t i s m u l g e r m a n , a d i c ă r o m a n t i s m u l p r o p r i u zis . P e n t r u c a n u s u n t o a r e toţ i s cr i i tor i i a c e i a n i ş t e m i n u n a t e d u h u r i , c a r e p l u t e s c î n t o a t e c o l ţ u r i l e l u m i i ? U n d u h e s t e l u m i n o s u l şi f r u m o s u l E i c h e n d o r f f , u n d u h e D e la M o t t e F o u q u é , M ü l l e r , S c h l e e m a c h e r , F i c h t e ş i to ţ i c e i l a l ţ i m a g i , v r ă j i t o r i a i o u v â n t u l u i ş i a i g â n d u l u i . Ş i a p o i ce e — d a c ă n u t o t u n d u h ? — r e v i r i m e n t u l lor , b ă t a i a l or d e i n i m ă , c a r e a p r i n s e s e t o a t e ţ ă r i ş o a r e l e G e r m a n i e i , t r e ­c â n d p e s t e h o t a r e d e p r i n c i p a t e ş i d u c a t e ? M a i a u t e n t i c şd m a i p u t e r n i c , m a i v i u ş i m a i i m p e t u o s (dar p o a t e m a i p u ţ i n e s t e t i z a n t şi l i vresc ) , r o m a n t i s m u l g e r m a n e s t e m a i r e p r e ­z e n t a t i v şd m a i g r e u d e î n ţ e l e s u r i d e c â t ce l f r a n c e z , c a r e m i e u n e o r i m i - s e p a r e a fi m a i m u l t u n c o n g l o m e r a t d e c â t u n to t . A p r o a p e to t c e s'a c r e a t î n c a d r u l r o m a n t i s m u l u i ger ­m a n , e o e n t i t a t e spirituallă i n d i s o l u b i l ă .

A u i z v o r â t d i n a c e s t c u r e n t o s e a m ă d e o p e r e d e c a r e n u c r e d că o i n i m ă d e o m (şi d e poe t ) s'ar p u t e a d e s l e g a v r e o d a t ă . D i n „ M a n u a l u l p e r f e c t u l u i c e t i t or" p e care-1 s u ­g e r a o d a t ă d. M i r c e a E l i a d e a c e s t e a n'ar p u ­t e a s ă l i p s e a s c ă ; a s t f e l în tr 'o p r i m ă v a r ă l u ­m i n o a s ă ar t r e b u i m e r e u r e c i t i t ă n u v e l a : „ A u s d e m L e b e n e i n e s T a u g e n i c h t s ' , t o a m n a „ U n d i n e " . iar iarna, la f l ăcăr i l e c ă m i n u l u i , p o v e ş t i l e l u i H o f f m a n : „ D e r S a n d m a n n " , „ D a s M a j o r a t " s a u „ D o g e u n d D o g a r e s s e " . In

c e e a c e p r i v e ş t e e t e r n a d u r a t ă a a c e s t o r cărţii, v a l o a r e a c a r e l e t r e c e d i n c o l o d e t i m p , s ă n e g â n d i m d o a r la „ U n d i n e " a lu i F o u q u é , care a d e v e n i t , n u d e m u l t , a c e a p i e s ă d e n e u i t a t , p l i n ă d e n e b ă n u i t e m i n u n i : „ O n d i n e " a lu i G i r a u d o u x . L u m i n ă d i n l u m i n ă , r o m a n ­t i s m u l t r e c e î n t r ' u n c i u d a t n e o r o m a n t i s m , p e care -1 p a r c u r g e m azi , p o a t e f ă r ă să n e d ă m p r e a b i n e s e a m a . P o e s i e şi a r m o n i e , m u ­z ică şi r i t m , r o t u n j i m e ş i l u s t r u , i a tă t o a t e a t r i b u t e l e p e care l e p u t e m a l ă t u r a epoc i i . Căci iată-4 p e G o e t h e , î m b r ă c â n d h l a m i d a a c e a s t a :

„Kennst du dan Land wo die Zitronen blülm, „Im dunkeln Laub die Goldorangen gluhn ? „Die Myrthe still, und hoch der Lorbeer steht, ,,Ein süsser Wind vom blauen Himmel weht; „Kennst du es wohl? Dahin, dahin, „Macht ich mir dir, o mein Geliebter, ziehn!"

(„Mignon")

D e b u n ă s e a m ă că a c e s t e v e r s u r i s u n t d i n ­tre c e l e m a i f r u m o a s e ş i m a i p o e t i c e p e c a r e G o e t h e l e - a s c r i s v r e o d a t ă , ş i - a c e a s t a t o c m a i f i i n d c ă p r i n c a r n e a lor p â r g u i t ă s u b s o a r e l e ca ld a l I ta l i e i , t r e c e c a u n fir c o n d u c ă t o r , d o ­rul , „ d i e S e h n s u c h t " , c a r e c a r a c t e r i z e a z ă m a i b i n e d e c â t or i ce r o m a n t i s m u l î n t r e g .

T r ă g â n d u - ş i r ă d ă c i n i l e d i n v i s , a d r e s â n d u -s e tot u n e i s tăr i , p e c a r e n u ş t i u c u m s'o n u ­m e s c m a i b i n e : t r a n s ă , v i s , h i p n o z ă , r o m a n ­t i s m u l g e r m a n e s t e s â m b u r e l e d u l c e a l u n e i a d i n l i t e r a t u r i l e c e l e m a i b o g a t e şi m a i d e n s e a l e l u m i i . E d r e p t c ă p e n t r u a a j u n g e la e l , t r e b u e s ă t r e c e m p r i n K l o p s t o c k ş i p r i n m u l ţ i a l ţ i a u t o r i r e c i ş i d u r i ca g r a n i t u l , î n s ă ţinita a c e a s t a m i s e p a r e d i n c a l e - a f a r ă d e a t r a c t i v ă . . F â n t â n i , m i n u n a t e j o c u r i d e apă , c ă l ă t o r i car i t r e c p r i n p ă d u r i ş i c â n t ă , f e c i o a ­r e c u p l e t e b l o n d e , t i n e r i a v e n t u r i e r i ş i p i c ­tor i car i r ă t ă c e s c p r i n c a s t e l e p ă r ă s i t e , ia tă o l u m e p e c a r e o p o a t e dori ş i i u b i n u n u m a i u n d u l c e s u f l e t d e f e m e e , ci ş i o m u l s ă t u l d e a m a r e l e şi s t r a n i i l e h â r t o a p e a l e v i e ţ i i , c a r e c u o d u l c e r ă u t a t e n e p u n e î n a i n t e a o c h i l o r m e r e u m a i m u l t e t a n k u r i ş i s â r m e g h i m ­p a t e . Ş i p o a t e că a şi v e n i t v r e m e a să n e î n ­t r e b ă m , o d a t ă c u p o e t u l : „ m a i s o u s o n t l e s n e i g e s d 'antan?" .

I n c ă u t a r e a z ă p e z i l o r , să n e m a i a p r o p i e m de r o m a n t i c i .

ŞTEFAN BACIU

9 Decembrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 5

C â n d P a v e l A n t o n â c i a a s p i r a t a e r d e A p r i l i e şi a v ă z u t c e r u l p a l i d , v r ă b i i şi v e r ­d e a ţ a p r o a s p ă t ă d i n g r ă d i n i ţ ă , a î n ţ e l e s c ă a c e a s t a îi e r a c e a d i n u r m ă p r i m ă v a r ă . G â n ­d u l m o r ţ i i n u 1-a s p e r i a t ; d o a r i - a l ă m u r i t şi m a i b i n e s i t u a ţ i a P a v e l A n t o n â c i a z â m b i t s o ţ i e i .

— C e a e r ! C â t e d e f r u m o s a f a r ă ! — N u ţ i - e f r i g ? 1-a î n t r e b a t N a d e j d a V a -

s i l i e w i a . A c u m , n ' a v e a d e c â t u n s i n g u r g â n d : s ă n u v a t ă m e s ă n ă t a t e a s o ţ u l u i , ci d i m p o ­t r i v ă , s ă - i a j u t e .

— N u , a r ă s p u n s P a v e l A n t o n â c i , o f t â n d a d â n c . M ă s i m t m a i b i n e a c u m . R ă s u f l u m a i u ş o r .

N a d e j d a V a s i l i e v n a 1-a s ă r u t a t p e f r u n t e ş i a e ş i t . T o a t ă z i u a , b o l n a v u l a f o s t l i n i ş t i t şi a t ă c u t ; m u s e m a i î n ă b u ş e a . S e t o t u i t a î n g r ă d i n ă , i a r s p r e s e a r ă a c e r u t s ă s e а ш п с е . p e b a l c o n g r ă u n ţ e p e n t r u v r ă b i i . V ă z â n d

c u m m ă n â n c ă p ă s ă r i l e , a m a i z â m b i t o d a t ă -Z i u a u r m ă t o a r e şi t o a t ă s ă p t ă m â n a a u t r e ­

c u t î n l i n i ş t e . S e p ă r e a c h i a r că u m f l ă t u r i l e p r e v e s t i t o a r e d e r ă u s c a d . T o t u ş i , P a v e l A n ­t o n â c i s 'a s c h i m b a t . P r i v e a c e a s u r i î n t r e g i l a v r ă b i i , m u m a i c i t e a şi N a d e j d a V a s i l i e v n a b ă n u i a lin O'Chii l u i g â n d u r i s f r e d e l i t e şi t a i n i c e .

— P a v e l A n t o n â c i , — 1-a î n t r e b a t î n t r ' o zi s o ţ i a , — l a c e t e g â n d e ş t i ? D e c e n u - m i s p u i n i m i c ?

— L a c e m ă g â n d e s c ? P a v e l A n t o n â c i a r â s . — L a t e s t a m e n t . — D e c e v o r b e ş t i a s t f e l ? A p o i , a d e v e n i t s e r i o s . — N a d e j d a , t r e b u e s ă - ţ i v o r b e s c . D a r , d i n c a u z ă că n u s e h o t ă r î s e î n c ă s a u

d i n c a u z ă că a v e n i t d o c t o r u l , a a m â n a t d i s c u ţ i a .

I n s f â r ş i t , î n p r i m e l e z i l e a l e lu i M a i , c â n d î n v e r z i s e t o a t ă g r ă d i n a şi d i n m ă n ă s t i r e a a p r o p i a t ă v e n e a u s u n e t e v o i o a s e d e c l o p o t e , d u p ă c e a f o s t s c o s î n b a l c o n , P a v e l A n t o ­n â c i a s p u s s o ţ i e i :

— N a d e j d a . n ' a m d e c e s ă m ă a s c u n d d e t i n e . E f o a r t e p i !acu t s ă t r ă e ş t i p r i m ă v a r a , da r . . . m ă ' n ţ e l e g i . . . P r i n u r m a r e . . . — P a v e l A n t o n â c i a o f t a t . — M ' a i i u b i t m u l t . M u l t .

— A d u - ţ i a m i n t e , — a r ă s p u n s N a d e j d a V a s i l i e v n a , c u g l a s t r e m u r â n d .

— T e - a m f ă c u t să s u f e r i . A i s ă m ă i e r ţ i ? — N u v o r b i a ş a ! N u t r e b u e ! N ' a m c e să - ţ i

i e r t . N a d e j d a V a s i l i e v n a l o v e a c u m â n a î n b a ­

l u s t r a d ă . — P o a t e că a i să m ă i e r ţ i , t o t u ş i , — a c o n ­

t i n u a t P a v e l A n t o n â c i , î n c e t şi r a r . A c u m î n s ă e v o r b a d e a l t c e v a .

A s u s p i n a t , ş i - a î n d r e p t a t h a i n a ş i ş i - a a p r i n s o ţ i g a r ă .

— Ş t i i c ă e x i s t ă o f e m e i e p e c a r e a m i u b i t - o ?

— Ş t i u — Ş t i i c ă a m şi e u o f a t ă ? — Ş t i u — V o i , a d i c ă t u şi A n a P e t r o v n a . v ' a ţ i

u r î t t o t d e a u n a . — T e a s c u l t . A s c u l t şi v o i a s c u l t a t o t ce

î m i ve i m a i s p u n e . N a d e j d a V a s i l i e v n a s e ţ i n e a c u d e g e t e l e

î n c l e ş t a t e d e b a l u s t r a d ă . — P e n t r u c ă î n c u r â n d v o i m u r i , t e r o g

s ă - m i f a c i o f a v o a r e , p o a t e c h i a r o j e r t f ă . Ş i p e ea l a f e l . U i t e , i - a m f ă c u t o s c r i s o a r e .

P a v e l A n t o n â c i a a r ă t a t s o ţ i e i u n p l i c . — D u p ă m o a r t e a m e a , n u v e ţ i a v e a ce

î m p ă r ţ i . C â t e ş i t r e i a m s u f e r i t m u l t î n v i a ţ ă . O a r e m ă v e ţ i u r î şi d u p ă c e v o i m u r i ?

— Ş i ce n e c e r i ? — V ă c e r să v ă î m p ă c a ţ i , v ă c e r i e r t a r e

r e c i p r o c ă , să p o t m u r i l i n i ş t i t . N a d e j d a V a s i l i e v n a n u i - a r ă s p u n s i m e d i a t . — V r e i să c ă d e m u n a î n b r a ţ e l e a l t e i a ?

V o c e a î i e r a s u r d ă şi î n e c a t ă . - - N u . I e r t a ţ i - v ă u n a p e a l t a şi a m â n d o u ă

p e m i n e . Ea să n u m a i b l e s t e m e c a s a a s t a . i a r tu . . . s ă n u r e s p i n g i p e f a t a m e a .

N a d e j d a V a s i l i e v n a t ă c e a . — F a t a ? F i i c a t a a r fi p u t u t s ă f ie n u m a i

d e l à m i n e . A l t e f e t e n ' a i . — N a d e j d a . — P a v e l A n t o n â c i a î n g ă l b e ­

n i t , — a m o m a r e v i n ă f a ţ ă d e t i n e . D a r . . fă a ş a , p e n t r u D u m n e z e u .

S o ţ i a s t a ca d e p i a t r ă . D i n c â n d î n c â n d . o c h i i î i l u c e a u . T o t u ş i , a p u t u t s ă s e s t ă p â ­n e a s c ă .

— P a v e l A n t o n â c i , să n u t e t r a g ă c u r e n t u l . A î n c h i s u ş a c a r e d a î n c a s ă şi a a d ă o g a t .

e ş i n d : — S ă n u m a i v o r b i m d e a s t a -P a v e l A n t o n â c i a t ă c u t . î n t â i a s t a t n e m i ş ­

ca t , a p o i a p l â n s c u l a c r i m i u s t u r ă t o a r e , d e b ă t r â n e ţ e . I s e p ă r e a că e s i n g u r , p ă r ă s i t în a c e a s c â n t e i e t o a r e l u m e d e p r i m ă v a r ă . A r fi v r u t s ă f i e c o p i l , să -1 fi l u a t m a m a i n b r a ţ . ' . să -1 fi d e s m i e r d a t d u l c e - d u l c e . D a r , î n u r m a iu i e r a o v i a ţ ă t r ă i t ă , a t â t d e n e f e r i c i t ă . C e a f ă c u t e l î n v i a ţ ă ? A f ă c u t d o u ă f e m e i să » u f e r e , a s u f e r i t ş i el . . .

N a d e j d a V a s i l i e v n a s 'a î n t o r s . A c u m e r a a l t a , v e c h e a p r i e t e n ă , m e d i c , i n f i r m i e r ă . D a r , d i s c u ţ i a a v u t ă c u s o ţ i a i - a l ă s a t lu i P a v e l A n t o n â c i o i m p r e s i e p e n i b i l ă . î ş i c u n o ş t e a b i n e n e v a s t a : d a c ă , î n c l i p a a c e e a , n ' a a v u t ce s ă - i s p u n ă , î n s e a m n ă că d u ş m ă n i a e p r e a î n r ă d ă c i n a t ă .

„ M ă s u p u n " , a h o t ă r î t b o l n a v u l : , . a m fă­c u t g r e ş e l i , a m p ă c ă t u i t ; a c u m t o a t e a c e s t e a m ă a p a s ă . N ' a m s ă m a i v ă d n i c i pe A n a P e t r o v n a , n i c i p e N a t a ş a . M ă s u p u n " .

Ş i - a a d u s a m i n t e d e b ă i a t u l l u i l e g i t i m , A n d r i u ş a , s t u d e n t l a u n a d i n u n i v e r s i t ă ţ i l e d i n S u d u l ţ ă r i i .

- - D e c e n u - i s c r i i l u i A n d r i u ş a ? 1-a î n t r e ­b a t s o ţ i a . S ă v i n ă să t e v a d ă .

— A r e e x a m e n e , d e c e să -1 t u r b u r ? C u i e ş t i e c e a r c r e d e !

„ A m s ă m o r , t o t u ş i ? " a v r u t să s p u n ă P a v e l A n t o n â c i , d a r a o f t a t n u m a i .

— D a c ă s t ă r u i , p o t să- i s c r i u . P e l a m i j l o c u l l u i M a i , P a v e l A n t o n â c i s 'a

s i m ţ i t d e o s e b i t d e r ă u . D e ş i î l s c o t e a u m g r ă d i n i ţ ă ş i c ă u t a s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă d i n b i n e f a c e r i l e p r i m ă v e r i i , r ă s u f l a r e a i s e î n ­g r e u n a t o t m a i m u l t . C h i n u i t d e h i d r o p i z i e . n u p u t e a d o r m i . I n n o p ţ i l e a c e l e a f ă r ă s o m n . s o ţ i a î l f r i c ţ i o n a — p â n ă l a i s t o v i r e — p e p i e p t ş i p e s p a t e . I n s f â r ş i t , i - a u f ă c u t o b a i e d e a b u r sec . B a i a a c e i a e r a a t â t d e d u r e r o a s ă , î n c â t P a v e l A n t o n â c i s e î n c o r d a d i n r ă s p u t e r i c a s ă n u s t r i g e . C â n d m e d i c i i a u p l e c a t , s ' a î n t o r s şi, c ă u t â n d s ă a s c u n d ă s o ţ i e i l a c r i m i l e , a g e m u t :

— P e n t r u c e m ' a u c h i n u i t ? A d o u a z i d i m i n e a ţ ă , a s u f e r i t m u l t . II

s f â ş i a g r o z a v p o v e s t e a i u b i r i i lu i , î l î n s p ă i ­m â n t a m o a r t e a . L i l i a c u l e r a p r o a s p ă t , d e u n v i o l e t p a l , c u p i c ă t u r i d e r o u ă . T r ă g â n d p e n a s m i r o s u l d e l i l i a c , b o l n a v u l a p i p ă i t f lo­r i l e c u d e g e t e l e - i s l ă b i t e . A z â m b i t a m a r , a m i n t i n d u - ş i c ă n i c i o d a t ă n ' a p u t u t g ă s i l a l i l i a c f io r i c u c â t e c i n c i p e t a l e , s i m b o l a l f e r i c i r i i . A p o i , î n c h i z â n d o c h i i , a î n c e p u t să g â n d e a s c ă l a D u m n e z e u . U i t a s e d e v i a ţ a l u i , d e p r i e t e n i , d e d u ş m a n i ; i s e p ă r e a că D u m ­n e z e u e x i s t ă şi că a c e l l i l i a c ş i , î n g e n e r a l , f l o r i l e m i n u n a t e şi i u b i r e a m i n u n a t ă s u n t

o a r t e a d e B O R I S Z A I Ţ E V

m ă r t u r i i şi m a n i f e s t ă r i a l e D o m n u l u i . A d u -c â n d u - ş i a m i n t e d e f e m e i l e p e c a r e l e i u b i s e , a g â n d i t c ă n ' a c u n o s c u t i u b i r e a m i n u n a t ă , n e p ă m â n t e a s c ă , p e c a ; e o v i s a s e î n t i n e r e ţ e . A t u n c i a l u a t d i n n o u l i l i a c u l , 1-a s ă r u t a t ş i a r u g a t î n g â n d p e D u m n e z e u să -1 i z b ă ­v e a s c ă m a i r e p e d e d e v i a ţ a l u i n e n o r o c i t ă , p l i n ă d e s u f e r i n ţ e .

I n a c e e a ş s e a r ă , a s c r i s f i u l u i s ă u . S c r i ­s o a r e a a v e a u r m ă t o r u l p a s a g i u : , ,Aş v r e a să t e v ă d , A n d r e i . N u n e - a m v ă z u t d e m u l t . T u m ' a i u i t a t , p o a t e , d a r e u n u t e - a m u i t a t . E ş t i f i u l m e u . E r a i c o p i l c u p ă r u l n e g r u c â n d o d u c e a m m a i b i n e d e c â t a c u m . A z i , pe l â n g ă o b o a l ă g r e a , d e c a r e n ' a m p u t u t să s c a p , î n d u r p o v a r a g r e ş e l i l o r v i e ţ i i . T r e b u e s ă ş t i i că , a f a r ă d e m a m a t a , a m fos t i n t i m p â n ă ' n v r e m e a d i n u r m ă c u a l t ă f e m e i e , A n a P e t r o v n a G o r e a i n o v a , d e l à c a r e a m o f a t ă , N a t a ş a . N a d e j d a V a s i l i e v n a ş t i e . M ă a p a s ă g â n d u l că e a n u s 'a î m p ă c a t ş i p e s e m n e n i c i n u s e v a î m p ă c a v r e o d a t ă c u A n a P e ­t r o v n a , a v â n d , f i r e ş t e , m o t i v e t e m e i n i c e . A i p u t e a s ă a d ă o g i şi d e z a p r o b a r e a t a , d a r e ş t i î n c ă p r e a t â n ă r . I ţ i u r e z o v i a ţ ă l i n i ş t i t ă şi l u m i n o a s ă . Ţ i n e m i n t e , p r i e t e n e , c ă i u b i r e a e c e a m a i m a r e f e r i c i r e şi c e a m a i m a r e d u r e r e a o m u l u i şi c a u t ă s ă - ţ i f ă u r e ş t i o v i a ţ ă m a i d e m n ă d e c â t a p ă r i n t e l u i t ă u . D e m i n e î n s ă a i m i l ă d a c ă p o ţ i ; d a c ă m ă i u ­b e ş t i c â t d e p u ţ i n , a j u t ă - m ă : d u p ă m o a r t e a m e a . n u r e s p i n g e p e A n a şi s u s ţ i n e p e N a ­t a ş a ; o r i o u m , e a ţ i - e s o r ă " .

