M. BUCOVALA

ATESTARI ARHEOLOGICE ALE PRAG/CILOR MEDICO-FARMACEUTICE IN DOBROGEA 1

N e-am prapus, in pu\ineie rinduri de fala, sa spicuim ~i sa sistema-tizam citeva descoperiri !?i materia Ie arheo[ogice, care se refera [0 un dameniu interesant din antichitatea dobrogeana, anume practiciie medi-co-farmaceutice.

Descopenirile faoute i,n ona~ele- ctitonii i greoejti de pe malul Po:ntului Sting, ca ~i in restul teri,toriru,luidobrogean, cuprind utit inscrip!ii ji dedi-oa\ii care se refera la fondul problemei, cit ~i alte materiole arheolog.ice, obiecte, va'se ~i ustens·ile intrehuiontate in pra'otica propriu-'zisa .

Vom incepe e;numer,o'rea lor prLn a amilnti .inscriptiile descoperite, co f iind monumentele cele mai explicite.

In anul 1952 a fost descoperit 10 Histr,i,a primul m onument dedicat cul -tului lui Asklepios; datat in epoca elenistica, in cele t.rei rinduri pastrate, el cuprinde numele unui anume Apollonides, care aduce inchinare (sou mul\amita) zeuluj medioinei 2. 0 inscrirp\ie mai importanta, sub aspectul i.nform'atiilor pe COIfe ,ni Ie of era este oceee, dot·cta tot in epooa elenistica (mai exact, prima jumatate a se'col'ului II i.em.> dare, sub forma unui decret 01 "Sfatuiui ~i P/dlunari i Popomlui" din Histria, aduce muliumiri pu-blice unui anume Diocies, f,i,ul lui Artemidoros, medic din Cyzic, dare "fii,nd chema,t de popor ~i \inind confer,in\e ... 0 ingrijit de sa,natatea publoica etc, 3 Informatia potrivit carei~a "medicul Diodes a s'lJstinut u-n mo·re numar de expu.neri ~i de leciii, facind demonstratii ~i dobindi,nd prin el buna faima"',

1 Comunkorea de f010 a fast prezentata 10 sesiuneo ~tiintifica a Muzeului de a rheologie 'organizata in luna octombrie 1976 10 Conston~o. Mul!umim ~i pe aceosta oole tovora~ului prof.esor D. M. Pi-ppidi pentru sugestiile ~ i completorile fcicute -cu oceosto ocozie.

2 D. M. Pippidi , Studii de istorie a reFgiilor antice. Edituro $tiintifico, Bucure~ti. 1969, p . 48.

3 Emilian Popescu, SCI V, 7, m. 3-4, 1956, p. 346. fig . 1. ~i pp. 347- 8. 4 Informo1ie verba'ia prof. 0, M. P,ippidi, precum ~ i edi toto in DID, I, Edit. Acade-

miei R. S.R., 1965, p. 243.

92 M. BUCOVALA

lucru care {] c·ondus, 'ultenior, 10 (mgajo reD so 00 medic public 5, se 'ada'ugii unui lung ~ir de alte martu-rii istorico-1Q,rhe%gice referitoare 10 grija 'CIcor-data in vremea respectiv6 pregatirii pentru viola a tineretului in cetctile grece~ti. Asdel, se ~tie lozi co educatia fizica a ecesto'ro era insotita in chip liresc de a pregiitire 'intelectualii , ,reaHw,tii i.ndeosebi prin lectii ~i conle-rinle preze'ntate atit de inviitali ·ai locu lu'i (retori, Iilozofi, medici etc.) cit .i de conlereniiari striiini allali in trecere, potrivit unui obicei 're levat .i de alte miil1ilurii arheologice, care ateslii cii mulli dintre oce.tia, mergeau din ora~ in ora~ pentru a-~i f.ace cunoscutii ~tiinla 6. In dawl medicului Dio-des diln Cy~icJ c'ore trebuie sa - '~i fi ti:n!ut conferin~ele, ase'meni tuturor celor-lalli, i'n gimn'aziu - centrou afedat pregiiNrii multil'atera'le a tinerilor - in-scriptio informeaza co sosirea 10 Histria a fest determinata de invitatio poporul'ui. deci a organelor de conducere ale cetovH ~i nu de 0 HnitiativQ particul1ara ; motivele acestei rinvitatii trebuie sa fi fast, in chip logic. deter-miin.ate de 0 imprejUJrare lleobi~nulta, cind ,nevoile de ingrijire medicafo ale popullaliei so.licitau forle ma,i m'a"i decit in mod curent. Penlru oceosta, de obicei se rapela 10 medici aunoscuii dion cenlrele G.redei metropolitane, preoum, in primul rin'd', Cos, unde ,coala lui Hippoorotes liisase tradi\ii sal ide, Cyzic ~i altele 7.

