partea 1 si 2
-
Upload
marian-chiric -
Category
Documents
-
view
215 -
download
0
Transcript of partea 1 si 2
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 1/31
RECUPERAREA RUPTURILOR
MUSCULARE LA SPORTIVI
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 2/31
CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................3
SISTEMUL MUSCULAR..............................................................................3
PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR ................................................................8
IMPORTANŢA EXERCIŢIULUI FIZIC ÎN VIAŢA INDIVIDULUI...................9
a) Importanţa dozării efortului...................................................9
b) Oboseala musculară............................................................10
c) Supraantrenamentul............................................................10
REFACEREA ŞI RECUPERAREA............................................................11
d) Refacerea............................................................................12
e) Recuperarea........................................................................14
f) Rolul masaului !n recuperarea sporti"ilor............................1#
LEZIUNI MUSCULARE............................................................................18
g) Crampele musculare..................................................................1$
h) Contuzia.................................................................................21
i) Febră musculară.......................................................................2%
j) Întinderea musculară..................................................................2&
ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA SPORTIVILOR CURUPTURĂ MUSCULARĂ..........................................................................28
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 3/31
INTRODUCERE
Exerciţiul fizic influenţează starea de bine a individului, avnd efect direct asupra
sănătăţiicelui care !l execută" #otu$i, atunci cnd se execută exerciţiul fizic trebuiesc avute !n
vederenumeroase aspecte pentru a evita suprasolicitarea organismului sau pentru a evita
accidentările"În urma oricărui exerciţiu, organismul trebuie să !$i revină după efort"
În cazul !n careorganismul a susţinut un efort fizic repetat $i nu a avut timp de refacere, pot
interveni accidentăricare duc ulterior la reducerea capacităţii individului de a susţine un efort o
perioadă de timp, saula incapacitatea individului de a susţine efort la o intensitate mai ridicată,
ceea ce favorizeazăapariţia traumatismelor"%efacerea $i recuperarea sunt două lucruri distincte
care au !nsă un lucru !n comun, $i anumeexerciţiul fizic, amndouă realiznduse cu ajutorul
exerciţiului fizic
SISTEMUL MUSCULAR
#otalitatea mu$chilor $i formaţiunilor contractile din diverse organe ale corpului uman
constituie sistemul muscular"
&u$chii asigură locomoţia, munca fizică, activităţile motoare ale organelor interne, adaptarea
$i menţinerea poziţiei corpului" 'ce$tia au !n alcătuire( apa *+), substanţe minerale, substanţe
organice specifice miozina, actomiozina) $i substanţe energetice adenozintrifosfatul,
fosfocreatina, glicogenul, acidul lactic)"
-istemul muscular are trei funcţii principale(
− permite realizarea mi$cărilor.
− generează căldură.
− asigura stabilitatea posturala a corpului"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 4/31
'lături de schelet, musculatura contribuie hotărtor la determinarea $i influenţarea formei
corpului, diferenţierea ei fiind !n strnsă legătură cu dezvoltarea scheletului"
&i$cările pe care mu$chii le efectuează !n jurul axelor care trec prin articulaţii sunt(
− flexia apropierea a două segmente legate printr/o articulaţie, mic$orndu/se
unghiul dintre ele).
− extensia mi$carea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putnd ajunge la 012
grade sau chiar mai mult).
− abducţia !ndepărtează un segment sau membrul !n !ntregime de corp).
− adductia apropie acelea$i elemente de trunchi).
− rotaţia internă un segment sau !ntreg membrul se rote$te !nspre corp, !n jurul
axului sau vertical).
− rotaţia externă mi$carea inversă prin care membrul se !nvrte !n afară !n jurul
aceluia$i ax)"
În cazul antebraţului, exista o rotaţie specifică care poartă numele de pronaţie cnd palmelesunt orientate !n jos, $i respectiv supinaţie !n cazul orientării lor către !n sus"
&usculatura este dispusă, ca $i oasele scheletului, !n marile regiuni care alcătuiesc corpul
uman( trunchi, membre superioare $i inferioare"
În funcţie de poziţia lor distingem două categorii fundamentale de mu$chi(
a) scheletici somatici).
