Ziarul Satu Mare din 14 aprilie 1929<l guvernul ;i `ncet[\enirile l Tulbur[ri comuniste l Dou[ contrabande

Pagina 3

neuronii care ne influen\eaz[ `n luarea deciziilor

astronomii au fotografiat prima gaur[ neagr[ din Univers

Pagina 6Pagina 4

IAnul XVII Nr. 826 Duminic[ 14 aprilie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Dr. Molnar Zsolt<Europa de Est

;tie c[ Satu Maree punct chinologic

Un autograf acordat de fostulpreşedinte american John F. Kennedy cudouă ore înainte de a muri a fost scos lavânzare pe un site de licitaţii şi este evaluatla o sumă minimă de 25.000 de dolari.Anunţul a fost făcut de casa de licitaţiiGoldin Auctions, iar reprezentanţii aces-teia au menţionat că procesul se va des-făşura online, până pe 11 mai.

Semnătura a fost acordată după undiscurs susţinut în oraşul american FortWorth, în dimineaţa zilei de 22 noiembrie1963. După ce a acordat autograful unuiparticipant la manifestare, Kennedy s-aîndreptat spre Baza Aeriană Carswell. Deacolo, el a plecat spre Dallas, unde a fostasasinat în timp ce efectua un tur aloraşului.

Suma minimă care poate fi licitată estede 25.000 de dolari, însă experţii casei delicitaţii estimează că suvenirul va fi vândutpentru cel puţin 100.000 de dolari.

John Fitzgerald Kennedy a fost cel de-al 35-lea preşedinte al Statelor Unite aleAmericii.

Naveta spaţială israeliană Beresheets-a prăbuşit în cursul operaţiunii de ase-lenizare, în urma unor defecţiuni tehnicela motorul principal, iar conexiunea cunaveta s-a întrerupt. În cazul unui succes,ar fi fost prima aselenizare cu o navetăspaţială privată, iar Israelul ar fi devenital patrulea stat din lume care reuşeşte săajungă pe Lună, după Uniunea Sovietică,SUA şi China.

"Nu am reuşit, dar în mod clar amîncercat", a declarat Morris Kahn, unuldin iniţiatorii şi finanţatorii proiectului.

Vehiculul Beresheet (~nceput, înebraică) a fost construit, începând din2011, de SpaceIL, o organizaţie non-pro-fit din cadrul Universităţii Tel Aviv.

Organizaţia şi-a început activitateaîn 2011, pe baza iniţiativei Google LunarXPrize. Atunci, un grup de trei ingineria anunţat, în timpul unei conferinţe petema spaţiului, că intenţionează să con-struiască o navetă spaţială care să ajungăpe satelitul natural al Pământului.

Kim Kardashian a dezvăluit că aînceput un curs de patru ani la o firmă deavocatură din Statele Unite, cu scopul dea deveni avocat în 2022, potrivit BBC.Vedeta spune că a luat decizia de a urmao carieră în avocatură din 2018. Anul trecut, ea s-a întâlnit cupreşedintele Donald Trump şi a promovatcu succes campania de eliberare dinînchisoare a lui Alice Marie Johnson, învârstă de 63 de ani. Ea a spus că experienţaei la Casa Albă a făcut-o să ia aceastădecizie. "Casa Albă m-a sunat să-mi cearăsfatul în privinţa schimbării sistemului declemenţă", a declarat Kardashian pentrurevista Vogue într-un nou interviu.Graţierea este atunci când cineva este iertatde o crimă de care este acuzat că a comis-o şi este declarat nevinovat. În America,preşedintele poate graţia orice condamnatdupă legea federală. "Stăteam în Camera Roosevelt cu unjudecător care a condamnat infractori şimulţi oameni puternici şi mi-am spus<Trebuie să ştiu mai multe", a spus KimKardashian. "Am avut avocaţi cu minecare m-au informat despre particularităţilerespectivului caz". Kim Kardashian vatrebui să studieze 18 ore pe săptămână.

Muzeul Jude\ean ;i Muzeul Josa andrasnyiregyhaza, o colaborare de 20 de ani

Ultimul autograf acordatde pre;edintele Kennedy

va fi scos la licita\ie

israelienii nu au reu;it s[ ajung[ pe Lun[ cu onavet[ spa\ial[ privat[

Sta\iunea de la Valea M[riei, inaugurat[ la 1 Mai 1900

Sta\iunile se confruntau cu aceea;i problem[ din zilele noastre<publicul prefera s[ mearg[ la b[i `n str[in[tate

Valea M[riei, imagine de la `nceputul secolului XX

Kim Kardashian vreas[ devin[ avocat

Pagina 7

Pagina 2

Pagina 5

2 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2019

Deschiderea b[ilor de la Valea M[riei

Băile din Valea Măriei s-au deschis îndata de 1 mai. Acestea se află în comunaTur, plasa Seini, comitatul Sătmar, și suntîn proprietatea excelenței sale contele VayGábor, camerarius imperial și regal.

Băile nu se vor da în arendă, ci se vorexploata direct. Din această cauză, servi-ciile de aici vor fi asugurate de către per-sonalul domeniului, lucru pentru care pre-țurile vor fi modice atât pentru cazare, câtși pentru masă. Camere< de la 60 de filerila 2 coroane și 40 de fileri> băi< de la 60 defileri la 1 coroană și 60 de fileri.

Băile din Valea Măriei se află la o dis-tanță de aproximativ o oră și jumătate (pedrum pietruit) de la gara feroviară Seini.Aici este cea mai bl]nd[ clim[ din regiune.Sta\iunea are 9 izvoare de ape minerale cuefecte diferite, cu alei, cu camere curate,luminate, uscate, cu o bucătărie pe toategusturile și cu spații de servire a mesei.

Izvoarele au fost analizate. Fiecare din-tre izvoare își are efectul benefic propriu;i se compară cu efectul reconfortant și bi-nefăcător al apelor minerale de la Glei-chenberg și cu alte ape minerale de renumemondial.

Stațiunea noastră balneară este înzes-trată cu mobilier nou și comod, iar prețulcamerelor, al mâncărurilor și al băuturiloraste atât de mic, încât nu are pereche înțară. Iar faptul că domnul conte a dispusadministrarea din forțe proprii oferă pu-blicului într-adevăr avantaje mari în pri-vința prețurilor și a deservirii.

Medic balnear< dr. Egry Károly, medicde plasă Sătmar. Omnibus de la gara Seini<de la 1 coroană de persoană. Prospecte ladispoziția solicitanților de la direcția băilordin Vama sau de la dr. Egry Károly dinSătmar.(Szamos, 7 Iunie 1900)

Problemele b[ilor maghiare

Primăvara abia termină cu munca eide creștere a bobocilor, a reînnoirii naturii,imediat vine și vara care pornește un mareaflux al oamenilor obosiți de muncă, saude plăceri, către stațiunile balneare pentrurelaxare în mijlocul naturii. Cu asta soseșteși cel mai important moment pentru pro-prietarii de băi care au c]te o parte maimare sau mai mică din acest aflux, pro-porțional cu ideile lor și cu notorietateabăilor respective. Din păcate, băile ma-ghiare pot avea parte numai de un frag-ment mic din acest aflux, pantru că marilevaluri ale celor care pornesc la băi iau di-recția străinătății spre marea pagubă a băi-lor maghiare și spre marea satisfacție aproprietarilor de băi din străinătate, careapreciază în mod deosebit oaspeții ma-ghiari din cauza caracterului lor cavaleresc.Bineînțeles, proprietarilor băilor maghiarenu le cade bine această ignorare văz]ndu-;i interesele lor lezate și, pe bun[ dreptate,umplu țara cu plânsetele lor.

Dacă privim lucrurile puțin mai deaproape, în primul rând trebuie să rostimcâteva cuvinte de reproș la adresa conști-inței societății maghiare. Publicul nu ma-nifestă o încredere suficientă față de băilede aici, consideră confortul oferit ca fiinddefectuos, desconsideră mijloacele de dis-tracție și prețurile piperate. Publicul se fo-losește ca termen de comparație de câte ostațiune străină de prim rang, sub influența

căreia se comportă cu o critică exageratăfață de băile maghiare care se confruntăcu greutățile începutului. Cu toate că setrezesc pe moment și niște sentimente pa-triotice, care însă nu se pot manifesta dincauza dorinței fără margini de confort. Înschimb, o altă parte a publicului răspundepozitiv la îndemnurile presei și face o ade-vărată propagandă de lămurire în jurulacelora care nu se pot vindeca de tendințapreferării în mod exagerat a străinătății.Cu toate acestea rezultatul nu este unulmulțumitor pentru direcțiunile băilor pen-tru că ei continuă să se plângă și, cu ex-cepția unora care conduc câteva băi la mo-dă și bine frecventate, ei privesc cu speranțedin ce în ce mai mici spre viitorul nesigur.

Însă dacă proprietarii ;i administra-torii de b[i vor să-și realizeze planurile,trebuie să recunoască în primul rând că omare parte a lucrurilor urgente le revinelor, și după ce ei vor fi făcut toate acesteapot conta la sprijinul publicului și eventualla cel al statului.