in ceea ce pr'ive,te epOda romanii, descoperirile semnificalive liicute in aria intreg,ului imperiiu ,rei eva , cum bi.ne se ~tie, lucruri inte.resra:nte ~i -odeseori - chior impresionante penlru gradul de argalnimre ,i modul de exemirore 01 cuna,till1\e'lor in domeniu. Divi,n·itiitile protectoo're ale medici-nei ~i larmacologiei, Esoulap ~i Hygeia, fig uri pre.ente in p

ATESTARI ARHEOLOGICE ALE PRACTICfLOR MEDICALE IN DOBROGEA 93

arme, ai'doma lui Marous Valerius longi,",us, medic .al legiunii a VII-a C,lau-dia, a carui, inscrip\ie a lost descopelita la Drobeta -Turnu Severin 9.

~i in Dobrogea, documenta\i'a eJ

94 M. BUCOVALA

sou mai noi ~i co maJ1ea lor majo.ritalte constit,uie piese de ilnve1nto1r a-flute in mormi.nte de ·10 Tomis ~i GoII'aNs, da.la~e toole in secolele II ~i III e.n.

Ceo m:ai ·insemna:ta descoperi're, fa1cut,a cu ani iln ullma 10 ConSOOtnva, este repremntata de un set de patru ionstrum.enle lua,ate din metal, (pig. 1) allate intr-un mormint 1S core or putea Pi atribuit astfel unui medic. Toart:e sTnt Ilucrote ingrijirt, cu o:r.n'o'meinta\i-e di'n o'rgi.nt, indo,st,r-ota, ~ealizata au maiestrie, oeea ce dovede~te deopotriv6 simvul .olrUsti'c 01 celui dafe le~a luarat, cit ~i gustul deosebit ·01 posesorul.u.i lor. Piesa def,iinlitorie pentru in-tregul set este un bistuni,u oulomo in douaape ~i minerul u~ar pallrat (fig. 2 ~i 3), lung de 12 cm, allot intr-o buna store de conservare; din celelalte trei ustensile, oarecum asemanotoare intre ele, numa:j prima are pastrat ~i virful ascu\it, lung. 15 cm (fig. 4). urmatoorele doua avind din pacate unul (fig. 5) sou ambele capete, rupte (fig. 6) lung. 9,5 cm, ~i respecNv 12,5 cm.

Tot din Tomis, din desooperi.rj intimpI6too-re, provine 0 pl,esa, caLreilQ ii putem 'otllibui 'acelea,~i rosturi : /.uoliota din metal, are minerul tars,ionat, pentru 0 inles'ni opuoorea ~i este la\ita mult 10 un oapat, fi.i,nd osema.na-to are pieselor ounoscute sub numele de "cy.a.thiscomele" (fig. 7).