S c r i s o a r e a 1-a o s t e n i t m u l t . P a v e l A n t o n â c i a p e t r e c u t n o a p t e a f ă r ă s o m n , î n ă b u ş i n d u - s e şi p r i v i n d ou o c h i m a r i f l a c ă r a l u m â n ă r i i . N a d e j d a V a s i l i e v n a î l î n g r i j e a . B o l n a v u l t ă c e a , o f t a ş i îşi d u c e a d e s e a r i m â n a la

i n i m ă . A ş a a t r e c u t o zi , o n o a p t e şi î n c ă o zi. A t r e i a n o a p t e , a c c e s e l e a u d e v e n i t m a i v i o l e n t e P e l a o r a d o u ă , P a v e l A n t o n â c i a ş o p t i t :

— N a d e j d a , m o r . S o ţ i a 1-a î m b r ă ţ i ş a t d i n s p a t e ş i 1-a s t r â n s ,

ca şi c u m n ' a r fi v r u t s ă - i d e a d r u m u l . — S o ţ i o a r ă . . . N a d e j d a . . . S o ţ i e c r e d i n c i o a s ă ,

n ' a i s ă m ă p o ţ i o p r i l â n g ă t i n e . T o t u ş i . î n ­c e a r c ă .

A p o i , a î n c e p u t s ă r ă s u f l e m a i d e s ; f a ţ a i s 'a s t r â m b a t . N a d e j d a V a s i l i e v n a a b i a î ş i m a i ţ i n e a l a c r i m i l e . I n o d a i a d e a l ă t u r i s t ă t e a

l i n i ş t i t ă o i n f i r m i e r ă . D e o d a t ă , î n t r ' o p a u z ă î n t r e d o u ă c h i n u r i , P a v e l A n t o n â c i a î n g â n a t :

T e s p e c t a m s u p r e m a m i h i c u m v e n e r i t h o r a . T e t e n e a m m o r i e n s . d e f i c i e n t e m a n u x ) . Ş i a s ă r u t a t m â n a s o ţ i e i . N a d e j d a V a s i -

L e v n a n ' a î n ţ e l e s c u v i n t e l e a c e l e a , d a r l e - a s i m ţ i t .

D u p ă a c e e a , b o l n a v u l a r o s t i t c u g r e u t a t e : — I a r t ă - m ă , N a d e j d a . N a d e j d a , i a r t ă - m a . N a d e j d a V a s i l i e v n a ş t i a d e s p r e ce v o r b e a

s o ţ u l . A p l â n s s 'a l i p i t c u c a p u l d e o b r a z u l l u i . I s 'a r u p t i n i m a c â n d a v ă z u t o c h i i m a r i şi c a m a s p r i a i b o l n a v u l u i , o c h i p e c a r i î i

i u b e a d e a t â t a t i m p şi c a r i e r a u a t â t d e c h i n u i ţ i . P a v e l A n t o n â c i a d a t t ă o u t d i n c a p ş i a s p u s :

— A ş a . D i m i n e a ţ a , a m u r i t . L - a u î n m o r m â n t a t î n t r ' o J o i , î n d a n g ă t u l

c l o p o t e l o r d e l à m ă n ă s t i r e . N a d e j d a V a s i l i e v n a şi A n d r e i , s o s i t d e d i m i n e a ţ ă , a u f o s t i a s l u j b ă . C e r u l e r a a l b a s t r u şi c r i s t a l i n ; î n b i ­s e r i c ă v e n e a u l u m i n a , v i a ţ a . P r i v i n d p e t a t ă l s ă u o a r e z ă c e a p e c a t a f a l c , A n d r e i şi 1-a

a m i n t i t v o i n i c şi v i o i . Ş i - a a d u s a m i n t e d e s c r i s o a r e a p r i m i t ă c u c â t e v a z i l e î n u r m ă şi a î n ţ e l e s d e c e p ă r i n t e l e a v e a a c c e s e d e m â h ­n i r e . A î n ţ e l e s d e c e m a m a a î n c ă r u n ţ i t î n a i n t e d e v r e m e şi d e c e î n c a s ă e r a î n ­c o r d a r e .

A v e n i t t i m p u l s ă - ş i i a r ă m a s b u n d e l à m o r t . M a m a a s t a t m u l t ă v r e m e l â n g ă c o ş c i u g , n e p u t â n d s ă s e d e a l a o p a r t e . A n ­d r e i a î n c h i s o c h i i . C â n d s 'a u i t a t d i n n o u l a t a t ă l s ă u , l â n g ă c o ş c i u g s t ă t a a o d o a m n ă î n a l t ă , î n d o l i u , ş i c a r e s ă r u t a m â n a m o r t u l u i . E r a a t â t d e s l ă b i t ă , î n c â t a b i a s e m a i ţ i n e a

p e p i c i o a r e . , , U i t e - o p e G c r e a i n o v a " , a ş o p t i t c i n e v a . A n d r e i a s i m ţ i t u n f i o r r e c e . I a t - o i u b i r e a „i lui"! I u b i r e a t a t e i , d u r e r e a m a m e i . A n d r e i a p r i v i t - o c u l u a r e - a m i n t e . „ C u ce l -o fi c u c e r i t ? " E r a o d o a m n ă o b i ş n u i t ă , c u m s e g ă s e s c c u m i i l e . „ A r e o f a t ă , p e s o r ă - m e a . S o r a m e a ! Ş i e l e n ' a u p u t u t s ă f ie d e f a ţ ă la s f â r ş i t u l l u i ! " ;

D u p ă t e r m i n a r e a s l u j b e i , l a e ş i r e a d i n b i ­s e r i c ă , A n d r e i ţ i n e a p e m a m a d e b r a ţ . C o ş ­c i u g u l v e n e a î n a i n t e a l o r . C o r t e g i u l s e m i ş c a î n c e t , p r i n t r e m o n u m e n t e a l b e . î n m o r m â n ­t a r e a s e f ă c e a î n n o u l c i m i t i r a l m ă n ă s t i r i i , d e c u r â n d î n f i i n ţ a t . P e n t r u c i m i t i r s e l u a s e o p ă ş u n e , ş i e l e r a î n c ă p l i n d e f l o r i ; d o a r î n t r ' u n co l ţ d e p ă r t a t se z ă r e a u d o u ă m o r ­m i n t e . P a v e l A n t o n â c i a fo s t î n g r o p a t a l t r e i l e a î n c i m i t i r u l a c e l a . C ă d e l n i ţ e l e z ă n g ă ­n e a u , t ă m â i a î m p r ă ş t i a f u m v â n ă t ; e r a u n a m u r g a u r i u ; la o r i z o n t f u g e a u n f u m a l b : t r e c e a u n t r e n . C o l i n e l e a l b a s t r e -din j u r

î ş i l u a u r ă m a s b u n d e l à z i u ă . I n v r e m e ce c o ş c i u g u l e r a s c o b o r î t î n g r o a p ă , N a d e j d a _ V a ­s i l i e v n a s 'a c l ă t i n a t ş i e r a s ă c a d ă . A n d r e i a s u s ţ i n u t - o . I - a s p u s : „ M a m ă , m a m ă ! " Ş i s ' a î m b ă r b ă t a t p e el î n s u ş i . D a r , d u p ă c e a u p l e c a t s t r ă i n i i , a h o h o t i t î n d e l u n g , î m p r m n ă c u m a m a , l a m o r m â n t u l t a t ă l u i s ă u ,

A t r e c u t o s ă p t ă m â n ă . I n s e r a . A n d r e i s e p l i m b a î n g r ă d i n i ţ ă , p r i n t r e p l o p i . D i n t r ' u n • •olţ î n d e p ă r t a t a l g r ă d i n i i , a r u p t u n b u c h e t d e l i l i a c . I n b a l c o n s e p r e g ă t e a m a s a p e n t r u c e a i u l d e s e a r ă . N a d e j d a V a s i l i e v n a , p a l i d ă ş: t ă c u t ă , ş e d e a î n t r ' u n j i l ţ . D a m ă n ă s t i r e a u n d e s e o d i h n e a s o ţ u l ei , t r ă g e a u c l o p o t e l e ; în v ă z d u h s e r o t e a u p o r u m b e i t r a n d a f i r i i

— M a m ă , — a s p u s A n d r e i , f ă r ă m u l t ă h o t ă r î r e î n g l a s , — t r e b u e s ă - ţ i v o r b e s c î n t r ' o c h e s t i e f o a r t e i m p o r t a n t ă

— C e e s t e ? B ă i a t u l a i n t r a t î n c a s ă , a p o i s 'a î n t o r s

c u s c r i s o a r e a t a t ă l u i s ă u . — I a t ă . . . m a m ă , i a r t ă - m ă d a c ă î ţ i v o i t u r ­

b u r a s u f l e t u l , da r . . . m i s e p a r e . . . c ă t r e b u e . A e x p l i c a t , î n c u r c â n d u - s e , c ă n u p o a t e s ă

n e s o c o t e a s c ă c e a d i n u r m ă d o r i n ţ ă a p ă r i n ­t e l u i , d e a n u r e s p i n g e f i i n ţ e l e p e c a r e l e i u b i s e .

N a d e j d a V a s i l i e v n a a î n c e p u t s ă c i t e a s c ă s c r i s o a r e a . C h i p u l i - a r ă m a s l i n i ş t i t ; n u s 'a s c h i m b a t n i m i c î n el , c â n d i s p r ă v i s e c i t i t u l -

— B i e t u l P a v e l A n t o n â c i ! A t r e c u t c â t ă v a v r e m e , — C e ai s ă - m i s p u i , m a m ă ? A n d r e i a î n t r e b a t c u s f i a l ă , s i m ţ i n d o g r e u ­

t a t e p e i n i m ă . — E c p o v e s t e v e c h e . D a r a c u m s 'a s f â r ş i t .

N ' a m n i m i c î m p o t r i v a a c e l e i f e m e i . N a d e j d a V a s i l i e v n a a m a i t ă c u t p u ţ i n . — D e l à P a v e l A n t o n â c i a r ă m a s c e v a .

M i e - m i t r e b u e f o a r t e p u ţ i n . D a c ă e î n l i p s ă , p o t s 'o a j u t . D a r t u a i s ă f ac i t o t u l - s 'o g ă s e ş t i şi s ă - i d a i . A s t a - i t o t .

N a d e j d a V a s i l i e v n a a s u s p i n a t . A n d r e i i - a s ă r u t a t m â n a .

Trad. din ruseşte de RADU DONICI

— I ţ i m u l ţ u m e s c , m a m ă , e ş t i f o a r t e b u n ă . — S p u n e - i , — a a d ă o g a t m a m a , — c ă n ' a m

u r ă p e e a . D a r — p r i v i r e a i s 'a î n c r u n t a t — n u v r e a u s ' o v ă d .

D i s c u ţ i a ,s'a s f â r ş i t . N a d e j d a V a s i l i e v n a b e a c e a i ş i p r i v e a n o r i i , t r a n d a f i r i i î n a m u r g .

C â n d s e r v i t o a r e a a l u a t s a m o v a r u l , p e c h i p u l î n g â n d u r a t a l m a m e i a l u n e c a t u n z â m b e t l u m i n o s .

— C â n d t e v e i î n s u r a , A n d r i u ş a , v e i î n ­ţ e l e g e şi t u a c e s t e l a c r i m i .

L a o r a u n s p r e z e c e , N a d e j d a V a s i l i e v n a s ' a d u s s ă s e c u l c e . A n d r e i s e p l i m b a p e a l e i l e g r ă d i n i i ; m ă r g i n i t e d e l i l i ec i , p r i n t r e p l o p i . S t e l e l e s t r ă l u c e a u şi a d â n c u r i l e l o r a l b a s t r e î l c h e m a u p e t â n ă r . P r i v i n d u - l e , A n d r e i g â n ­d e a l a t r i s t e ţ i l e v i e ţ i i , Ia s o r ţ i i î n t u n e c o ş i d e s u f e r i n ţ ă , p e c a r i îi t r a g o a m e n i i . „ C â n d t e v e i î n s u r a , A n d r i u ş a , v e i î n ţ e l e g e ş i t u !" O a r e şi e l , A n d r e i , o a r e i u b e ş t e p e Z i n a , v a t r e b u i ,să t r e a c ă p r i n c h i n u r i , u m i l i n ţ e ş i m i n ­c i u n i ? _ C â n d s ' a g â n d i t l a i u b i t a l u i , i s ' a s t r â n s i n i m a . S t â n d c u l c a t p e o b a n c ă ş i p r i ­v i n d c e r u l , s i m ţ e a c ă d r a g o s t e a l u i e r a i n f i ­n i t ă ca şi s p a ţ i u l c a r e s c â n t e i a d e a s u p r a l u i . A r ă t ă c i t p r i n g r ă d i n ă p â n ă ' n z o r i , p â n ă c â n d a u c â n t a t s o n o r cocoş i i .

D u p ă p l e c a r e a l u i A n d r e i , N a d e j d a V a s i ­l i e v n a a d u s o v i a ţ ă ş i m a i r e t r a s ă . S e a r a , s e d u c e a l a m o r m â n t u l s o ţ u l u i e i . T r e c e a p r i n c u r t e a m ă n ă s t i r i i , p r i n t r e c u p o l e a u r i t e , ch i l i i v e c h i ş i m o n u m e n t e ; v e d e a o u r n ă d e m a r ­m o r ă , o c a p e l ă a l b ă d e p e v r e m e a l u i A l e x a n ­d r u 2 ) d o i c a v a l e r i d e b r o n z la m o r m â n t u l u n u i g e n e r a l m o r t î n r ă z b o i u l d e l à 1812. P e u r m ă i n t r a î n c i m i t i r u l ce l n o u . O l u a p e o a l e e a d i n s t â n g a ş i s e a ş e z a p e o b a n c ă , l â n g ă g r i l a j u l c a r e î m p r e j m u i a m o r m â n t u l b ă r b a ­t u l u i e i . S t a a c o l o v r e m e î n d e l u n g a t ă şi s e î n c h i n a , î n c h : p u i n d u - ş i p e m o r t a l t f e l d e c â t a f o s t î n v i a ţ ă ; c e e a c e a fos t v r e m e l n i c , d i s ­p ă r u s e . I n a m i n t i r e , c h i p u l l u i e r a m a i c u r a t şi m a i î n ă l ţ ă t o r .

î n t r ' o s e a r ă d e I u l i e N a d e j d a V a s i l i e v n a s t ă t e a , c a d e o b i c e i , l a m o r m â n t u l s o ţ u l u i . S o a r e l e a p u n e a . C e r u l e r a l u m i n o s ş i a u r i u . I n c i m i t i r m i r o s e a a f â n . D e o d a t ă , r i d i c â n d o c h i i , e a a v ă z u t o f a t ă d e v r e o 14 a n i , c u f l o r i .

— I e r t a ţ i - m ă , m i s e p a r e c ă v ' a m t u r b u r a t . F a t a a d a t s ă p l e c e . N a d e j d a V a s i l i e v n a a t r e s ă r i t . O c h i i f e t e i

i - a u p ă r u t c u n o s c u ţ i şi d r a g i . — R ă m â i a i c i , d e c e p l a c i ? F a t a s ' a o p r i t . N a d e j d a V a s i l i e v n a o c e r c e ­

t e a z ă c u p r i v i r e a , a p l e c a t o c h i i . — N u m ă t u r b u r i d e l o c . V i n o ' n c o a c e . V ă d

că a i f l o r i . L e - a i a d u s l a m o r m â n t ? ^ z ^ D a , — a r ă s p u n s f a t a , — l a m o r m â n t u l

u n c h i u l u i P a v e l . N a d e j d a V a s i l i e v n a a s u s p i n a t . — A ş a ! F a t a s 'a f â s t â c i t . — T e c h e a m ă N a t a ş a ? — D a . — V i n o ' n c o a c e , N a t a ş a . S ă f a c e m c u n o ş ­

t i n ţ ă . U n c h i u l P a v e l a fo s t s o ţ u l m e u . N a t a ş a a f ă c u t „ a h " ş i a s c ă p a t f l o r i l e .

_ ^ _ D a c ă i - a i a d u s f l o r i , î n s e a m n ă c ă ai ţ i ­n u t la e l . A t u n c i î m i e ş t i p r i e t e n ă .

N a t a ş a s 'a a p r o p i a t , s f i o a s ă . N a d e j d a V a s i ­l i e v n a a î m b r ă ţ i ş a t - o şi a s ă r u t a t - o .

— R i d i c ă f l o r i l e şi p u n e - l e p e m o r m . i n t U n c h i u l s e v a b u c u r a . E l a s u f e r i t m u l t î n v i a ţ ă .

N a t a ş a a p u s f l o r i l e p e m o r m â n t şi s 'a a -ş e z a t p e b a n c ă . T ă c e a . O c h i i îi e r a u n a l i n i ş -t i ţ i . N a d e j d a V a s i l i e v n a o m â n g â i a p e p ă r . S e î n t u n e c a . C e r u l p ă r e a m a i a d â n c şi m a i c u r a t ; a u ( r ă s ă r i t c e l e d i n t â i s t e l e .

S ' a a p r o p i a t o c ă l u g ă r i ţ ă şi a s p u s : — S e î n c h i d e c i m i t i r u l . E r a r ă c o a r e . F â n u l î n r o u r a t m i r o s e a d u l c e .

P e i c i , p e colo , se z ă r e a u la m o r m i n t e c o n d e i e r o ş i i . N a d e j d a V a s i l i e v n a a p o r n i t l a b r a ţ c u N a t a ş a . L a e ş i r e , a î m b r ă t i ş a t - o .

— S ă r u t ă p e m a m a şi s p u n e - i că o r o g m u l t să p o f t e a s c ă la m i n e . D a c ă î m i v a p e r m i t e , v o i v e n i şi e u s 'o v ă d .

M e r g â n d s p r e c a s ă , N a d e j d a V a s i l i e v n a a s i m ţ i t c ă u r a a m u r i t . L e i e r t a s e d i n a d â n c u l i n i m i i . „ P a v e l A n t o n â c i , ţ i - a m î n d e p l i n i t d o ­r i n ţ a " . U l t i m e l e l e g ă t u r i c u p ă m â n t u l , c u v i a ţ a s e d e s f ă c e a u . A v r u t s ă s c r i e f i u l u i , d a r f i i n d o b o s i t ă , s 'a c u l c a t . A v i s a t p e P a v e l A n t o n â c i . E r a s e n i n ş i - i s p u n e a c e v a , d a r e a n ' a p u t u t s ă î n ţ e l e a g ă ca a n u m e .

N a d e j d a V a s i l i e v n a n ' a m a i v ă z u t n i c i p e b ă i a t u l ei ,n ic i p e G o r e a i n o v a . D u p ă o s ă p t ă ­m â n ă , a m u r i t .

1) Să t e p r i v e s c c â n d îmi va sosi c ea su l d in u r m ă

Şi, m u r i n d , să t e ţ i n cu o m â n ă s l abă . 2) P r o b a b i l d e p e v r e m e a î m p ă r a t u l u i A -

l e x a n d r u I a l R u s i e i (1801—1825)

Ortodoxismul liricei gândi rişte suf le teş t i p e sens ib i l i t a tea occ iden­t a l ă a v r e m u r i l o r , des igur , n u p o a ­te fi exc lus . D a r aceas ta în m ă s u ­ra în ca r e ex i s t ă şi la E m i n e s c u u n r o m a n t i s m g e r m a n s a u l a A l e c s a n d r i u n r o m a n t i s m f rancez . E x i s t ă o o s ­moză şi î n l u m e a idei lor , a s ens ib i -l i tă ţe i , ca şi în l u m e a fap te lo r de p u r ă civi l izaţ ie . D a r d incolo d e ea, ex i s tă o s t r u c t u r ă suf le tască a c rea ­t o r u l u i şi o v iz iune poe t ică o r i g i n a ­lă, î n v i r t u t e a că ro ra se c rează . F ă r ă aceste , ca şi a l t e e l e m e n t a r e cond i ­ţii, o p l ă s m u i r e n u p o a t e rez i s ta d i n ­te lu i v r e m e i , e s t e p e r i t o a r e . Ţ i n â n d s e a m ă de a c e s t e î n c h e g ă r i s t r u c t u ­ra le , se va v e d e a că e r a fa ta l ca p l ă s m u i r i l e pol i t ice g â n d i r i s t e să fie p r e d o m i n a t e în m o d c o n s t a n t de ceiace s'a n u m i t o r todox i sm.

O G E N E R A Ţ I E D E P O E Ţ I C R E ­D I N C I O Ş I

L i t e r a t u r a r o m â n ă n u c u n o a ş t e firi roase de s a t a n i s m s a u d iv in i t a t e , de c r e d i n ţ ă or i n e c r e d i n ţ ă . N u cu ­n o a ş t e s t r u c t u r i p r o f u n d e de r e l i ­gioşi sau i rel igioşi , o rgan ic î n c h e g a ­te , ci s t r u c t u r i poe t i ce a l a m b i c a t e de occ iden tu l m a i m u l t s a u m a i p u ­ţ in credincios , d u p ă v r e m u r i . Aşa că noi p r o p r i u zis n u a m a v u t o poezie re l ig ioasă d in ca re să r e s p i r ă m m i s ­t e r u l d iv in d i n fiece v ie r s , ci o a l t a de concepţ ie , p e t e m ă de ode , r u g ă ­c iuni sau i m n u r i . E o deoseb i r e însă esenţ ia lă . Căci g â n d i n d u - n e la C â r -lova s au G r i g o r e A l e x a n d r e s c u , la E m i n e s c u sau V l ă h u ţ ă , v o m o b s e r v a că re l ig ioz i ta tea p e ca re o î n t â l n i m în cele câ t eva poezi i e u n acc ident , d a t o r i t r o m a n t i s m u l u i f rancez . D e ­p a r t e de c o n c e p t u a l i s m u l aces tora , î n gând i r i ş t i g ă s i m p e cei d i n t â i c h i ­nu i ţ i d e m i s t e r u l d iv in , p e cei d i n ­tâ i c ă u t ă t o r i d e D u m n e z e u . P e n t r u Nichi for Cra in ic , Vas i l e Voicu lescu or i L u c i a n Blaga , d iv in i t a t ea n u m a i es te p r o b l e m ă concep tua l pusă , ci o a d â n c ă şi i n t e n s ă t r ă i r e . D e n a t u r ă

mis t ică , ea face u n a c u f i inţa l o r o-m e n e a s c ă şi poet ică , i a r o p l ă s m u i r e aces to ra f i ind astfel o c r i s t a l i za re t e m p e r a m e n t a l ă .

