Juntsdic5 web

Împreună desenăm și cântăm

5

Junts dibuixem i cantem

Primera edició: abril 2014Edita: Fundació AdsisC/ Princesa 19, pral. 08003 Barcelonawww.fundacionadsis.orgDisseny gràfic: Martí RiuImpressió: Gràfiques AlpresD.L.:

Împreunădesenăm și cântăm

5


4

Des del Consorci d’Educació de Barcelona van proposar a les escoles Drassanes, del barri Gòtic, Ramon Berenguer III, de la Trinitat Vella, i Antaviana, de Roquetes, participar al projecte «Junts». El projecte ja s’ha realitzat altres anys amb altres escoles de la ciutat. Té com a objectiu l’intercanvi cultural entre infants de dos països. Fins a l’actualitat el projecte s’ha realitzat amb l’Equador, el Marroc i el Senegal. S’han treballat cançons i contes amb els quals s’han editat onze llibres.

En aquesta edició, «Junts» ha estat impulsat per l’AMPA Antaviana, en agrupació amb la Fundació Adsis, amb el suport del Consorci d’Educació de Barcelona, i amb finançament de l’Ajuntament de Barcelona (Solidaritat i Cooperació Internacional).

Aquest cop l’intercanvi és amb Bacau, ciutat de Romania al nord de la capital, Bucarest. Els infants d’aquesta ciutat pertanyen a les escoles Şcoala Gimnazială IS Sturdza Săucești i Scoala Gimnazială Traian Bacău. El projecte ha demanat a les escoles que triessin una cançó en la llengua pròpia per poder enviar-la a les altres. Els infants han conegut les lletres de les cançons de l’altre país i han pogut veure i escoltar la sonoritat de l’altra llengua. Amb la col·laboració de persones romaneses d’origen, els nens i nenes han cantat en català i romanès, i han elaborat dibuixos de les cançons. Amb tot el material hem pogut editar el llibre que teniu a les mans.

Les escoles participants d’enguany al projecte «Junts» tenen a les seves aules infants que a casa seva viuen cultures diverses: la catalana, les llatinoamericanes, la marroquina, la pakistanesa, i també, les dels països de l’Est, i entre elles la romanesa. Aquesta circumstància modela el dia a dia dels centres. Mestres, personal no docent i famílies treballem com poder fer avançar junts tots els infants, intentant sumar més que restar. Potser no cal pensar en integració d’una cultura en l’altra, cal anar més enllà, cap a la convivència i el respecte mutu. I per poder conviure, pensem que abans cal conèixer-nos posant en valor la diversitat.

El projecte «Junts» contribueix a aquesta tasca. Volem que ajudi a trencar estereotips entre cultures i a conèixer una mica més Romania, un país la llengua del qual és romànica, com la nostra. Malgrat la distància, estem una mica més connectats del que sembla.

AMPA de l’escola Antaviana

«Junts» Barcelona i Bacau

5

Consorțiul Educației din Barcelona le-a propus Școlilor Drassanes, din Cartierul Gótico, Ramón Berenguer III, din Trinitat Vella și Antaviana, din Roquetes, să participe în cadrul proiectului «Junts». Proiectul a mai fost desfășurat și în alți ani cu alte școli participante. Are drept obiectiv schimbul cultural între fete și băieți din alte țări. Până acum proiectul s-a realizat cu parteneri din Ecuador, Maroc și Senegal. Astfel, s-au editat 11 cări cu cântece și povești.

În această ediție proiectul «Junts» a fost impulsionat de către AMPA Antaviana, în asociație cu Fundația Adsis, cu sprijinul Consorțiului Educației din Barcelona și cu finanțarea Primăriei Barcelona (Solidaritate și Cooperare Internațională).

De data aceasta schimbul se realizează cu Bacău, un oraș din România situat la nord de capitala București. Copii din acest oraș aparțin școlilor: Scoala Gimnazială IS Sturdza Săuceşti și Scoala Gimnazială Traian Bacău. Proiectul le-a solicitat participanților să-și aleagă un cântec în limba maternă și să-l trimită celorlalți parteneri. Fetele și băieții au cunoscut versurile cântecelor din cealaltă țară și au putut vedea și asculta suntele din cealaltă limbă. Cu colaborarea unor persoane de origine română, copii au cântat în catalană și în română și au făcut desene pentru cântece. Cu toate aceste materiale am reușit să edităm cartea pe care o aveți în mâinile voastre.

Școlile participante de anul acesta au în clasele lor elevi care în casele lor trăiesc culturi variate: catalani, latinoamericani, marocani, pachistanezi și de asemenea din Țările din Est, românii. Aceste circumstanțe îi modelează pe elevi în viața de zi cu zi. Profesorii, personalul nedidactic și familiile am lucrat pentru a-i detremina pe toți să avanseze. Poate nu trebuie să ne gândim la integrarea unei culturi în alta, trebuie să ne gândim mult mai profund, la convețuire și la respectul mutual. Și pentru a putea conviețui ne-am gândit că cel mai bine este să ne cunoaștem punând în valoare diversitatea.