b) viscerali ai organelor cavitare interne)"
3acă ne referim la structura lor, distingem( muşchi striaţi $i muşchi netezi "
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 5/31
a) Muşchii somatici
&u$chii scheletici somatici) sunt mu$chi striaţi, componente active ale sistemului
locomotor" 'u forme $i dimensiuni variate( fusiforme, circulare, trapezoidale, dreptunghiulare"
În funcţie de dimensiunea lor, mu$chii pot fi ca $i !n cazul oaselor( lungi, laţi, scurţi"
4umărul capetelor de fixare determina $i el o clasificare a mu$chilor !n( mu$chi cu un capăt,
cu două capete biceps), cu trei capete triceps) $i cu patru capete cvadriceps)"
Exista o categorie unică de mu$chi care se prinde cu un capăt de os $i cu celălalt de
tegument" &u$chii din această categorie se numesc mu$chi cutanaţi"&u$chii scheletici prezintă o porţiune centrală musculară, mai voluminoasă, numită corpul
mu$chiului, $i două extremităţi de culoare alb/sidefie, numite tendoane, care au !n structura lor
ţesut fibros" 5nul dintre tendoane se !nsera pe osul fix $i se nume$te originea mu$chiului, iar
celălalt se prinde de osul mobil $i se nume$te inserţia mu$chiului"
În general, originea este unică, dar se cunosc $i mu$chi cu mai multe origini(
− biceps.
− triceps.
− cvadriceps"
Corpul mu$chiului este format din fibre musculare striate"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 6/31
6a exteriorul corpului muscular se afla o membrană conjunctivă, numită fascia mu$chiului"
-ub această se afla o lamă de ţesut conjunctiv, epimisium, din care pornesc, !n interior, septuri
conjunctive, perimisium. teci fine de ţesut conjunctiv !nvelesc fiecare fibră musculară
endomisium"
&u$chiul are o bogată vascularizaţie" 7nervaţia mu$chiului este dublă, somatica $i vegetativă"
7nervaţia vegetativă determina reacţii vasomotorii"
8rincipalele grupe de mu$chi scheletici somatici)(
− muşchii capului : mu$chii mimicii, mu$chii cutanaţi, mu$chii masticatori, mu$chii
limbii $i mu$chii extrinseci ai globilor oculari.
− muşchii gâtului : pielosul gtului, sternocleidomastoidieni $i hioidieni.
− muşchii trunchiului ( mu$chii spatelui $i ai cefei trapez, marele dorsal) $i mu$chii
abdomenului drept abdominal, oblici)
− muşchii membrelor superioare: mu$chii umărului deltoid), mu$chii braţului
biceps $i triceps), mu$chii antebraţului pronatori $i supinatori ai antebraţului, flexori $i
extensori ai degetelor) $i mu$chii minii"
− muşchii membrelor inferioare( mu$chii fesieri, mu$chii coapsei croitor,
cvadriceps, femural, adductori ai coapsei), mu$chii gambei gastrocnemian, pronatori $i
suspinători ai piciorului, flexori $i extensori) $i mu$chii piciorului extensori ai degetelor
$i plantari)"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 7/31
Fig. Secţiune prin muşchiul striat Fig. Muşchii capului şi gâtului
b) Muşchii viscerali
&u$chii viscerali intra !n structura inimii, a pereţilor tubului digestiv, vaselor sangvine, căilor
urinare $i a uterului" 'cest tip de mu$chi sunt formaţi din două tipuri de ţesut( striat de tip cardiac
miocard) $i ţesut muscular neted"
3enumit $i miocard, acesta are o structură apropiată de cea a mu$chilor striaţi, dar contractile
sale sunt autonome $i involuntare
&usculatura netedă se găse$te !n organele noaste interne( !n sistemul digestiv, vasele de
snge, vezica urinară, organele respiratorii $i !n uter
&usculatura netedă are proprietatea de a se !ntinde $i a menţine tensiunea pe perioade lungi
&u$chii netezi sunt mu$chi involuntari / cu alte cuvinte contracţia lor este involuntară,
autonomă sau asigurată prin sistem vegetativ"
Fig. Contracţia muşchilor netezi viscerali:
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 8/31
1 - nucleu; 2 - i!re musculare nete"e
&u$chii, att cei scheletici somatici), ct $i cei viscerali, poseda patru proprietăţi
caracteristice( elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea"
'tunci cnd sistemul muscular este afectat, efectele pot fi devastatoare pentru !ntreg