T r e c p e s t e s t r u c t u r a i n t i m ă a poe tu lu i Cra in ic , u r m ă r i t în a l t ă p a r t e , şi să m ă opresc p u ţ i n a s u p r a aceleia a lu i V. Voicu lescu şi L u c i a n Blaga . S c h i ţ a t e şi aces tea , n e v o r conduce m i n u n a t î n î n ţ e l e g e r e a p o e ­ziei lor de f a c t u r ă re l ig ioasă .

I n două e seu r i p u b l i c a t e î n „ G â n ­d i r e a " : „Confesiunea unui scriitor şi medic ce t i t şi î n fa ţa s t u d e n ţ i l o r teologi d in B u c u r e ş t i şi î n Centrul atenţiei divine — d i n t r e care , p o e ­tu l Vas i le Voicu lescu face m ă r t u r i ­siri r e v e l a t o a r e în ceeace p r i v e ş t e geograf ia i n t i m ă a su f l e tu lu i său. P r i n t r e a l t e le s p u n e : „ E u socotesc credincioş ia o î n suş i r e organică , u n t e m p e r a m e n t , o c r i s t a l i za re specia lă a vie ţ i i noas t r e . . . .N 'am nici u n m e ­r i t că cred, m ' a m n ă s c u t aşa ! M ' a m născu t , cred, u n t ip c red inc ios ch ia r dacă n u aş fi re l igios . î n t r ' a d e v ă r , aşa este . O deoseb i r e d e n u a n ţ ă e -senţ ia lă , î n t r e rel igios şi c redincios .

(Urmare dân pag. I)

Noi a m a v u t sc r i i to r i şi o poezie r e ­l igioasă, i n t e l ec tua l ă , d e concepţ ie , d a r n ' a m a v u t poe ţ i c redinc ioş i şi o poés ie p l i nă d e credincioş ie . I a r cea -c e a î n t ă r i t c red inc ioş ia s t r u c t u r a l ă a p o e t u l u i Voiculescu „a fost t r a i u l de là ţ a r ă d in p r i m a copi lă r ie : d a t i ­n i le ca re se î m p l e t e a u p e c u n u n a a-n u l u i şi p e ca re le a ş t e p t a m şi le p r a c t i c a m ca p e n i ş t e m a r i şi d e p r e ţ spec taco le . T e a t r u l n o s t r u cel m a i s c u m p e ra l i t u r g h i a şi se rv ic iu l re l ig ios d in f iecare D u m i n i c ă şi s ă r ­bă toa re , m a i a l e s d u p ă ce de scope r i ­s e m sensu l a s c u n s a l t u t u r o r g e s t u ­r i lor şi a luz i i lor l i t u rgh i ce . Ma i d e s ­f ă t ă toa re decâ t or ice ga lă de operă , d in câ te a m v ă z u t de a t u n c i încolo, m i - a u r ă m a s p e n t r u t o t d e a u n a d e ­ni i le Pas t e lo r , cu m a r e a şi m i n u n a t a V ine re , c â n d c â n t a m p r o h o d u l . „Şi a v e n i t d u p ă aces t m i n u n a t de p l ă ­c u t j o c " de -a b iser ica „d in copi lăr ie ca re i m p r i m ă p o e t u l u i a d â n c i u r m e suf le teş t i , d u r e r o a s a e x p e r i e n ţ ă de m a i t â r z i u p e ca re a t r e b u i t să o t r ăească o r i ce c ă r t u r a r r o m â n . A -cel î n v ă ţ ă m â n t ş t i inţ i f ic , î m b i b a t c u a t â t e a concepţ i i m a t e r i a l i s t e şi poz i ­t iv is te , cu toa te a n e x e l e lor , — delà C l a u d e B e r n a r d şi A u g u s t e C o m t e la D a r w i n s au Spence r , c a r e a u for ­m a t s t r u c t u r a i n t e l e c t u a l u l u i n o s t r u . Ace leaş i t r ă i r i o rgan ice şi e x p e r i e n ­ţ ă d u r e r o a s ă ca şi la Nichi for C r a i ­nic .

Şi deş i m a i t â n ă r , feciorul de p r e o t a r d e l e a n ş i t eo logul de a l t ăda t ă , L u ­cian B laga îşi a d u c e ş i el a m i n t e că v e d e a „ s a t u l a ş e z a t î n a d i n s î n j u r u l b iser ice i ş i a l c imi t i ru lu i , ad ică în j u r u l lu i D u m n e z e u şi a l mor ţ i l o r . Aceas t ă î m p r e j u r a r e , c a r e m a i t â r ­z iu d e t o t m i s 'a p ă r u t foa r t e s e m n i ­

ficativă, ţ inea o a r e c u m i svoru l î n -t r ege i v ie ţ i , ce se des făşu ra în p r e a j ­m a m e a . î m p r e j u r a r e a e ra ca u n ton , m a i adânc , ce î m p r u m u t ă to tu lu i o n u a n ţ ă de necesa r mis t e r . LocaUzam p e D u m n e z e u în spa ţ i u l r i t u a l de d u p ă iconos tas de u n d e îl p r e s i m -ţ e a m i r a d i i n d în l u m e " (Elogiul sa ­tu lu i ) .

Aşa d a r şi la Cra in ic şi la Voicu­lescu şi la Blaga , şi des igu r la m u l ţ i a l ţ i gând i r i ş t i a s u p r a că ro ra — for­ţa ţ i de economia l u c r ă r e i — n u n e m a i opr im, o r todox ia şi c red inc ioşe -nia n u a fost ceva l ivresc, î nvă ţ a t , î n ­suşi t m a i t â rz iu în m e d i u r i sau î n ­t â m p l ă t o a r e c r i ze m o r a l e . Ci el es te înăscu t , o rgan ic î n c h e g a t cu f ă p t u r a lor omenească , şi c a r e a r ez i s t a t t u ­t u r o r a sa l tu r i l o r v e n i t e d i n î m p r e j u ­r ă r i de v i a ţ ă socială în ca re au fost nevoi ţ i să t ră iască . A s p u n e că p o e -sia lor şi c rea ţ i a s p i r i t u a l ă sun t da­to r i t e u n o r p r o g r a m e adhoc î n toc ­m i t e sau „p res t ig iu lu i u n i v e r s a l al poezie lu i R a i n e r M a r i a R i lke" , i a t ă to t ce m i se p a r e m a i absu rd . S t r u c ­t u r a i n t i m ă a gândi r i ş t i lo r , t r ă i r i l e şi e x p e r i e n ţ e l e ce a u p r u n d u i t su ­f le tul lor, s p u l b e r ă orice a f i rma ţ i e a r b i t r a r ă şi falsă, ce a p r i n s cons is ­t e n ţ ă în conş t i in ţa in te lec tua l i lo r noş t r i . Ţ i n â n d s e a m ă de confes iuni le lor l i t e r a r e şi î n t r e g i n d cu nou i e l e ­m e n t e aceas tă s imp lă s ch i ţ a r e a s t r u c t u r e l p o e t u l u i gând i r i s t , es te to t ce p o a t e duce la o obiec t ivă şi r ea lă î n ţ e l e g e r e a f e n o m e n u l u i o r todox d in l i r ica c o n t e m p o r a n ă .

G H . V R A B I E

*) F r a g m e n t d i n s t u d i u l „Gândirismul — i s t o r i c , d o o t r i n ă , r e a l i z ă r i " , s u b l ipa.r l a e d i t u r a . . C u g e t a r e a ' " .

R O Ş U (Urmare din pag. 3-a)

f ixă în ochi i c ăp r ioa r e i . M ' a m a p r o ­p ia t m a i b i n e de e l . B o t u l e ra a c u m rân j i t . M a r i a ven i se şi ea l â n g ă m i ­ne , t im idă , s u p u s ă c u m n 'o v ă z u s e m n ic ioda tă .

— Vezi , c u m n e i ron izează cu m o a r t e a lu i ?

— I a r începi , cop i lă r i i l e ? A v e a d r e p t a t e Mar ia . N u e ra t i m ­

p u l a c u m să m ă înduioşez sau să î n ­cerc specu la ţ i i filozofice.

— Ai noroc şi la v â n ă t o a r e amice , ca şi la căr ţ i , m ă b ă t u i a r ă ş pe u m ă r o m u l cu c h i p u l ca o coajă de copac.

N u le m a i r ă spunse i . N u ş t iu d e ce, d a r p a r c ă m i se înc leş tase g u r a . N u m a i p u t e a m să vorbesc . M ' a m a-p leca t şi a m l u a t î n t r e m â i n i capu l ţ apu lu i , l - am s ă r u t a t l u n g pe f r u n ­te apoi a m lua t c a p u l căpr ioa re i . A m s ă r u t a t - o şi pe ea cu re l ig ioz i ta­te . P r i n t r e d e g e t e d in g u r a c ă p r i o a ­re i m i s 'au p r e l i n s câ teva şuv i ţ e de sânge . In clipa aceea în suf le tu l m e u în adânc , a p lesn i t p a r c ă u n r e ­sor t . Da, da. S'a r u p t ceva , pe ca r e

m i n t e a nu-1 p u t e a defini a c u m în fa ţa Măriei . . . Şi l u c r u c iuda t . Nu m a i m i - a fost m i l ă nici de ţ a p şi nici de căpr ioară . . . D impo t r i vă . P e m ă ­su ră ce m ă m â n j e a m m a i m u l t de sânge pe m â i n i , î n t o r c â n d pe o p a r ­t e şi pe a l ta a n i m a l e l e ca lde încă, în m i n e încol ţea şi m a i m u l t pofta de a omor î cât ma i m u l ţ i ţapi , cât m a i m u l t e căpr ioare , câ t ma i m u l t e p ă ­sări . . .

M ' a m r id ica t în faţa Măr i e i m â n ­d r u de fap ta mea , de n o u a m e a fire, de s c h i m b a r e a p e t r e c u t ă în toa tă fiinţa mea . In c l ipa aceea şi pe ea a m văzu t -o tot roşie, p l ină de sânge d in cap p â n ă în p ic ioare . Toa tă l u m e a mi se p ă r e a roşie .

M a r i a s'a a p r o p i a t de m i n e cu a d m i r a ţ i e . M'a î n l ăn ţu i t c u b r a ţ e l e ei mo i ca n i ş te şe rp i î n s â n g e r a ţ i şi m ' a s ă r u t a t l u n g \cu p a t i m ă .

— Cât de m u l t de iubesc acum. Eu însă c o n t i n u a m să văd l u m e a

roşie, necon ten i t roşie.. . G E O R G E A C S I N T E A N U

UNIVERSUL LITERAR 9 Decembrie 1939

S u b l i m a d e c a d e n ţ ă P O E T i S i P O E Z I I — Din însemnările unui pustnic — d e L A U R E N Ţ I U F U L G A

A m fost as tăz i la sp i ta l . L - a m găs i t p e R ó n a m a i ca lm, ma i s t ă p â r pe s ine , c u e x p r e s i a v ie a u n u i pocă i t î n ex taz . P r e a pă l i se m u l t , p r e a n ' a v e a c u n o a ş t e r e a dep l ină a l u c r u r i l o r d in p r e a j m a lu i ; i a r a d m i r a ţ i a (cu care m ă p r ivea acum) n u m a i e ra aceea a d e m o n i a c u l u i de er i — ci a u n u i fel de î n g e r b la j in şi f i rav . D e c u m l - a m p r i v i t î n ochi însă, d e c u m a m p ă t r u n s cu n e v ă z u t e l e m e l e t e n t a ­cule în suf le tu l lui , m i - a m d a t s e a m a că f r a t e l e m e u îşi t r ă e ş t e u l t i m e l e clipe. L u m i n a r ă s ă r i t ă d u p ă aceea b r u s c în obra j i , l in i ş tea m â i n i l o r c a r e n u m a i s t r â n g e a u c r i s ­p a t e (ca în t r ecu t ) m a r g i n e a cearceafu lu i , a tmos fe ra aceea goa lă (fără chin , fă ră p lânse t , f ă ră o n d u l a ţ i i l e t r i s t e a le sp i r i tu lu i ) , jus t i f icau toa te s e m n u l muz ica l al s fâ r ş i tu lu i .

Doc to ru l P e t r i n i m i - a spus că voiu scăpa vo rb i Rona , r i d i c â n d u - s e s p r e m i n e învese l i t p e n e a ş t e p t a t e şi cu fa ţa î m b u j o r a t ă .

A u z i s e m cuv in te le , d a r ş t i a m că n u s u n t a le lu i . Ele p o r n e a u d i n t r ' o s t a r e de suges t ie agonică , p e n t r u ca să s u n e false şi d e p a r t e de r ea l i t a t e a g ro tescă a t r u p u l u i ro s de boală .

— „ R o n a a fost î n t o t d e a u n a u n bă i a t c u m i n t e , m e l a n ­colic şi t a n d r u ca o d o m n i ş o a r ă de p e n s i o n " — m i - a m spus în cl ipa aceea. I a t ă dece t r e b u e să fiu m a i b u n şi m a i omenos cu d â n s u l .

— A u z i Nich i t a ? I ţ i î n c h i p u i t u ce fer ic i t s u n t ? Vocea lui avea ceva de î n g e n u n c h e r e umi lă . Vorb i se

astfel , caş icum aş fi fost dincolo de su fe r in ţ e l e lui . A u ­z e a m d i n n o u e x c l a m â n d u - s e p l ă c e r e a fer icir i i . A l tu l , ca re va cădea, n e c o n v e r t i t de là re l ig ia fana t ic i lo r c ă u t ă ­tor i de m â n t u i r e . A t u n c i a m s imţ i t p e d i n l ă u n t r u , c u m m ă s c u r m ă u n sobol c u ungh i i l e î n t u n e c a t e şi a sp re . D e ­v e n i s e m g rav , acuza t m e r e u de ace iaş s t r igo i a l obscure i m e l e h e r e d i t ă ţ i .

— T e - a min ţ i t , Rona ! ( i -am r ă s p u n s cu g lasu l a m a r şi veş ted) . E u n u s u n t doctor , d a r ţ i -o s p u n c lar şi p rec i s : în noap t ea as ta ve i m u r i .

D i n t â i R o n a zâmbi . A h ! S u r â s u l ace la a t â t d e a lb , o -chii aceia a r z â n d ca n i ş te i dea l e s t i g m a t e de sânge . Apoi g u r a i se s t r â m b ă a p lâns , f r u n t e a se î nc re ţ i ca u n bici, ochii se m ă r i r ă de spa imă . (Câţi a n i a v e a i Rona , a t u n c i ? — 16 s a u 17 an i ; e ra i cel m a i f r u m o s copi l d in o r a şu l cu te i basa raben i ) .

— Eşt i n e b u n , Nich i ta . N u ţ i - a m făcut nici u n rău. doar . S u n t f ra te le t ău . Dece v o r b e ş t i aşa?

— P e n t r u c ă eu văd m o a r t e a l â n g ă t ine . R o n a se u i t ă înf iora t şi b e s m e t i c î n j u r . N u m a i a l b u l

sa lonulu i , a l b u l agonie i . A t u n c i R o n a n u m a i avea în fă -fă ţ i şa rea s u a v ă a une i flori scoasă d in se ră . P ă r e a fricos şi î n d u r e r a t , ca u n o m ca re se t r ezeş t e d i n t r ' u n s o m n p l in de m o l u ş t e şi spec t r e .

Vizi ta m e a se t e r m i n ă aci . I n t r ă o soră, a l bă şi î na l t ă (ur î tă , g r o z a v de u r î t ă ) c a r e m ă poft i foa r t e nepol i t icos a fa ră . L u i R o n a n u i - a m s t r â n s nici m â n a , n ' a m m a i î n ­to r s n ic i capul . Ş t i a m că el m ă p r i v e ş t e ca u n câ ine l ă sa t s ingur , s t r â n s de p ic ioare , î n mi j locu l u n u i i m e n s cavou.

I n oraş se făcea p r i m i r e a s p e c t a c u l a r ă a p r i m ă v e r i i . Toa te femei le î m b r ă c a s e r ă rochi i u şoa re . Coapse le osci lau pe A l e x a n d r o w s k a i a — f lo tan te şi m ă i a s t r e , b ă n u i t o a r e a t u r b u r ă t o a r e şi verz i ceasur i de d ragos t e . D o m n i i m i j e a u cu s i m ţ u r i l e ( lacomi copoi şi ce lebr i a m a n ţ i ) — toa t e a-ceste p r o f u n d e s i m p t o m e ale iub i r i i n u d e . D a r p e m i n e n u m ă e n t u z i a s m a nici a n o t i m p u l colora t a l păca t e lo r . N u d o r e a m nic i m â n g â i e r e a v r e u n e i a d in aces te dulc i a r m o ­ni i e ro t ice .

M ' a m r e t r a s acasă . A v e a m acolo doi p e r e ţ i p l in i d e căr ţ i , u n mob i l i e r „s t i l î m p ă r ă t e a s a E c a t e r i n a I I " , c â t eva s t ic le cu alcool şi u n pis ic p e ca re u n a d i n iub i t e l e m e l e î l bo tezase „Diavo lo" . M ' a m aşeza t la m a s ă , a m scos t u ­şu r i l e d in s e r t a r şi a m î n c e p u t să luc rez la p l a n u r i l e d i c ­t a t e de d i r ec to ru l socie tă ţ i i . E r a foa r t e i n t e r e s a n t ce fă ­ceam, însă în loc de e x a c t i t a t e a sch i ţe lor , m ă p o m e n i i d u p ă câ teva ceasur i cu t oa t ă p l a n ş a m â z g ă l i t ă n u m a i d e ch ipu l lui Rona , î n zeci de va r i a ţ i i .

— A h a ! A c u m des igu r a m u r i t . V o r b e a m t a r e fă ră să ş t iu că, p e n e s i m ţ i t e , i n t r a s e

m a m a în odae . O f emee sub ţ i a t i că şi a t â t de s t r ăvez ie , că toa te s f in te le d i n b iser ica n o a s t r ă s e m ă n a u cu dânsa . N u m ' a m n e d u m e r i t , nici n u m ' a m ruş ina t .

— Ce cau ţ i aici ? a m î n t r e b a t - o g â t u i t şi s t ins . S t ă t e a pe m a r g i n e a p a t u l u i , s t r â n s ă î n ea însăş i — ca

o t ă c e r e u m i l ă şi d e s n ă d ă j d u i t ă . ( C u m să m ă m a i rog p e n ­t r u od ihna ta, m a m ă b u n ă , m a m ă d in ra i?) .

— T e - a m auz i t N ich i t a ! (vorbise a t â t d e ş t e r s şi d e încet , î ncâ t cuv in t e l e s u n a r ă p e a l ă t u r i de m i n e ca n i ş t e î n ă b u ş i t e a l ă m u r i f u n e r a r e . N u m a i m ă î n d o i a m d e p r e ­zen ţa ei acolo. M ' a m a p r o p i a t docil şi l u n e c â n d p e covor , i - a m î m b r ă ţ i ş a t g e n u n c h i i ca 'n s e r i l e copi lăr ie i m e l e .

— I a r t ă - m ă , m a m ă ! Mai t r e b u e să - ţ i d e m o n s t r e z că s u n t u n om r ă u ?

— N u eşt i t u v inova t , Nich i t a . A m t resă r i t , ridicând capul , s u r p r i n s de n e n a t u r a l e ţ e a

şi a l b e a ţ a vo rbe lo r de a c u m . E r a u cuv in t e l e de t o t d e a u n a ale m a m e i . De câ te or i o f ăcusem să s ânge reze în t r e c u t , de câ te ori î n f r â n g e a m or ice b u n ă v o i n ţ ă . — p r i n f i rea m e a r e b e l ă şi du re roa să , d â n s a î m i s p u n e a (sleită de sp i ­r i t , n epu t i nc ioa să şi g â r b o v i t ă p a r c ă ) : — „ N u eş t i t u v i ­nova t , N i c h i t a " .

— A t u n c i e Altcineva, m a m ă ? — Des igur . — Altcineva e v i n o v a t şi de m o a r t e a lu i Rona . — Taci Nich i ta . P o a t e e m a i b i n e să n u în ţe leg i n i c io ­

da tă . — Din n e n o r o c i r e ş t iu , m a m ă . S ta i ac i şi a s c u l t ă - m ă .

As tăz i t r e b u e să e x p l i c ă m m o t i v u l deso rd ine i ca re a b â n ­tu i t a t â t a t i m p în suf le te le n o a s t r e . F i i l in iş t i tă , n u m ă opr i . T r e b u e , m a m ă .

Ca o s tufoasă ba l t ă de l a c r im i şi ţ i pe t e s t inse , se î n ­t inse cenuş iu (pes te f i in ţe le noas t re ) a m u r g u l . F a n t a s t i c , suf lăr i le ser i i a d u c e a u cu ele şi agon ia f r a t e lu i d in sp i t a l şi s b u c i u m u l m a r e l u i d u h de dincolo de no i .