Proeictul «Junts» contribuie la această temă. Dorim să ne ajute să rupem stereotipurile între culturi și să cunoaștem un pic mai mult România, o țară a cărei limbă este romanică, ca a noastră. În ciuda distanței suntem un pic mai mult conectați de cât pare.

Asociația Părinților de la Școala Antaviana

«Împreună» Barcelona și Bacău

6

Les escoles Antavina, Drassanes i Ramon Berenguer III de Barcelona i la Școala Gimnazială IS Sturdza Săucești i la Școala Gimnazială Traian Bacău us presentem la part més visible del treball de cooperació i intercanvi en el qual junts, jugant, escrivint i dibuixant, tant hem après. Esperem que us agradi i que us convidi a pensar, parlar i somriure.

Junts dibuixem i cantem 5

7

Școlile Antaviana, Drassanes si Ramon Berenguer III de Barcelona împreună cu Școala Gimnazială IS Sturdza Săucești si Școala Gimnazială Traian Bacău vă prezintă partea cea mai vizibilă a colaborării, a muncii lor și a schimbului de experiență în care împreună scriind, jucându-se și desenând au învățat atâtea. Sperăm că o să vă placă și că o să vă invite să meditați, să visați și să comunicați.

Împreună desenăm și cântăm 5

8

El monstre de BanyolesL a cançó «El monstre de Banyoles»

és una cançó que va compondre Toni Giménez l’any 1985 i que s’ha fet molt popular a les escoles. Narra una història que passa a l’estany de Banyoles, on diu que abans hi vivia el monstre!

El monstre de Banyoles es menjava tot el que trobava i feia molta por perquè treia foc per les orelles, per la boca, el nas i pels queixals. El poble vivia atemorit fins que un dia van decidir donar-li moltes verdures perquè el monstre es tornés vegetarià.

9

Monstrul din Banyoles P iesa «Monstrul din Banyoles»

este un cântec compus de Toni Giménez în 1985 și a devenit foarte popular în școli. Ea spune o poveste care se întâmplă în lacul Banyoles în care se spune că a trăit înainte de monstrul.

Monstrul din Banyoles mânca tot ce găsea și era foarte înfricoșător deoarece scotea flăcări pe urechi, gură, nas și dinți. Oamenii din sat trăiau terorizați până ce într-o bună zi s-au gândit să-i dea legume pentru ca monstrul să devină vegetarian.

10

1.Ens ho diu la_his tò- ria- d'un vell po ble- que hi_ha bi- -

ta va- un mons tre- fa molts anys. Di u_en- que tre ia- foc per les o -

3

re lles- i per la bo ca,- pel nas i pels quei xals.- És el mon-

6

mon, el mons tre- de Ban yo- les que men men- men,- que men ja- va- per -

9

so nes.- Oi tant! És el mon mon,- el mons tre- de Ban yo- -

12

les.- U na- per di a- sen se- fer ter ra- bas- tall.-

14

estrofes

Lletra i música: Toni Giménez

El monstre de Banyoles

tornada

El monstre de Banyoles

11

Ens ho diu la història d’un vell pobleon hi habitava un monstre fa molts anysdiuen que treia foc per les orellesper la boca, pel nas i pels queixals.

És el mo mo el monstre de Banyolesque me me me que menjava persones oh i tant!És el mo mo el monstre de Banyolesuna per dia sense fer terrabastall.

I com veureu, tenia tanta ganaque s’empassava els bous de tres en tresi els cavallers que amb ell volien bregase’ls empassava com qui no menja res.


I la gent de tota la contradaun tracte amb gràcia amb ell varen signardonant-li cols, patates i albergíniesperquè aquell monstre es tornés vegetarià.


12

Treceti batalioaneC ântecul vorbește despre curajul și sacrificiul batalioanelor române care și-au

dat viața pentru a forma Marea Unire Românească. La data de 01 decembrie 1918 s-au unit toate regiunile și s-a construit teritoriul României Mari: Moldova (unde se regăsește și Bacău, orașul nostru), Transilvania (de asemenea, numit Ardeal) Banatul, Crisan si Muntenia. Acest cântec este cântat pe 01 decembrie, când sărbătorim Ziua Națională a României.

13

Passeu batallonsL a cançó parla del valor i el sacrifici dels batallons romanesos que van donar

la seva vida per formar la Gran Unió Romanesa. L’1 de desembre de 1918 es van unir totes les regions i es va constituir el territori de la Gran Romania: Moldàvia (on es troba Bacău, la nostra ciutat), Transilvània (que es diu també Ardeal), Banatul, Crişana i Muntènia. Aquesta cançó es canta el dia 1 de desembre, quan celebrem el Dia Nacional de Romania.