organismul nu doar pentru mu$chi"
9olile sistemului muscular sunt adesea foarte dureroase $i principalul rezultat este deficienta
fizică" Condiţiile care au impact asupra sistemului muscular includ distrofia musculară, miastenia
gravis, '6- $i paralizia cerebrală"
Fig. Sistemul muscular
PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR
În afară de proprietăţile fundamentale ale materiei vii excitabilitatea, troficitatea $i funcţia
metabolică) mu$chii mai prezintă $i unele proprietăţi caracteristice( extensibilitatea, elasticitatea
$i contractilitatea"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 9/31
Extensibilitatea este proprietatea mu$chiului de a se !ntinde sub acţiunea unei forţe"
Elasticitatea este proprietatea mu$chiului de a reveni la lungimea $i forma iniţială după ce
forţa care l/a !ntins respectiv comprimat) a !ncetat" Elasticitatea joacă un rol important !n
contracţie, amortiznd efectul mecanic brusc $i !mpiedicnd eventualele rupturi muscular !n
timpul contracţiilor repezi"
Contractilitatea este proprietatea mu$chiului de a dezvolta o tensiune asupra punctelor sale
de origine $i inserţie" &u$chiul care se contractă !$i schimbă forma, nu !nsă $i volumul" !n timpul
contracţiei, mu$chiul efectuează un lucru mecanic travaliu) care se poate exprima !n :ilogram
metri"Cnd are loc o deplasare, travaliul este dinamic $i se realizează printr/o contracţie izotonică
izo ; aceea$i, tonic ; tensiune), deoarece fibrele scurtndu/se, lungimea lor variază, tensiunea
rămnnd aceea$i"
&u$chiul se poate contracta $i fără să se producă o scurtarea fibrelor sale $i ca urmare o
deplasare a osului pe care se !nsera.a$a se !ntmplă atunci cnd apăsam cu mna pe o masă sau
vrem să ridicăm o greutate mare $i nu o putem urni" !n acest caz se dezvoltă !n mu$chi o
tensiune,care este variabilă, dar care nu determină mi$care.se produce un efort static $i !n acest
caz contracţia se nume$te izometrică pentru că lungimea fibrelor nu variază, ci numai tensiunea"
Contracţiile mu$chilor striaţi sunt repezi <i dependente de voinţa umană"
&u$chii netezi nu prezintă inserţii pe oase din care cauză contracţiile sunt !nsoţite
!ntotdeauna de scurtarea fibrelor. contracţiile sunt lente $i involuntare"
&u$chii sunt transformatori de energie"
Ei transformă energia chimică potenţială !n energie actuală" 3in aceasta, cea mai mare parte
se exteriorizează sub formă de căldură, restul sub formă de energie mecanică / contracţia / sau
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 10/31
sub alte forme de energie( electrică, acustică" = altă formă este stocată !n moleculele
macroergice"
IMPORTANŢA EXERCIŢIULUI FIZIC ÎN VIAŢA INDIVIDULUI
Exerciţiul fizic este un act motric repetat efectuat cu scopul de a cre$te potenţialul biologic
alomului, de a dezvolta $i de a mări capacităţile motrice, dar $i de a corecta deficienţele fizice $i
dea recupera calităţile motorii ale unui individ" Este principalul mijloc al educaţiei fizice,
alantrenamentului sportiv $i al :inetoterapiei"Exerciţiul fizic este o activitate pe care omul o
susţine zilnic !n diferite circumsanţe, cum ar fiactivităţile pe care le prestează !n gospodărie sau
evenimentele sportive"
#otul se realizează cuconsum de energie, care este necesară contracţiilor musculare care
sunt controlate de sistemulnervos $i are ca efect principal stimularea funcţiilor
organismului"'tunci cnd un individ efectuează un exrciţiu fizic, acumulările cantitative $i
calitative duc lao funcţionare mai bună a !ntregului organism $i ajută la adaptarea mai u$oară a
organismului ladiferitele condiţii la care este supus, fiind influenţate toate funcţiile
organismului"#otu$i, exerciţiul fizic trebuie practicat cu măsură $i trebuie luate !n
considerarecaracteristicile fiecărui individ !nainte de a !ncepe practicarea lui, existnd anumite
exerciţii caresunt contraindicate unora $i indicate altora" Există $i un dicton latin care ulterior a
devenitprincipiu al tratamentului medical >8rimum non nocere?"