Pornind de la faptul că sustenabilitateaeste condiționată de capacitatea competi-tivă, proprietarii de băi trebuie să-și punăîntrebarea dacă conducerea băilor cores-punde provocărilor sau nu. Dacă se iautoate măsurile necesare pentru a satisfacepretențiile de confort și de distracție alepublicului. Dacă ei urmăresc schimbărileperiodice conforme cu schimbarea vre-murilor la băile din străinătate și dacă în-cearcă adoptarea lor la nivel local. Și, înultimul rând, dacă se iau măsurile cuvenitepentru remedierea reclamațiilor publicu-lui, în special a celor în legătură cu ali-mentația. Din răspunsurile la aceste între-bări să se formuleze crezul de afaceri alconducerii băilor și pe care să se bazezeîncrederea publicului.

Proprietarii de b[i s[ nu se a;tepte c[dup[ ce vor începe reformele va veni reac-ția pozitivă a publicului. Este foarte clarcă vor fi destui și pe viitor care vor fi atrașiexclusiv de confortul băilor din străinătate,însă noi trebuie să vedem în acest fenomenși instinctul străvechi al omului de a se de-plasa dintr-un loc `n altul, care s-a trans-format la omul contemporan într-un fac-tor de cultură.

Popoarele au nevoie de leg[turi maistrânse, ca prin comparația experiențelor șiobiceiurilor să-și schimbe reciproc ideile șisă primească unele noi, împrospețindu-șiîn acest fel starea spirituală. Iar băile - unde

se adună chintesența societății – sunt loculcel mai adecvat pentru așa ceva. Însă noiputem avea parte și de o compensație a re-ciprocității, pentru că motive asemănătoareîndeamnă pe niște căi complicate și publiculdin străinătate către băile din Ungaria, chiardacă într-o măsură mai mică deocamdată.În cazul acesta băile capătă și o importanță`n economia națională dacă ele vor reușiatragerea turiștilor din alte părți.

Deci deviza activității direcțiunilorbăilor trebuie să fie< confort, alimentațiebună și prețuri scăzute. În acest caz va fidoar o chestiune de timp ca esplanadelebăilor maghiare să se umple de o masămulticoloră de oameni, și asta va fi ceamai mare forță de a atrage clein\i. Pentrucă omul își găsește cea mai mare plăcereîn viziunea despre sine, nu-și închpuie oimagine mai înălțătoare decât fluctuațiamaselor și nu cunoaște o muzică mai plă-cută decât pofta de viață care răsună de-parte.

Însă această sarcină de amploare ne-cesită unirea forțelor și ignorarea totală aintereselor particulare și din această cauzăar fi de dorit și susținerea din partea satului.Ar fi necesar s[ se constituie în cadrul unuiminister (celui al comerțului) o agenție abăilor care< 1. ar convoca periodic pe ceiinteresați în afacerile băilor pentru discu-tarea problemelor specifice> 2. ar pune ladispoziția fiecărei pături a populației niștebroșuri pentru popularizarea băilor ma-ghiare> 3. ar publica articole și imagini depopularizare `n pres[> 4. ar ține evidențabăilor și stadiul dezvoltării lor.

Controlul statal ar îndemna băile la oactivitate comercială mai intensivă și înacest caz s-ar putea conta la o atitudinemai favorabilă din partea publicului și înacest fel viitorul băilor maghiare ar arătamult mai atractiv, cu atât mai mult cu c]tnatura a asigurat deja cadrul adecvat pen-tru aceast[ afacere a viitorului.

Excursie de studiu pentru micii gospodari

Pentru ca micii noștri gospodari să fiecât mai mult interesați pentru o agriculturămai bună, să vadă exemple bune, prin careei își pot satisface curiozitatea, domnulministru al agriculturii acordă anual dinbugetul portofoliului său finanțare pentru

micii gospodari care nu-și permit așa cevape cheltuială proprie, să viziteze unele gos-podării agricole model, ferme zootehnicesau plantații de puieți din toată țara.

Aceste deplasări în grup vor fi organi-zate și în acest an, însă spre deosebire deitinerariile de până acum un grup formatdin 72 de persoane va face o vizită în acestan la școala agricolă din Karcag.

Planul excursiei este următorul< grupulva porni de la Satu Mare cu trenul de laora 7 seara. Sosire la Karcag la ora 12 și ju-mătate noaptea, unde el va fi întâmpinatde către directorul școlii agricole. De aiciparticipanții vor merge la restaurantul oră-șenesc, de unde ei se vor deplasa în zori lașcoala agricolă pe jos. Prânzul și cina vorfi servite în oraș, care se află la o jumătatede oră de mers pe jos. Plecarea înapoi dinKarcag cu trenul de seară.

Participanții vor fi scutiți de cheltuialatransportului și de cea cu mâncarea, însăfiecare participant va achita 1 coroană pen-tru eventuale cheltuieli. Din această sumăse vor achita toate cheltuielile participan-ților, iar restul sumei care nu se va cheltuise va restitui fiecăruia. Vor avea dreptul săparticipe la această excursie doar miciigospodari care încă nu au participat la ex-cursiile gratuite de acest fel, care au frec-ventat regulat cursurile agricole din iarnatrecută, cei care s-au străduit să ̀ nve\e cu-noștințele prezentate și care se ocupă seriosde agricultură, nu ca o preocupare secun-dară.

Cei care doresc să participe sunt obli-gați să se prezinte cel târziu până la 13iunie la secretariatul Asociației AgricoleSătmărene, întârziații vor fi acceptați doarîn cazul dacă vor rămâne locuri la care nus-a prezentat nimeni.

Ca formarea grupului să nu fie îngreu-nată, vor fi acceptați numai cei care vorachita în prealabil suma de 1 coroană carenu va fi restituită pentru cei care totuși nuvor participa, și ea se va folosi pentru even-tualele cheltuieli ale grupului. Participanțiivor fi obligați să se prezinte în data de 22luna curent[ cu cel puțin o oră înainteaplecării trenului la gara din Satu Mare. Ceicare nu se prezintă la timp vor fi acceptațidoar în cazul ̀ n care s-au anunțat în prea-labil.(Szamos, 10 iunie 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Exerci\ii de trageri

Pe câmpul dintre Sătmărel, SatuMare și Mădăras, pe așa numitul teren„Dâmbul pepenelor” vineri, în data de15 a lunii curente, între orele 6 dimi-neața și 3 după masa, vor avea loc exer-ciții de trageri cu muniție de război,organizate de armată. Se atrage atențiapopulației să se ferească să nu fie lovițide gloanțe și să-și ferească și animaleledomestice.

Spargere

Indivizi neidentificați au spart pră-vălia de delicatese a lui Roóz Mihályprin forțarea ușii dinspre curte. Hoțiiau luat cu ei o sumă de bani între 70-80 de coroane și ceva mărunți, și cândei și-au făcut bine treaba au băut în să-nătatea fraților Roóz și o sticlă de ma-raschino de Zara original, și au dispărutîn liniștea nopții.

De la poli\ie

S-a pierdut un ceas de aur de damăcu lănțişor, o pălărie de bărbat neagră,o broș[ cu pietre albastre și un sacoude bărbat albastru. Găsitorii să se pre-zinte la poliție.

S-a găsit un medalion de brățarăde damă, mai multe chei, cărți, hainede damă și stofe. Proprietarii le pot ri-dica după prezentarea identității la po-liție.

Oficiu po;tal la gar[

Direcția de poștă și de telegrafie dinOradea va pune în funcțiune un oficiupoștal la gara locală de cale ferată cu de-numirea de “Satu Mare 2” din data de 11iunie. Noul oficiu poștal va asigura legă-turile poștale cu trenurile care traverseazăSatu Mare, respectiv cu cele care pleacăde aici, cu cursele poștale locale care cir-culă prin Satu Mare și cu cursele poștalepe drumurile naționale între Satu Mare- Hrip și Satu Mare - Mátészalka. Oficiulva asigura servicii complete de expediereși primire a coletelor, transmiterea cole-telor la domiciliu în Satu Mare și colec-tarea scrisorilor expediate din oraș. Înplus, noul oficiu poștal și telegrafic vaservi și ca agent intermediar al casei deeconomii a poștei. Oficiul de telegrafie,care va fi unificată cu poșta, va acceptatelegramele trimise și va distribui tele-grame în perimetrul gării.

Boli contagioase

În luna mai s-au înregistrat 11 îm-bolnăviri de boli contagioase. Acesteaau fost următoarele< 7 cazuri de scar-latină, 3 de varicelă și un caz de tifos.Trei bolnavi de scarlatină au decedat,ceilalți se află sub îngrijiri medicale.

Szamos, 10 iunie 1900

ISTORIEEste foarte clar că vor fi destui și pe viitor care vor fi atrași exclusiv de confortulbăilor din străinătate, însă noi trebuie să vedem în acest fenomen și instinctul străvechial omului de a se deplasa dintr-un loc `n altul, care s-a transformat la omul contem-poran într-un factor de cultură.

Partid[ de tenis la Complexul Valea M[riei

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

B[ile de la Valea M[riei s-au deschis `n 1 mai 1900Sta\iunile se confruntau cu aceea;i problem[ din zilele noastre< publicul prefera s[ mearg[ la b[i `n str[in[tate

14 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

MAGAZIN

Turnul Eiffelare 130 ani

4 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2019

Potrivit NASA, găurile negre sunt alcătuite din cantităţi uriaşede materie strânsă într-o zonă mică, creând un câmp puternicgravitaţional care atrage totul din jur, inclusiv lumina.