— C â n d v a m a m ă , î n a i n t e de n a ş t e r e a n o a s t r ă şi p o a t e şi a ta , noi a m a v u t u n s t r ă b u n ch inu i t de do ru l fer icir i i pa rad i s i ace . E r a u n o m p u t e r n i c , u n a d e v ă r a t colos, s t ă ­p â n u l o ra şu lu i acesta . O v i a ţ ă î n t r e a g ă n u v isase decâ t să se pur i f ice , să se p r e s c h i m b e el însuş i î n p r o p r i a sa i luzie . A fost des igu r u n n e b u n . A t â t de m u l t îşi i ubea u m b r a , a t â t de m u l t îi cerşea lui D u m n e z e u m â n t u i r e a — î n c â t î n t r ' o b u n ă zi se s c h i m b ă în el ceeace n u m i m noi b u n ă t a t e . E x i s t e n ţ a lu i fu d e - a c u m î n a i n t e o c o n v e r ­t i re la p ă g â n i s m . î n c e p u s e a-1 u r î pe D u m n e z e u , n u m a i c r edea în fer ic i re — el însuş i deven i se To tu l . Z a d a r n i c î n ­ce rca ră p r i e t en i i şi i ub i t e l e să - l r e a d u c ă la condi ţ ia n o r ­m a l ă a t r ă i r i i . î n t r ' o n o a p t e faust ică, p ă t r u n s de f iorul n e ­m u r i r i i , îşi cons t ru i d u p ă ch ipu l lui idol i d e l e m n . II p ă ­răs i ră toţ i . Şi p o a t e că n ' a r fi fost n imic , m a m ă , dacă nu-1 aducea în biser ică , î n locu ind icoane le şi c a n d e l a b r e l e . I n aceeaş i n o a p t e , se î m b o l n ă v i r ă to ţ i copii i d i n o raş . N i m e n i nu - ş i î n c h i p u i a că d in cauza s t r ă b u n u l u i n o s t r u a r p o r n i n ă p s t a ce ru lu i . Copii zăceau , a m u ţ i ţ i . N u m u r e a , n i m e n i , însă . N u se p u t e a m u r i , p e n t r u c ă el s e r u g a în b iser ică .

Idoli i lu i î n locu i r ă p e n t r u c â t e v a s ă p t ă m â n i — p u t e r i l e Celu i de Sus . Vră j i to r i i a f la ră . B u n u l n o s t r u (care i u b e a fer ic i rea) fu b ă g a t î n l a n ţ u r i , i a r idoli i fu ră s f ă r îma ţ i . Co­pii i î n să to t n u se r i d i ca ră d in p a t u r i . Dece, m a m ă ? P e n ­t r u c ă el însuş i e r a u n Idol . Şi d u p ă ce se s fă tu i ră cei lal ţ i , f ăcură în p i a ţ a o r a şu lu i (acolo u n d e e s t e a c u m Soboru l ) o g r o a p ă adâncă . Z ă n g ă n e a u f iare le c â n d î l d u s e r ă de là î n ­ch isoare sp r e î n g r o p a m â n t . B ă t r â n i i îl b l e s t e m a u şi-1 s c u i ­p a u . F e m e i l e îl l o v e a u c u p i e t r e . N u - i aşa că l - au î n g r o p a t de v iu ? D e v i u m a m ă , fă ră l u m â n a r e , fă ră rugă , fă ră l a c r ima n i m ă n u i .

î n t u n e c i m e a c rescuse la f e r e s t r e — c u toa te s te le le s t inse .

— De u n d e ş t i i t oa t e aces tea , N ich i t a ? — Mi l e -a spus Rona . El l-a v ă z u t adeseor i î n ceasur i l e

lui d e i nconş t i en ţ ă . — A d e v ă r a t , e a d e v ă r a t , Nichi ta . A fost b u n i c u l t a t ă ­

lui t ă u . P e t ă r â m u l celăla l t , ş t i a m că 'n ceasu l ace la îşi d ă d e a u

î n t â l n i r e cele două d u h u r i . A c o r d u r i de o rgă îndo l i a t ă că ­z u r ă p e s t e l in i ş tea noas t r ă . M a m a to t g h e m u i t ă c u u m e r i i p leca ţ i , cu f r u n t e a î n g â n d u r a t ă — a ş t e p t a p o a t e să se î n t â m p l e a l t m i r aco l .

— Dece t e - a i î n t r i s t a t ? E z a d a r n i c să - l m a i p lâng i . Auz i m a m ă ? %

— O r i c u m . R o n a a fost u n b ă i a t b u n . — Ei şi ? As t a n u m a i a r e nicio i m p o r t a n t ă . I n uşă r ă s u n a r ă p r e v e s t i t o a r e t r e i c iocăn i tu r i de dege t .

T a t a i n t r ă sfios, n e v ă z u t şi ga lben . — A m u r i t , m a m ă ! Glasu l lu i fusese p r e l i n s ca f u m u l d e t ă m â i e . N i m e n i

n u s'a sbă tu t , însă . N u s'a auzi t ţ i p ă t u l n i c iunu ia d i n t r e noi . To t m a i p u t e r n i c s t r â n g e a m g e n u n c h i i m a m e i . P a r c ă R o n a de m u l t n u m a i făcea p a r t e d i n t r e noi . F u s e s e p o a t e feciorul vân tu r i l o r , ori fiul zăr i lor . Altfel , n u în ţ e l eg nici a c u m dece t a t a a r ă m a s în aceiaş loc l â n g ă uşă , încovoia t , cu ochii ho lba ţ i î n s p r e f e res t r e . N u m a i ş t iu m e i dece m a m a n u s'a r i d i ca t să a l e rge î n e b u n i t ă la sp i ta l . E u s t a m tot moto to l i t p e covor, b â n t u i t d e c e ţ u r i l e şi s g o m o -tele adâncu r i l o r . I n cl ipa aceea a m v ă z u t ridicându-se d i n t r e noi (ca d i n t r ' u n nămol ) u n stuf a l b u r i u fă ră fo rme , c a r e l e g ă n ă t o r se p u l v e r i z a p r i n t r e p e r d e l e . Ce s emni f i ­ca ţ ie a r m a i fi p u t u t a v e a ? N u n e m a i p r e ţ u i a m de câ t p ropr i i l e n o a s t r e v ie ţ i . Egoiş t i şi p u t r e z i de rac i l a v e ­ch iu lu i păca t , n u d o r e a m decâ t l in iş te .

Dezo la rea a s t a a lbă , fă ră su sp ine şi f ă ră î n g e n u n c h i e r i , a d u r a t t r e i zile. T r e i zi le şi t r e i nop ţ i p e t r e c u t e cu m o r t u l p e catafalc . II î m b r ă c a s e r ă p e R o n a în h a i n e de s ă r b ă ­toa re . Cel m a i b u n b i j u t i e r a l Ch i ş inău lu i i-a î m p i n s pe i n e l a r u l u s c a t o — v e r i g u ţ ă de a u r s c u m p . F e t e l e a d u s e r ă b e t e a l ă şi flori. Mi rea sa n e v ă z u t ă , m i r e a s a n e c u n o s c u t a n ' a t u r b u r a t deloc v e g h e a n o a s t r ă l ângă cel m a i f r u m o s m o r t . (Semăna i , Rona , cu un fel de m u c e n i c b l ând . D a r e ra i aşa de b ă t r â n ! Ai să m ă e r ţ i că n u ţ i - a m s t r â n s m â n a , c â n d ş t i a m b ine că n 'o să t e m a i r e v ă d v i u ?)

A v e a m i m p r e s i a că to ţ i ş t iu d e s p r e î n c r u n t a t u l n o s t r u adve r sa r , de a c u m zeci de ani . L a b iser ică se a d u s e r ă d in nou flori. Coru l copii lor c â n t ă f r u m o s ca la o s e r b a r e de sfârş i t de an . Afară , l ângă g r o a p a p r o a s p ă t deschisă — p r o h o d i r ă doa r păsă r i l e şi a rbor i i . P r e o ţ i i t u r n a r ă v in pes t e p i ep tu l lui . Câ ţ iva a r u n c a r ă m o n e d e .

N O ,

4 R ^ №

E l a n u l m e u în fa ţa m o r ţ i i e r a c râncen , n e î m p i e d i c a t de nicio f a n t a s m ă . Nu-1 i u b i s e m n ic ioda tă p e Rona , n u i u b i ­s em de al t fel p e n i c iunu l d in famil ia noas t r ă . D a r a tunc i , a m s imţ i t d in n o u c u m se înc ruc i şează în s ânge s p a d a n e ­v ă z u t u l u i s t r ă b u n cu t i n e r e ţ e a mea . î m p i n s de o for ţă ocul tă , î m p i n s de toa te dezas t r e l e biograf ie i m e l e — m ' a m ap leca t şi a m s ă r u t a t g u r a lui Rona , aşa c u m s ă r u ţ i g u r a une i a m a n t e ca r e ţ i se d ă r u e în c u l m e a epu iză r i i ei. E r a o g u r ă veş t edă şi ga lbenă , d a r buze le p ă s t r a u p a r c ă m i r o s u l une i r ăcor i pa rad i s i ace . N u e ra d e m o n —sufle tul lu i Rona . Nic iun Luc i fe r n u bâ jbâ ia p e a l ă tu r i . Deaceea m i s'a p ă ­r u t aşa d e n e p ă m â n t e a n ă s ă r u t a r e a aceas ta .

Apo i b u l g ă r i i r ă s u n a r ă , u n u l d u p ă u n u l , a gol. Ş t i u că 'n s ic r iu n u m a i r ă m ă s e s e n i m e n i . Şi R o n a fugise — poa te î n s p r e a l t ra i al lu i D u m n e z e u . M i - e r a i n i m a b o l ­navă , b r o b o a n e reci îmi cădeau de p e obra j i . Cu m â i n i l e f r ă m â n t â n d ţ ă r â n a u m e d ă , a m s u s p i n a t h e r a l d i c ca ' n -t r ' u n vis p l i n de nă luc i . A m d u s ţ ă r â n a la g u r ă ş i - a m m u ş c a t d in aces t a l doi lea t r u p al lu i Rona , ca d i n t r ' o î m p ă r t ă ş a n i e . Zor i le aşa m ' a u s u r p r i n s , de v e g h e l ângă suf le tu l lu i .

C â n d m ' a m î n t o r s acasă, d i s p ă r u s e toa tă a m i n t i r e a f r a ­te lu i p leca t . M ă a ş t e p t a m să- l regăsesc în p r a g s a u d i n ­colo (în bibl io tecă , î n b i rou) d a r şi fotografi i le lui le a-r u n c a s e t a t a î n foc. R i t m a în m i n e aceeaşi i n i m ă m u ş c a t ă d e şe rp i v ine ţ i ai v ie ţ i i m e l e p r i m a r e . Tre i zile a m s t a t î nch i s î n t r e căr ţ i , cu Diavolo a l ă tu r i . Acea a n u m i t ă m i ­zer ie , p e care m i - o r ă s t u r n a s e în s â n g e — sânge le ta t i i , m ă t r e c u în a l t ă ser ie de i nce r t i t ud in i . S i m ţ e a m l â n g ă m i n e U R Î T U L . U r î t u l ce re o conş t i in ţă nepur i f i ca tă , ca o mi s t i că p l i n ă de ma lad i i . Ş t i a m că n ' a m să m a i po t t r ă i în casa as ta . Nu, o r i c â t ă logică s ' a r m a i s tabi l i î n t r e ce a fost şi este, m i - e cu n e p u t i n ţ ă să m a i r ă m â n .

Şi d u p ă aces te t r e i zi le de î n g e m ă n a t e îndoel i , i n t r a m în odaia t a t i i s ă - m i i a u r ă m a s b u n . E r a a n u ş t iu câ tea e v a d a r e p e ca r e o î nce rcam, d a r d e d a t a as ta t r e b u i a să sfârşesc. M o a r t e a lu i R o n a n u m ă î n s p ă i m â n t a s e , p e n ­t r u c ă el m u r i s e comod. D a r aci, î n casa as ta , se p ă s t r a n e d e m o n s t r a b i l ă şi i n t a c t ă — ex i s t en ţ a celui la l t . Ş t iu — el a r fi s imbo lu l une i r ă t ăc i r i p rome te i ce , d a r n u m a i a v e a m n e v o e decâ t de l i b e r t a t e .

— Ta tă , n u ş t iu c u m ţ i -aş vorb i . A r t r e b u i să în ţe leg i delà î n c e p u t că î n t r e noi s'a iscat o deoseb i re m a r e . S i m t c u m ne d e s p a r t e o neces i t a t e a m â n t u i r i i .

(urmare în pag. ultimă)

personalitate într'o stare de permanentă poezie. Poeziile a-cestora se valorifică prin pre­zenţe, în toate, a unui duh poetic specific, ele poartă, toa­te, sigiliul caracteristic al creatorului lor şi ele îşi com­pletează sensul şi fizionomia profundă cu atât mai mult cu cât le cunoaştem pe ţoale, marele creator circulând prin ele ca un fluid, pe care nu-l poţi fragmenta. Se înţelege că o poezie de Baudelaire este o capodoperă în sine. Dar în ea nu se simte numai capodopera, ci şi creatorul ei, prezenţa unui suflet, care se lămureşte şi se întregeşte numai din îm­brăţişarea tuturor celorlalte poezii ale sale. In sonetul lui Félix Arvers nu ne pasionea­ză personalitatea poetului, ci o idee poetică, un moment unic pe care poetul a izbutit să-l surprindă şi să-l imorta­lizeze într'o expresie fericită. Asemenea lui Arvers sunt mulţi care n'au reuşit să im­prime o personalitate unei opere vaste, unei opere uni­tare, dar au realizat o poezie, două ori zece, bune, şi care trăesc în sine. Opera lor cade întreagă în fundul uitării, dis­pare odată cu autorul, numai acele câteva poezii bune sunt salvate de antologie, scoase şi reţinute pentru o posteritate care le va admira fără să le mai raporteze nici la autor, nici la opera lui. Sonetul lui Félix Arvers ar putea fi şi anonim: el ar avea totuş a-ceiaşi valoare.

Dar poeţii, aceia care adică sunt egali cu ei înşişi în tot ce scriu, până şi în cea mai nerealizată poezioară a lor şi în cea mai puţin perfectă şi în cel mai mărunt fleac liric, scris, acei poeţi n'au nimerit întâmplător o operă desăvâr­şită, o opsră izolată. Ei au im­primat tu turor poeziilor lor uv ton unic, un stil caracteris­tic, un mod care este al lor şi care dacă este imitat îşi pierde valoarea, pentrucă şi-a pier­dut autenticitatea, un mod care poate să fructifice pe alţi poeţi prin asimilarea lui, dar care poate să şi sdrobească pe epigoni, pe cei care nu au destulă originalitate, adică personalitate, spre a asimila moştenirea poetică a marelui precursor, acei poeţi care sunt prezenţi în chip necesar în opera lor, nu pot fi desprinşi de ea. Sonetul lui Félix Ar­vers, ca şi alte poezii de felul acesteia, ne este indiferent cine l-a scris. Dar La beauté nu ne este indiferent că a scris-o Baudelaire !

Aşa dar o poezie se poate scrie şi dintr'o fericită întâm­plare care a făcut ca într'o personalitate poetică slabă să se conjuge la un moment dat cine ştie ce posibilităţi priel­nice, pe care nu le putem ana­liza sau şti, dar numai pentru acel moment. Acele posibili­tăţi se găsesc în schimb în per­manenţă prezente la un alt poet, cu o viguroasă persona­litate, şi-l fac să scrie nu poe­zii, ci poezie, poezie perma­nentă şi prezentă în toate poe­ziile izolate ale operii sale. Poet e deci nu acela care a scris o poezie, două sau zece, reuşite, ci acela care are su­flu, care are forţă interioară nestinsă, care dovedeşte dura­bilitate şi continuitate în po­sibilităţile talentului — sau geniului — său, care e aceiaş mereu — chiar când gradul realizării variază — în toată opera sa, nedespărţibil de ea.

Trecând la poezia română, putem spune că Mihail Emi­nescu sau Tudor Arghezi, Lu­cian Blaga sau Ion Barbu, pentru a enumera numai poe­ţii de primul plan, sunt poeţi în întreagă opera lor, şi în cele mai umile poezii ale lor. Toate poeziile lor poartă tim­brul original, marca unică, după care se recunoaşte ma­rele suflet, marea înzestrare ce le-a dat naştere. In schimb sunt unii care, creatori în câte o poezie sau două, n'au tăria şi profunzimea, n'au suflul şi n'au personalitatea puternică şi complexă, pe care să o im­prime la tot ce scriu şi care scriu câte o poezie, sau câteva, puţine, realizate, vrednice de-a sta într'o antologie, aşa cum a scris luliu Cezar Să-vescu acel La polul Nord, la polul Sud şi Regina Mab, sin­gurele lui realizări de valoare, sau Mihail Steriade această Ceramică, ce pare că va re­zerva autorului ei destinul poetic al lui Félix Arvers :

Pasăre de smalţ atât de vie în jocul tău cu moarte

întrerupt, pe blidul vechi, cu margini

de vecie cu crengi deasupra, cerul

dedesupt. Cum prinsă în sbor, cu sbo-

rul laolaltă

(Urmare din pag. 1)

stai şi frămânţi cu ciocu'n-condeiat

nuferi de fier şi fierea de pe baltă,

simt cum te roade 'n sborul tău sculptat

simt cum te sbaţi în împie­trirea scumpă

şi smalţul vrei să-l rupi, blidul să-l spargi

asemeni inimei avântul să-ţi irumpă

şi să te pierzi spre zări me­reu, mereu mai largi,

acolo unde zăgazul lamei în lumini s'ascunde...

Pasăre moartă, inima mea — unde ?

Aşa dar o poezie de o reali­zare mare, dar unică în carie­ra poetului. Această poezie poate fi singură, dar în pers­pectiva unui mare talent sau a unui geniu ea este perpe­tuată în nenumărate exem­plare.

Când vreau deci să-mi răs­pund ce este poezia, dupăce m'am lămurit mai întâi că ea este fie realizarea frumoasă a unui moment fericit expr imat esteticeşte, fie realizarea fru­moasă a unei putern ice perso­nalităţi ce se exprimă p e sine necontenit în toată opera sa.

Poeziile pot fi clasificate pe şcoli, pe curente, pe influenţe. Se pot găsi elemente comune poeţilor dintr'o epocă anumită, fie ei cât de mari. Pot coexista doi, trei, cinci poeţi mari care fiind fiecare original, să aibe totuşi în aceiaş timp trăsături comune şi istoria literară îi pune pe toţi într'un compar­timent, numindu-i la un loc clasici, romantici sau supra­realişti. Analiza şi identifica­rea a ceeace e comun tuturor poeţilor este operă interesantă de istoric literar şi e onorabilă cercetarea aceasta, care duce la stabilirea tipurilor de poe­zie, sau a tipurilor colective. Există familii de poeţi şi fami­lii de poezii. Există continui­tate de teme, de idei şi senti­mente sau atitudini.

Poezia se poate împărţi în poezie sentimentală sau filo­sofică, poezie ironică, poezie hermetică, poezie descriptivă sau interioară, plastică sau muzicală şi câte şi mai câte. Ceeace însă în primul rând trebue să ne preocupe e ceeace dă valoarea oricărei opere şi aceasta nu este elementul co­mun general, uniformizator, ci accentul personal, modul unic al ei, timbrul ei specific. Poe­zia romantică înglobează la un loc рг V. Hugo, Alfred de Musset, Alfred de Vigny, La­martine, care prezintă unele puncte tangente. Dar nu a-ceea e poezia care este ele­ment comun tuturor patru, ci elementul neaflat decât la fie­care în parte. Nu există deci poezie în general, ci tip indi­vidual de poezie, poezie hu-goliană, sau ronsardiană, ver-lainiană sau rilkeană, ori, pen­tru literatura română, poezie eminesciană, argheziană, bar­biana sau blaghiană. Fiindcă în fiecare poet nu admirăm ceeace e comun poetic, versul, rima, ritmul, aliteraţia, ideile şi sentimentele — din păcate la îndemâna oricui ! — ci, ceea­ce e particular, felul în care acestea toate sunt folosite de poet, modul nou în care el le-a contopit într'un complex, modul hugolian, modul ar­ghezian, modul verlainian, mo­dul mallarmeian, modul emi­nescian, etc.

Studiul tipului colectiv de poezie îşi are şi el valoarea lui estetic — ştiinţifică — ştiinţi­fic, relativist vorbind — pe care nu trebuie să o subesti­măm. Dar criticul, pe lângă ceeace este element comun, trebuie să arate — şi înainte de toate — ceeace e element caracterizant şi personal.

Este însă aceasta posibil ? într'o anumită măsură, da. In definitiv critica face şi ea ce poate ! Şi poate destul de pu­ţin. Cu mijloace de investiga­ţie reduse, ea nu poate repro­duce scânteia genială care dă valoarea unei opere pentru simplul motiv că această scân­teie este unică, d e c i ireproăuc-tibilă. In al doilea rând, scân­teia aceea este sâmburele unui complex şi dacă e scoasă din acesta îşi pierde strălucirea pe care o capătă tocmai delà el. Iar critica, prin analiză, face tocmai această operaţie de descompunere a complexului în componentele sale şi de ex­tracţie a scânteii. Dar ! Este un dar.

Prin analiză, critica — sau chiar numai printr'o explicare sintetică — nu urmăreşte a lămuri, a denunţa, a pune mâna chiar pe misterul valorii specifice a unei opere, ci cau­tă ceva mai modest : a apro­pia numai, pe cititor, de acest mister, a-i trezi interesul pen­tru acest mister, a-l ajuta să-l atingă, pe deasupra expli­caţiilor sale insuficiente. Şi, dacă şi-a ajuns acest scop, cri­

tica încă a făcut destul! Pen­trucă, oricât s'ar strădui să ex­plice esenţa ultimă a operii de artă, criticul nu va ajunge niciodată până la capăt şi va rămâne mereu c e v a neexpli­cat, c e v a care nu poate fi vrins decât prin intuiţie directă, de la operă la cititor. Dar pentru a ajunge la acel c e v a este ne­voe de ocolurile explicative, de tărcoalele pe care le dă critica operii! Critica explică, dar nu ceeace este în fond esenţialul! Şi totuşi acest esenţial îl poate face presimţit, îl poate sugera prin explicaţiile sale.

S'a comparat, în chip greşit, operaţia critică aceleia a unui botanist care prin faptul că rupe şi arată petalele, sepalele, staminele şi pistilul unei flori, numărăndu-le, descriindu-le şi clasificăndu-le, nu ne poate face nici să iubim, nici să în­ţelegem mai bine frumuseţea florii, al cărei parfum nu iese din analiza seacă a savantului. De! Mai întâi că activitatea criticului nu e identică cu a botanistului, obiectele de ana­lizat nefiind asemeni. O floa­re e un obiect material şi prin descompunerea ei este distrusă. Opera literară e o realitate ideală şi analiza nu o distruge, căci după analiză ne întoarcem la ea şi o găsim întreagă. In al doilea rând însă: care e botanistul care a avut idioata pretenţie de a susţine că prin analiza sa ne face să vedem floarea mai frumoasă? Nu cred să existe un astfel de ipohimen ştiinţific! Botanistul

e mult mai m o d e s t : e l n e f a c e numai să cunoaştem floarea sub o altă înfăţişare, ne-o des­crie în forma sa componentă şi o clasifică! Atât!