a) Importanţa dozării efortului
În urma exerciţiului fizic, din cauza consumului de energie $i a efortului fizic susţinut la
ocapacitate puţin peste medie, intervine oboseala care dacă este ignorată poate avea efecte
nociveasupra organismului, oboseală fizică datorndu/se >reducerii rezervelor energetice din
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 11/31
mu$chisau din !ntregul organism, scăderii ritmului de aprovizionare a mu$chilor cu energie
chimică,scăderii ritmului de furnizare a oxigenului transportat de snge, precum $i acumulării de
5niversitatea din =radeametaboliţi !n mu$chi sau !n altă zonă a organismului"? 3e aceea
trebuie avut !n vederealternarea exerciţiului fizic cu pauzele de odihnă, !nsă fără a abuza de
acestea"=boseala scade capacităţile individului $i !l !mpiedică pe acesta să dea randament
maxim" 7nplus, !n urma instalării oboselii, pot apărea accidente neprevăzute, ce !l vor !mpiedica
pe individsă susţină efort fizic o perioadă de timp, !n funcţie de gravitatea accidentului"Există
mai multe tipuri de oboseală, oboseala musculară care !n urma unor pauze $i a dozăriiefortului cu
atenţie poate fi !nlăturată, $i suprasolicitarea sau supraantrenamentul"
b) Oboseala musculară
=boseala musculară este cea cauzată de contracţii musculare repetate care consumă
rezervelede energie, modificnd echilibrul fizio/chimic al organismului" 'ceasta se acumulează
treptatdatorită duratei $i intensităţii mult prea mări a exerciţiului fizic, iar la un moment dat
individulnu va mai fi capabil să continue, fapt ce va determina !ncetarea execuţiei" #otu$i,
obosealamusculară este o stare fiziologică reversibilă care se instalează doar atunci
cnd limitelecapacităţii de funcţionare a sistemului neuro/muscular a individului sunt depă$ite,
efortul fizicfiin unul considerabil"3e$i oboseala musculară nu !i dă individului un comfort
fizic, aceasta este un factorfavorizant al adaptării, care duce inclusiv la obţinerea formei
sportive
c) Supraantrenamentul
'ceastă formă de oboseală este o stare patologică ce afectează !ntregul organism, instalndu/
se !n urma unor suprasolicitări repetate !n timpul efortului fizic $i este specific sportivilor
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 12/31
deperformanţă" >-upraantrenamentul poate fi considerat o boală?, care dacă este observată
latimp $i dacă un medic intervine !n timp util, totul se poate corecta rapid $i eficient"
8entru a preveni această stare de oboseală este indicată aplicarea corectă a stimulilor
deantrenament dar !n special utilizarea mijloacelor de refacere !n timpul susţinerii efortului dar
$idupă efort"-upra antrenamentul $i oboseala musculară favorizează apariţia accidentărilor, !n
special atraumatismelor musculotendinoase, care vor necesita ulterior recuperare" 8entru
a evitarecedivarea acestor traumatisme, recuperarea trebuie făcută integral"
Fig(?-upraantrenamentul?
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 13/31
REFACEREA ŞI RECUPERAREA
%efacerea $i recuperarea sunt două cuvinte care din punct de vedere al !nţelesului sunt
totaldiferite, refacerea referindu/se la aducerea la starea anterioară sau la restabilirea
sănătăţii,recuperarea referindu/se la redobndire, la rec$tigare, !n cazul nostru rec$tigarea
funcţională asegmentului lezat"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 14/31
Fig(?%ecuperare?
d) Refacerea
Conform 3icţionarului Explicativ al 6imbii %omne a reface !nseamnă >a face din nou
cevarău făcut sau !n parte distrus. a repara. p" ext" a transforma, a modifica, a schimba"
%efl"@3espre un esut) ' se regenera" A" ' aduce din nou !n starea de !nflorire) !n care a fostț
mai!nainte. a reconstrui" #ranz" i refl" Fig" ' se) face din nou sănătos, a se) !ntrema, aș
se)@!nsănăto i"?ș
În sport, refacerea se referă la revenirea organismului după efort, fiind un procescomplex
prezent !n orice lecţie de antrenament, unde sunt necesare pauzele !ntre eforturi, ct $i!n refacerea
săptămnală, constituind !ntr/o >formă indirectă a pregătirii energetice bateriileenergetice) ale
organismului, sărăcit de combustibil, fie prin consumuri energetice exagerate,induse de efor, fie
prin pierderi crescute de agenţ i biologici"?" Evoluţia activităţii $i metodiciisportive a studierea
aprofundată a teoriei refacerii $i a inclus/o pe aceasta !n pregătirea sportivă"Conform &onicăi
9ca au fost elaborate * principii ale refacerii(
a) %efacerea capacităţii de efort este parte intergantă, componentă esenţială a procesului
deantrenament"
b) %efacerea este un proces care se adresează sportivilor sănăto$i, care au prestat un
efortpsihofizic solicitant, ce a afectat unii parametrii funcţionali sau biochimici
"c) %efacerea este un proces natural, care se declan$ează spontan, imediat după !ncetarea
saureducerea parametrilor efortului"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 15/31
d) %efacerea sistemelor $ i aparatelor solicitate !n efortul sportiv se realizează !ntr/o
anumesuccesiune, lundu/se !n considerare parametrii neuro vedetativi $i cei metabolici"
e) %efacerea are un caracter individualizat conform particularităţilor sportivului,
fiinddeterminată de starea de sănătate $i de antrenament a sportivului, de specificul
ramuriisportive, de vrsta acestuia, de perioada de antrenament, de momentul
desfă$urăriirefacerii $i de organul sau sistemul cel mai afectat"Există numeroase mijloace folosite
!n refacerea organismului, cel mai important mijloc esteodihna pasivă, adică repausul $i somnul,
masajul reflexogen, care ajută individul să se relaxeze"
8aradoxal, sunt indicate $i exerciţiile fizice dar doar cele de intensitate u$oară cum ar
fiplimbările sau cele cu caracter recreativ care nu solicită organismul" Există B faze ale
refacerii,prima fază presupune refacerea rapidă, care >poate fi accelerată prin activitate fizică
respectivpracticarea unor xerciţii fizice dinamice, u$oare"?