Mitul conform c[ruia consumareasuplimentelor nutritive ne face mais[n[to;i este pus la ̀ ndoial[ de unii oa-meni de ;tiin\[. Ba mai mult, consumulvitaminelor `n exces d[uneaz[s[n[t[\ii. ~n revista american[ The An-nales of Internal Medicine a ap[rut re-zultatele unui studiu la care au parti-cipat 31.000 de persoane, b[rba\i ;i fe-mei cu v]rsta peste 20 de ani.

Mai mult de jum[tate dintre ace;tiaau luat suplimente nutritive, iar o trei-me multivitamine. Timp de 6 ani c]t adurat monitorizarea 3.613 dintre par-ticipan\ii la studiu au murit< 945 dintre

ei au decedat din cauze cardiovasculare;i 805 de cancer. Consumul de calciu,1.000 miligrame sau mai mult pe zi, ;iconsumul de vitamina D `n doze maimari de 400 miligrame pe zi a crescutriscul mortalit[\ii la persoanele bolna-ve de cancer.

~n schimb consumul vitaminei A;i a magneziului, zincului, provenitedirect din alimenta\ie a fost asociat cureducerea mortalit[\ii din orice cauz[.

A;adar ar trebui s[ avem o alimen-ta\ie echilibrat[ `n loc s[ ne baz[m pesuplimente nutritive, concluzioneaz[autorii studiului.

Statul pe scaun aproape toat[ ziuane poate `mboln[vi ;i, mai mult, anu-leaz[ efectele benefice ale exerci\iilorfizice. Acesta este rezultatul unui noustudiu realizat de cercet[torii ameri-cani de la Universitatea din Austin ;if[cut public de New York Times.Exerci\iile fizice practicate `n mod re-gulat reduc riscul bolilor de inim[, dia-betului de tip 2 ;i multor alte boli cro-nice.

Chiar ;i un singur tip de mi;care -aerobic, jogging, f itness - ne`mbun[t[\e;te metabolismul, ajut[ laarderea gr[similor, regleaz[ zah[rul

din s]nge. Sedentarismul are efecteopuse. Participan\ii la studiu, studen\i,au stat timp de 4 zile c]te 13 ore pescaun. ~n acest timp au m]ncat multegr[simi ;i multe dulciuri. Studen\ilorle-au fost monitorizate trigliceridele ;iglicemia. Apoi au f[cut mi;care.

Rezultatele studiului realizat de dr.Edward Coyle au demonstrat c[exerci\iile nu i-au ajutat deloc< valorilegr[similor ;i zah[rului din s]nge aufost la fel de mari ca ;i `n zilele `n carenu au f[cut deloc mi;care. ~n concluzie,cei care stau la birou `n fiecare zi artrebui s[ fac[ zilnic mi;care.

Turnul Eiffel a `mplinit 130 de ani.Simbol al Parisului, turnul a fost con-struit dup[ tehnologia inventat[ de in-ginerul rom]n Gheorghe P[nculescu.A avut 300 milioane de vizitatori de lainaugurarea sa `n 31 martie 1889.

a existatatlantida?

Arheologii americani sunt foarte`ngrijora\i de r[sp]ndirea pe scar[ totmai larg[ a pseudoarheologiei `n r]ndulpopula\iei. Conform unui sondaj realizat`n 2018 ;i publicat de Survey of AmericanFears, anuarul Universit[\ii Chapman,Orange, California, 41% dintre americanicred c[ extratere;trii au vizitat p]m]ntul`n antichitate, 57% dintre ei cred c[ aexistat Atlantida sau alte civiliza\iistr[vechi. Num[rul acestora este `ncre;tere fa\[ de anul 2016, c]nd doar 27%dintre americani credeau ̀ n extratere;tri;i 40% dintre ei `n existen\a Atlantidei.Arheologii sunt convin;i c[ internetul ;ishow-urile de televiziune contribuie lar[sp]ndirea acestor idei. ~n februarie, unshow TV foarte popular `n SUA su\ineaideea c[ regele mayas K’inich Janaab’Pa-kal a fost luat din sarcofagul ̀ n care a fostpus dup[ ce a murit `n anul 683 ;i a fosturcat `ntr-o nav[ spa\ial[. Aceasta estedoar una dintre multele idei propagatede pseudoarheologie, care ignor[ con-textul cultural al artefactelor antice. Cre-din\e de acest gen sugereaz[ c[extratere;trii au construit piramidelemaya;ilor ;i pe cele din Egipt, c[ refugia\isc[pa\i din Atlantida au adus tehnologiape P[m]nt ;i emigran\ii europeni au fostprimii locuitori ai Americii de Nord.

O specie nou[ intr[ `n familia oa-menilor. Fosile umane au fost desco-perite `ntr-o pe;ter[ din Luzon, unadin cele mai mari insule din Filipine.Scheletele au molari mici ;i degete cur-bate, de unde rezult[ c[ posesorii erauscunzi ;i se c[\[rau `n copaci. Homoluzonensis, cum a fost botezat[ nouaspecie, a tr[it acum 50 000 - 80 000 deani `naintea erei noastre ;i ar fi v[r cuHomo sapiens.

Descoperirea este ecoul unui althominid - denumit Homo floresiensis,g[sit pe insula Florens din Indonezia.

O descoperire este interesant[, dou[deja sunt o pist[, afirm[ exper\ii. Nuto\i sunt ̀ ns[ preg[ti\i s[ accepte acesteschelete descoperite ca apar\in]nd uneispecii noi, ci mai degrab[ sus\in c[ sunto adaptare local[ a lui Homo erectus,un hominid mai vechi care a tr[it `nAsia timp de milenii. Indiferent dac[Homo luzonensis este o specie nou[sau nu, ace;tia au tr[it izola\i timp desute de mii de ani.

Multe secrete ale istoriei umanit[\iisunt `nc[ ascunse `n insulele din Sud-Estul Asiei.

Statul `ndelungat pe scaun saboteaz[

exerci\iile de gimnastic[

Astronomii au reu;it `n sf]r;it s[surprind[ `n imagini una dintre celemai secrete entit[\i din cosmos. Estevorba de o gaur[ neagr[ din galaxiaMessier 87. Misterul g[urilor negre aintrat `n preocup[rile astronomilor `nurm[ cu mai mult de o jum[tate de se-col.

Acum, g[urile negre sunt mai realeca niciodat[. "Am v[zut ceea ce noicredeam c[ nu poate fi v[zut", a decla-rat Shep Doeleman, astronom la Cen-trul de Astrofizic[ Harvard-Smithso-nian, ̀ n conferin\a de pres[ organizat[miercuri `n Washington, D.C., scrieNew York Times.

Gaura neagră este la aproximativ55 de milioane de ani lumină distanţă.

Potrivit NASA, găurile negre suntalcătuite din cantităţi uriaşe de materiestrânsă într-o zonă mică, creând uncâmp puternic gravitaţional care atragetotul din jur, inclusiv lumina.

Forma g[urii negre este circular[,a;a cum sus\inea teoria relativit[\ii luiEinstein. Rezultatele descoperirii aufost anun\ate miercuri at]t ̀ n Washin-gton, D.C., c]t ;i ̀ n alte cinci ora;e dinlume. La proiect au colaborat 200 decercet[tori ;i s-au folosit opt telescoape.

Pagin[ realizat[ de Terezia G.

Prima fotografie a unei g[uri negre, din galaxia Messier 87

K’inich Janaab’Pakal(603 - 683).

Arheologi `n grota Callao din Filipine. (Le Figaro)Octombrie 1888, imagine din timpulconstruc\iei Turnului Eiffel (Departa-mentul Arhivelor Hauts-de-Seine)

alege\i m]ncareas[n[toas[ `n locul

suplimentelor

V[rul lui Homo sapiens,descoperit `n Filipine

Premier[< o gaur[ neagr[din Univers, imortalizat[

`n imagini

14 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

INTERVIU“Atunci când faci ceva cu pasiune, nici măcar nu simţi cum trec anii. Când mergi la serviciucu plăcere, ţi-e mai mare dragul să te bucuri de fiecare zi.”

În rândurile de mai jos vă in-vităm să îl cunoaşteţi mai binepe cel care este preşedintele Fi-lialei Satu Mare a Asociaţiei Chi-nologice Române, binecunoscu-tul medic veterinar dr. MolnarZsolt, omul care de zeci de aniîncoace a făcut Satu Mare cunos-cut peste mări şi ţări în lumeachinologică, organizatorul ex-poziţiilor canine internaţionalede la noi din oraş.

În câţiva ani de muncă, prin im-plicarea doctorului Molnar Zsolt, toa-tă Europa de Est ştie că Satu Mare esteun important punct chinologic.

- Domnule doctor Molnar, undeşi mai ales când începe povesteadumneavoastră de viaţă din punctde vedere profesional?