De sigur că un critic des­compune realitatea şi-i scor­moneşte componentele mate­riale, exterioare, ca şi pe cele ideale, interioare şi că această analiză nu-l face să atingă e-senţa care dă parfumul operii! Dar această operaţie, dacă ea este, natural, bine făcută şi se bazează pe exactitate, ne apro­piem de esenţă şi dacă nu a-jungem să o explicăm, o pre-simţim mai uşor şi parfumul operii ni se revelă mai uşor la primul contact direct cu opera, analizată în prealabil. Căci ceeace trebuie să se ştie, criti­cul nu are pretenţia ca din operaţia lui de analiză sau de sinteză explicativă să reia e-senţa unei poezii, căci asta ar echivala cu pretenţia de a în­locui opera cu critica ei, ceeace ar fi cel puţin stupid. Critica, e numai o etapă premergătoare unui nou contact cu opera, pentrucă la reluarea contac­tului acesta să simţim mai uşor acea esenţă. Ceeace e specific şi personal într'o operă se simte la contactul direct cu ea şi niciodată în critică. Aceasta e un simplu auxiliar care să facă mai prielnic şi mai fruc­tuos acest contact. Aceia care aşteaptă delà critică să le dea de-a-gata esenţa unei opere, sunt greşiţi: critica nu este decât catalizatorul care în chi­mie face posibilă combinarea a două corpuri, dar el nu intră în combinaţie. Critica este deci etapa care pregăteşte combi­narea emoţiei noastre estetice cu esenţa intimă a operei de artă sau de literatură.

Şi a t u n c i : e p o s i b i l ă o cri­tică a poeziei? In măsura în care nu aşteptăm delà ea de cât o simplă introducere în materie, da ! Critica nu ne poa­te oferi ca porumbiţa puilor săi mâncarea din guşă, meste­cată gata. Ea ne conduce nu­mai primii paşi, ne desprinde anumite constante, ne pune la îndemână unele elemente şi unele date, pentru a ne înlesni efortul nostru de înţelegere di­rectă a operii, adică de intuire a ei.

Dar poezia nu poate fi înţe­leasă decât delà caz la caz. Ea nu poate fi judecată după re­guli şi canoane generalizante. Fiecare poet trebuie înţeles şi confruntat cu legile lui proprii. Realizarea lui trebuie verifi­cată cu intenţiile lui intime şi frumuseţea operii lui contro­lată după singură personali­tatea sa. Constantele şi com­ponentele tuturor poeţilor pot fi aceleaşi. Combinaţia lor dă însă mereu alte şi alte forme!

Ar trebui scris un imn pen­tru unicitatea şi varietatea poeziei, realitate vie cu o in-definitate de posibilităţi şi rea­lizări. Nu există o poezie, ci zeci, sute şi mii de poezii, după câţi poeţi au fost sau sunt şi vor mai fi încă. Frumuseţea emoţiei poetice este tocmai în scăldarea aceasta în apele unui fluviu în necontenită schim­bare. Aceiaşi ca noţiune ab­stractă şi convenţie a spiritu­lui uman, în conţinut, formă, şi esenţă, poezia e asemeni lui Proteus, ambiguă, nestatorni­că şi capricioasă fiinţă, luând mereu alte şi noui înfăţişări.

OCTAV SULUŢIU

9 Decembrie1! 1939 UNIVERSUL LITERAR

T E A T R U L N A Ţ I O N A L : „ N U T E I U B E S C " , C O M E D I E I N 4 A C T E D E A D R I A N A K I S S E L E F F . D I ­R E C Ţ I A D E S C E N A : V . E N E S C U

î n t r u c â t a i z b u t i t a u t o a r e a s ă c r e e z e o c o m e d i e d e v a l o a r e , c r e ­d e m că e s t e o c h e s t i u n e a s u p r a c ă r e i a i n s i s t e n ţ e l e p o t i'i d ă u n ă ­toare . P e n t r u c ă „ N u te i u b e s c " î n s e a m n ă u n d e b u t . P o a t e ca ş i a l t e creaţ i i să u r m e z e , n u e s t e e x c l u s î n s ă u n s f â r ş i t a l c a r i e r e i .

P i e s a a c e a s t a v a a v e a f ă r ă î n d o i a l ă s u c c e s . D a r n u a t â t ca o c o m e d i e b u n ă , c â t ca u n a p e r ­f e c t j u c a t ă . F ă r ă i n t e r p r e t a r e a d e o s e b i t d e b u n ă , Nu te iubesc n'ar p u t e a ţ i n e a f i şu l . C e e a c e r e ­v i n e la a s p u n e că p i e s a n u e s t e r e a l i z a t ă . A r e m u l t e i m p e r f e c ­ţ i u n i . I n p r i m u l r â n d , şi i a t ă u n a cap i ta lă : m i ş c a r e a p e r s o n a g i i l o r n u e s t e r e g i s a t ă l a o l o g i c ă o a r e ­care . N u m a i v r e r e a a u t o a r e i , i m ­p u n e i n t r ă r i ş i e ş i r i î n s c e n ă . A -p a r i n t e r p r e ţ i i , î ş i s p u n r o l u l ş i s e r e t r a g p e n t r u a l ă s a l o c a l ­tora . D e c e v i n uni i , p l e a c ă a l ţ i i , n u s e î n t â l n e s c ? M i s t e r e , p e c a r e n u l e p u t e m r e z o l v a a t â t d e u ş o r . In s p e c i a l a c e s t d e f e c t s e o b ­s e r v ă î n a c t u l a l t r e i l e a .

D a c ă , c o n s t a t â n d u - i u n s u f l u p u t e r n i c , a c t u l a l t r e i l e a e s t e i n ­t e r e s a n t , n u m a i p u ţ i n a d e v ă r a t r ă m â n e că a u t o a r e a n'a r e d a t o s c e n ă d e v i a ţ ă , ci n u m a i o î n ş i ­r u i r e d e î n t â l n i r i , s p r e a d u c e p i e s a la o c o n c l u z i e .

I n c e e a c e p r i v e ş t e v i o i c i u n e a d i a l o g u r i l o r , a v e m d a t o r i a să a p l a u d ă m p e a u t o r e . N u deseor i p o a t e c i n e v a p ă s t r a a n t r e n a n t ă o a c ţ i u n e p r i n s c â n t e i a v o r b i r e i , şi i a tă c e e a c e a i s b u t i t î n m a r e m ă ­s u r ă d - r a K i s s e l e f f .

C o m e d i a a c e a s t a s e p e t r e c e î n ­tr 'un m e d i u de i l u z i o n i ş t i . D a r n u b o l n a v i i l u z i o n i ş t i , în tr 'un g e n d e d r a m ă r u s e a s c ă , ci p u r şi s i m p l u o a m e n i cari n u - ş i dau s e a m a d e r e a l i t ă ţ i , t r ă i n d p e l â n g ă v i a ţ ă , f ă r ă a f a c e n i m ă n u i rău , n ic i lor p r e a m u l t , f i i n d c ă s e o c u p ă a l ţ i i d e e i .

E x i s t e n ţ a ce lor c â t e v a t ipur i n u e s t e p r e a b i n e e x p l i c a t ă . D a r n u t r e b u e să n e p r i v e a s c ă d a c ă a u t o a r e a a v o i t p u n e r e a p e s c e n ă a m a i m u l t o r i n d i v i z i , cu t e n d i n ­ţ e d i f e r i t e .

P o a t e n u a u p r e a m u l t rost , p e n t r u i s b â n d a p i e s e i , dar p e n ­t r u ca a u t o a r e a s ă - ş i p l a s e z e p ă ­reri d i n gur i d i fer i t e , s u n t idea l i .

D r a g o m i r , u n t a t ă i l u z i o n i s t , c a r e - ş i r u i n e a z ă f a m i l i a şi a j u n g e la j u d e c ă t o r u l de i n s t r u c ţ i e , fără să f ie e scroc . E n u m a i p l i n de h i m e r e ş i b u n e i n t e n ţ i u n i , f ă r ă c a p a c i t a t e însă . Ş t e f a n a , o fată c u m i n t e şi v i s ă t o a r e . M i h a i , un d o c t o r t â n ă r şi p l i n d e v i a ţ ă . B a n ­c h e r u l Mig'as, u n m a t e r i a l i s t care la u n m o m e n t d a t î n i a ţ a i d e a ­l i s m u l u i Ş t e f a n e i , d e v i n e r o m a n ­tic, c h i a r e x c e s i v d e r o m a n t i c . U n f i u a l lu i D r a g o m i r , l i c h e a . U n a l t u l , î l p e r i e . î n s f â r ş i t , s u n t d e s t u l e p e r s o n a g i i c a r e s e î n v â r ­t e s c d u s e d e b a g h e t a m a g i c ă a a u t o a r e i . S f â r ş i t u l p i e s e i e b a ­na l .

C o m e d i a e a m u z a n t a şi d e ­c e n t ă . P o ţ i r â d e s i n c e r , dar n u m a i m u l t .

M ă r c u l e s c u a a v u t î n e a o c r e a ­ţ i e r e m a r c a b i l ă . A n t r e n a n t , p l i n d e v e r v ă , v i b r a n t , a o b ţ i n u t a p l a u z e la s c e n ă d e s c h i s ă , n u m a i p e m e r i t .

D - r a L i l y C a r a n d i n o , cu f i n e ţ e şi p r i c e p e r e , a a r ă t a t î n c ă o d a t ă c a l i t ă ţ i l e r e m a r c a b i l e ce p o s e d ă .

D . A t a n a s i u , f o a r t e a m u z a n t , ca î n t o t d e a u n a ; A m i g d a l i şi D a -mialn, în ce le c â t e v a c l i p e de a -p a r i ţ i e , s p i r i t u a l , ş i î n s f â r ş i t să n u î n c h e e m m o d e s t e l e n o a s t r e a -p r e c i e r i f ă r ă a r e m a r c a p e d. P o p M a r ţ i a n î n r o l u l b a n c h e r u ­lu i M i g a s , ro l p e c a r e şi l - a î n ­s u ş i t c u a b i l i t a t e .

O p i e s ă f o a r t e f r u m o s i n t e r ­p r e t a t ă , p l ă c u t ă , d a r n u m a i ca s p e c t a c o l - d i v e r t i s m e n t .

VICTOR POPESCU

O rapsodie a adolescenţei D'ANNUNZIO într'adevăr, piesa lui Julien

Luchaire poate fi socotită o rapsodie a adolescenţei pure, fiindcă despre nimic altceva nu este vorba în întreaga ei desfă­şurare, decât despre adoles­cenţă. Nu se întâlneşte un crâm-peiu de viaţă matură, o umbră de om format, în cursul ei, ci totul se consumă, ca o poemă diafană, în craterul neliniştit al acestei vârste superbe de unde izbucnesc cele mai puternice e-lanuri, dar şi cele mai gratuite gesturi.

„Aproape de cer", poate să capete, ca titlu, două interpre­tări diferite. Una proprie: ac­ţiunea se petrece în vârful unui munte, unde câţiva tineri ex­cursionişti s'au întâlnit cam cu

tot atâtea tinere excursioniste şi au fost nevoiţi să petreacă o iarnă întreagă într'o cabană, din cauza imposibilităţii de a coborî, avalanşele rupând drumurile şi exilându-i acolo, în împărăţia zăpezilor. Cealaltă interpretare ar putea fi luată la figurat, în sensul că „Aproape de cer" ex­primă altitudinea spirituală şi sentimentală la care se desfă­şoară totdeauna adolescenţa, şi mai cu seamă aceea a eroilor lui Luchaire. Toată viaţa ado­lescenţilor are ceva atât de pur şi de frumos în en, atât de exagerat uneori, încât se pare că rupe orice contact cu pământul şi cu realitatea, des-făşurându-se într'o lume de ade­văruri substanţiale unde totul

Clioregrafie Festivalul de deschidere al

asociaţiei naţionale de dans, fondată de d. Gabriel Negry, a însemnat un frumos triumf al artei choreografice.

Dansul îşi deschide şi la noi un orizont luminat de motivate nădejdi. Capătă încrederea ama­torilor de frumos. Se desăvâr­şeşte în ascensiune, tinzând să ajungă idealul adevăratei arte.

Cele trei protagoniste ale a-cestui prim spectacol, E l e n a P e -n e s c u L i c i u , cu elevele studiou­lui d-sale, V e r a P r o c a C i o r t e a şi I r a Lu 'cesanaka ia , au înfăţi­şat trei laturi ale dansului, re­prezentând trei curente deose­bite.

Şcoala nouă, şcoala ritmică iniţiată de marele Da lcroz-e şi desăvârşită prin Mary W i g m a n , a fost reprezentată de d-na Vera Proca Ciortea p r i n trei dansuri, dintre care „ P r e l u d i u l " pe muzică de B a a h . a fost o

D-ra Elena Penescu-Liciu

creaţie descifrată cu multă în­ţelegere pentru ritmul interior, înlănţuirea tablourilor s'a des­făşurat eu o armonie sculptu­rală, reliefată în atitudini. Miş­care bine studiată, limie corectă. D-na Vera Proca Ciortea se do­vedeşte un real talent, care a reuşit să ne stârnească emoţia artistică.

Spuneam într'un articol pu­blicat cu prilejul recitalului dat anul trecut de marele dansator german A l e x a n d e r von Swaine, c ă artistul e cununat cu nepă­trunsul, cu frumosul. Arta e pu­terea de a smulge din adâncu­rile sufletului omenesc plăs­muiri asemenea celor modelate de forţa creatoare a divinităţii.

De acest crez sunt pătrunşi a-devăraţii meşteri ai sunetului,

versului, penelului sau mişcării Dansul reprezintă ca şi pictu­

ra şi sculptura mijlocul prin care un adevărat făuritor de minuni îşi poate plasticiza sâm­burele de lumină dat de divini­tate în sufletul său, fie prin pro­priile mişcări, fie prin alte ele­mente cărora le infuzează în simţire această sfântă lumină a creaţiei. De acest adevăr am fost stăpânit în timpul specta­colului şi mai cu seamă când d-ra Elena P e n e s e u L i c i u ne-a prezentat prin elevele d-sale acea minunată compoziţie de ansamblu, „Silfidele" pe muzică de Chopin. D-ra Penescu e în­zestrată cu harurile Terpsicho-rei. Pentru d-sa dansul e reli­gie, e viaţă. O creaţie a d-sale farmecă simţirea. O clasică prin tot ceeace a realizat până acum.

In „ S i l f i d e l e " d-ra Liciu are o viziune certă a proporţiilor, a ansamblului. Toate mişcările le-a coordonat într'o frumoasă armonie. Interpretele erau la rândul lor înfiorate de arta şi căldura sufletească a maestrei. In deosebi d-rele I n d i r a Mul-g u n d , un element cu ftrumoase promisiuni. Doina Ruxandra, Lisa na Cristescu, Sorocinsky, Ketty Constantinescu, Ditta Rerty, Milla Valeriu, Cla<ra Vo-lini, Lili Ursian, Tilde Ursian, Lizi Lint, Alex. Franceska, Ne­grea, Rica Nicolau, au dansat cu nerv şi cu siguranţă în miş­cări.

Un scriitor francez, Valentin Parnae în „Histoire de la Dan­se" spune că dansul pentru a-devăratul artist, e în sânge, în inimă, în odihnă, în muncă în plăcere.

D-ra Elena Penescu-Liciu ne-a arătat prin munca şi pu­terea d-sale de plăsmuire că trăieşte intens acest adevăr. La festivalul asociaţiei naţionale de dans a dat concursul şi d-ra Ira L u j e s a r k a i a , solistă a baletului rus care a prezentat câteva compoziţii proprii cu o ţinută corectă.

Mi-a plăcut mult „Dams rus" pe muzică de Tchaichovsky şi „Dans tătărăsc" de Borodin, în care d-ra I r a a pus mult suflet.

Recitalul de Joi seara, 30 No-embrie, depe scena Operei Ro­mâne, a fost răsplătit de spec­tatori cu vii aplauze.

G. A.

E r a t ă D i n g r e ş a l ă d - n u l D i n u M a c e ­

d o n s k i a a p ă r u t s u b t i t u l a t u r a : d - r a M a c e d o n s k i . F a c e m c u v e n i ­ta reoti if icare.

capătă marca irevocabilă a ab­solutului. Iubirea e iubire — şi absolută; revolta e revoltă — tot atât de absolută; disperarea e aproape tot una cu sinucide­rea şi credinţa într'o idee, într'o formă sau într'o fiinţă exclude orice contradicţie şi orice înlo­cuire. In adolescenţă totul se petrece, aşa dar, pe traiectoria Absolutului, într'o regiune unde oamenii se pot uşor confunda cu serafimii, fiindcă sunt mai... „aproape de cer". Ce splendidă inspiraţie a avut autorul acestei piese când s'a hotărît să înfă­ţişeze pe scenă n u m a i adoles­cenţi şi să-i situeze atât de de­parte de lume, în creerul mun­ţilor, realizând prin aceasta o-glinda cea mai fidelă în care se răsfrâng imaginile vârstei atât de fragile, încât greu poate fi observată în complexul şi în mijlocul oamenilor.

Piesa aceasta e scrisă de un parizian — şi numai din paris, oraşul tuturor încercărilor şi al riscurilor — ne-ar fi putut veni o operă atât de simplă şi de mi­nunată. E atâta poezie, atâta naivitate şi inocenţă, atâta sur­plus de pasiune şi timiditate, în capo-d'opera puerilă a lui Lu­chaire, încât îţi vine uneori, în timpul spectacolului, să sari rampa şi să-i scoţi din încurcă­tură pe bieţii eroi furaţi de ves-tigiul sublim al adolescenţei. Şi îţi vine să faci asta cu atât mai mult, cu cât eroii de pe scena T e a t r u l u i d i n s ă r i n d a r sunt în­şişi interpreţii. Şi ei, nişte ado­lescenţi care fac teatru cu a-ceeaşi dezinvoltură şi gravitate, cu acelaş farmec, cu care toţi adolescenţii din lume fac dra­goste şi filosofie fără să-şi dea seama cât de frumos şi tineresc e gestul lor.

P E R I C L E M A R T I N E S C U

O NEDUMERIRE

U n f e n o m e n c u r i o s d e l à o v r e ­m e d e n u m e ş t e t o a t e p i e s e l e co­medii. I n a c t u a l a s t a g i u n e n u s 'au j u c a t d r a m e . „ C a l u l n ă z d r ă ­v a n " , a f o s t o c o m e d i e , a c t u a l a p i e s ă de ia N a t i o n a l , „ N u t e i u ­besc", c o m e d i e , la S t u d i o , d - n a C l a u d i a М Ш і а п , c o m e d i e . S ă n u m a i c i t ă m n e n u m ă r a t e e x e m p l e . E u n fapt c a r e d e n o t ă g u s t u l p u b l i ­cu lu i и о з г и . D e n u m i r e a d e c o m e ­d i e a t r a g e p r o b a b i l l u m e a . î n ­ţ e l e g e m d o r i n ţ a d e d i s t r a c ţ i e , dar ch iar p e r v e r t i t ă p â n ă a dori p e a f i ş e l e d r a m e l o r , t i t u l a t u r a d e c o ­m e d i e ?

BALAMUC PALACE HOTEL, va apare în cursul acestei săp­tămâni.

Volumul d-lui GEORGE VOI-NESCU aduice, o frapantă nou­tate, în pagini de un humor cu totul original.

Atât prin viaţa cât şi prin o-pera sa Gabriele d'Annunzio ră­mâne cea mai complexă perso­nalitate literară a Italiei mo­derne. Trecând delà atmosfera orientală a revistei C r o n a c a B i ­z a n t i n a , fondată de Angiolo şi Somarunga, unde găseşte nece­sar să afirme: „Giovinezza mia barbara e forte in braccio delle femine si uccide" ajunge în cele din urmă la o poezie tradiţiona­listă şi patriotică după ce în prealabil depăşise ca manieră şi senzibilitate, pe toţi impresio­nista şi fragmentiştii delà „Voce".

Anarhic, estetizant, un veri­tabil nou-clasic, înzestrat cu'n excepţional dar al cuvântului, d'Annunzio are ca literat feno­menala posibilitate de a-şi mul­tiplica aspectele, fără a fi o clipă superficial. Asimilând toată sim­ţirea şi gândirea europeană gă­sim în opera lui şi vensmul lui Verga şi misticismul lui Dosto-iewski şi individualismul exas­perant al lui Nietsche. Pe rând dionysiac, supra-om şi patriot el ridică la păstrat inspiraţiile străine, dânau-le in mod defi­nitiv şi organic pecetea extra­ordinarului său temperament.

In felul acesta d'Annunzio este mai mult un scriitor feminin. Germenul creaţiei îi vine de a-fară, dar îl creste şi-l coace în sufletul lui până la genialitate.

Convins că arta e un elan că­tre o viaţă multiformă, vibrantă şi vie el rămâne în tot lungul carierii sale un scriitor impre­sionist. Chiar după 1900, când tendinţele sale literare devin tradiponilste şi patriotice, nu se poate mărgini la un patrio­tism moderat, ci alunecă uşor către acel exasperant italienism, al lui Marinetti, preconizat în manifeste futuriste din 1909.

In teatru d'Annunzio rămâne aceiaş personalitate tempera­mentală şi lirică. Pesimismul său, care dealtfel e foarte re­lativ, provine dintr'o neputinţă principială a omului de a-şi rea­liza integral dorinţele. Debutând cu piese simbolice şi hermetice ca „Cetatea moartă" (1898) şi „Gloria", (1899) unde e mai mult poet decât dramaturg d'Anunzio scrie în 1900, utili­zând aceiaş atmosferă de poezie caldă şi stranie ,fata lui Jorio". Dramal inspirată ca şi „Cavale­ria Rusticană" a lui Verga, din lumea ţăranilor, are prin fră­gezimea ei şi prin suflul măre­ţiei care o străbate o covârşi­toare forţă poetică depăşind cu mult strictul realism sicilian al lui Verga.