Faza a doua presupune refacere ntermediarăcaare poate continua pnă la A ore după
!ncetarea efortului, iar ultima fază presupunnd refacerealungă care poate dura pnă la A2 de ore
după !ncetarea eforului"Chiar dacă organismul a fost solicitat !n timpul efortului fizic, individul
nu rămne cuprobleme funcţionale, cu un program de refacere corespunzător poate ajunge la
forma maximă !ncel mai scurt timp"
e) Recuperarea
-pre deosebire de refacere care se aplică la organismele sănătoase, recuperarea seaplicăcelor cu probleme $i afecţiuni funcţionale $i morfologice"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 16/31
Chiar $i !n 3icţionarul Explicativ al6imbii %omne găsim explicat cuvntul >a recupera? ca
fiind un cuvnt care provine dinfr" rcuprer $i din laţ" recuperare, care !nseamnă >a
dobndi din nou, a redobndi, a rec tiga"ș
" ' utiliza, total sau par ial, ceva de euri de materiale sau o energie) care altfel s/arpierde" ?ț ș
-arcina de a recupera !n domeniul sportului !i revine :inetoterapeutului, care !ncearcăsă ! i ajuteș
pacien ii care au suferit traumatisme, să ! i rec tige func ionalitatea segmentuluilezat aproape deț ș ș ț
022" -unt cazuri !n care pacienţii nu pot să ajungă la formă de funcţionalitatemaximă fie
datorită programului de recuperare incorect, fie din cauza traumatismului suferit carea fost prea
sever"
Există diverse traumatism, diversitatea fiind datorată caracteristicilor sportive cum ar
fitimpul de efort, echipamentul, condiţiile ambientale $i tipul de efort susţinut !n
timpulantrenamentelor sau competiţiilor"
Există diferite tipuri de traumatisme, !n funcţie de parţilelezate, de exemplu există
traumatisme ale părţilor moi, ale articulaţiilor, ale oaselor" 3esigur,există factori favorizanţi ai
traumatismelor sportive care pot fi intrinseci sau extrinseci, ceiintrinseci sunt legaţi de
caracterele anatomice $i biomecanice ale sportivului, iar cei extrinseci nuau legătură cu sportivul"
8e lngă ace$ti factori, intrinseci respectiv extrinseci, un rol important !l joacă $i oboseala!n
viaţa sportivului, după părerea mea fiind cea care provoacă majoritatea traumatismelor
u$oare"3esigur, există $i alţi factori ce pot influenţa integritatea sportivului"
=biectivele recuperării sunt(
D >controlul procesului inflamator $i al durerii.
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 17/31
D %efacerea mobilităţii articulare $i a flexibilităţii ţesuturilor periarticulare.
D Îmbunătăţirea forţei $i a rezistenţei musculare.
D 3ezvoltarea rezistenţei cardio/vasculare ameliorarea capacităţii generale de efort).
D %efacerea coordonării musculare specifice.
D -tabilirea programului de !ntreţinere"?