14

1.Tres ceți,- ba ta- li- oa- ne- ro mâ- ne,- Car pa- ții,- La ar me- cu frun ze- și

flori! V_aș teap tă- iz bân da,- v_as teap- tă- ți fra ții- Cu

4

i ni- ma- la tre ă- tori,- V_as teap- tă- iz bân- da,- v_as

7

teap tă- și fra ții- Cu i ni- ma- la tre că- tori.-

10

Temps de marxa

Himne dels soldats de l'exercit romanès que marxaven per a alliberar Transilvània el 1918

Treceți batalione române, Carpații, Passeu batallonsTreceti batalioane

15

Un cântec istoric ne-aduce aminte,că frații în veci vor fi frați.Un cântec istoric bătrân ca unirea, voi compatrioți ascultați, un cântec istoric bătrân ca unirea, voi compatrioți ascultați.

Treceți batalioane române Carpațiila arme cu frunze și flori, v-asteaptă izbânda, v-așteaptă ți frațiicu inima la trecători, v-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frațiicu inima în trei culori.

Ardealul, Banatul, Crișana ne cheamă, nădejdea e numai la noi, săruta-și, copile, parinții și frații, și-apoi să mergem la război, săruta-și, copile, părinții și frații,și-apoi să mergem la război,

‘Nainte, ‘nainte, cu sabia-n mână, să ștergem hotarul nedrept, să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul, de-ar fi să ne-ngropăm de vii, să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul, de-ar fi să ne-ngropăm de vii.

16

Bon dia nostre pare«B on dia nostre pare» és una

cançó que es canta tot fent mímica. Es basa en el diàleg que estableixen els diferents servents amb el rei per demanar el sou. Quan han de respondre sobre quin ofici tenen, el que fa de servent el representa mímicament amb la música de fons de la tornada:

«Lireta, lirondauna,lireta, lirondí. Aquell que té un ofici de fam no es pot morir.»

17

Bună ziua, tatăl nostru

«B ună ziua, tatăl nostru» este un cântec care este cântat cu

ajutorul mimicii. Se bazează pe dialogul care se stabilește între diferiți servitori si rege cu scopul de a-și obține salariul. În momentul în care servitorul trebuie să răspundă unde lucrează, acestea reprezintă cu ajutorul mimicii munca pe care o desfășoară, iar fondul muzical este asigurat de către corul care cântă:

«Lireta, lirondauna lireta, lirondí. Cel care are un loc de muncă nu poate muri de foame.»

18

Bon di- a,- nos tre- pa re,- bon di a- nos tre- rei! Pa gueu- nos- la sol da- da- per

què és de dre ta- llei. Bon di a,- fills, bon di a- di gueu- me- d'on ve niu?- Ve -

7

nim de Bar ce- lo- na,- bon pa re a- qui ens teniu.- Quin és el vos tre o- fi- ci- m'hau-

13

rí eu- d'ex pli- car.- El nos tre_o- fi- ci,- pa re,- mi reu- lo- com se fa Li -

19

re ta,- li ron- dai- na,- li re- ta- li ron- dí.- A quell- que té un o fi- ci- de

25

fam no es pot mo rir.- Bon fam- no es pot mo rir.-

31

Bondia, nostre pareTradicional catalana

per a repetir per a acabar.

Bon di- a,- nos tre- pa re,- bon di a- nos tre- rei! Pa gueu- nos- la sol da- da- per

què és de dre ta- llei. Bon di a,- fills, bon di a- di gueu- me- d'on ve niu?- Ve -

7

nim de Bar ce- lo- na,- bon pa re a- qui ens teniu.- Quin és el vos tre o- fi- ci- m'hau-

13

rí eu- d'ex pli- car.- El nos tre_o- fi- ci,- pa re,- mi reu- lo- com se fa Li -

19

re ta,- li ron- dai- na,- li re- ta- li ron- dí.- A quell- que té un o fi- ci- de

25

fam no es pot mo rir.- Bon fam- no es pot mo rir.-

31

Bondia, nostre pareTradicional catalana

per a repetir per a acabar.

Bon dia nostre pare

19

Bon dia, nostre pare,bon dia, nostre rei!Pagueu-nos la soldadaperquè és de dreta llei.

Bon dia, fills, bon dia, digueu-me: d’on veniu?Venim de Barcelona, bon pare, aquí ens teniu.

Quin és el vostre ofici,m’hauríeu d’explicar.El nostre ofici, pare,mireu-lo com se fa.

Lireta, lirondauna,lireta, lirondí.Aquell que té un oficide fam no es pot morir.

20

MeseriaA cest cântec subliniază meseriile tuturor oamenilor. Ne descrie faptul că fiecare

meserie are propriul miros, mirosul produselor cu ajutorul cărora se lucrează: tarte, lemn, ciment, benzină, etc. În final cântecul ne spune că doar lenea și leneșii nu miros deoarece folosesc parfumuri neplăcute.