- Sunt sătmărean get beget, absol-vent al Liceului nr. 3 din Satu Mare,cum se numea pe vremuri, în 1972,iar mai apoi absolvent al Facultăţii deMedicină Veterinară în Cluj-Napoca.Pot să spun acum, după mulţi ani dela admiterea mea în facultate, că de-cizia de a face medicină veterinarăam luat-o în trei săptămâni. Am în-cercat să intru la Industrie Alimentarăla Galaţi şi nu am reuşit. Am schimbatmatematica cu zoologia şi în trei săp-tămâni am reuşit să iau cea mai marenotă la admitere şi să devin studentla Facultatea de Medicină Veterinară.Cochetam încă din liceu cu materiiprecum biologia, anatomia, şi iată că

abia la facultate mi-am dat seama căasta îmi doresc să fac.

- Ne spuneaţi că nu aţi reuşit dinprima la Industrie Alimentară la Ga-laţi. Aţi aşteptat un an până la ur-mătoarea admitere pentru a mergede această dată la Cluj?

- Un an am muncit la 23 Augustca lăcătuş necalificat. Montam araga-ze. Tata m-a îndrumat să fac o facul-tate. El era şef la restaurantele mariale vremii şi i-am propus să mă ia ală-turi de el, să îl ajut, dar nu a vrut. Mi-a spus că trebuie să muncesc pentrua nu ajunge un pierde-vară, să vădcum e să lucrezi pe bandă în fabrică,să văd ce e munca. Asta mi-a deschisochii. Era greu. În plus eram şi supăratcă veneau foştii mei colegi acasă învacanţe de la facultate, care pe undeerau, studenţi, şi toate fetele îi admi-rau. Şi aşa m-am pus pe învăţat.

- Cum au fost anii de facultate?- Au fost ani frumoşi. Îmi amin-

tesc şi azi că eram în primul an de fa-cultate şi eram pasionat de chirurgieşi profesorul universitar, în clipa încare l-am întrebat dacă pot să asist laoperaţiile ce le face şi a auzit că suntîn primul an, mi-a spus că nici măcarnu studiez încă această parte a medi-cinei şi nu e locul meu acolo. Amreuşit, nu m-am dat bătut şi în anultrei de facultate făceam cupajul ure-chilor la boxeri şi dobermani.

- Aţi prins perioada cu repartiţii-le la final de studii universitare...

- Da, la absolvire am fost reparti-zat în secuime, dar nu pentru multtimp am profesat acolo pentru că amfost transferat la Ardud ca şef de fer-mă şi mai apoi la Vetiş, unde de altfelsunt medic de circă din 1981, cândam făcut o circumscripţie acolo.

- Dragostea pentru chinologiecând aţi descoperit-o?

- Încă din anii de facultate mi-aplăcut chinologia şi din 1981, aşa lanivel de garaj, acasă, mi-am făcut unfel de sediu pentru cabinet veterinar.Spun un fel de pentru că la vremearespectivă nu era domeniul privat.Operam atunci câini pe masa de men-ghină, după-masa. Trăia atunci bă-trânul doctor Zeicu, Dumnezeu să îlodihnească, un medic renumit. La fa-cultate când spuneam că sunt din SatuMare spuneau profesorii că sunt deunde e doctorul Zeicu. Era renumitpe partea de animale de fermă, vaci,cai, iar când ajungeau la dânsul cucâini îi trimitea la mine. Parcă şi acumîl aud...

- Aţi reuşit să îi insuflaţi şi fiuluidumneavoastră nu doar dragosteapentru animale, ci şi dorinţa de astudia şi a aborda cu responsabilitateacest domeniu vast al medicinei ve-terinare.

- De 12 ani lucrez împreună cufiul meu, Molnar Zsolt Junior, la ca-binetul veterinar. Fiul meu a învăţatmulte de la mine şi vă mărturisesc căîl admir. Acum el e mai priceput laaparatura modernă cu care lucrăm în

cabinetul veterinar.Atunci când faci ceva cu pasiune,

nici măcar nu simţi cum trec anii.Când mergi la serviciu cu plăcere, ţi-e mai mare dragul să te bucuri de fie-care zi.

- Era mai uşor pe vremuri să tra-tezi câinii sau dimpotrivă, era maigreu?

- Pe vremuri nu erau atât de mulţicâini de rasă. Acum mai ales la oraşoamenii ţin câini de rasă. În schimb,aş puncta un subiect sensibil< cumdispare selecţia naturală, vin şi pro-blemele. Nu toată lumea cunoaştetehnicile de reproducere şi se facmonte fără control medical. Cu se-lecţie foarte puternică scade şi siste-mul imunitar. Din păcate, câinii suntînmulţiţi fără ştiinţă, problemele lesunt fixate genetic, le moştenesc şi,de exemplu, în cazul bichonilor, 80%sunt bolnavi, câini care suferă toatăviaţa pentru că au moştenit ceva. Câi-nii de rasă sunt aşadar mult mai re-ceptivi la boli. S-au schimbat vremu-rile, s-a schimbat şi hrana noastră, aoamenilor, prin urmare şi a câinilor.Acum un pui de exemplu ajunge pemasă în foarte scurt timp din mo-mentul în care iese din ou. Câinilorle plac oasele, e normal, însă oaseleacestor pui le creează prin consumboli alergice, probleme precum ecze-mele.

- Revenind la carieră, vă invit săne vorbiţi în calitate de preşedinte alFilialei Satu Mare a Asociaţiei Chi-

nologice Române.- Sunt preşedintele sucursalei săt-

mărene din anul 1989, de când amînceput să organizăm expoziţiile ca-nine cu 14 lei în vistieria asociaţiei.Am cumpărat din ei 200 de plicuri şiam pus în ele câte o hârtie pe care ambătut la maşina de scris invitaţiile laexpoziţia canină. Pe an ce trece amcrescut, să spunem aşa. Îmi amintesccă la un moment dat, la începuturi,am fost la 87 de firme din judeţ pentrua cere sponsorizare. Ne-au ajutat atâtprivaţii cât şi autorităţile şi am ajunsîn zilele noastre să fim cunoscuţi caoraş organizator al unor expoziţii ca-nine internaţionale de mare amploa-re. Europa de Est ştie că Satu Mare epunct chinologic. În fiecare an, în ul-timii zece cel puţin, cu prilejul C.A.C.şi C.A.C.I.B., am avut în jur de 3.000de spectatori. Mii de oameni trecaşadar pragul expoziţiilor canine in-ternaţionale ce le organizăm şi astane bucură.

- În încheiere, domnule dr. Mol-nar, aveţi vreo rasă preferată?

- Rasa mea preferată e doberma-nul, dar acum am un Kuvas, ciobă-nesc unguresc, iar fiul eu Zsolti areun buldog francez. Amândoi maiavem câte doi câini comunitari pe ca-re i-am adoptat şi chiar le recomandcelor ce au posibilitatea să adopte uncâine pentru că doar atunci îşi dauseama cât de fantastic ştiu aceşti câinisă răspundă cu toată dragostea lorafecţiunii ce le-o arătăm.

A consemnat Andrei G.

Dr. Molnar Zsolt< Europa de Est ;tie c[ Satu Mare e punct chinologic

FILA DE PSIHOLOGIE

6 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2019

Obi;nuim s[ clasific[memo\iile `n dou[ categorii< pozi-tive ;i negative, ̀ n func\ie de felul`n care acestea ne fac s[ nesim\im. Dac[ ne dau o stare debine, ne produc pl[cere, emo\iilesunt “bune”, iar dac[ ne producsuferin\[ spunem c[ emo\iile res-pective sunt “rele”. Dar oare suntemo\iile negative ̀ ntr-adev[r ne-gative? Nu au ele niciun rol be-nefic `n evolu\ia noastr[? Por-nind de la acest semn de ̀ ntreba-re, articlolul de fa\[ `;i propunes[ fac[ o incursiune `n universulnostru emo\ional ;i s[ g[seasc[o semnifica\ie ̀ n ceea ce prive;terolul emo\iilor `n via\a noastr[de zi cu zi.

Potrivit antropologului Paul Ek-man venim pe lume cu 6 emoții de ba-ză< furie, frică, surpriză, dezgust, bu-curie și tristețe. Putem observa, din ca-pul locului, raportul inegal (1<2) dintreemo\iile pl[cute ;i cele mai pu\inpl[cute. Cu toate acestea, toate emo\iileau avut ;i au un rol important `n con-servarea noastr[ ca specie. Emo\iilene-au ajutat s[ supravie\uim de-a lun-gul veacurilor.

Cu mii de ani ̀ n urm[, frica l-a aju-tat pe om s[ se apere de pericolele dinnatur[. ~n lipsa celor trei mecanismede ap[rare (lupt[, fug[, ̀ nghe\) cu careeste ̀ nzestrat creierul omului la na;tere,specia uman[ nu ar fi supravie\uit. Pri-vite din aceast[ perspectiv[, a;a-ziseleemo\ii nepl[cute ̀ ;i pierd din conota\ianegativ[.