%ecuperarea segmentelor traumatizate se face !n special cu ajutorul
:inetoterapiei,aceasta >se define$te ca terapie prin mi$care efectuată prin programe de recuperare
medicalăcare urmăresc refacerea unor funcţii diminuate sau cre$terea nivelului funcţional !n
diversesuferinţe?" Chiar dacă efortul fizic a fost cel care a produs traumatismul, recuperarea se
faceprin mi$care, prin exerciţiu fizic"
3e exemplu !n cazul unor entorse sau aunor luxaţii, care suntcel mai !ntlnite !n zilele
noastre, fie ele cu sau fără leziune a părţilor moi, trebuie !ntărită musculatura !n zonă pentru a
compensa, $i pentru a evita recidiva" 3esigur, nu este suficientădoar recuperarea cu ajutorul
mi$cării ci e nevoie $i de tratament medicamentos, dar !n cazul !ncare recuperarea nu este făcută
corespunzător sau nu este făcută deloc, individul va rămne maimult ca sigur cu sechele care vor
fi resimţite !n timp"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 18/31
f) Rolul masajului în recuperarea sportivilor
Cu circa B222 ani i"e"n", masajul era practicat de chinezi pentru activarea circulaţiei $i
stimularea, respectiv lini$tirea nervoasă"
În 7ndia antică, #Cartea vieţii#$ scrisă acum circa A122 de ani, vorbe$te despre masaj, reguli,
indicaţii, $i contraindicaţii" 3e asemenea reiese din unele documente, practicarea empirică a
masajului la popoare precum egiptenii antici, asirienii $i babilonienii, persanii $i evreii "
recii antici foloseau masajul preparator la atleţi), masajul de refacere, precum $i
automasajul celebrii medici greci ai antichităţii, erodicos $i ipocrat, cuno$teau influenţele
masajului $i ale exerciţiilor fizice asupra organismului $i le prescriau pacienţilor lor)"
În 7mperiul %oman, masajul se practică !n băile publice, att dimineaţa pentru stimulare, ct
$i seară pentru dezobosire" 'ceste practici de masaj au fost descrice de Celsius" #ehnicile de
masaj folosite de practicieni erau netezirile, fricţiunile, frămntatul, ciupiturile, presiunile, alături
de folosirea pulberilor $i uleiurilor aromate"
3e$i !n Evul &ediu masajul $i !ngrijirea corpului au fost neglijate, !n cartea scrisă de
'vicena / #Cartea legilor me"icinii#- se vorbe$te de masaj !n asociere cu băile $i dieta"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 19/31
%ena$terea reprezintă o perioadă de impulsionare a masajului" 6ucrarea tipărită !n 0+GH, la
Ieneţia de Jeronimus &ercurialis -#%e arte g&mnastica#$ descrie practica masajului"
În epoca modernă, suedezii 8" 6ing 0**G /01BH) $i " Kander pun bazele $tiinţifice ale
gimnasticii $i masajului, $i construiesc chiar o serie de aparate pentru masajul mecanic, care azi
au evoluat enorm"
3upă !nfiinţarea =ficiului 4aţional de Educaţie Fizică, !n 0HAA, !ncepe $i !n ţara noastră
pregătirea speciali$tilor !n masaj, fiind tradusă !n 0HBB lucrarea francezului &" 3efrumeris
#Masa'ul practic şi teoretic$ general şi parţial#.
În 'rdeal, 8rof" &arius -turză contribuie la popularizarea masajului"6a 9ucure$ti, la catedra de gimnastică medicală, cursul de masaj era susţinut de 8rof" 3r" 7on
6ascăr $i asistenta Ialentina %o$ca" În 0HB2, Ialentina %o$ca publică lucrarea #(lemente "e
masa' şi gimnastic) me"ical)L"
Fondatorul gimnasticii medicale modern $i a masajului este considerat, !n %omnia, 8rof"
3r" 'drian 7onescu" 8rin numeroasele sale publicaţii, actuale $i !n zilele noastre, a avut un aport
semnificativ !n formarea de noi speciali$ti"În 0HBH, dr" 'drian 7onescu redactează lucrarea
L'utomasajulL, sub formă de curs pentru student, apoi !n 0HM2 lucrarea L&asajulL, ambele fiind
considerate de o valoare inestimabilă, fiind valabile $i !n zilele noastre"
În anii comunismului tehnicile de masaj nu au fost neglijate, dar a fost evitată considerarea
lor ca terapie de sine stătătoare, fiind aplicată mai degrabă ca metoda complementară" 'bia !n
anii ce au urmat căderii regimului comunist, masajul a cunoscut o implementare tot mai
spectaculoasă, att prin multele publicaţii $i scrieri de specialitate care au apărut pe piaţă, ct $i
prin cre$terea numărului de terapeuţi $i al $colilor !n care ace$tia s/au format că adevăraţi
speciali$ti"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 20/31
LEZIUNI MUSCULARE
g) Crampele musculare
Crampele musculare sunt contracţii involuntare ale mu$chiului sau ale unui grup de mu$chi"
3urerea care apare este atroce $i determină, de cele mai multe ori, impotenta funcţională la locul
apariţiei"
Cauzele sunt, de cele mai multe ori, suprasolicitarea musculară $i deshidratarea provocată de
temperaturi crescute" 6oviturile, efortul muscular $i menţinerea aceleia$i poziţii un timp mai
!ndelungat pot determina crampe musculare" 'lte cauze sunt leziunile traumatice, !ntinderile
musculare, tulburările circulatorii sau nervoase"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 21/31
În cazul tulburărilor circulatorii, fluxul de snge care ajunge la mu$chi este scăzut $i !n
timpul repausului, mai ales !n somn, crampele apar la nivelul gambei $i degetelor de la picioare
crceii)"
Simptomele apariţiei crampelor musculare includ(
− durere musculară acută $i ascuţită spasm, contracţie), care deseori apare la picior.