21

El treball A questa cançó, molt popular a les escoles, parteix d’un poema de Gianni Rodari

que posa en valor el treball de totes les persones. Ens va descrivint que cada feina té la seva pròpia olor, l’olor dels productes que s’hi manegen: pastissos, fusta, massilla, benzina, oli, etc. I, en finalitzar la cançó, ens diu que només la mandra i els ganduls no fan olor i fan servir perfums desagradables.

22

1.O ri- ca- re- me se- rie- a - re_unmi ros- co pii,- A co ca- si_a pla cin- te- Mi-

roa se_n- bru ta- rii.- 5.Mi roa- se- co fe- ta- rul- a nuci si corscor ti- soa ra- lar un ha lat- de

7

me dic- a doc to- rie- a ma- ra!- 7.Va mi ro- si a pes te- pes ca- rul- cel van jos,- si

14

nu mai- tran da- vi- a- nu_a re- nici un mi ros.- 8.Iar pii. iu

p

-

1. 2.21

bi tii- mei co pii.- iu bi- tii- mei co pii.-

Melodia original - estrofes 1-4

Ce miros au meserile?A què fan olor les feines?

Cançó de treball Text de Gianni RodariCantarella romanesa

Variacióde la melodia 3a per sobre - estrofes 5 i 6

Melodia original estrofes 7 i 8

CODA

Meseria

23

Oricare meserieare un miros copii!A coca si a placintemiroase-n brutarii.

In orice tamplariela sat sau la oras,a scanduri noi miroase,si-a prafuri de talas.

Un vopsitor miroasea lacuri de vopsit,geamgiul intotdeaunava mirosi a chit.

Soferul are-n hainamirosul de benzina,mecanicul miroase a uleiuri de masina.

Miroase cofetarula nuci si scortisoaraiar un halat de medica doctorie amara!

A brazda aromataa camp si spic bogatva mirosi taranulce merge la arat!

Va mirosi a pestepescarul cel vanjos,si numai trandavianu-are nici-un miros.

Iar omul care-I lenessi-si da parfumuri miitot neplacut miroaseiubitii mei copii.

24

El Cant dels ocells«E l Cant dels ocells» és una

nadala popular catalana que es canta per les festes de Nadal. Explica que tots el ocells, en veure la gran lluentor de la nit de Nadal, es posen a cantar. Després a cada estrofa va explicant com ho fa cada un d’ells: l’àguila, la perdiu, el pardal, el rossinyol, etc. Té moltíssimes estrofes.

25

Cântecul păsărilor«C ântecul păsărilor» este un

cântec popular catalán care se cântă în cadrul sărbătorilor de Crăciun. Acest cântec explică cum toate păsăririle după ce au văzut marea lumină a nopții de Crăciun au început să cânte. Astfel, în fiecare strofă se explică modul în care fiecare pasăre cântă: vulturul, potârnichea, vrabia, privighetoarea etc. Are multe strofe.

26

1.En veu re- des pun- tar- el ma jor- llu mi- nar- en la nit més dit -

xo sa- els o ce- llets- can tant- a fes te- ja- lo-

6

van amb sa veu me lin- dro- sa.- Els o ce- llets- can tant- a

12

fes te- jar- lo- van amb sa veu me lin- dro- sa.-

19

El cant dels ocellsNadala tradicional catalana

El Cant dels ocells

1.En veu re- des pun- tar- el ma jor- llu mi- nar- en la nit més dit -

xo sa- els o ce- llets- can tant- a fes te- ja- lo-

6

van amb sa veu me lin- dro- sa.- Els o ce- llets- can tant- a

12

fes te- jar- lo- van amb sa veu me lin- dro- sa.-

19

El cant dels ocellsNadala tradicional catalana

27

En veure despuntarel major lluminaren la nit més ditxosa.Els ocellets cantant,a festejar-lo vanamb sa veu melindrosa.

L’ocell rei de l’espaiva pels aires volant,cantant amb melodia,dient: «Jesús és nat,per treure’ns de pecati dar-nos alegria».

Cantava la perdiu:«Me’n vaig a fer lo niudins d’aquella establia,per a veure l’Infantcom està tremolanten braços de Maria».

28

Trandafir de la MoldovaC ântecul «Trandafir de la Moldova» este un cântec tipic de sărbătoare și este

foarte popular în România. Este un cântec tradițional, dar românii îl cântă de fiecare dată când au un motiv de sărbătoare. Este foarte obișnuit în zona Moldovei. Trandafirul reprezintă iubita, fata. Fiecare vers se referă la fete din diferite orașe ale Moldovei: Bacău, Suceava și Dorohoi unde se spune că se găsesc cele mai frumoase fete. Există, de asemenea, o formă specială de dans. Pe melodía acestui cântec.