Din aceste emo\ii naturale deriv[o palet[ mult mai larg[ de emo\ii, pecare le `nv[\[m `n momentul c]nd ve-nim `n contact cu societatea. Acesteadin urm[ contribuie, de asemenea, ladezvoltarea noastr[, at]t individual[c]t ;i rela\ional[. E important s[ le pri-vim ;i pe acestea dintr-o perspectiv[care s[ fie `n folosul nostru. S[ identi-fic[m care ar fi rolul lor ;i, `n aceea;im[sur[, cum am putea noi s[ le privimca s[ nu ajungem s[ fim `n st[p]nirealor.

Emo\iile sunt motorul nostru intern ce ne pune `n mi;care

~n psihologie, defini\ia emo\iilor,denumite mai specific “procese afecti-ve”, e destul de sofisticat[< “proceseleafective sunt fenomene psihice com-plexe, caracterizate prin modifcări fi-ziologice mai mult sau mai puţin ex-tinse, printr-o conduit[ marcată de ex-presii emoţionale (gesturi, mimică etc.)și printr-o trăire subiectivă”. (AdrianOpre, decanul Facult[\ii de Psihologie;i :tiin\e ale Educa\iei, UBB)

Etimologia cuv]ntului “emo\ie” nedirijeaz[ spre cea mai simpl[ ;i semni-ficativ[ defini\ie. Cuv]ntul “emo\ie” vi-ne din latinescul “emotus” care`nseamn[ “mi;cat afar[“ (“e” - “afar[“;i “moveo” - “a mi;ca”). Astfel “emo\ie”`nseamn[ “a pune `n mi;care”.

Emo\iile sunt cele care ne dau im-boldul spre ac\iune, care ne pun ̀ n fa\alu[rii deciziilor ;i care ne determin[uneori s[ facem schimb[ri `n via\anoastr[.

Calitatea vie\ii depinde de un bun management emo\ional

Alegerile pe care le facem implic[,al[turi de procesele afective (emo\iile),

;i procesele cognitive (g]ndirea).Aceasta este, desigur, varianta optim[,atunci c]nd comportamentele noastresunt rezultatul unei bune comunic[ri`ntre cortexul prefrontal (responsabilcu partea cognitiv[) ;i creierul primitiv(responsabil cu emo\iile).

Ce se `nt]mpl[ `n lipsa acestei co-munic[ri ̀ ntre cele dou[ zone cerebra-le? Pentru a r[spunde la aceast[ `ntre-bare, e necesar s[ ne oprim pu\in asu-pra neurobiologiei creierului. Studiilefăcute de specialiști în domeniul ne-uroștiințelor au evidențiat că funcțiilecognitive sunt încetinite în momentulcând sistemul limbic (responsabil cugestionarea emoțiilor) este activat.

Într-o situație pe care creierul opercepe ca fiind pericol, câmpul aten-ției este îngustat, ceea ce înseamnă cănoi nu avem acces la g]ndire, memorie;i alte func\ii cognitive. Cu alte cuvinte,nu avem cum s[ lu[m decizii ̀ n\elepteatunci c]nd suntem invada\i de emo\iiputernice. Singura preocupare a cre-ierului în momente de stres este deapărare, prin cele trei mecanisme debază< luptă, fugă sau îngheț.

“Amigdala pune stăpânire pe zonaprefrontală, aflându-se la cârmă dinnecesitatea de a gestiona situația per-cepută ca un posibil pericol. Atuncicând acest sistem de alarmă se declan-șează, vom obține clasicul răspuns lup-tă, fugi sau stai pe loc, care, din punctulde vedere al creierului, înseamnă căamigdala a stabilit axa HPA (axa hipo-talamo-pituitaro-suprarenală), iar or-ganismal primește un ‹potop› de hor-moni de stres, în principal cortisol șiadrenalină” (D. Goleman).

Cea mai bun[ decizie ̀ ntr-un astfelde context este aceea de a nu lua decizii.Altfel spus, s[ lu[m acea pauz[ de careavem nevoie p]n[ `n momentul c]ndne putem din nou folosi func\iile cog-nitive. ~n acest fel putem trece din zonade ap[rare ̀ n zona ̀ n care putem adop-ta comportamente s[n[toase. Trans-form[m astfel atacul `ntr-o situa\ie denegociere. O negociere din care s[avem un real folos. Acesta ar fi meca-nismul prin care facem din emo\ii alia\iai no;tri. Stabilim `n acest fel care esteraportul de for\e. Cine domin[ pe cine.Neuroplasticitatea creierului ne per-mite s[ ne form[m astfel de abilit[\i,

care s[ ne aduc[ controlul asupra a ceeace sim\im.

Incapacitatea exprim[riiemo\ionale `n termenira\ionali duce la un puternicsentiment de frustrare

Frustrarea este acel sentiment ce“exprimă starea noastră de disconfortîn raport cu o aspirație sau trebuințăcare, din diferite motive, nu a fost sa-tisfăcută. Oamenii au diferite praguride rezistență la privare (frustrare), înfuncție de cât de mult sunt dispuși sărealizeze un dialog flexibil cu ceilalți,respectiv de a face schimburi de valorimateriale și spirituale cu cei care îi în-conjoară” (A. Cosmovici).

Fenomenul diferă în manifestare șiintensitate în funcție de vârstă, de ba-gajul genetic, de factorii de mediu, deeducație, însă felul în care corpul de-tectează activarea acestei emoții esterelativ același (amețeli, dureri de sto-mac, tremur la nivelul membrelor etc.).

Aceste reac\ii fiziologice sunt, defapt, semnalele pe care creierul le tri-mite corpului s[ se preg[teasc[ pentrua face fa\[ unui “pericol”. ~n societateamodern[ pericolul nu mai este leul careatac[ ̀ n timp ce omul v]neaz[ ̀ n p[du-re s[-;i procure hrana cea de toate zi-lele. Pericolul modern are cu totul alteconota\ii< poate fi adaptarea la un noujob, stresul dinaintea unui examen etc.“Amigdala este radarul creierului pen-tru amenințări. Creierul nostru a fostconceput ca un instrument de supra-viețuire. Amigdala deține o poziție pri-vilegiată în ‹schița› creierului. În cazulîn care amigdala detectează o amenin-țare, poate prelua într-o clipă controlulasupra activității întregului creier - asu-pra cortexului prefrontal, în special>acest lucru se numește denaturarea rea-lizată de amigdală” (D. Goleman).

Creierul primitiv a r[mas neschim-bat. Elibereaz[ aceia;i neurotrans-mi\[tori (adrenalina ;i cortisolul) cares[ sus\in[ corpul pentru ac\iune. Ceeace s-a schimbat, `ns[, de-a lungul vea-curilor este creierul nou (neocortexul),care ne ajut[ s[ intervenim ra\ional `nsitua\iile de “pericol”. Spre exemplu,atunci c]nd corpul nostru prime;te

semnalele pericolului (ame\eli, dureride stomac, tremur etc.), rolul cortexuluiprefrontal este s[ fac[ diferen\a `ntreun pericol real sau unul imaginar. De-sigur c[ ̀ n fa\a unui pericol real cel mais[n[tos este s[ ac\ion[m la comandaamigdalei (fuga, lupt[ sau ̀ nghe\). Acestmecanism ne ajut[ s[ r[m]nem `nvia\[. ~ns[ dac[ pericolul nu este unulde via\[ ;i de moarte corpul nu are ne-voie de ace;ti hormoni ̀ n cantit[\i mari,pentru c[ nu le poate procesa dac[ nufuge sau dac[ nu lupt[. De aceea e im-portant s[ implic[m ra\iunea ̀ n situa\ii-le `n care ne sim\im invada\i de emo\iiputernice. ~n\elegerea ;i acceptareaemo\iilor ne ajut[ s[ dep[;im situa\iilecare ne produc disconfort, f[r[ s[ fugimdinaintea lor sau s[ ne l[s[m total co-ple;i\i de impactul lor.

Gestionată de-o manierăconstructivă, frustrarea poatefi un imbold spre progres

O doz[ moderat[ de disconfort esteindispensabil[ `n procesul cre;terii. Nepune ̀ n mi;care ;i ne ̀ ndeamn[ la ac\iu-ne. E o lege a naturii. Puiul sparge coajaoului pentru a cre;te, la fel cum bebelu;ulp[r[se;te placenta pentru c[ nu poater[m]ne pe loc. Aceast[ etap[ nu este lip-sit[ de disconfortul durerii. Este o durerepe care o accept[m ̀ n procesul evolu\iei.

Frustrarea este, a;adar, parte esen-țială a dezvoltării noastre, de aceea artrebui să-i acordăm atenția cuvenită în-că din primii ani de viață. “Crizele denervi sunt modalitatea copiilor de a-șiexprima și descărca frustrarea. După ceau exprimat-o, pot merge mai departe.Uneori, criza de nervi ce survine în toiulunei sarcini dificile e urmată de un pro-gres însemnat, o explozie de înțelegeresau creativitate ori de o realizare” (L.Cohen).

Schimb]nd lentila prin care privimst[rile noastre de disconfort, a;a-nu-mitele emo\ii negative, putem s[ trans-form[m aceste experien\e cu impactemo\ional `n contexte de dezvoltare anoastr[ ca indivizi, ceea ce ne conducecu mari garan\ii pe calea echilibruluipsihic.

