{\rtf1\ansi\ansicpg1252\deff0\deflang1033{\fonttbl{\f0\fswiss\fcharset238{\*\fname Arial;}Arial CE;}}{\*\generator Msftedit 5.41.15.1507;}\viewkind4\uc1\pard\qc\lang1048\b\f0\fs36 Cultura roman\'e3\b0\par\pard\fs20\par\par\fs22 Mica cetate a Italiei , Roma a devenit capitala unui imperiu prin cuceriri. A \'eenceput prin biruin\u539?a asupra regatului etrusc. Apoi a \'eenvins Cartagina \u537?i domne\u537?te pe mare \u537?i comer\u539? . Supune apoi Grecia . In Europa , legiunile sale invadeaza p\'e3m\'e2nturile bogate ale popoarelor galice si belgice , ocupa \u539?ara cel\u539?ilor iberici (Spania) , apoi a celtilor din Britania ( Anglia ). \'cen Orien , \'een Africa , creeaz\'e3 provinciile Siriei , Indiei ( Palestina ) , Egiptului . Roma a reu\u537?it s\'e3-\u537?i men\u539?in\'e3 imperiul datorit\'e3 legiunilor sale , care p\'e3zesc frontierele , Roma \'ee\u537?i organizeaz\'e3 treptat provinciile , legate \'eentre ele printr-o re\u539?ea de drumuri rapide . Mul\u539?umit\'e3 p\'e3cii pe care o aduce , \'een \'eentreg imperiul ridic\'e3ica terme , amfiteatre , poduri . In toate ora\u537?ele , locuitorii cei mai bogati \'ee\u537?i construiesc case frumoase , vorbesc latina \u537?i viseaz\'e3 s\'e3 ajung\'e3 senatori la Roma .\par\fs20\par\par\b\fs28 Cultura roman\'e3 :\fs20\par\b0\par \b\fs24 Roma , mo\u537?tenitoare a civiliza\u539?iei grece\u537?ti\fs20\par\b0\par\fs22 \'cen domeniul literaturii , majoritatea inven\u539?iilor sunt grece\u537?ti : poezia liric\'e3 , elegiac\'e3 , dramatic\'e3 . Teatrul \'een forma sa arhitectural\'e3 , dar \u537?i literar\'e3 , s-a n\'e3scut \'een Grecia. Mitologia greac\'e3 va avea repercusiuni importante asupra lumii religioase romane. Legendele ce decurg din acesta vor inspira autorii conteporani , ca \u537?i \'een lumea psihanalizei .\par\fs20\par \b\fs24 Originalitatea roman\'e3\b0\fs20\par\fs22\par Mai mult dec\'e2t grecii, romanii dau dovada unei organiz\'e3ri politice ( Rex Publicus ) care impune devotamentul tuturor, pentru c\'e3 statul este cel care le ap\'e3r\'e3 drepturile. Aceast\'e3 conceptie va servi la unificarea popoarelor supuse \u537?i \'een asigurarea unei p\'e3ci relative .\par Dreptul roman \'ee\u537?i elaboreaz\'e3 \'84 codurile de legi \rdblquote , care vor servi drept model \'een redactarea legilor fondate \u537?i pe aportul roman , \u537?i pe tradi\u539?iile barbare .\fs20\par\par \b\fs24 Religia\b0\fs20\par\par\fs22 Ca si alte popoare antice , grecii si romanii celebrau numeroase divinitati : ei erau politei\u537?ti la \'eenceput .\par La \'eenceput romanii \u537?i-au imaginat zeii ca puteri \u537?i mai apoi ca persoane, astfel explic\'e2ndu-se faptul c\'e3 pu\u539?in din mitologia roman\'e3 este autentic\'e3. Dup\'e3 \'eenv\'e3\u539?atul roman Marcus Terentius Varro, numai dup\'e3 ce romanii au avut contact cu civiliza\u539?ia Greciei antice \'een sec VI \'ee.Hr. ei au \'eenceput s\'e3-\u537?i reprezinte zeii sub form\'e3 uman\'e3. \'cen ultimele trei secole \'eenaintea lui Hristos scriitori ca Virgil \u537?i Ovidiu au gravat numele \u537?i func\u539?iile zeilor romani \'een libr\'e3riile grece\u537?ti \u537?i \'een tradi\u539?ia artistic\'e3 cre\'e2nd o mitologie hibrid\'e3, greco-roman\'e3 care a inspirat poe\u539?ii \u537?i pictorii din antichitate \u537?i p\'e2n\'e3 azi. Majoritatea faptelor cunoscute despre vechea mitologie roman\'e3 provin din scrierile scriitorilor antici, din operele de art\'e3 care au supravie\u539?uit p\'e2n\'e3 azi \u537?i din descoperirile arheologice. Romanii credeau c\'e3 practicile lor religioase men\u539?ineau a\u537?a zisa \'84pax deorum\rdblquote sau pacea zeilor - care asigura prosperitatea continu\'e3 a comunit\'e3\u539?ii. Fiecare loc, \'eemprejurare sau obiect avea propriul zeu ocrotitor \u537?i existau foarte multi zei cu atribu\u539?ii m\'e3runte, dar importante pentru romani. Astfel, zeii protejau fiecare act al vie\u539?ii, de la na\u537?tere p\'e2n\'e3 la moarte.Zeii romani jucau rolul unor oameni cu superputeri, a\u537?a c\'e3, \'een timp a devenit normal ca puternicii conduc\'e3tori ai Romei s\'e3 fie trata\u539?i ca ni\u537?te zei. Cezar a fost primul zeificat \u537?i tratat ca zeu dup\'e3 moartea sa. Mai t\'e2rziu, unii dintre cei mai buni \'eemp\'e3ra\u539?i au fost declara\u539?i zei de c\'e3tre Senat, dar numai dup\'e3 moartea lor. \'cen timpul vie\u539?ii ei erau simplii muritori. To\u539?i romanii trebuiau s\'e3 venereze \'eemp\'e3ra\u539?ii divini. Romanii obi\u537?nuiau s\'e3 adopte zeitateile altor popoare , dar nu p\'e3strau dec\'e2t unele tr\'e3s\'e3turi din caracterul \u537?i istoria lor . La fel au f\'e3cut cu zeii \u537?i zei\u539?ele grece\u537?ti .\fs20\par\par\b\fs24 zeu grec / zeu roman\b0\fs20\par\par\fs22 Apollo/Apollo Medicin\'e3 , arte\par\parAfrodita/Venus Dragoste \u537?i Frumuse\u539?e\par\parArtemis/Diana Patroana V\'e2n\'e3torii\par\parAtena/Minerva Razboi \u537?i Inteligen\u539?\'e3\par\parDemetra/Ceres P\'e3m\'e2ntul fecund\par\parHera/Iunona So\u539?ia lui Zeus/Jupiter\par\par Maternitate\par\parHestia/Vesta C\'e3minul\par\parHermes/Mercur Comer\u539?\par\parPoseidon/Neptun Marea\par\parZeus/Jupiter St\'e3p\'e2n al Cerului \u537?i al \par\par Universului\fs20\par}