29

Rosa de MoldàviaL a cançó «Rosa de Moldàvia» és una cançó típica de festa i és molt popular a

Romania. És un cant tradicional, però els romanesos la canten cada vegada quan tenen un motiu de festa. És molt usual a la zona de Moldàvia. La Rosa representa la núvia, la persona estimada. A cada estrofa fa referència a noies de diferents ciutats de Moldàvia: Bacau, Dorohoi i Suceava, on es diu que hi ha les noies més belles. Hi ha també una forma especial de ballar-la.

30

1Tran da- fir- de la Mol do- va- Te as iu bi- dar nu stiu slo va.- Tran da-

fir de la Mol do- va- Te as iu bi- dar nu stiu slo va.-

7

Lun ca i- lun ca,- iar ba i- ver de- Ce am iu bit- nu se mai ver de-

13

Ce am fost ver de- s a us cat,- hei! Ce am iu bit- s a

19

spul be- rat.-

25

estrofes

Tradicional Romanesa

Trandafir de la MoldovaRosa de Moldàvia

tornada

Trandafir de la Moldova

31

Trandafir de la Moldova, te-aș iubi ,dar nu știu vorba.

R: Lunca-i lunca, iarba-i verde, ce-am iubit nu se mai vede, ce-a fost verde s-a uscat, ce-am iubit s-a spulberat.

Trandafir moldovenesc, te-as iubi, dar nu-ndrăznesc, măi.


Trandafir de la Bacau, vino să te iubesc eu, măi.


Trandafir din Dorohoi, să ne iubim amândoi, măi!


Trandafir de la Suceava, te-aș iubï, dar nu degeaba

32

No ni no «N o ni no» és una cançó de bressol popular de Mallorca, que canten les

mares i els pares per fer dormir els infants petits. Aquesta cançó repeteix la cantarella «no ni no» esperant que sigui bon minyó i s’adormi i evoca altres moments com quan se li canviaven els bolquers.

33

No ni no «N o ni no» este un cântec de leagăn popular din Mallorca pe care îl cântă

mamele și tații pentru a-și adormi copii mici. Acest cântec repetă «no ni no» și prezintă faptul că părinții se așteaptă ca pruncul să fie bun și să doarmă și evocă și alte momente cum ar fi acel al schimbării scutecelor.

34

1.No ni- nó li diu sa ma re,- no ni- nó- n'és pe ti- -

tó no ni- nó- quan li bol ca- va- i tot e ra- no ni- -

3

nó. Vou veri- vou,- vou veri- vou,- sa ri e- ra-

7

cor re,- s'ai go es- mou.

13

Cançó de bressoltradicional mallorquina

NoninóNo ni no

35

No ni no, li diu sa mare,no ni no, n’és petitó;no ni no, quan el bolcavai tot era no ni no.

no ni no, li diu sa mare,no ni no, n’és bon minyó;no ni no, quan li cantavai tot era no ni no.

Vou, veri, vou,vou, veri, vou;sa riera correi s’aigo no es mou. (bis)

36

Cântec de leagăn E ste un cântec de leagăn

foarte vechi care explică cum mama îi cere puiul său să doarmă până în ziua următoare. Mama îi spune pruncului că nu trebuie să îi fie frică de nimic, nici de zmei deoarece ea îl va proteja. Dacă va dormi mama îi va aduce puiului gătejoare, iar cât timp va dormi puiul va asculta o doină: un tip de muzică care se caracterizează prin exprimarea unui sentiment de melancolie bazat pe aprecierea dulce-amară a vieții.

37

Cançó de bressolÉ s una cançó de bressol molt antiga que explica com la mare li demana al

seu infant que dormi fins a l’endemà. Li diu que no ha de tenir por de res, ni dels dracs, perquè ella el protegirà. Si dorm, la seva mare li portarà fruits del bosc i mentre dormi podrà escoltar una doina: un gènere musical que es caracteritza per l’expressió d’un sentiment malenconiós basat en una apreciació agredolça de la vida.

37

38

1.Doi na- din ce s o fă cut?- Dintr o- gu ră- de mic

prunc. L o lă sat- mai ca- dor mind,- L_o a flat-

7

doi - na zi când. B.C.

13

19

Tradicional de RumaniaCantec leaganCançó de bressol

1.Doi na- din ce s o fă cut?- Dintr o- gu ră- de mic

prunc. L o lă sat- mai ca- dor mind,- L_o a flat-

7

doi - na zi când. B.C.

13

19

Tradicional de RumaniaCantec leaganCançó de bressol

Cântec de leagăn

39

Doina din ce s-a,dintr-o gură de mic,l-o lăsat maica dormind,l-o aflat doina zicând.

Culcă-te puiuț micuț,scoală-te mărișorut, culcă-te și te abua, până mâine-n dalbă ziuă,și te culcă și adormi, până mâine-n dalbe zori.

Abu abu abua,abua țucu-l maica,nu te teme tu de zmei, i-a goni maica pe ei.

Puișor cu ochi de mure,maica-i dusă la padure,și-a aduce gâtejoare,și ți-a face scovergioare.