Un lolt i!nstrument medical, oip,artini'nd tot 5'eriei "cyathiscomele" a fest gasit cu putina vreme in urma, jln sarcofo9'ul U'nai femei de buna conditie sociala, descoperit 10 Mongolia No,rd (in zona suburba·na a Gal'latisului deoi) ~i da~a.\ in prima juma10ate a sec. II e.n. 16 ROlu-nd in sec\i'Une, subtiat 10 un capot - u'nde se term ina cu 0 maciulie oyoidal6 - jnstrumentul este prevazut 1'0 cea-laha ext-rem,itote au un gen de lopa\ica o'l:ungita ~i lolita 10 vir! (fig. 8). Piese asemalnatoalCe a,u fost descope.nite ~i in spo~ii lle limi-trofe GaH·a.tidei, de exemplu I" Odessos (azi Vorna), in ,mo'nminte dolaTe 10 sfjr~itul sec. II ~i atnibuoite unor medici 17.

15 C'IJ acazia descuti-ilor pe margineo comunicaJ1;.i, prezentote, cum aminteom mai SUS, 10 sesiunea muzeului nostru din octombrie 1976, V. Barbu a exprimat opinia co setul rrep.rezinta 0 trusa de rinstrumente de sOl1is, 'orgumentind ca, dupe parerea regre -totului V. L. Baloga, histuriul nu putea servi ,unor scopuri medicare din couzo ornomen-to1iei co're nu foceou posibila niei steniliwrea (prin fierbere) nici operatia propriu-z,iso . Personal, nu s'int de a'Cord eu aceste obsel\latj,j·. di1n u'rmatoare'le motive: 1, eele patru piese reprezinta in mod eert un set, a legatura de ustensile care se eomp'letau prin TOstul lor de baza . .in (lcest coz, dubi~le sint prezente numo'i in eeea ee prjve~te bistu-riul, deoorece celelalte trei piese ,sint medieale, chior de 10 prima vedere , pentru ori -cine

ATESTARI ARHEOLOGICE ALE PRACTIClLOR MEDIC ALE IN DOBROGEA 95

VASE $1 USTENSILE FARMACEUTICE

In aceaste oategaTie se 'nscriu in primu,1 rind reci'Pientele ~i plocul,o;I'e falasite pentru strivirea baabelar, amestecului prafurilar, prepararea unguentelar, pamezilar ~i balsamurilar. In afaro de majarele de mar-mura sou pietro, avind telie mko ~i mijlocie (exista exemplare caroro Ie putem banui asemene'a intrebuinta'r·j in to'ote cel'e trei Ofia~e ves.t-pon-Nee) se cunosc din descoperi!ri relativ recente, citevo placu~e, din caire am a'les spre exemplificare dauo, scaase 10 I'umine in Tomis. Sint I·ucrate in genera'l din piatra (daloar alb, spangios sou ~ist verde) - (fig. 9 ~i 10), au dimensiuni (7-12 cm lungime, 3-7,5 cm letime, 1-2 cm grosime) ~i forme (de abicei dreptunghiulare) asemanatoare cu placutele decoperite. de ex. 10 Odes 50S, in morminte de medici datate in secolele II ~i III e.n. 13

Gredem ce 10 prepararea oUngueintelar au putut fala.; alte daue mici u.tensile, descape.rite in~impletor 10 Canstan\a, ;amb~le lucrate di.n meta'l, una terminate cu un disc miniatural (fig. 11), cealalte cu mici prelung iri, asemenetaare ,unar ghea,re (fig. 12).

Mai bogata este serio linguni\elor descoperite i,n ultima vreme 10 Tomis ~i Callatis, care au putut servi j'n egala mosuro in practice f.ormaceutica ~i rn ceo cosmetica. Lucr,ate din os SQilI lemn, IOU dimensj1uni ~i forme apro -piete, purtind IOdeseori mid onnamente, indeosebi pe miner; silnt rotunde (fig. 13), in forma de picature (fig. 14) sou perfect ovale (fi,;; . 15),19