Căci ilustrul autor al „Ploii în brădet" face oricând să alu­nece peste artificiul rar şi bogat

al expresiei pânza umedă a me­lancoliei. In felul acesta opera lui capătă, în ciuda tuturor a-parenţelor de forforescenţă sti­listică, nota vie şi duioasă a o-menescului.

AUREL CĂLINE SCU

CORABIA CU TUFÄNICI I n c o l e c ţ i a „ U n i v e r s u l L i t e ­

r a r " a a p ă r u t „Corabia cu Tu-fănici", u n a d m i r a b i l p o e m l i ­r i c d i a l o g a t d a t o r i t l u i Radu Gyr.

„Corabia cu tufănici" a d u c e v i z i u n e a e l e g i a c ă a u n e i g r ă ­d i n i c a r e s e p r e g ă t e ş t e s ă m o a ­r ă , t o a m n a , c r e i â n d u - ş i o a t ­m o s f e r ă d e v i s ş i s i m b o l . „Co­rabia cu tufănici" e s t e p l e c a ­r e a v i e ţ i l o r m i c i , a n o n i m e , s p r e s t e l e s a u s p r e m o a r t e . F a n t e -e i a , s u a v i t a t e a ş i g r a ţ i a d i n a -c e s t p o e m s e î m p l e t e s c c u s e n ­s u l a d â n c u m a n , ş i c u s i m b o l u l u n e i g r a v e s b a t e r i s u f l e t e ş t i .

E c â n t e c u l v i s u l u i , c â n t e c u l d e s n ă d e j d i i , c â n t e c u l m o r ţ i i .

V o l u m u l a a p ă r u t î n m i n u ­n a t e c o r d i ţ i i t e h n i c e .

C o p e r t a ş i d e s e n e l e i n t e r i o a ­re d e G e o r g e V o i n e s c u .

P r e ţ u l I e i 40

O ŞEZĂTOARE PENTRU ACTRIŢA LULU KIRIAC

M a r ţ i 12 D e c . a . c , l a o r e l e 5 d u p ă a m i a z ă v a a v e a l o c l a T e a t r u l L i g i i C u l t u r a l e o ş e z ă ­t o a r e i n t i t u l a t ă „Vers şi verb românesc" s u b a u s p i c i i l e r e v i s ­t e i Universul Literar.

DAU CUPRINSUL : Romáid Bulfinsky, Marietta

Sadova, Aurel Athanasescu, Lil­ly Popovici, Ion Manu, George Calboreanu, Sorana Ţopa, Ovid Brădescu, Victor Popescu, Vir­gil Carianopol, N. Brancomir, I. Anastasiad, George Dorul-Du-mitrescu, Coca Faragó, C. An-toniu, Kitty Gheorghiu-Muşa-tescu, Marietta Deculescu, Ra­du Gyr, George Acsinteanu, C. Fântâneru, Eugenia Voinescu, Florin Scărlătescu, Ulpia Hâr-jeu - Botta, Mihail Drumeş, George Voinescu, C. Mitru, C. Barcaroiu, Al. Marius, Nicolae Peligrad, G. Conabie, Teodor Păunescu, Vlaicu Bârna, Cezar Theodoru, Dinu Macedonsky, N. N. Matei, Jean Tomescu, Ştefan Baciu, Traian Lalescu, Emil Botta, Anişoara Odeanu şi Gh. Soare.

V e n i t u l a c e s t e i ş e z ă t o r i e d e s ­t i n a t a j u t o r ă r e i a c t r i ţ e i L U L U K I R I A C ; b o l n a v ă ş i î n n e p u ­t i n ţ ă d e a - ş i m a i e x e r c i t a p r o ­f e s i u n e a .

R e ţ i n e r i d e b i l e t e l a c a s s a T e a t r u l u i „ L i g i i C u l t u r a l e " .

P r e ţ u l r e d u s p e n t r u e l e v i .

STUDIO Premiera comediei „Fata de

la mansardă" s'a amânat pen­tru Luni 11 Decembrie.

Opera Schimbările parţiale de in­

terpreţi în reprezentarea „Fla­utului fermecat" aduc în locu­rile d-nei Guţianu-Alessandres-cu, d-rei Lisette Dinva şi a ă-lor Niculescu Basu şi Tctssiam pe

d-na Metaxa, d-ra Florica Po­povici şi d-niî Secăreanu şi Богпеапи (Papageno). Acest rol va fi în curând cântat şi de baritonul V. Alexiu. La pupitru d. Ionel Perlea.

• Miercuri 6 Decembrie la „Opera

Română" s'a reluat „Casa cu trei fete" de Schubert-Berte. In rolu­rile principale d-nele Gutianu, Düna, Dogeanu, Miciora şi d-nii Mircea Lazăr, Oprişan, Alger, Na. nu şi Ştefanovioi.

Sâmbătă 9 Decembrie se reia „Faust" cu debuturile d-nei Be-cescu (Margareta) şi d-lui Ştirbey (Faust).

C O Simfonicele populare ale or­

chestrei ,Radio" vor continua întreaga stagiwne. Următoarele două concerte vor fi dirijate de d. Rogalsky, ultimul având un interesant program de colinde cu sloişti, cor şi orchestră.

Biletele la „Doina", calea Vic­toriei 42.

• Recitalul lui Dinu Lipatti va fi

Sâmbătă 16 Decembrie, la Ate­neu. In program: Scarlatti, E-nescu, Chopin şi prime audiţii de Poulenc, Debussy, Lipatti şi Dohnanyi.

D. V. CREŢOIU în rolul Ponza din „Fiecare cum

vede"

C a r n e t MARIETTA SADOVA.

La „Studio" s'au împlinit săp­tămâna aceasta patruzeci de spectacole cu „Medalionul" de Ghevardo Gherandi.

E un eveniment care trebue sărbătorit cum se cuvine. Căci în primul rând, izbânda „Meda­lionului" este izbânda acestei mari actriţe, acestui miracol de sensibilitate si inteligentă, care este d-na MARIETTA SADOVA.

Doamna Sadova, a şlefuit în „Medalionul", una din cele mai preţioase bijuterii.

• Spectacolul de la „Liga Cul­

turală" „Fiecare cum vede" (Cosi e-vi pare) de Pirandello, atrage în mod deosebit atenţia iubitorului de teatru autentic.

Este un SPECTACOL definitiv realizat.

Marele merit al regisorului d. NICOLAE MASIM şi al acto­rilor, al tuturor, în frunte cu d. V. Creţoiu şi d-na Jenny Voi­nescu — este de a fi contribuit la redarea unui Pirandello care, deşi nedeformat, exercită un facmec uluitor asupra publicu­lui, deobiceiu atât de refractar experienţelor anterioare.

DINU MACEDONSKI

Fiul unuia dintre marii noştri poeţi a trăit ani de-arândul o existenţă aproape anonimă: ac­tor în provincie.

Iată că acest excelent spec­tacol de la „Liga Culturală", ne descopere în D i n u M a c e d c n -s k i un actor de o supleţe şi de o inteligenţă rară. Jocul Dom­nului Macedonski este un prilej de mare bucurie...

SUFLEURUL.

După spectacol, în vezi ieşind dintre scândurile scenei. Mă­runt, curbat de cuşca minusculă, cu paltonul vechi pe umeri, cu aceiaşi pălărie străveche. Fu­mează amărât, ignorat, într'un colţ — dintr'o biată rămăşiţă de ţigară. E timid, tăcut. Păşe­şte uşor, să nu supere pe nimeni, el, cel mai anonim şi cel mai util. A fost actor, se spune. A-cum, e trecut de mult de vârsta 'primei tinereţi, şi poartă sub borul deformat al pălăriei o lu­mină tristă, ca un fel de nostal­gie — dar şi multă, multă amă­răciune...

GEORGE VOINESCU

„MATEI MILLO"

In curând, preţiosul istoriograf teatral, Ioan Massof, ne va dă­rui o carte extrem de intere­santă.

E vorba de o lucrare, de justă informaţie: „Matei Millo", în care viaţa marelui actor va fi tratată după cele mai precise date isto­rice.

Cronica ideilor

Omul de dupa război D i s c u ţ i a a m î n c e p u t - o î n m e d i u l u n o r i n t e ­

l e c t u a l i r o m â n i , s i n c e r p r e o c u p a ţ i d e î n t r e ­b a r e a : c a r e e s t e r o s t u l m a i a d â n c a l a c t u a l u ­lu i r ă z b o i u ? V a r e e ş i o m u l , d i n el , m a i b u n , m a i rău? C e t r e b u e s ă s p u n e m d e s p r e v a ­l o a r e a u n e i e x p e r i e n ţ e a t â t d e c r u n t e şi î n c e m ă s u r ă l u p t a s â n g e r o a s ă — c a r e s'a a n g a j a t , a v â n d d r e p t r a ţ i u n i i m e d i a t e : e c o n o m i c u l şi l i b e r t a t e a — e x p r i m ă p u n c t u l c u l m i n a n t al h a o s u l u i e p o c e i n o a s t r e ? D a c ă a d o p t ă m o a t i ­t u d i n e p u ţ i n m a i f a t a l i s t ă , u r m e a z ă s ă c o n ­s i m ţ i m că n i m i c n u s e î n t â m p l ă fără n i c i u n ros t , d e c i să a n a l i z ă m r o s t u l ş i roade le , n e g a ­t i v e ş i c o n s t r u c t i v e , a l e r ă z b o i u l u i la c a r e a s i s t ă m . D i m p o t r i v ă , c u m a i m u l t curaj şi p o a t e a p r o p i i n d u - s e d e r e a l i t a t e , c i n e v a ar p u t e a s ă c o n t e s t e r o s t u l b ă t ă l i e i d e p e c o n ­t i n e n t , ş i să d e c l a r e a c t u a l a î n c ă e r a r e d r e p t o f i d e l ă ş i n e n o r o c i t ă i m a g i n e a i n c e r t i t u -d i n e i d e o r d i n g e n e r a l , m e t a f i z i c , c e c a r a c t e ­r i z e a z ă , p a r a d o x a l , v e a c u l a c e s t a s c i e n t i f i s t .

A m a u z i t c h i a r g l a s u r i , care , a m i n t i n d d e l u c r a r e a lu i B e r d i a e f f „Un nouveau moyen-âge", î n t r e b a u d a c ă n u c u m v a t e n s i u n e a c ă t r e c u n o a ş t e r e d i n u l t i m e l e d o u ă s e c o l e , c o n t r a ­r i a t ă e x a s p e r a n t d e l i m i t e l e i n a b o r d a b i l e ce s e a n u n ţ ă sp i r i tu lu i , p e m ă s u r ă ce r e c o l t e a z ă v i c t o r i i r ă s u n ă t o a r e a s u p r a m a t e r i e i , — n u n e - a r p u t e a î m p i n g e , i arăş i , în tr 'o n o u ă , m i ­l e n a r ă ş i m e d i e v a l ă n o a p t e a i g n o r a n ţ e i .

de MIRCEA MATEESCU P a r a d o x u l s'ar e n u n ţ a a s t f e l : v o c a ţ i a c u ­

n o a ş t e r i i p r o b e a z ă şi l e g i t i m e a z ă n e c u n o s c u ­tu l , c a a t a r e c u n o a ş t e r e a g e n e r e a z ă i n c e r t i ­t u d i n e a , h a o s u l : î n l o c s ă c o n s o l i d e z e n ă ­d e j d e a ş i c r e d i n ţ a . C e f a c e m a t u n c i ? P u n e m p u n c t e x p e r i e n ţ e l o r , r e f u z ă m a m a i c u n o a ş t e ,

p e n t r u a n u s p o r i i n c e r t i t u d i n e a p r i n d e s c o ­p e r i r e a d e n o u i o r i z o n t u r i ?

E s t e a ic i u n t r i s t ş i n e r e a l d e s e c h i l i b r u î n ­tre ş t i i n ţ ă ş i c r e d i n ţ ă , c a r e t r e b u e d e n u n ţ a t , d r e p t î n c e p u t a l t u t u r o r n e î n ţ e l e g e r i l o r . V e a ­c u l n o s t r u î n r e g i s t r e a z ă „ c o n v e r t i r i " a l e s a ­v a n ţ i l o r c e i m a i r e d u t a b i l i . S e v a o b s e r v a î n s ă că r e v i n e la c r e d i n ţ ă adevăratul s a v a n t , o m u l d e p e c u l m e , n u a t e u l g ă l ă g i o s , i n d i v i ­d u a l i s t u l e m f a t i c , c a r e s e î m p ă r t ă ş e ş t e d i n a t ­m o s f e r a a t o m i s t ă a e p o c e i f ă r ă ca e l î n s u ş i să p o a t ă d o v e d i v r e o c u n o a ş t e r e s e r i o a s ă î n aces t s e n s . A i c i i d e n t i f i c ă m c a t a s t r o f a M a ­jor i ta tea o a m e n i l o r , r e p u d i i n d c r e d i n ţ a f ă r ă s ă fi a v u t v r e o d a t ă c o n ş t i i n ţ a a c e l e i t ră ir i i n t e r i o a r e — a d e r ă to t a t â t d e n e m o t i v a t ş i i m p r o p r i u la m a t e r i a l i s m u l c e l m a i a t e u , a d i c ă la c e i a c e f o r m e a z ă a r t i f i c i u l ş t i i n ţ e i , p â n ă l a u r m ă i n f i r m a t d e v e r i t a b i l u l s a v a n t . D e s c r e ş t i n a t d i n p r i c i n a c l i m a t u l u i g e n e r a l , î n c a r e v r e a să s e i n t e g r e z e „ f i re sc" — m o ­d e r n u l v e a c u l u i n o s t r u n u p o a t e c ă p ă t a , î n g r a b n i c a ş i s u p e r f i c i a l a lu i a d e z i u n e l a s c i e n -

t i f i s m , n i m i c d i n c e a c e în realitate s u s ţ i n e p e s a v a n t . E l n u e s t e n i c i c r e d i n c i o s n i c i s a v a n t . I n e p o c a c u c e r i r i l o r ş t i i n ţ i f i c e , o m u l a c e s t e i e p o c e n u e s t e n i m i c , d e c â t u n a m b i ţ i o s , m â n ­d r u d e c u c e r i r i l e t i m p u l u i s ă u , c a r e a r v r e a î n s ă s ă f i e t o t u l .

A m v o r b i t î n s ă d e d e s c r e ş t i n a r e . E m u l t d e s p u s . D e s c r e ş t i n a r e a ar f i o o p e r a ţ i u n e reală, d e ş i î n s e n s u l i n v e r s a l c r e ş t i n ă r i i . D e o c r e ş t i n a r e reală a m a s e l o r „ c r e ş t i n e " n u s'a p u t u t v o r b i n i c i o d a t ă . A c e a s t a n u a e x i s t a t . C r e ş t i n i s m u l , î n t r u c â t e s t e a d e v ă r a t a c r e ­d i n ţ ă , o p e r e a z ă î n a d â n c i m e n u î n s u p r a f a ţ ă . Or, b o t e z u l î n m a s ă , p r i m i t d e b a r b a r i i c a r e a u d e v e n i t n a ţ i u n i l e c o n t i n e n t u l u i n o s t r u , e s t e u n f e n o m e n d e s u p r a f a ţ ă n u d e a d â n ­c i m e . C r e ş t i n i s m u l , d e l à î n c e p u t u l e v u l u i m e ­d i u , a p o i d e a l u n g u l a c e s t e i e p o c e , „s 'a lăţ i t", a f o s t p r o p a g a t ş i a c c e p t a t o f i c ia l , o d a t ă cu b o t e z u l ş e f u l u i d e t r i b b a r b a r , s a u o d a t ă cu b o t e z u l c a p u l u i s t a t u l u i .

D a r c e l e g ă t u r ă e x i s t ă î n t r e c r e ş t i n a r e a m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n p o l i t i c ă a u n e i c ă ­p e t e n i i b a r b a r e , u r m a t ă , m i m e t i c , d e s u p u ş i i să i — şi d r e a p t a c r e d i n ţ ă e v a n g h e l i c ă , o î n ­v ă ţ ă t u r ă a omului, u n a individuală, c a r e t r e ­b u i a s ă c â ş t i g e , î n r e a l i t a t e , f i e c a r e o m — ş i : o m c u o m — n u să f i e a c c e p t a t ă d o g m a t i c , d i n r a ţ i u n i e x t r a r e l i g i o a s e ?

D a c ă n u a f o s t p o s i b i l ă o r e a l ă c r e ş t i n a r e , î n t r u c â t a c e a s t a t r e b u i a s ă s e î n t â m p l e indi-viduat, e v i d e n t că n u s e p o a t e v o r b i n i c i d e s ­p r e d e s c r e ş t i n a r e , c a d e u n f e n o m e n rea l , dar tot ca d e u n u l d e m i m e t i s m r i d i c u l : p e n t r u p r e s t i g i u l i n d i v i d u a l al m o d e r n u l u i s c i e n t i f i s t .

C u a c e a s t ă o c a z i u n e , t r e b u e s ă r i s i p i m o a l t ă f a l s ă l e g e n d ă : i n d i v i d u a l i s m u l a t o m i s t a l

o m u l u i a c t u a l . P e n t r u c a s ă aibă c o n ş t i i n ţ a i n d i v i d u a l i s m u l u i a t e u a b s o l u t , o m u l a c t u a l ar fi t r e b u i t să nu'mai aibă, r e a l m e n t e , c o n ­ş t i i n ţ a c r e ş t i n ă . Or, î n t r e i n d i v i d u a l i s m şi c r e ş t i n i s m n u n u m a i c ă n u e x i s t ă n i c i o o p o ­z i ţ i e , d a r a ic i s t ă realitatea, n o i n u i m r e u ş i t î n c ă s ă f i m c r e ş t i n i , p e n t r u c ă n u a m i n d i -v i d u a t , v e r t i c a l : î n i n t e r i o r — î n v ă ţ ă t u r a b i b l i c ă . C u m s e p o a t e l u p t a , î n n u m e l e i n d i ­v i d u l u i ş i a l o m u l u i , î m p o t r i v a d o g m e i c r e ­ş t i n e , c â n d c r e ş t i n i s m u l r e a l e s t e o c r e d i n ţ ă i n d i v i d u a l ă ? I n d i v i d u a l i s m u l , î n t r u c â t v r e a s ă f i e rea l , n u s e p o a t e î n ţ e l e g e d e c â t î n n u ­m e l e c r e ş t i n i s m u l u i a d e v ă r a t ş i p e n t r u c r e ş t i ­n i s m , n u î m p o t r i v a lu i .

A c u m l i m p e z i m e x p u n e r e a . D e c e s ă v o r b i m d e i n d i v i d u a l i s m î n n u ­

m e l e m a t e r i e i ş i să n u v o r b i m d e i n d i v i d u a ­l i s m î n n u m e l e s p i r i t u l u i ? N u e s t e u n f a l s şi i n u t i l o r g o l i u a n e a f i r m a sentimentul pro­prietăţii şi al existenţii î n d i r e c ţ i a m a t e r i e i (pe c a r e n u o p u t e m s t ă p â n i î n î n t r e g i m e , d e a i c i d e z n ă d e j d e a a c e s t u i v e a c s c i e n t i f i s t ) — i n l o c s ă - l u t i l i z ă m î n s e c t o a r e l e s p i r i t u l u i ? U n u i f a l s c r e ş t i n i s m , i - a u r m a t o f a l s ă d e s c r e ­ş t i n a r e , iar a c u m , m a j o r i t ă ţ i l e i m e n s e a l e o m e n i r i i , n u s u n t n i c i c re ş t in i , n i c i n e c r e ş t i n i , n i c i i n d i v i d u a l i ş t i , n i c i c o l e c t i v i ş t i .

A s i s t ă m la e x a s p e r a r e a u n o r m a s e , a f l a t e l a r ă s p â n t i a c a r d i n a l ă a u n e i i s tor i i d e d o u ă m i i d e a n i d e f a l s ă e x p e r i e n ţ ă s p i r i t u a l ă , d u p ă c a r e o m u l , î n c e r c â n d s ă fie c e v a , a p a r c u r s s u p e r f i c i a l ş i n e r e a l e x p e r i e n ţ a c e i - a fos t p r o p u s ă — r e u ş i n d să nu fie nimic: p r i n r a p o r t c u r e a l i t a t e a v a l o r i l o r .

S'a î n t â m p l a t ca a c e a s t ă reală nefiinţă s p i r i t u a l ă a o m u l u i m o d e r n — s ă c o i n c i d ă c u m o m e n t u l î n c a r e e l ş i - a a t r i b u i t r e a l i ­

t a t e a e x i s t e n ţ i a l ă c e a m a i s p o r n i c ă . D e aic i , d e z e c h i l i b r u l g e n e r a l , n e l i n i ş t e a , r ă s c r u c e a .

Ch. W a g n e r s p u n e a u r m ă t o a r e l e : „ T i m p u l n o s t r u , c a r e a g â n d i t l a t o a t e , c a r e a p r e ­v ă z u t ş i c a l c u l a t t o a t e , c a r e e s t e a t â t d e b i n e î n a r m a t , d e a l t f e l , î n c e p e s ă s e î n t r e b e c u n e l i n i ş t e u n d e e s t e p u n c t u l s l a b a l c a l ­c u l e l o r f ă c u t e ş i d e f e c t u l a s c u n s d e c u i ­r a s a sa"

O f i l o s o f i e a r e a l u l u i , n e c e s a r ă e p o c e i n o a s t r e , ar fi a c e i a c a r e s'ar a n g a j a s ă a n a ­l i z e z e l i p s a d e v a l o a r e e x i s t e n ţ i a l ă a s e m ­n e l o r s u b c a r e t r ă i m d e p e s t e d o u ă m i i d e an i .