39

40Organització del projecteOrganizarea proiectuluiFundació AdsisConsorci d’Educació de Barcelona

Coordinació del projecteCoordonarea proiectuluiKarmele Equiza

Fundació Adsis Lluís Vallvé

Consorci d’Educació de Barcelona

Coordinació de les escolesCoordonarea școlilorAna-Maria Pichiu

Dels centres de Bacau, RomaniaDin centrele de la Bacău, România

Karmele Equiza Fundació Adsis

Lluís VallvéConsorci d’Educació de Barcelona

Traduccions i revisió lingüísticaTraducerea și revizia lingvisticăCatalà, Carles Senpau i Violeta RocaRomanès, Ana-Maria Pichiu

Disseny i composicióDesen și compozițieMartí Riu

41

El MOnsTrE DE BAnyOlEs MOnsTrul Din BAnyOlesIl·lustracionsilustrații3r IS Sturdza Săuceștiresumrezumat3r A Escola Antaviana

TrACK 1Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona3r A Escola AntavianaArranjamentsAranjamenteJordi ConsegalDireccióDirecțieJordi Consegal, Poire Vallvé i M. Gómez del Moral

TrACK 2Gravació a BacauÎnregistrare Bacău3r IS Sturdza SăuceștiCătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius RăducanArranjamentsAranjamenteCătălin CojocDireccióDirecțieAna-Maria Pichiu, Elena Durac i Ana-Maria Zamfir

PAssEU BATAllOns TreCeți BATAliOAneIl·lustracionsilustrații3r A Escola Antavianaresumrezumat4t IS Sturdza Săucești

TrACK 3Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona3r A Escola AntavianaEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamentePoire VallvéDireccióDirecțiePoire Vallvé, Jordi Consegal i M. Gómez del Moral

TrACK 4Gravació a BacauÎnregistrare Bacău4t IS Sturdza SăuceștiCătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius RăducanArranjamentsAranjamenteCătălin CojocDireccióDirecțieAna-Maria Pichiu, Elena Durac i Ana-Maria Zamfir

42BOn DIA nOsTrE PArEBună ziuA, TATăl nOsTruIl·lustracionsilustrații3r IS Sturdza Săuceștiresumrezumat3r B Escola Antaviana

TrACK 5Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona3r B Escola AntavianaEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamenteJordi ConsegalDireccióDirecțieJordi Consegal, Poire Vallvé i M. Gómez del Moral


El TrEBAll MeseriAIl·lustracionsilustrații3r B Escola Antavianaresumrezumat3r IS Sturdza Săucești

TrACK 7Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona3r B Escola AntavianaEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamentePoire VallvéDireccióDirecțiePoire Vallvé, Jordi Consegal i M. Gómez del Moral


43

El CAnT DEls OCElls CânTeCul PăsărilOrIl·lustracionsilustrații4t Școala Gimnazială Traianresumrezumat5è i 6è Escola Ramon Berenguer III

TrACK 9Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona5è i 6è Escola Ramon Berenguer IIIEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamentePoire VallvéDireccióDirecțiePoire Vallvé, Jordi Consegal i Josep Domenech

TrACK 10Gravació a BacauÎnregistrare Bacău4t Școala Gimnazială TraianCătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius RăducanArranjamentsAranjamenteCătălin CojocDireccióDirecțieCostel Cutur i Olaru Gela

rOsA DE MOlDàvIATrAnDAfir De lA MOlDOvAIl·lustracionsilustrații5è i 6è Escola Ramon Berenguer IIIresumrezumat4t Școala Gimnazială Traian

TrACK 11Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona5è i 6è Escola Ramon Berenguer IIIEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamentePoire VallvéDireccióDirecțiePoire Vallvé, Jordi Consegal i Josep Domenech

TrACK 12Gravació a BacauÎnregistrare Bacău4t Școala Gimnazială TraianCătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius RăducanArranjamentsAranjamenteCătălin CojocDireccióDirecțieCostel Cutur i Olaru Gela

44nO nI nO nO ni nOIl·lustracionsilustrații3r Școala Gimnazială Traianresumrezumat3r Escola Drassanes

TrACK 13Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona3r Escola DrassanesEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamentePoire Vallvé i Oriol GonzàlezDireccióDirecțiePoire Vallvé, Jordi Consegal i Gemma Cortés

TrACK 14Gravació a BacauÎnregistrare Bacău3r Școala Gimnazială TraianCătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius RăducanArranjamentsAranjamenteCătălin CojocDireccióDirecțieCostel Cutur i Olaru Gela

CAnçÓ DE BrEssOlCânTeC De leAgănIl·lustracionsilustrații3r Escola Drassanesresumrezumat3r Școala Gimnazială Traian

TrACK 15Gravació a BarcelonaÎnregistrare Barcelona3r Escola DrassanesEscola de música de l’Orfeó GraciencArranjamentsAranjamentePoire VallvéDireccióDirecțiePoire Vallvé, Jordi Consegal i Gemma Cortés