− o formaţiune umflătură) dură de ţesut muscular care poate fi simţită sau este
vizibilă sub piele"
-uprasolicitarea unui mu$chi, deshidratarea, loviturile, !ntinderile musculare sau simplă
menţinere !ntr/o singură poziţie o perioadă mai mare de timp pot determina apariţia unor crampe
musculare" 'tleţii care obosesc $i se deshidratează !n timpul unor !ntreceri desfă$urate !n condiţii
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 22/31
de temperatura atmosferică crescută vreme caldă) dezvoltă frecvent crampe musculare"
Crampele musculare la nivelul gambei pot fi $i consecinţă(
− circulaţiei sanguine ina"ecvate( !ngustarea arterelor care distribuie snge la
nivelul piciorului arteriosclerozaextremitatilor) pot produce durere asemănătoare
crampelor !n gamba $i picior !n timpul exerciţiilor fizice. aceste crampe trec !ntr/un minut
sau două după !ncetarea efortului fizic.
− compresiunea nervilor: compresiunea nervilor *n coloana verte!ral) scleroza
lombară) poate produce durere asemănătoare crampelor la nivelul membrului inferior" 3e
obicei durerea se agravează la mers" &ersul !ntr/o poziţie flectata a corpului ca $i cum ar
!mpinge un cărucior de cumpărături) poate !mbunătăţii simptomele.
− "epleţia mineral)( cantităţi prea mici de potasiu, calciu, magneziu !n dieta pot
contribui la apariţia crampelor la gambe.
Crampele musculare reprezintă de asemeni simptome ale unor afecţiuni cum ar fi( afecţiuni
nervoase, tiroidiene, hormonale, diabet, hipoglicemie $i anemie" 'cestea apar frecvent !n
timpul sarcinii"
8entru prevenirea apritiei crampelor se recomanda(
−
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 23/31
− evitarea deshidratării( este necesară consumarea unei cantităţi de lichid apă sau
alte băuturi) corespunzătoare, cel puţin $ase pahare pe zi" Cantitatea exactă depinde de
dietă, sex, nivelul de activitate fizică, vremea, starea de sănătate, vrsta $i alte medicaţii
administrate" 6ichidele ajută mu$chii să se contracte $i să se relaxeze $i menţin celulele
musculare hidratate $i mai puţin iritabile" Este bine să se consume lichide !nainte de
exerciţiile fizice, !n timpul activităţii fizice $i după terminarea acestuia, pentru a preveni
pierderile de lichide"
− exerciţii de !ntindere a musculaturii !nainte $i după folosirea mai mult timp a
oricăror grupe musculare" 6a pacienţii la care crampele apar !n timpul nopţii se
recomanda exerciţii de !ntindere !nainte de culcare"
În cazul apariţiei crampelor, următoarele acţiuni pot fi de ajutor(
− !ntinderea $i masajul( !ntinderea grupei musculare afectate $i masajul u$or poate
ajuta la relaxare" În cazul crampelor la nivelul gambelor se recomanda susţinerea greutăţii
pe piciorul afectat $i !ndoirea u$oară a genunchiului sau flexia dorsală a piciorului pe
gamba tragerea degetelor de la picior spre tibie)"
− aplicarea de cald său rece( se poate folosi o compresă rece pentru relaxarea
mu$chilor tensionaţi, urmată de aplicarea unui prosop cald, unei paturi electrice sau o
baie fierbinte pentru ameliorarea durerii sau sensibilităţii rămase"
h) Contuzia
Este o afecţiune a aparatului locomotor datorată unui traumatism direct ce poate interesa
articulaţiile sau mu$chii" Ea se manifesta prin dureri locale, tumefiere, echimoze, impotenta
funcţională variabilă !n funcţie de gravitatea traumei"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 24/31
#ratamentul contuziei, !n stadiul acut, consta !n(
− repaus segmentar.