Ioana Zaharia

“Lucrurile pe care le simțim sunt afișate cu ajutorul mușchilor feței și trădează emoțiile pe care le experimentăm”. (Paul Ekman)

“Dou[ virtu\i ar trebui s[ nu le pierdem niciodat[< cu-rajul de a ne `nfrunta propriile sl[biciuni ;i puterea dea ne tr[i propriile emo\ii.” Michelangelo Buonarroti

Studii recente efectuate de cer-cet[tori din domeniul neuro;ti-in\elor ofer[ date statistice rele-vante despre existen\a a;a-zi;ilorneuroni “mindreading”, ̀ n tradu-cere neuroni ai “citirii min\ii”.

Uneori lecțiile sunt esențiale, cumar fi atunci când un copil învață de lamama sa ce hrană este bun[ de m]ncatși care este total nes[n[toas[. Alteorilecțiile sunt mai puțin critice, dar sunttotuși utile.

Învățăm privindu-i pe ceidin jur

Dacă vedeți că cineva comandă înmod repetat aceeași masă la un restau-rant, aveți o șansă bună să anticipați ceva cere pentru data viitoare. Această cu-noaștere ar putea, de asemenea, să văinfluen\eze propria alegere a ceea ce săm]nca\i la r]ndul vostru - burgerii tre-buie să fie buni aici, ve\i crede. O astfelde învățare observațională sau socialănecesită un proces cognitiv sofisticat ca-re se presupune că include o simulare aproceselor mentale ale altor persoane.

Neurologii de la Universitatea dinCambridge au descoperit un set specia-lizat de neuroni în amigdala maimuțelor,care susțin o parte a acestui aspect socialal luării deciziilor. Ace;ti neuroni “min-dreading” sau “de simulare” par să re-construiască procesul mental al unuipartener social bazat pe învățarea ob-servațională prealabilă. Descoperirea lorar putea ajuta oamenii de ;tiin\[ s[

`n\eleag[ mai departe capacitatea social[critic[ a teoriei min\ii. De asemenea, arputea oferi o perspectivă asupra a ceeace nu merge bine pentru persoanele cuautism și alte tulburări care au dificultățiîn interacțiunile sociale.

La nivelul creierului primitivse disting dou[ sisteme pentru luarea deciziilor

“Datele noastre sugerează că ar puteaexista două sisteme decizionale separateîn amigdala primatelor, un sistem de de-cizie pentru calculul propriilor deciziiși apoi un sistem separat de calcul al de-ciziilor partenerilor sociali”, spune ne-urologul Cambridge Fabian Graben-horst, care a condus cercetarea.

“Credem că acest lucru ar putea constitui un element de bază pentru cevamai complex, ca teoria minții la om”,spune Grabenhorst. Teoria minții, ca-pacitatea de a lua `n considerare pers-pectiva altcuiva, se dovedește adesea di-ficilă pentru persoanele cu o serie detulburări neurologice și psihice. Noiledescoperiri ar putea ajuta într-o zi cli-nicienii și cercetătorii să înțeleagă maibine ce se întâmplă în creier în acestecazuri.

Sursa<https<//www.psychologytoday.com/in-tl/blog/brain-waves/201904/the-role-

mindreading-neurons

Frustrarea, aliatul sau inamicul nostru?

Rolul neuronilor“mindreading”

`n luarea deciziilor

CULTUR~

14 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

Satu Mare a fost gazda edi\iei cu numărul 9 a Conferin\ei ştiin\ifice interna\ionale “Arhitecturareligioasă medievală din Transilvania”. Organizatorii sunt Muzeul Judeţean Satu Mare şi MuzeulJosa Andras din Nyiregyhaza, Ungaria, parteneri `n cadrul unui proiect european desf[;urat prinprogramul Interreg România - Ungaria.

Editorialele semnate ca deobicei de Radu Ulmeanu sunt de-dicate - lucru nu prea obișnuit înpeisajul revuisticii literare careîn general se fere;te să-și superefinanțatorii oficiali – actualitățiisocial-politice a momentuluiapariției.

Astfel, în nr. 1 al revistei, găsimtitlul “Iohannis, Gură de Aur”, fără ni-cio legătură cu sfântul religiei creștinede dinainte de schismă, în ciuda rela-tivei potriviri de nume, datorat inter-venției președintelui statului româncare demistifică propaganda pesedistăce vrea să acopere goliciunea împăra-tului său cu vorbe frumoase. Al doileaeditorial se referă, după cum arată tit-lul, la “Îngenuncherea justiției”, ope-rație pornită de partidul de guvernă-mânt care nu mai acceptă vorba fos-tului său președinte Victor Ponta dedupă pierderea alegerilor preziden-țiale că, din acel moment, cuvântul deordine pentru marii borfași din sisteme “Scapă cine poate”. Pilonii de susținere ai celor două nu-mere de revistă în materie de criticăși istorie literară sunt asigurați de cro-nicile semnate de Gheorghe Grigurcu<“Din opiniile lui Pamfil Șeicaru” și “Ocarte seducătoare”, aceasta din urmăo referire la volumul “Seducția clasi-cilor” de Ștefan Ion Ghilimescu, unul

din colaboratorii permanenți ai “Aco-ladei”, redactor al revistei piteștene“Argeș”, despre care aflăm astfel că “es-te unul din puținii autori ai epociinoastre în scrisul cărora se pare că n-a descins nici o umbră a regimului co-munist. Tatăl d-sale a fost secretarulparticular al lui Nichifor Crainic, dincare motiv a întâmpinat dificultăți lastudiile universitare începute la BaiaMare, unde l-a întâlnit pe poetul șicărturarul Gabriel Georgescu (l-a cu-noscut și l-a prețuit și subsemnatul -precizează Gh. G., n. mea), cu spriji-nul căruia a publicat prima sa cronicăliterară, într-un ziar regional, în 1967.”Îl găsim desigur în această prezentarepe cunoscutul profesor sătmărean ca-re, după un stagiu îndelungat la cate-dra de literatură a liceului pe atunci“Mihai Eminescu” din Satu Mare, afost “rechiziționat” de Facultatea defilologie din județul învecinat.

Paginile de poezie sunt dedicatelui Ioan F. Pop (director al Casei Me-moriale “Iosif Vulcan” din Oradea),la împlinirea vârstei de 60 de ani, șiOctavian Doclin, care și-a petrecut obună parte a anilor tinereții pe me-leagurile Sătmarului, ca dascăl în ȚaraOașului și recitator în public al “Doi-nei” lui Eminescu, pe vremea cândpoezia era interzisă de regimul comu-nist pentru versul cu “muscalii de-acălare”.

Rubrica “Interviul Acoladei” îi areca protagoniști pe Alexandra Târziuși, respectiv, Bogdan O. Popescu, scrii-tori din generații diferite, dar delocdiferiți ca importanță și valoare. Nuputem să nu menționăm, fiindcă totvorbim de valoare, excepționalul se-rial al Isabelei Vasiliu-Scraba dedicatcelebrului nostru filozof interbelicNae Ionescu (asasinat, se pare, din or-dinul lui Carol al II-lea datorită apro-pierii sale de mișcarea legionară)< “Oîncercare soteriologică> soluția meta-fizică naeionesciană” și “O cheie filo-sofică de înțelegere a lui Nae Ionescu,sau Jocuri conceptuale «provocate»de Kant”. Iată și un citat superb dinmarele filozof, oferit de autoare< “Trăi-rea timpului poate să fie subiectivă,dar timpul în el însuși este existențăobiectivă. Timpul este însăși existența,sub acest aspect al succesiunii irever-sibile. Unde încetează timpul? Acolounde încetează ființa. Deci, așa cumființa mărginește existența, trebuie săexiste pentru timp ceva care îl mărgi-nește. Ceea ce mărginește timpul esteeternitatea. În același fel în care timpuleste forma existenței, eternitatea esteforma timpului. În eternitate nu semai întâmplă nimic, ci toate sunt. Cuființa nu se întâmplă absolut nimic înafară de aceea că ea este” (Nae Iones-cu, Tratat de metafizică, 1936-1937,București, 1999, p. 132).

C. Matei

A;a cum v-am anun\at `n In-forma\ia Zilei, timp de trei zile(11 - 14 aprilie) Satu Mare a fostgazda edi\iei cu numărul 9 a Con-ferin\ei ştiin\ifice interna\ionale“Arhitectura religioasă medievalădin Transilvania”. Organizatoriisunt Muzeul Judeţean Satu Mareşi Muzeul Josa Andras din Nyire-gyhaza, Ungaria, parteneri `n ca-drului unui proiect europeandesf[;urat prin programul Inter-reg România – Ungaria.

Evenimentul a fost deschis joi, 11aprilie 2019, de la ora 16, de dr. SzocsPeter, director al Muzeului Jude\eanSatu Mare, coordonatorul acestui pro-iect care se organizeaz[ cu perseve-ren\[ de dou[zeci de ani. Prima edi\iea avut loc `n decembrie 1998. Deatunci, cele dou[ institu\ii partenere -Muzeul Jude\ean Satu Mare ;i MuzeulJosa Andras din Nyiregyhaza - ausus\inut acest proiect ;tiin\ific, "un forde dialog pentru speciali;tii care par-ticip[ ̀ n cercetarea acestor teme", a de-clarat dr. Szocs Peter.