TrACK 16Gravació a BacauÎnregistrare Bacău3r Școala Gimnazială TraianCătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius RăducanArranjamentsAranjamenteCătălin CojocDireccióDirecțieCostel Cutur i Olaru Gela

45

volem fer constar el nom de totes les persones i institucions que han ajudat a fer possible tot aquest treball sumant, il·lusionades, els seus esforços:Dorim să menționăm numele tuturor persoanelor și instituțiilor care ne-au ajutat să facem posibilă toată această muncă:

Institucions que han donat suport al projecteintituțiile care au sprijinit proiectulAjuntament de Barcelona

Cooperació Internacional, Solidaritat i PauInspectoratul Școlar Bacău

Mestres que han treballat en el projecteCadrele didactice care au lucrat în cadrul acestui proiectÀlvar Monfort Ferrando, Ana-Maria Pichiu, Ana-Maria Zamfir, Carol Berges, Clara Manjón Sánchez, Costel Cutur, Cristian Pons Gil, Cristina Alsina, Elena Durac, Estela Valdivia, Gemma Cortés, Joaquim Tafalla Andreu, Josep Domènech, Loli González, M. Gómez del Moral, M. Teresa Ruiz Berenguer, Mar Àlvarez, Mireia Aznar, Olaru Gela, Queralt Camps Camps, Rosa Signes, Susana López i Xavier Garriga.

Alumnes que hi han participat escrivint, gravant o dibuixantelevii care au participat la scris, cântat, înregistrare sau desenAbdelhakim Chihab Mamouni, Abu (Ziad) Obaed, Adam Safir, Adrià Gutiérrez Benedico, Ahmad Ali, Ahmed Nasir, Aicha Saadi, Ainhoa Herrera Fernández, Airun Amestoy Selva, Akram Brian Muhammad Arellano, Alae Zbakh, Alex Merino Fernández, Alexandra Bălăiță Georgiana, Alexandra Cabello Portillo, Alexandra Ghenade Paula, Alexandru Bortă, Ali Ahmed Masood, Ali Hasan Zia, Alina Azmat, Amin Bounjam, Ana Tortosa Paricio, Andone Alexandru, Andrea Hueso, Andrea Segura Baños, Andreea Blaj, Andreea Șerban, Andreea Spulber Laura, Andrés Ppnce Orellana, Aniza Irshad, Antal Claudiu, Aron Mădălina, Arslan Rafiq, Azajul Hoque, Bedreddine El Messaoudi, Buţă Andrei, Catalina-Gabriela Brinzoi, Chester Adrien Creuz Regalario, Chitic Cosmin, Ciobanu Alina, Clara de la Rosa,

46Cojocaru Daniel, Corlade Răzvan-Alexandru, Cozma Estera Cristinel Tataru Andrei, Dămoc Ştefan, David Shvets, Dinu Maria-Patricia, Doua Ouna, Edgar Ibáñez Rodríguez, Ekta Dadral, Elena Hernández Fernández, Elena Luca Laura, Eman Amjad, Eric Benítez Torrado, Estela Torrado Rodríguez, Eusebio Vacas Amador, Fahim Ahmed, Faith Apata, Felipe Amaya Amaya, Feroze Khan, Filip Georgiana, Filip Mădălin, Francesca Moraru Marta, Gabriela Gal Denisa, Gheghici Paula-Maria, Gherguţi Emy-Fabian, Gubany Petrică, Hajar Benhida, Harvi Nieto Garcia, Hugo Bello, Huşanu Maximilian-Lucian, Iancu Andrei, Ignacio Guerra Cristóbal, Ikram Tahiri Saaou, Ionita Andrei, Irene Moreno Aguilar, Irsa Zamir, Izan Arnaiz Gallego, Jaspreet Kaur, Jaume Arribas Reyes, Javier Hoyo Murillo, Jean Pierce Indacochea, Jefferson Vargas Guzmán, Josefa Amaya Amaya, Juan José Vera Herrera, Juan Steban Palacio Zuluaga, Kainat Sohal, Karen Yamileth Campoverde Montesdeoca, Karima Srhir Larios, Kimberly Abreu, Laura Hrustic, Laura Pujada Navarro, Lucia Bazalo, Lucía Jiménez Blanco, Lupu Daniela, M. Ángeles Asumu Nkoho, Mahnoor Aami, Mansoor Asim, Manuel Amaya Jimenez, Mar Jimenez Gallego, Mar Rubio Vega, Maria Raza Parveen, Marian Pânzaru, Mariano Vacas Amador, Măriuţ Răzvan-Georgeo, Martina Moreno Castellanos, Misariu Maria-Clarisa, Misariu Matteo-Iulian, Mohamad Mustafa, Mohammad Mohsan Zaman Nazli, Muhammad Abdullah, Muhammad Haider Raja, Muscalu Marian, Nabil Toutouh, Nahim Ahmed, Nairol Braudili Dotel Cuevas, Natalia Rivero Sánchez, Nicole Mayorga, Noelia Serrano Jimenez, Noha Begum, Ohin Islam, Omar Sadraoui Cherkaoui, Omayma Amtioui, Oriol Blanco Grau, Oto Ruiz de la Torre Quesada, Pal Ioan-David, Pau Priego, Pîslaru Neculai-Emanuel, Pol Arribas Reyes, Pol Baudet Bertran, Popa Felicia-Nicoleta, Prisacaru Anamaria-Georgiana, Putrea Nicu-George, Quim Muñoz Gómez, Rafael Antonoaie, Raúl Gonzalez de los Santos, Sabrina Bel Kaid Maziani, Salma Rachidi, Salwa Ouna, Samir Bakhat Chahboun, Samir Bakhat Chahboun, Şandor Irinel-Valentin, Sandra Macedo, Sapica Eden, Scarlat David, Şerban Alexandru, Şerban Florin, Sheila Sinchi Paredes, Simon Sorin-Răzvan, Simran Singh Lemouaden, Sol Manzanoi Fábregas, Stan Radu, Stoica Emilia, Tabacaru Catalina, Tamaşi Cosmin-Iustin, Tătărăşanu Petrică, Țirca Larisa, Toni Suau Carrillo, Ushna Ikram, Usman Asghar, Vera Izah, Victoria Coria Viera, Vrabie Sebastian-Petruţ, Vrenghea Samuel, Yasir El Mrini, Yasser Sarghini Klalouzi, Yosra Mourtafia, Yousra Mohamed, Yousra Rachidi.