VASE PENTRU CONSERVAREA SUBSTANTELOR FARMACEUTICO-MED ICALE

Descoperi.rile facute atit in Dobrogea cit ~ i in intreaga tare, dovedesc prezenta lor masiva, peste tot: numarul recip'ientelor destinate conservarii unguentelar, b~lsamuri,lor ~i parfumu·rilor, este de puli,n depa~it de acela 01 tipuriloJ destilnote uZlulu·j 20. Din serio faerte I'arga a acestor recipiente, credem co este s·uficient so preze·ntam numoi doua t,ipuri. Plnimul este re-prezentat de cele citeva va.se descoperite 10 Tomis ~i Call

M. BUCOVALA

~i medidal (a se "bserva pozilia orifieiului de seurgere, indreptot iin sus la u.ne!e di ntre ele, tocm'Q,j pentru ·0 n'u permite scurgel'1ea sou ri·sipirea con -1inut ul·ui - fig. 16).

o alta catego'rie de reciop,iente core avea:u acel.ea~i intrebuiintari , este reprezenlata de Racoanele patrote, cu git mali 'lung .au mai scurt, m'arcate u neori de .imbolmi speci "ice (Mereur lini.nd punga cu bani de exemplu). Din mormintul de 10 MalngaHa Nord alu fast recupe"ate da-ua Qu,tH de lemn, Ide mici dimensiuni. una prev6zu:ta cu citeva despartituri in core se cflou fla-·coane avind substanle ~ i vopsele pentru cosmetica probabil 22 (fig . 17 ~i 18).

Ultima categorie de uste nsile a vind d est.j,n'atie f.armace ut i'ca es1e re-prezentata de cele citeva .baghete de sti cia, I'ucrate in tOIsa da , .imple .au

'u~or aplatitate 1'0 un ca'pa t, p revazute ou j'nel d e apuOalre, reai,iZiot prj!n j,n-covoiere, la celaloh oapat. Lucrate din stida a'iba s·au olba.st ra, acestea erau folosite pentru . coaterea din flacdalnele ou gibul s·t rimt, a l i'chideIOr, i nt r-o mo·niera care Sa permit6 dOl,orea atento ~ i fo losi,rea integ ra 16 a .ecestoca 23 . (fig, 19).

Pentru epace rom ano-bizont ina j,nforma tia noa,SJtra este sa raca in acest domeniu. Am intim door co in amfore·le de.cope"ite 10 Edificiul roman

• •• Itt_ ;w .~ .: :+, ;~l .---i ~--4 J -t.- ~I :l .: .-

• E lao m: dill •

Fig. 1. Szt olcotuit dn 4 instrumente medicole ornamentote cu incrusta\ii.

Fig. 2. Bisturiu.

Fig. 3. Bisturiu .

• ,_iii,., • ........ za~ Fig. 4. Instrument medical intreg.

Fig. 5. Instrument medical cu virful rupt.

; *4* 9 v#l*¥~

Jl! Fig. 6. Instrument medical rupt 10 copete.

Fig. 7. Instrument medical cu minerul in "torsada".

, , [ Fig. B. Instrument medical descoperit 10 Collatis.

9. Plocu\o de calcar alb, spongios, pentru amestecul ~i prepororeo profunilor sou unguentelor.

• F Fig. 11. Ustensil6 farmaceutic6 din metal.

Fig. 12. Ustensil6 formaceutico din metal.

Fig. 10. PI6cut6 cu oceeo~i destinotie.

Fig. 13. linguri!e rotunde din os ~i respectiv ~ lemn folosite in praC-tice formeceutica ~i cosmetica.

o 3Cn? ... ~=~-! Fig. 14. linguroi~a de os, in forma

de "picotura". Fig. ·'5. lingurite din lemn.

Fig. 16. Guttus, folosit ~j pentru conservarea lichidelor formcceutice.

Fig. 17, Cutie de lem n cu desportituri pentru flacoane de stido.

Fig. 19. 8aghzte de slide.

Fig. 1B. Flacoane cu substante, so lutii ~ i vopssle utilizote in scopuri medicale ~j cosmetica.