Alocu\iuni la deschidere

Directorul general al Muzeului Ju-de\ean, dr. Liviu Marta, a m[rturisitcu o oarecare nostalgie< "Este un eve-niment cultural ;i ;tiin\ific care a pro-dus volume ;tiin\ifice, un evenimentpe l]ng[ care am crescut ;i eu". Acesteconferin\e asigur[ cadrul pentru dez-baterea multiplelor probeme pe care le

`nt]mpin[ patrimoniul `n aceste mo-mente.

Dr. Remias Tibor, directorul gene-ral al Muzeului Josa Andras din Nyi-regyhaza, a apreciat meritul Muzeuluidin Satu Mare care a avut rolul cel maiimportant `n cei 20 de ani `n cadrulacestui proeict comun. Dr. Remias Ti-

bor a subliniat particularitatea acestuiproiect< interdisciplinaritatea. "Aici ar-heologii, istoricii de art[, arhitecții,chiar și lingviștii se întâlnesc."

Dr. Nagy Marta, directorul adjunctal Muzeului Josa Andras, care de altfeleste şi managerul proiectului Comodi, consider[ c[ cele dou[ muzee colabo-

reaz[ foarte bine ̀ mpreun[ de peste 20de ani deoarece cele dou[ județe au oistorie comun[.

Pe parcursul celor trei zile, `n ca-drul evenimentului au avut loc prezen-tări de carte şi numeroase sesiuni decomunicări. Cei prezenţi au asistat lavernisajul expoziţiilor “Biserica Mo-

nument din Acâş. Cercetări şi inter-venţii de reabilitare - o retrospectivăistorică”, “Cetatea Feldioara (Marien-burg) de la Teutoni la vremurile mo-derne” şi “Cercetări arheologice la Bi-serica Sf. Ştefan din Baia Mare - Măr-turia inventarului funerar”.

A. Z.

V[ prezent[m sumarul unui nounum[r al revistei Poesis. D. P[curarusemneaz[ editorialul cu titlul “NicolaeBreban, un mare sau un foarte marescriitor?” Pe copert[ ;i `n interiorul re-vistei la sec\iunea Art[ sunt prezentatelucr[ri ale sculptorului s[tm[rean LehelDomokos. Concep\ia grafic[ apar\ineartistei Oana Mirabela P[curar. V[ pre-zent[m titlurile din cuprins. Cronic[ li-terar[< Anca S`rghie - Poetica discur-sului critic> Silviu Gongonea - Curajosuldebut poetic românesc al Denisei Cră-ciun> George Vulturescu - De ce cânți,frumoasă privighetoare? (Andreea H.Hedeș)> Ioan Nistor - Poeme libere lu-minând Subteranele docliniene...> Gli-gor Haşa - Urme de condei, de CameliaArdelean> Florin-Corneliu Popovici -Adriana Weimer, Cuvântul din cuvânt.Poemul contemporan< Delia Muntean,Valerica Mitu, Indira Sp[taru, PetruțPârvescu> Robert Șerban> Ion ȘerbanDrincea> :tefan Damian. Eseu< Gheor-ghe Glodeanu - G. C[linescu ;i miturile>Vasile S[l[jan - Augustin Buzura, un“poet al florilor răului”> Drago; Nicu-lescu, “Umanismul, un program infinit”de la filozofia culturii la criza supravie-țuirii (III). Confesiuni Poesis< CarmenDoreal `n dialog cu Daniel Corbu. “Ja-nuvia, cu toat[ `nc[rc[tura de sensuri,este perla c[zut[ dintr-o lume ideal[”.Prim[vara poetelor< Angela Baciu, Ve-ronica B[laj, Mihaela Albu, MihaelaAionesei. Remember Poesis< Ioan Nis-

tor, Revista “Poesis” de 300 de ori în 30de ani sau când statuile scriitorilor suntincendiate cu flori. Tineri poe\i< EmmaMih[iescu, Gina Zaharia, Ion Pi\oiu.Poesis Interna\ional< Maria Donnet, Ve-nus Khoury-Ghata, Leopold Maria Pa-nero. Art[< D. P[curaru. Autonomiacultural[ și povestea dăr]mării uneif]nt]ni arteziene. Destinul unui artist<Domokos Lehel> Vasile Andreica, Scul-ptorul Lehel Domokos a murit în aceas-tă vară în California, Domokos Lehel -In Memoriam. Revista `n format PDFse poate desc[rca de pe

www.informatia-zilei.ro.

Joi, 11 aprilie, deschiderea conferin\ei< Dr. Szocs Peter, director Muzeul Jude\ean Satu Mare, pre;edintele CJ, Pataki Csaba, dr. Remias Tibor, director general, ;iDr. Nagy Marta, director adjunct al Muzeului Josa Andras din Nyiregyhaza, dr. Liviu Marta, managerul Muzeului Jude\ean Satu Mare

Muzeul Jude\ean Satu Mare ;i Muzeul Josa andras dinnyiregyhaza, o colaborare fructuoas[ de peste 20 de ani

Satu Mare a fost gazda edi\iei cu numărul 9 a Conferin\ei ştiin\ifice interna\ionale “Arhitectura religioasă medievală dinTransilvania”, proiect european desf[;urat prin programul Interreg România – Ungaria

au ap[rut numerele 1 ;i 2 din 2019 ale “acoladei”

Un nou num[r al Revistei Poesis

8 Informa\ia de Duminic[/14 aprilie 2019

Membrii familiei lui MichaelJackson îl apără pe regele muziciipop într-un nou documentar,aducând contraargumente con-troversatului “Leaving Never-land” produs de HBO.

“Leaving Neverland” detaliază abu-zul la care au fost supuse două dintrevictimele lui Michael Jackson, și anumeWade Robson și James Safechuck.Membri ai familiei lui Michael au răs-puns acuzațiilor, dând în judecată HBOpentru 100 de milioane de dolari.

Prin interviuri tulburătoare cu Sa-fechuck, acum în vârstă de 37 de ani, şicu Robson, acum în vârstă de 41 de ani,precum şi cu mamele, soţiile şi fraţii lor,“Leaving Neverland/Părăsind Never-land” realizează portretul unui abuz con-tinuu, explorând sentimentele compli-cate care i-au determinat pe ambii băr-baţi să-şi confrunte propriile experienţedupă ce, la rândul lor, au devenit taţi debăieţi.

James Safechuck, actor din Simi Valley, California

În 1986, când avea opt ani, a câştigatun rol într-o reclamă Pepsi, unde urmasă apară alături de Jackson. Imediat cu-cerit de Safechuck, Jackson a devenit ra-pid un apropiat prieten de familie.

Wade Robson din Brisbane, Australia

A câştigat un concurs de dans în1987. Copilului în vârstă de cinci ani is-a oferit ocazia să-l întâlnească pe Jac-kson în culisele concertului susţinut deacesta la Brisbane. În 1990, mama luiRobson, Joy, a luat legătura cu Jackson,care a invitat întreaga familie la el acasăun weekend.

Jackson a devenit cel mai de încre-

dere prieten, mentor şi confident, expri-mându-şi separat dragostea pentru am-bii băieţi, în timp ce i-a izolat lent de fa-miliile lor. Multe dintre amintirile lor

cele mai importante din această perioadăsunt legate de vizitele la ranch-ul Ne-verland, proprietatea lui Jackson la nordde Santa Barbara. Ambii bărbaţi descriu

modul în care locul era însuşi visul unuicopil< plin de jocuri, aventuri în parculde distracţii, animale exotice şi o canti-tate nesfârşită de bomboane şi mâncarenesănătoasă.

Cei doi acuzatori, Wade Robson şiJames Safechuck, acum în vârstă de peste30 de ani, susţin că au fost abuzaţi sexualde Jackson şi dezvăluie cum au depăşitasta după ani. Printre dezvăluirile şocan-te din documentar, Robson, acum învârstă de 36 de ani, povesteşte cum afost molestat de Jackson de la 7 la 14 ani.De cealaltă parte, Safechuck, care a apă-rut alături de Jackson într-o reclamăPepsi, a declarat că a fost abuzat de cân-tăreţ de la vârsta de 10 ani. Jackson areuşit să îi convingă pe cei doi să nu aibăîncredere în oameni - mai ales în femei- şi le-a spus că nimeni nu va înţelege“dragostea“ lor. El le-ar fi spus băieţilorcă vor merge la închisoare împreună cuel dacă cineva află ce fac. James Safe-chuck a mai afirmat că el şi Jackson sta-bileau ce să facă în cazul în care cinevai-ar fi surprins.

Safechuck, acum în vârstă de 30 deani, a povestit, de asemenea, cum, la vâr-sta de 10 ani, “s-a căsătorit” cu RegelePop, într-o ceremonie improvizată îndormitorul lui Michael Jackson din fer-ma Neverland. Jackson i-a oferit atuncibăieţelului un inel cu diamante.

Documentarul a avut premieramondială în secţiunea Special Events aFestivalului de Film Sundance 2019.“Leaving Neverland/Părăsind Never-land“ a fost produs, regizat şi filmat deDan Reed, editorul filmului a fost JulesCornell, producător asistent MargueriteGaudin, compozitor Chad Hobson, pro-ducător muzical Steve McLaughlin.