47

Músics que han participat en les gravacions instrumentalsMuzicienii care au participat la înregistrările instrumentaleAram Roca Olivella, Cătălin Cojoc, Clara Pérez Mayné, Claudia Clavé Abad, Cristina Ballarín Tamayo, Darius Răducan, David Ellis Rovira, Eduard Solé Martí, Eulàlia Bou Tanyà, Joan Mominó Vargas, Jordi Consegal Pérez, Laia Raich Villalba, Laia Roca i Blasco, Lluís Casabona Cendra, Marta Consegal Pérez, Mihai Bălan, Pau Besses Casas i Ricard Ellis Rovira.

Col·laboradors ColaboratoriCarles Sentpau, Marian Bolfă, Eugènia Boix, Francesc Freixanet, M. Antònia Soler, Maria Gómez i Yolanda Liria.

Per a més informació del procés del projecte: Alte publicații din cadrul proiectului:

http://juntsbcn-bacau.blogspot.com.es

48Aquest llibre cançoner, fruit del treball cooperatiu d’infants de dues ciutats, escrit en dues llengües, català i romanès, és un material molt útil per a les escoles. D’una banda, ens mostra unes cultures llunyanes, però cada cop més properes dins les nostres aules, i de l’altra, constitueix un bon exemple de treball interdisciplinari portat a terme coordinadament per centres educatius, OnG i institucions.

49

Această carte de cântece, rodul muncii elevilor din două orașe, scrisă în două limbi, catalană și română este un material foarte util pentru școli. Pe de o parte, ne prezintă culturi foarte îndepărtate, dar de fiecare dată mai apropiate de sala de clasă și pe de altă parte, constitue un exemplu bun de muncă, în colaborare, interdisciplinară depusă de centrele educative, Ong-uri și instituții.

http://juntsbcn-bacau.blogspot.com.es

Împreună desenăm și cântăm

5


Dibuixa’m un conte 1Talila nono 1

Dibuixa’m un conte 2Rsm-ayi ijjt n tpajit 2Rsm-ayi ijjt n tpajit

2

Altres publicacions del projecte «Junts»Alte publicații ale proiectului «Împreună»

Junts dibuixem i cantem 2Jmiɛ nressem, nttɣnnaj 2Jmio nrssm, nttvnnaj

2

Junts dibuixem i cantem 3Juntos dibujamos y cantamos 3Tantanakushka shuyunchik takinchikpash 3

Junts dibuixem i cantem 4Ensemble nous dessinons, nous chantons 4Da nu boloo ci nataal, boloo ci woy

Contes viatgersTiQssisine timsafrineⵜⵉⴽⵙⵙⵉⵙⵉⵏⴻ ⵜⵉⵎⵙⴰⴼⵔⵉⵏ

Dibuixa’m un conte 3Dessinons un conte 3Nanu nataal aw léeb 3

Dibuixa’m un conte 4Dibújame un cuento 4Huk willakuyta llimphiypay 4

Dibuixa’m un conte 5Deseneză-mi o poveste 5

Juguem plegatsNxaŋ ntuluŋJouons ensemble

Junts dibuixem i cantem 1 Nxa deŋ xa sigilaa niŋ nini safe ke 1Ensemble, dessinons et chantons 1

Juntsdic5 web

Documents

Transcript of Juntsdic5 web