A m i m p r e s i a că d e z e c h i l i b r u l , n e l i n i ş t e a şi a c e l „ l a î n t â m p l a r e " p e c a r e î l î n t â l n i m î n h o t ă r î r i l e g r ă b i t e a l e m o m e n t u l u i d e f a ţ ă — r e p r e z i n t ă s c a d e n ţ a f i r e a s c ă a f a l s e l o r e x p e ­r i e n ţ e p e c a r e l e - a u p a r c u r s p o p o a r e l e î n f a ţ a s p i r i t u l u i ş i a m a t e r i e i . A t â t d e f a l s e î n c â t î n h a o s u l c u l m i n a n t şi z ă p ă c i t o r a l c o n f l i c t u l u i d e z l ă n ţ u i t , n i m e n i n 'ar p u t e a să s p u n ă c u p r e c i z i u n e şi f ă r ă s ă m a n i f e s t e î n ­d o i e l i r a d i c a l e , p e n t r u ce l u p t ă . O c o m p l e t ă a n a r h i z a r e a n o ţ i u n i l o r . N e g â n d i m la c u ­v i n t e l e lu i G o g o l , c i t a t e u n d e v a d e B e r d i a e f f : „II y a u n e g r a n d e t r i s t e s s e à n e p a s v o i r l e b i e n d a n s l e b i en" .

I n s ă n u m a i d u p ă c e v o m fi î n c e r c a t , î n m a i m u l t e î n s e m n ă r i , s ă p r i n d e m t r ă s ă t u r i l e o m u l u i m o d e r n şi c a u z e l e c a r e l e - a u p r o d u s — a n c h e t a c u p r i v i r e la o m u l d e d u p ă r ă z ­b o i u , p e c a r e d e a l t f e l o a d r e s ă m t u t u r o r , îşi v a a f l a p o z i ţ i a şi c a d r u l .

1) V. ,,Le matér ia l i sme d a n s l e s m o e u r s " — î n „Le ' M a t é r i a l i s m e actuel", F l a m m a r i o n , Par i s , 1929.

8 UNIVERSUL LITERAR 9 Decembrie 1939

L i t e r a t u r a , a r t a , i d e i . . . Şezătoarea „Universului literar

la Ateneul Român

NICHIFOR C R A I N I C A U R E L D U M I T R E S C U

D u m i n i c ă a f o s t la A t e n e u l b o g ă ţ i a d e c o n ţ i n u t a scr i er i l or , R o m â n p r i m a ş e z ă t o a r e l i t e r a r ă f e l u r i m e a p r e o c u p ă r i l o r ş i a s u -d i n a c e s t a n , a r e v i s t e i „Univer- b i e c t e l o r t r a t a t e şi a m e s t e c u l d e sul literar''. S u c c e s u l d e o s e b i t p e e m o t i v i t a t e ş i e x p e r i e n ţ ă l u c i d ă c a r e l - a î n r e g i s t r a t f r u m o a s a ш г е m i r ä d e m u l t e o r i р^ц.

p e r s o a n a r e g a l ă f a ţ ă d e o r t o d o ­x i e , a r t i c o l u l d - l u i C r a i n i c î ş i a f l ă i conţ inutu l î n t r ' o s p l e n d i d ă t r a d i ţ i e a î m p ă r a ţ i l o r o r t o d o c ş i , d i n e p o c a b i z a n t i n ă . C â ţ i a u c i -

c u l t trebue s ă a i b ă î n c r e d e r e î n t i t s a u c e l p u ţ i n a u ţ i n u t î n m â -serdoz i ta tea crea ţ i e i ş i s ă pri

. ' ' ... .. m e a s c ă c u p r e ţ u i r e a c u v e n i t ă p e „ C a r t e a C e r e m o n i i l o r " , s c r i s ă d e v i s t a , d e a p r e z e n t a p e s o r u t o r u ™ J P ̂ ^ î m p ă r a t u l C o n s t a n t i n a l V l l - l e a ,

a u t o r i , l e c t u r a t r e o u e c o n a u s a p a r f i r o g e n e n i l ? A l c ă t u i t ă Ta î n -

m a n i f e s t a r e a r t i s t i c ă , î n f a ţ a u n e i n u m e r o a s e a s i s t e n ţ e , d o v e d e ş t e ică i n i ţ i a t i v a l u a t ă d e r e

t i n e r i p u b l i c u l u i , e s t e foairte b i ­n e v e n i t ă . Ci t i tor i i car i e u u r m ă -

o u a t e n ţ i e , p e n t r u că , c e e a c e n u

LL^ VUULa. ^.uwiu ulii кьлл. nuna- , . , * . j v x - - - - ' — ------,

rit s c r i e r i l e a u t o r i l o r n o u i , î n P l a o e Р г и п а d a t a > d e s c o p e r ă fea , C e r e m M l i i l o r < . o u p r i n d e p a g i n i l e „ U n i v e r s u l u i l i t erar" , a u f o s t d e f a ţ ă , î n m a r e n u m ă r , î n s a l a „ A t e n e u l u i " , s p r e a c u -

v a l o a r e a l a a d o u a s a u a t re ia m a p r o t o c o a l e l o r î n l e g ă t u r ă c u c i t i re . palatul s a u c u biserica, r e s p e c -

A .urmat d u p ă a c e e a d e s f ă ş u - t f t e s u t e d e a n i l a c u r t e a b i z a n -

m e o c a r t e . O o p e r ă e p o c a l ă . S c r i s ă d e u n o m c u m a r e a u t o -

P u ţ i n i ş t i u c a l i t a t e a d o c u m e n - r i t a t e c r i t i c ă ş i d i d a c t i c ă : d . prof. O f e r i m c i t i t o r u l u i u n m o d e i d e t a ţ i e i d i n a r t i c o l u l d-ilui Nichifor D . C a r a c o s t e a . C â t e o n o t i ţ ă ic i p o e z i e publ icai tă î n L i t o r a i : „ I n -Crainie, d i n u l t i m u l n u m ă r a l G â n - co lo , a b e a p r i z ă r i t ă p r i n r u b r i c a scr iptae p e o" m o n e d ă v e c h e " , d e d ire i , „ R e g e l e ş i b i s e r i c a " . C o m - d e i n f o r m a ţ i i a v r e u n e i r e v i s t e d. A u r e l D u m i t r e s c u , p u s c a s ă a r a t e c u m s e s i t u i a z ă l i t e r a r e . N i c i u n c u v â n t d e s e a - Monedă veche, obiect de muzeu,

- - - •- - • - m ă . N i c i u n i n t e r e s ş i n i c i o o s t e n e a l ă d e a p ă t r u n d e s e n s u l şi n o u t a t e a a c e s t e i o p e r e . O r e ­z e r v ă (prudentă şi p r e m e d i t a t ă c u p e r f i d i e , e t c . " .

E n e r g i c s c r i s u l d - l u i N R o ş u ,

n ă o i cap t ivantă o p e r ă i n t i t u l a t ă & d e s i g u r , ju s t , a d i c ă p o s e d â n d v v i r t u ţ i d i s c r i m i n a t o a r e . S f a r m ă O, tainicul sunet, sunetul tau

c e e a c e s e c r e d e p o z i ţ i e n e - [nerăpus c l i n t i t ă a a d e v ă r u l u i ş i d e s c h i d e E c o u din ecou l-au crescut imn a l t e p e r s p e c t i v e d e v a l o r i f i c a r e . [argintii,

Toţi, care 'n cerul de slăvi mai L I T O R A L

Sacră relicvă, liman pantheonic, Pegasului stinselor, clasice vremi, Luceafăr ce-odată-a orbit pe-un

[plebeu, Luciu văzut prin negura minţii, Prilej unic visului prin biblii

[să-l chemi,

c e p u t u l s e c o l u l u i a l X - l e a , „ C a r -

[cerşesc vre-un Usus

t ină .

.ORIZONTURI" A n . I, Nr. 6-7-8, Nov. 1939

f e r i n ţ a d e s p r e „ P o e z i a d e a s - A l e x a n d r e s c u , V i c t o r P o p e s c u tăzi". V o r b i n d d e s p r e p r o d u c ţ i a E m i l B o t t a , V i r g i l C a r i a n o p o l . l i r i că a n o u i , c o n f e r e n ţ i a r u l a î n f ă ţ i ş a t B a c i u , G e o r g e A c s i n t e a n u , Tra c a r a c t e r u l d e o s e b i t o r a l aices- i a n L e l e s o u , M i h a i l S o r b u l ş i N. te i p r o d u c ţ i i . Impres ia , c ă p o e z i a C r e v e d i a . n o u ă n u œ t e p e î n ţ e l e s u l p u b l i - S u b l i n i e m p r e z e n ţ a m a e s t r u -cu lu i , — a e x p l i c a t d. C i o o u l e - lu i M i h a i l S o r b u l lîn p r o g r a m u l seu , — s e d a t o r e ş t e f a p t u l u i că şeză tor i i , ca o m a t u r ă і т е г і ѵ і і п -

„ L i t o r a l u i " s e n u m e ş t e p u b l i -c a i ţ a d e o t e h n i c ă o r g i n a l ă , r e ­d a c t a t ă l a C o n s t a n ţ a , d e d. Du­mitru Olariu, c u c o n c u r s u l a doi v a l o r o ş i p i c tor i , d - n i i C. Grossu D a t o r i t ă A s o c i a ţ i e i p r o f e s o r i l o r şi Basarab. O r i g i n a l i t a t e a t e h n i - s e c u n d a r i d i n G a l a ţ i a p a r e r e -că a revistei „Litoral". , c o n s t ă v i s t a . „ O r i z o n t u r i ' , s u b c o n d u c e -î n a c e e a c ă s e t i p ă r e ş t e d i n t r ' o r e a d - l u i Gh. Hagiu. N u m e l e d - l u i

G r i g o r e B u g a r i n , M a t e i t a t e a l u i d e p ă z i t o r a l o r t o d o x i e i , s i n g u r ă coa lă t r i u n g h i u l a r ă , î n - H a g i u î l p r e u ţ i m î n d e o s e b i p e n

n o a s t e p e scr i i tor i . S i m p a t i a ş i r ă r e a p r o g r a m u l u i ş e z ă t o r i i , c o n -p r e ţ u i r e a ş i - a u m a n i f e s t a t - o p r i n s t â n d d i n J e t u r i l e a u t o r i l o r d i n J f j J g Z ? * r e p e t a t e a p l a u z e . p r o d u c ţ i i l e p r o p r i i . A u c i t i t m ş i i o r ; Ş i d e а н 1 î n c o n j u r a c u o

Ş e z ă t o a r e a a fos t d e s c h i s ă d e o r d i n e a s t a b i l i t ă p e p r o g r a m , a u r ă d e . t r a n s c e n d e n ţ ă , î n c a l i -d. Şerban Cioculescu, p r i n c o n - d_nii :

î m p ă r a t u l ib izant in e s t e numai <j a i tă d e l à d r e a p t a s p r e s t â n g a , t r u i n t e r p r e t ă r i l e d a t e d e d - s a u n o r t o d o x , e l e s t e unsul D o m - c a 0 c o p e r t ă r ă s f r â n t ă d e carte- s c r i s u l u i t â n ă r , t o t d e a u n a s i n c e r e

, ., , x ,. „ „ . „ o + ^ î , ^ n u l u i . D o c u m e n t a t o u m a t e r i a l C o a l a î n t o c m i t ă a s t f e l a r e ş a s e Şi j u s t e . D i n a c e s t n u m ă r d e s t u l a u t o r i l o r о ѳ і о г ^ m a i C o n s t a n t i n F a n t a n e r u , Ş t e f a n d i n t r > o m ă r e a ţ ă t r a d i ţ i e ; s e î n ţ e - f e ţ e . P e f i e c a r e d i n f e ţ e r e d a c t o - d e b o g a t r e m a r c ă m a r t i c o l u l o -

l e g e v a l o a r e a d e d o c t r i n ă , a a r t i - r u l „ L i t o r a l u l u i " p u n e o p o e z i e m a g i a l „ D e z i u a M. S. R e g e l u i " c a l u l u i d-ilui N i c h i f o r C r a i n i c , a l ă t u r i d e o g r a v u r ă d e d. B a - î n c a r e s e d e s l u ş e ş t e n e d e s m i n ţ i -„ R e g e l e şi b i s er i ca" . s a r a b ,sau d e d. C. Gro.su. î n t o c ­

m i t a s t l e „ L i t o r a l " a c ă p ă t a t u n N I C O L A E R O Ş U a s p e c t c ă r t u r ă r e s c i n t e r e s a n t , .şi

î n d e a m n ă p e c e l c ă r u i a î i e a d e L u c r a r e a d - l u i prof . D . G a r a - m â n ă să c o l e c t e z e f i e c a r e n u m ă r ,

a u t o r i i s e s t r ă d u e s c s ă r e a l i z e z e ţ a r e a i n i ţ i a t i v e l o r r e v i s t e i „ U - c o s t e a „ A r t a ( C u v â n t u l u i la E m i - c u s e n t i m e n t u l d e a n u - ş i .ştirbi r e s t r â n g e r i i d r a g o s t e i p ă m â n t u o p e r e c â t m a i a p r o a p e d e u n n i v e r s u l l i terar". n e s o u " e s t e î n t r ' a d e v ă r o o p e r ă „co lec ţ ia" . lu i şi l î n t i n s u l u i r o m â n e s c cătr.

^ ^ .. _ . • i_ * j л « d e m a r e v a l o a r e , m o d e l p o e t i c s u p e r i o r . P o e ţ i i n u S u c c e s u l n n r e g i s t r a t d e ş e z a s e g â n d e s c la u n s u c c e s i m e d i a t , t o a r e a d e la A t e n e u l R o m â n e-

t ă ş i totală d r a g o s t e a c u c a r e e s t e î n c o n j u r a t M ă r i a S a p e to t c u p r i n s u l Ţăr i i . î n t r e g a r t i c o l u l î n c h i n a t S u v e r a n u l u i e s t e m a i d e g r a b ă o p o e m ă v i g u r o a s ă a

ci î i p r e o c u p ă î n p r i m u l r â n d c a - v i d e n ţ i a z ă e f i c a c i t a t e a u n e i i n i -l i tă i ţ l e a r t e i l or . D e a c i d e c u r g ţ i a t i v e c e s e c e r e . cont inuată .

şi l î n t i n s u l u i r o m a n e s c c ă t r e D . O l a r i u a isbutiit s ă r e a l i z e - Ce l c e ş i - a î n c h i n a t t o a t ă p u t e -

D . N. R o ş u r e c e n z e a z ă în z e o u m i j l o a c e m ă r u n t e , o ţ i p ă - r e a L u i d e m u n c ă , t o a t ă î n ţ e l e p -Gândirea a c e a s t ă c a r t e ş i fără r i t u r ă a r t i s t i c ă , s u g e s t i v ă u n e o r i c i u n e a , t o a t e v i s u r i l e şi t o a t e n ă -s ă - ş i m ă s o a r e e l o g i i l e , î n c e p e : ca o i n s c r i p ţ i e , ca u n basore l i e f , d e j d i i l e ocrot i r i i „ A a p ă r u t n u d e p r e a m u l t ă v r e - v ă z u t e f i c t iv , p e (hârt ie a l b ă . n e a m u l u i n o s t r u .

şi d e s t i n u l u i

In r e s t u l n u m ă r u l u i d. I. Ar-gintescu s e m n e a z ă u n a r t i c o l de . j u d i c i o a s e r e l e v ă r i a u n o r a s p e c t e ! p a r t i c u l a r e d i n d o c t r i n a ş i o p e r a lu i S i g m u n d F r e u d . P e n t r u d. Robert Cahuleanu n e î n g ă d u i m să p r e ţ u i m m a i muCt „ P e i s a j u j l " p r i n n o t a ţ i i l e l u i d e s t u l d e s u ­g e s t i v e şi m a i ailes r e u ş i n d s ă n e d e a a t m o s f e r ă b i n e c o n t u r a t ă . Iosif Dumitrescu-Pietrari, o v e ­che s i m p a t i e a n o a s t r ă , s e m n e a z ă d o u ă s t r o f e m i g n o n e d e u n v ă d i t p r o g r e s ş i a v â n t l i r i c .

E s t e to tuş i ş i o d e z i l u z i e : „ S c r i ­s o a r e a " d - l u i Vladimir Carar'-nalli. P o e z i a d - s a l e r ă m â n e î n m o d consitant la o v ă d i t ă p r e o ­c u p a r e s o c i a l ă şi c u c â t e s t e m a i m u l t p o z ă c u a t â t d i s p l a c e m a i m u l t . U n e o r i g r a b a şi n e d e s ă ­v â r ş i t u l î ş i d a u m â n a î m p o t r i v a poetu lu i ' :

Fereşte-te mai mult de automo­bile şi mai puţin de cai,

Mai ales când treci iute câte o [stradă mai largă,

Căci se poate să rămâi pisată, [acolo, sub roţi

Sau o copită de cal nărăvaş [capul să ţi-l spargă...

N e o p r i m aici ! R e g u l i d e c i r ­c u l a ţ i e p u b l i c ă r e u ş i t v e r s i f i c a t e ! D-1 Gh. Popescu s e m n e a z ă o n u ­v e l ă „ J u r a t u l " î n c a r e n u l i p ­s e ş t e n i c i s u f l u l , n i c i a d â n c i m e a a n a l i z e i şi m a i a l e s n i c i f o r m a c o r e c t ă ş i c h i a r e l e g a n t ă d e p r o ­zator . „ E v a c u a r e a " d - l u i Anton Florin fără a ifi u n s o n e t g r a v şi p l i n d e r e z o n a n ţ e e s t e u n m i ­n u n a t p a s t e l al v i e ţ e i d e p r o v i n ­cie. Ş i n u p u t e m să î n c h e i e m f ă r ă o m e n ţ i u n e d e o s e b i t ă d - l u i Gh. Ursu p e n t r u a r t i c o l u l s ă u d e

f o r m a ţ i e i s t o r i c o - l i t e r a r ă . P r i e -

I teni i d e l à B â r l a d a i l u i E m i l G â r ­l e a n u .

M. A l .

MUNCA ŞI VOE BUNA

I n n - r u l u l t i m a l r e v i s t e i „ M u n c ă ş i v o e b u n ă " ( A n . I . N o . 17, 1 . Х П a. c . ) , r e m a r c ă m u n i n t e r e s a n t r e p o r t a j , , d a t o r i t d - n e i V o i o h i ţ a . C e n c e l - P r e d e s c u , S e i n t i t u l e a z ă Masa cu albine, m i c r e p o r t a j d i n t r ' u n a t e l i e r , şl a t r a g e a t e n ţ i a p n i n e l e m e n t u l s ă u l i tera ir c e r e î l f a c e s ă f i e a l t c e v a d e c â t g iaae tăr ie . î n t r ' u n a t e l i e r d e e.roiitorie, c u f e t e v e ­n i t e idieflia ţ a r ă s ă î n v e ţ e u n m e ş ­t e ş u g , se m u a n o e s t e cxv o аіпіщпі-t â pairt ic i ipare a s u f l e t u l u i l a tot c e s e Î n t â m p l ă , î n песіЫЫі_ n e a d i n t r e paitru p e r e ţ i , d e d i ­m i n e a ţ ă p â n ă seairă. R e p o r t a j u l d-mes СѳгЬеІ-PredescJu n e f a c e s ă n e g â n d i m la u n rcm.ain s c r i s d i n acest m a t e r M p l i n d e .дтіпса şi de v o i e b u n ă " .

D O I E L E V I

S u n t î n t â m p l ă r i m i c i car i i m ­p r e s i o n e a z ă m a i mullt d e c â t „ m a r j gesturi ." a n u n ţ a t e c u s u r l e c â t m a i s g o m o t o a s e .

D e a c e e a p a n a n o a s t r ă î n ­s e a m n ă a i c i c u t o a t ă b u c u r i a , p r e z e n ţ a l a ş e z ă t o a r e a U n i v e r s u ­lui L i t e r a r , a d o u i e l e v i v e n i ţ i t o c m a i d e l a ^ T u n n u - S e v e r i n .

G e s t u l l o r .câşt igă ma.j m u l t î n f r u m u s e ţ e c â n d n e g â n d i m la e l e v i i b u c u r e ş t e n i icari a u p r e ­ferat , p o a t e , u n m a t c h d e f o o t ­bal l u n u i v e r s r o s t i t d e v r e - u n p o e t l a A t e n e u l i R o m â n .

E d r e p t c ă s t a d i o n u l e m a i a p r o a p e d e c â t A t e n e u l r o m â n .

Subl ima d e c a d e n t ă — T e în ţe leg , Nichi ta . A r t r e b u i a l t m i s t e r . — Nu, să n u m a i v o r b i m d e s p r e as ta . M ' a m u i t a t azi în

ogl inda, t a tă . Mi s 'au înă sp r i t obraj i i , ochii m i s 'au a fun ­d a t v ineţ i i , f r u n t e a m i - e s t e s c r u t a t ă de dung i .

— Ai î n c e p u t să ' m b ă t r â n e ş t i , f iul m e u . —• I a t ă u n fap t de ca r e a m oroa re , t a tă . As tăz i a m i m ­

pres ia că ch ipu l m e u es te r e v e r s u l s au i m a g i n e a r ă s t u r ­n a t ă a l u i Rona . Ţ i - l m a i a m i n t e ş t i în rac lă? R o n a n u m u r i s é , t a t ă — Rona î m b ă t r â n i s e î n t r ' o c l ipă a t â t c â t î m ­b ă t r â n e s c zece o a m e n i în cincizeci de ani . Şi e r a o î m b ă ­t r â n i r e s u s p e n d a t ă , împ ie t r i t ă , i n t r a t ă î n m a t e r i e .

— D e g e a b a îm i vorbeş t i d e s p r e as tea , Nich i t a . S u n t n e ­put inc ios , ca să m a i v ă d c la r .

—• în ţ e l eg , t a tă . D a r s p u n e - m i : ex i s t ă o a l tă f r u m u s e ţ e decâ t aceea a t i ne re ţ i i .

— C r e d că nu . P e s t e tot e c h i n u l sleir i i . — Or ice cân tec ai cânta , or i c u m ţ i -a i înf lor i d r u m u l ,

o r i cum te -a i r u p e de legi? —• Or i cum, Nichi ta .

(eu, Rona , tu , m a m a ) , n u -— Nu, n u se poa t e . N u m a i no i m a i noi v e d e m aşa.