Noul documentar prezintă o altă perspectivă

Noul documentar “Neverland Fir-sthand< Investigating the Michael Jac-

kson Documentary” cuprinde interviuricu nepotul și nepoata lui Michael, Taj șiBrandi Jackson, precum și cu Brad Sun-dberg, directorul tehnic al starului, carea lucrat la ferma Neverland, unde Rob-son și Safechuck au afirmat că au fostabuzați.

Într-un proces din 2005, starul popa fost acuzat de molestarea unui alt băiat.Taj a explicat în “Neverland Firsthand”<“Când ai o anumită bunătate, oameniiprofită.” Taj l-a apărat pe Michael în ne-numărate rânduri, înființând chiar și oplatformă de strângere de fonduri în ur-mă cu câteva luni, pentru realizarea unuidocumentar care contrazice acuzațiileapărute.

Brandi, care susține că a avut o relațiede 10 ani cu Wade, a apărut în noul do-cumentar afirmând că fostul ei iubit “afost dintotdeauna puțin oportunist”,moștenind această caracteristică de lamama lui și știind cum să se pună în si-tuații diferite din care să beneficieze fi-nanciar.

“El spune că a avut o relație cu un-chiul meu, că erau îndrăgostiți. Spunecă unchiul meu îl ținea departe de femei,ceea ce nu este adevărat. Chiar vorbeamdespre cum unchiul meu ne-a făcut cu-noștință. Ar discredita lucrurile pe careîncearcă să le susțină, și cred că este fas-cinant cum crede că poate șterge 10 anidin viața lui”, a spus Brandi.

Sundberg, directorul tehnic care alucrat la ferma Neverland, a explicat îninterviu< “În primul rând, sunt tată. Laacea vreme aveam două fiice. Am lucratcu copii în biserica mea ani de zile. Ni-ciodată nu am văzut un copil în preajmalui Michael Jackson care să pară abuzatsau rănit. Nu pot să pun mâna pe Biblieși să jur că nu s-a întâmplat nimic înacea cameră, doar că nu există suficientedovezi. Îmi amintesc că l-am văzut peWade o dată sau de două ori la studio,nu era o apariție regulată și nu mi-audat niciodată motive să mă gândesc căse întâmplă ceva greșit.”

Familia lui Michael Jackson îl ap[r[ăde acuza\iile de pedofilie

Cântăreaţa de origine americanăMadonna, în vârstă de 60 de ani, va cântala Eurovision Song Contest, în mai, laTel Aviv, au confirmat reprezentanţii or-ganizatorilor, European BroadcastingUnion.

Madonna va cânta, cel mai probabil,două piese, între care o compoziţie nouă.Publicaţia israeliană mai notează că pro-ducătorii concursului muzical au avutdiscuţii îndelungate cu ea pe seama noiipiese, deoarece aceasta ar conţine unmesaj politic.

În ciuda faptului că va interpretadoar două cântece, suma pe care ar urmasă o primească artista pentru mai puţînde 15 minute petrecute pe scenă esteuna exorbitantă. Potrivit primelor in-formaţii, onorariul primit de Madonnava fi unul de aproximativ un million dedolari. Suma va fi oferită de către mi-liardarul Sylvan Adams, cunoscut pen-tru faptul că finanţează diferite proiecteculturale și este organizatorul a diferiteevenimente caritabile de anvergură.

Nu ar fi prima dată când regina mu-zicii pop calcă pe teritoriul Israelului.Ea a mai susţinut concerte aici în anii1993, 2009 și 2012. Anul acesta va fi în-soţită de peste 150 de persoane care ovor ajuta să pregătească un show me-morabil.

În ciuda faptului că pregătirile pen-tru concursul care va avea loc între 14și 18 mai la Israel sunt în plină desfășura-re, mai multe vedete au semnat o petiţieprin care au solicitat postului britanicBBC să facă presiuni asupra organiza-torilor Eurovision pentru că evenimen-tul să fie organizat în altă ţară, nu în Is-rael. Printre semnatari se numără crea-toarea de modă Vivienne Westwood, învârstă de 78 de ani, și fostul membru al

formaţiei rock Pink Floyd Roger Waters.Acestora li s-au alăturat alte 48 de per-sonalităţi cunoscute din sfera culturalăa Marii Britanii, informeazăthesun.co.uk.

Ediţia de anul acesta al concursuluise va desfășura sub sloganul "Dare todream" (Îndrăznește să visezi) și va avealoc la Tel Aviv, iar România va intra înconcurs în a doua semifinală, care vaavea loc pe 16 mai, fiind reprezentatăde către cântăreaţa Ester Peony, cu piesa“On a Sunday”.

Eurovision este o competiţie muzi-cală internaţională, organizată de Euro-pean Broadcasting Union (EBU), ceamai mare asociaţie a televiziunilor pu-blice din Europa. Prima ediţie a avut locîn 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzatfără întrerupere, timp de 63 de ani,show-ul a devenit unul dintre cele mailongevive și mai urmărite programe deteleviziune din lume.

Madonna va cânta la Eurovision 2019

Celebritatea este un lucru dificil degestionat pentru odraslele celebrităţilor.Mulţi dintre copiii vedetelor de pesteOcean nu au știut cum să facă faţ[ faimeide care se bucură părinţîi lor și au apelatla tot felul de mijloace mai mult sau maipuţîn sănătoase pentru a-i face faţă. Dinfericire, fiicele lui Demi Moore și BruceWillis au găsit o modalitate pozitivă princare să gestioneze situaţia și se pare că lecalcă pe urme părinţilor celebri, con-struindu-și cariere demne de invidiat șiavând o viaţă lipsită de scandaluri me-diatice.

Demi Moore și Bruce Willis s-au cu-noscut în anul 1987 și s-au căsătorit lascurt timp după ce a avut loc prima lorîntâlnire. După 11 ani de mariaj au decissă meargă pe drumuri separate, dar aurămas în relaţii foarte bune de dragul ce-lor trei fiice pe care le au împreună< Ru-mer, de 29 de ani, Scout, de 26 de ani, șiTallulah, 24 de ani. Atât Demi cât și Bruceau continuat să petreacă timpul necesarcu cele trei fiice, acestea nu au fost im-plicate în scandaluri de amploare, iar penumele lor nu s-au scris știri scandaloaseîn presă. Fiica cea mare, Rumer, urmeazăexemplul părinţilor și deja este una dintretinerele actriţe curtate de producătoriide la Hollywood.

Rumer este foarte apropiată de mamasa și se pare că a decis să își facă o schim-bare de look pentru a semăna și maimult cu frumoasa actriţă. Ea a fost sur-prinsă de către fotoreporteri îndreptân-du-se către un salon de coafură din LosAngeles. După mai multe ore petrecuteîn interiorul salonului, Rumer l-a părăsitcu un zâmbet larg pe chip, iar în locultunorii bob pe care o avea se puteau re-

marca extensiile negre, care aduceauaminte de părul ca de abanos al lui DemiMoore.

Anul trecut, Demi Moore i-a făcut osurpriză de proporţii fostului ei soţ, fă-cându-și apariția în cadrul unei show cel-a avut invitat pe Bruce Willis (63 deani). Emisiunea Comedy Central Roasts,

difuzată de

postul de televiziune american ComedyCentral de două ori pe an, este un showîn care este chemată o vedetă, iar invitațiivorbesc despre ea cu umor, folosindu-seuneori de mici răutăţi. Demi Moore avorbit despre mariajul cu Bruce Willisîntr-un mod foarte comic, spre deliciulpublicului. Desigur, fostul soţ nu a fostderanjat, iar pe parcursul glumelor aces-teia a afișat un zâmbet binevoitor.

“După atâta vreme, trebuie să recu-nosc, știi ceva< arăţi bine, nu s-a schimbatnimic de la sprâncene în sus. Dar am pe-trecut clipe minunate împreună, am îm-părţit multe. Am trei copii frumoși și ge-niali. Patru, dacă îl punem la socotealăși pe Bruce. Apoi au mai fost și câinii, șiAshton, deci ne ies cam șase (copii, n.r.).Bineînţeles, ne-am certat pe numele co-piilor. În final, Bruce a câștigat și așa s-au pricopsit cu Willis.

Vreau să vă spun< este un tată incre-dibil. Serios acum. De fiecare Crăciun,imediat după ce le punea pe fete să îiprepare cafeaua lui specială cu pastile,cobora pe horn, într-un maiou alb, agi-tând arma și strigând< Iuhuuu, nenoro-citelor! Așa a strigat tot timpul și ele,pur și simplu, îi adorau replicile”, a po-vestit actrița. Ea a continuat cu o paralelăamuzantă între căsnicia lor și thrillerulamerican din 1999 care prezintă poves-tea unui băiat cu probleme, izolat, careeste capabil să vadă și să vorbească cumorții și pe care un psiholog de copii(Bruce Willis) încearcă să-l ajute< “Cândmă uit înapoi la căsnicia noastră, parcăm-aș uita la acel film, ai fost mort tottimpul. Întotdeauna vei avea un loc spe-cial în inima mea. Ai fost în top 3 soţi aimei”, a mai spus Demi Moore.

La ce trucuri recurge Rumer Willis pentru a sem[na cu mama sa, Demi Moore?