— Greşeş t i , Nichi ta . E u ş t iu că ' n fami l ia n o a s t r ă ex i s tă o ser ie de d e s a r m o n i i . E le n u sun t c r e a t e d e m i n e (care v ' a m da t v ia ţă) , nici d e m a m a (care v ' a a lăp ta t ) , ci d e o r e n u n ţ a r e la v ia ţ a n o r m a l ă a ace lu i s t r ă b u n d e ca r e t u ai auzi t . I ţ i vorbesc , Nich i ta , n u ca f iului m e u , ci ca u n u i om de d e p a r t e , ca u n u i s t r ă in . I n suf le te le noas t r e , Nichi ta , t r ăesc m a i m u l t e u m b r e . S u n t u m b r e l e idol i lor . Cu f ie­ca re g e n e r a ţ i e d i spa re câ te u n a . C u R o n a — m ' a m u ş u r a t odată . T e - a ş uc ide şi p e t i n e de -aş şti că e u l t i m a p o v a r ă . D a r s u n t m u l t e , Nichi ta . D e ce n u t e duc i să t e culci?

— N u m a i pot do rmi . — O să devi i şi t u o d a t ă n e p u t i n c i o s ca m i n e . O să r e ­

nun ţ i , î nce tu l cu înce tu l , l a t oa t e g lor i i le t a le . — Nu v r e a u să î m b ă t r â n e s c , t a t ă . — N e b u n ce eşt i! Crezi că po ţ i î n v i n g e l egă tu r i l e? Noi

s u n t e m ca nauf rag ia ţ i i p e b a n c h i z e că l ă toa re . Delà noi p â n ă acolo (până la ex i s t en ţ a r ea lă a e femeru lu i ) s u n t mi i de a l te î n g e n u n c h e r i , m i i de a l t e e t a p e a le m o r ţ i i .

II p r i v e a m î n t u n e c a t . V e d e a m p r i n el t o a t e repu ls i i l e f ra te lu i şi t oa t e i dea lu r i l e m e l e s t r â m b e şi m u c e d e .

—• O d a t ă o să te duc i şi tu! (Vorbise fă ră mi lă , fă ră r e -muşca re ) .

— În ţe l eg t a t ă de ce vo rbeş t i aşa. T u eşt i u n om blaza t . £ n a t u r a l . D a r m o a r t e a e u n fapt b rusc , e u l t i m a l imi tă . N ' a r m a i a v e a n ic iun r o s t să t e l u p ţ i con t r a ei .

— Nici R o n a n u s'a revo l t a t . — D a r n u m ă in t e re sează ce a s imţ i t şi c u m a m u r i t

Rona . V r e a u să şt iu , t u ta tă , c u m î m b ă t r â n e ş t i ? î n t u n e r i c u l c rescuse tot m a i m u l t . De afară , d e dincolo

de m a r g i n e l e lumi i , soseau p â n ă a ic i t oa te răcor i l e ş e r ­p u i t o a r e a le nopţ i i . N ic iun sgomot . D o a r în l in iş tea odăii , ca ' n t r ' u n s icr iu deschis p e n t r u a l t m o r t vi i tor , a m s imţ i t c u t r e m u r ă t o a r e a s b a t e r e a ace lu iaş d u h osândi t .

— N u t r e b u e să te m a i g â n d e ş t i la asta , Nichi ta . — T u ţ i -a i da t s e a m a că te aleieşti? — Nu, n u m i - a m d a t s eama . — D a r e groasnic , t a t ă . Şi noi oare c r e d e a m că v o m fi

m e r e u t ine r i ! Ta t a n ' a m a i r ă s p u n s . M ' a m r id ica t şi d in p ic ioare l - am

pr iv i t s c r u t ă t o r de adânc , p e n t r u a î n ţ e l ege ce se p e t r ece cu dânsu l . A m a j u n s p â n ă la fotoliul lui . P ă r e a zidit acolo oda tă cu veacur i l e . Nicio cu tă n u se t rez i pe f run te , n i c iun su râs .

— Ta tă , eu as tăz i m ă despa r t de voi! Nici a t u n c i n u t resă r i . El t ră ia u n a d i n t r anse l e de m i s ­

tică, sub sa rc ina aceleeaş i i nconş t i en t e des-nădejdi. M ' a m r e t r a s în sp re .pat. M a m a d o r m e a l in iş t i tă . M i - a m ap leca t g u r a p e obraz şi a m s ă r u t a t - o , p l â n s şi î n t r i s t a t . Scânc i uşor ca u n copil în vis . (Mamă, dacă ş t ia i că fug cu a d e ­văra t , t e -a i fi t rez i t şi ai fi p o r n i t în u r m a m e a . Tu r ă m â -nea i acolo să sufer i şi să lăc rămez i , c r e z â n d că vei p u t e a d i s t ruge v ră j i to r ia . Nu ţ i -a i d a t seama, m a m ă b u n ă , că p ă c a t u l e ş i 'n t ine?) . R e t r a s în fund, a m spus „ad io" casei. Uşa scâ r ţ â i p r e l u n g .

— Pleci , Nich i ta?

(Urmare din pag. 6-a)

S u r p r i n s î n t r e c a n a t u r i , l - am văzu t î n ă l ţ â n d u - s e m a i g a l b e n şi m a i f i rav. M ' a m r e î n t o r s m a i a p r o a p e de f ă p ­tu r a lui l u m â n ă r a t e c ă . N u se î n c r u n t a s e , n u m ă p r i v e a cu r ă u t a t e . I - a m p r in s m â i n i l e şi i - am s p u s m â n g â m d u - l e :

— N u t r e b u e să t e super i , t a tă . P o a t e e mai b ine aşa. — R ă m â i , t e rog r ă m â i bă i a tu l m e u . — E p r e a t â rz iu . T r e b u e să v ă je r t fesc pe voi. Al t fe l aş

î n e b u n i . — Şi t u t e duci . Ce s fa tu r i să - ţ i dau? — Nic iunul , t a t ă . — B a n u . Te -a i g â n d i t v r e o d a t ă la r e s e m n a r e a a n i m a ­

lelor, la m u t a lor r eac ţ iune? —• N u m ' a m gând i t . —- încea rcă , Nich i ta . î n c e a r c ă să fii aşa. Al t fe l cazi. Cazi

fă ră s ă - ţ i da i s e a m a . — Voiu l u p t a (mă 'n ţe leg i ta tă?) , vo iu l u p t a să fiu m e ­

r e u t â n ă r . — Crezi , Nich i ta? Or ice cân tec ve i cân ta , o r i c u m î ţ i

vei înf lor i d r u m u l — or icum, tot o să ' m b ă t r â n e ş t i . — M ă c a r s ă - m i b a t joc de v ia ţă , de zei, de o a m e n i . —• F r u m o s u l e cruciad , ai să t e lup ţ i cu visele? D u - t e ,

d r u m b u n — Nich i t a ! I - a m s ă r u t a t mâ in i l e , aşa c u m aş fi î m b r ă ţ i ş a t moaş t e l e

u n u i p r i e t e n iub i t . Ş t i a m că n u m ă voiu m a i în toa rce . I n s t r adă , d r e p t p r i v i n d d e p ă r t ă r i l e , n u - m i i u b e a m decâ t t i ­

ne re ţ ea . Şi acolo în fund, se iscase cel m a i f rumos m i r a j . S c ă p ă m de urît, s c ă p ă m de pl ic t iseală , s c ă p ă m d e gen iu l p ă g â n al casei.

S b o r cenuş iu . In t r u p , îmi r i t m a ceasu l aceleaş i i n i m i de ha luc ina t .

O Se împ l inesc în t o a m n a as ta — t r e i a n i de când a m

p leca t de acasă, t r e i an i de c â n d a m î n t o r s a m i n t i r i l e cu faţa la p e r e t e . A c u m îmi dau s e a m a că t a t a a a v u t d r e p ­ta te . N u s u n t eu v inova t , nici m a m a , nici Des t inu l . A l t ­c ineva! (Cât de m u l t te iubesc , b u n u l m e u s t r ă b u n ! F ă r ă t i ne n ' a ş fi cunoscu t f r u m u s e ţ e a i luzi i lor ş i nici s p l e n d o a ­rea decaden ţ i i . L a începu t m ă c r e d e a m o r e m i n i s c e n ţ ă a idoli lor t ă i şi e r a m bucu ros . As tăz i u r ă sc oameni i , p e n t r u că ei n ' a u în ţ e l e s de ce s u n t a t â t de chinui t , nici d e ce d o ­r e a m cu a t â t a v o l u p t a t e fer ic i rea . Mai m ă cunoşt i , î n t u ­n e c a t u l m e u s t r ă b u n ? S u n t u m b r a m e r s u l u i t ă u p r i n rai) .

O s p a i m ă n e c u n o s c u t ă m ă s d r u m i c ă şi m ă şe rpueş t e . Nu m a i m ă u imesc de f r u m u s e ţ e a o r a ş u l u i aces ta cascadic şi t en t acu l a r , n u s u n t egoist fa ţă de m u l ţ u m i r i l e ce lor la l ţ i . Mi -e frică însă de v â r s t a 50—60—70. An i i aceş t ia r e a d u c poa t e cu j e r b e colora te — o a l t ă s en ină t a t e . D a r eu fur vieţ i i ceeace a r e m a i l a rva r . A m căzut . N u b e a u alcool, n u t r ăe sc nop ţ i l e în l u m e a in te r lopă , n u d u c t r a iu l mize r . E a l t ceva . P o a t e p r e a p u ţ i n ă l u m i n ă , p r e a m u l t ă d e s a r -mon ie poa t e .

In sea ra aceea când a m l u a t o t r avă , p r i e t e n u l G h i n a mi -a spus b ă t â n d u - m ă pe u m ă r :

—• De ce ai înce rca t să te sinucizi? T r ă e ş t e v ia ţa , t i ne re ! Bea, iubeş te , d ă - t e pes te cap!

—• N u pot , s c u m p u l m e u amic . A m ă da pes te cap î n ­s e a m n ă a r ă m â n e de m u l t e ori cu capu l î n jos. Şi n u v reau . N u p e n t r u c ă pozi ţ ia a r fi p r e a incomodă , n u p e n ­t r u c ă aş d e v e n i ridicol, n u p e n t r u c ă m i s 'ar lăsa to t s â n ­gele î n c ree r i — d a r aş fi p r e a a p r o a p e de p ă m â n t , p r e a a p r o a p e d e i n i m a s t r ă b u n u l u i î n g r o p a t de viu .

I d e n t i t a t e a m e a n u m a i a r e nicio i m p o r t a n ţ ă . S u n t o m u l c rea t de p rop r i i l e m e l e f an t a sme . Şi dacă ogl inzi le m a i m ă recu leg î n ape le lor i r e a l e cu în fă ţ i şa rea as ta d e s a l ­t i m b a n c să lba tec , n u î n s e a m n ă că m a i - e x i s t o m e n e ş t e . N u

T I P O G R A F I A Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , B U C U R E Ş T I S T R . B R E Z O I A N U 23.

mai a m nicio c red in ţă . S u n t omu l pu r , omu l diafan, neo­mul, dacă se p o a t e spune . Biograf ia m e a biologică se a sea ­m ă n ă cu a s te le lor ca re n u fac p a r t e d in n ic iun s i s tem p l ane t a r . Sp i r i t ua l i ceş t e — s u n t o idee, cea m a i f rumoasă idee ( l iberă şi nes t a to rn ică ) .

Şi to tuş i , p e n t r u toţ i a m fost o d e z a m ă g i r e . Şi p r i e t en i i şi p rofesor i i şi iub i t e l e n ' a u v ă z u t î n m i n e decâ t u m b r a unei m a r i i luzi i , r e v e r s u l u n e i c i uda t e bea t i t ud in i . Căci n ic ioda tă n ' a m ş t iu t s ă - m i verif ic rea l izăr i le , nici să p ă s ­t rez i n t a c t ă r ea l i t a t e a m e a narc is ică .

La 2 N o e m b r i e împ l inesc 22 d e ani . N u m ă m a i î n t r e b p e n t r u ce t răesc , nici d a c ă m a i m i se p o a t e r e l eva s ensu l une i a l t e fer icir i . Iubesc a t â t de m u l t r eve la ţ i i l e suspec te a l e glor ie i ! Ş t i u însă, că pe -a ic i p r i n i n i m a m e a n u m a i t r ece nicio nă lucă . P l â n g doar p e n t r u r e sp i r a ţ i a e t e r n ă a omulu i n e b u l o s şi d e c a d e n t d in m i n e ; m ă rog p e n t r u t r a n ­s fo rmarea lu i în s tea sau în v â n t . 22 d e ani . î n t u n e r i c , d i n ce în ce m a i m u l t î n t u n e r i c .

(Rona, fii b u n şi desch ide po r ţ i l e să i n t r u . S u n t obosit , s u n t înse ta t , s u n t b ă t r â n — Rona!) .

26 O c t o m b r i e 1939.

LAURENŢIU FULGA

Pentru „Albatroşi" (urmare dtn pag. 1)

...Armata din 1939, starea asta cu arma la picior în t imp ae mare învălmăşeală a lumii (fericită definiţie dintr'un recent discurs regesc) nu-i atât de neesenţială pentru

"scriitor pe cât era poate, ca sä spun aşa, socoteala ca.re venea, obişnuit după recrutare, să- i conturbe Arcadia. In această neplăcere consta, desigur, taată ca­tastrofa la care am bănuit că se referea în condescendenţa sa amicul din vechea avantgiardă. Iată de ce a m folosit aici această întâlnire, fiindcă, sper, ea. m'a ajutat să dibui, cine ştie, dincolo de atari catastrofe perimate.

Să cutez, prin urmare, prin tenebre... Oare măreţia apropierii de esenţa lucrurilor, de cert itu­

dinea sufletului, după despoerea lui violentă de toate sedi­mentele moarte, încurcate, ce-i aleätuese haina convenţio­nală, se poate realiza numai în războiul ca fapt îndeplinit? Nu şi în febra în tensiunea ce o simţi sând adulmeci pasul lui Marte?

Această măreţie care poate fi un ideal de prim ordin al artistului, nu este de căutat, de secerat cu toată înfrigu­rarea astăzi, ca o scumpă cometă ce trece prin poziţia favorabilă observatoarelor, deşi marele răsboi adevărat, cataclismul, nu s'a declarat?...

In lumina de vitriol a posibilităţii de a muri (ertare pentru locul comun) ne af lăm zădărnicia, drama.

înmuiaţ i în această nouă lumină, noi copii prezentului, cari n'am putut fi crezuţi în stare a visa, vom lua chipuri de oameni.

Pentru asta momentul e mai mare infinit decât răs-boiul, mai bine zis cu mul t mai real. Se vorbeşte, dealtfel, foarte mult despre monotonia frontului de lângă „Ţara nimănui". Cu toate acestea se scrie pentru omuţi soldat în Franţa cel puţin cât se tricotează.

La noi, ceiace e de mirat, revistele fac cam prea multă filologie, deşi ţara tricotează intens. Să se mai spună că imităm literatura franceză!.. .

...Programul de pe zonă nu prevede o deasă al imentare ii styloului. Dar am învăţat în proximitatea gamelei, să lâd, să m ă bucur în aşa fel încât să cred că un codru pustiit de cântăreţi , loc arămiu de resfirare a batalionuliui, mă are în vedere. Soldaţii au aflat că sunt „poet" şi au iscodit să-mi afle tristeţile „necesare", anterioare me lan­colii.

Miruit şi eu în marea problemă ce se degajă din expli­caţiile ce însoţesc programul de scrimă a veacului, nu pu­team să mă desprind din noapte decât pentru vânarea unor bucurii pure, cu adevărat naive, dincoace de crengi, lângă pădurea diversă însfârşit, complet, româneşte or­chestrată ,a sufletelor ostăşeşti. Mi-am recunoscut versu­rile în cântecele lor de marş, satisfacţie nebănuită, firicel de mărgăritar pentru măria-sa, mai negru decât diavolul „poet hermetic".

M'au surprins aşa primii fulgi de iarnă, înşişi novicii fulgi mai blânzi, poate, cu mâna care, prin lipirea de vipuşcă, se isbăvea de alte lirice anticipaţi i ce vor f i mâhni t ninsoarea de-aţtădată... Şi-am găsit glas de m â n -gâere pentru cei loviţi în exerciţiul ălor patruzeci de versuri zilnice de aceste epocale concentrări.

SIMION STOLNICU

OARŢI NOUI IN EDITURA FUNDAŢIEI PENTRU LITERA­TURA ŞI ARTA „REGELE CA­

ROL II"

V i t r i n e l e l i b r ă r i i l o r v o r p r e ­z e n t a p â n ă î n s ă r b ă t o r i l e C r ă ­c i u n u l u i o s e a m ă d e n o u i o p e r e l i t e r a r e , f i l o s o f i c e , c r i t i c e ş i ştiiniţifitoe,, d a t e Ia i v e a l ă d e e -di t iura F u n d a ţ i e i p e n t r u l i t e r a ­t u r ă ş i a r t ă „ R e g e l e C a r o l Ш".

C r e d i n c i o a s e p r o g r a m u l u i l o r d e t i p ă r i t u r a , t i p a r n i ţ e l e d o m ­n e ş t i a d a o g ă n e î n c e t a t p a t r i ­m o n i u l u i n o s t r u c u l t u r a l s t r ă l u ­c i t e p i e s e d e r e z i s t e n ţ ă ş i d e j u s t i f i c a r e , a s u p r a v a l o r i i c ă ­r o r a c r i t i c a ş i p u l b l i c u l c e t i H o r ş i - a u s p u s c u p r i s o s i n ţ ă c u v â n ­tu l .

N o u t ă ţ i l e a c t u a l m e n t e î n p r e ­g ă t i r e î m b r ă ţ i ş e a z ă t o a t e l a t u ­r i l e d e a c t i v i t a t e s p i r i t u a l ă , o -f e r i n d — c a ş i p â n ă a c u m — o o g l i n d ă f i d e l ă a u n e i m i ş c ă r i d e a d e v ă r a t ă r e n a ş t e r e c u l t u r a ­l ă . A s t f e l s u n t î n c u r s de a p a ­r i ţ i e :

I N ВІВІІІОГГІЕСА E N E R G I A : „Ultima expediţiee Ia Polul Nord" d e c ă p . S c o t t ; „Viaţa de chirurg" d e d. A. M a j o c c h i ; „Amtony" d e L y t t o n ; „Suflete de infanterişti" d e J . D e k n a s ; t o a t e a c e s t e a r e d â n d î n t r ' o c a p ­t i v a n t ă f o r m ă l i t e r a r ă m a r e l e p i l d e d e m u n c ă îşi d e e r o i s m ale t o t a t â t o r a e x e m p l a r e de e l i t ă a l e u m a n i t ă ţ i i .

m B I B L I O T E C Ă „ S C R I I T O ­R I I V E C H I Ş I M O D E R N I " : „AI. M a c e d o n s k i " v o i . П , c o n ­t i n u a r e a e x c e l e n t e i e d i ţ i i î n ­g r i j i t e d e p r o f . T . V i a n u ; „Ope­re" d e N. B ă ' l c e s c u , e d i ţ i e e î n ­g r i j i t ă d e p r o f . G . Z a n e ;

I N B I B L I O T E C A „ E N C I C L O P E ­D I C A " : „Studii greco-romane" de D e m . Ruis so , o l u c r a r e d e c a ­p i t a l ă î n s e m n ă t a t e a m a r e l u i s a v a n t o u o p r e f a i ţ ă oe d. prof. C. C. Giu ireaou .

I N B I B L I O T E C A F I L O S O F I ­C A : „Destinul omenirii" v o l . I I u r m a r e a b o g a t e l o r ş i c u p r i n z ă ­t o a r e l o r c e r c e t ă r i a l e d - l u i p r o f . P . P . N e g u l e s c u i ; „L'experience microphysique et Ia pensée hu­maine" d e d . S t . L u p a ş i o u .

I N B I B L I O T E C A „ S C R I I T O ­R I I R O M A N I C O N T E M P O R A ­N I " : „Viaţa lui I. L. Caragiale", s c r i s ă d u p ă v i i ş i p i t o r e ş t i d o ­c u m e n t e d e p s i h o l o g i e şi i s t o r i e l i t e r a r ă d e d. Ş e r b a n C i o c u l e s ­c u ; „însemnările unui belfer" vo l . I I d e d. I o a d h i m B o t e z ; „Concina prădată" de d. T. S c o r ţ e s c i u ; „Monarhia Socială" de d. M i h a i l Fâncă i şanu . ; „Acci­dentul" n o u l r o m a n d e o f a c ­t u r ă c u tofeull o r i g i n a l ă a l d - l u i M i h a i l S e i b a s t i a n .

I N B I B L I O T E C A . j C R I T I C A " : „ S a i n t e B e ţ i v e " t e m e i n i c u l ş i r e ­v e l a t o r u l stuidiiu a l d - l u i P o m -p i l i u C o n s t a i n t i n e i s c u .

I N „ЕЮГГІІІ DEiFTJNITrVE'' : ^Statui" d e m a e s t r u l M i h a i C o -d r e a n u .

I N M I C A E N C I C L O P E D I E : „O enigmă şi u n miracol istoric", d e d . G h . B r ă t i a n u ; „Radioelec-tricitate" d e i n g . K o n t e s c h w e l -l e r ; „Tratat de anatomie uma­nă" d e Û. H o r i a D u i m i b r e s a u .

I N B i I B D I O T E C A D O C U M E N ­T A R A : „Din viaţa lui Ion Crean­gă" r o d u l i m p o r t a n t e l o r c e r c e ­t ă r i a l e d - l u i G h . U n g u r e a n u .

I N B I B L I O T E C A I N F O R M A ­T I V A : „ A n g l i a " , e d i ţ i a I I - a d e d. N . P e t r e s c u .

I a r p e s t e t o a t e c e l e d e m a i suia, c u l u m i n o a s a e i b i n e c u v â n ­t a r e p e n t r u î n t r e a g a o s â r d i e î n ­t r u f r u m o s a l ed i t ur i i F u n d a ţ i e i p e n t r u L i t e r a t u r ă ş i A r t ă „ R e ­g e l e C a r o l П " „Biblia" t iradiusă d e P ă r . G a l a G a l a i c t i o n s i V a s i l e R a d u a l e c ă r e i d o u ă n o u i ediţii î n p r e g ă t i r e , c o n f i r m ă u m i l d i n c e l e m a i r ă s u n ă t o a r e succese.

Taxa poştala plătită în numerar conform aprobării dir. G-l* P. T. T. №. 24464-939.