− analgezice/antiinflamatoare aplicate local.
− fizioterapie.
− masaj cu gheaţă.
− masaj manual"
&asajul cu gheaţă se poate aplica pe zona afectată efectund neteziri cu o bucată de gheaţă
cu efecte analgezice locale, decontracturante $i de prevenire a edemului"
&asajul manual se poate apilica la distanţă, proximal $i distal, !n raport cu zona lezată"
8rin masaj se urmăre$te(
− ameliorarea circulaţiei sanguine.
− reducerea tulburărilor vasculotrofice.
− favorizarea resorbţiei edemelor.
− asigurarea unei bune troficităţi.
− menţinerea tonusului musculaturii !nvecinate"
-e execută neteziri cu palma, continuate cu fricţiuni, frămntări, tapotament !n ventuza sau
tocat $i vibraţii"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 25/31
i) ebră musculară
Febră musculară este definită ca disconfortul sau durerea mu$chilor scheletici !n urma unei
activităţi fizice intense, de obicei, !n cazul persoanelor care nu fac !n mod constant efort fizic"
Febră musculară este rezultatul !ncordării excesive a mu$chilor, ca urmare a unei activităţi
fizice la care mu$chii unei persoană nu se pot adapta" =rice activitate fizică desfă$urata o
anumită perioadă de timp, care presupune efortul intens al mu$chilor, mai accentuată dect !n
mod normal, poate provoca febră musculară" radul de inflamaţie musculară depinde de
intensitatea contracţiei mu$chilor !n timpul exerciţiilor fizice" 7ntensitatea se pare că este mai
importantă dect durata exerciţiilor fizice"
&asajul utilizat contra febrei musculare consta !n mi$cări de netezire sau de alunecare,
aplicate direct pe piele" &i$cările de alunecare se execută !n lungul fibrei musculare, de la o
inserţie la alta inserţiile mu$chiului pe os se situează !n vecinătatea unei articulaţii)"
'poi se presează u$or pe tendoane $i mai apăsat pe partea cărnoasă a mu$chiului" 8ot să
urmeze fricţiuni, frămntări, lovituri fine, ritmice $i vibraţii, realizate prin scuturarea u$oară a
mu$chiului"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 26/31
În afară de efectul de stimulare a circulaţiei sngelui, masajul are $i efect lini$titor, $i de
scădere a stării permanente de tensiune musculară"
!) "ntinderea musculară
Întinderea reprezintă o leziune musculară sau a tendoanelor !n care fibrele musculare se rup,
fisurează ca rezultat al suprautilizarii" -imptomele tipice unei !ntinderi musculare sunt( durerea
localizată, tumefierea, redoarea, apariţia de echimoze locale"
Întinderile musculare sunt rezultatul fisurilor fibrelor mu$chilor suprautilizati" 8ot apare !n
efectuarea activităţilor de zi cu zi $i nu sunt specifice doar atleţilor" 8ersoanele care practica sport
sunt expuse la dezvoltarea !ntinderilor musculare prin folosirea excesivă a musculaturii"
În !ntinderea musculară, tensiunea sau !ntinderea extremă determina fisurarea sau ruperea
mu$chilor !n timpul activităţii fizice" 3urerea sau spasmele sunt determinate de contracţiile
susţinute ale fibrelor musculare" Întinderile u$oare nu sunt urmate de repercursiuni clinice" Cele
de grad A, B determina răsucirea fibrelor musculare sau ruperea completă a acestora, necesitnd
evaluare medicală $i tratament"Întinderea musculară poate fi acută sau cronică" Cea acută apărare ca urmare a unui
traumatism sau suprasolicitare a mu$chiului, iar cea cronica se dezvolta !n urma suprasolicitărilor
prelungite, repetitive ale aceluia$i mu$chi sau grup de mu$chi"
-imptomele tipice de leziune musculară sunt(
− durere vie cu caracter de arsură, cu apariţie bruscă
− atitudine antalgică adopta o poziţie !n care durerea nu mai este att de intensă) /
prezenta durerii localizate la palpare
− tumefierea regiunii umflarea), echimoza vnătaie) locală, apariţia hematomului
ruptură musculară parţială sau totală)
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 27/31
−
− !n cazuri severe ruptură musculară parţială sau totală) apar grade diferite de
impotenţă funcţională a mu$chiului
-unt descrise B grade de severitate ale !ntinderii musculare(
−
rad 0( leziune u$oară care afectează un număr redus de fibre musculare sub+)" Este o leziune fibrilară afectează cteva fibre musculare)" 'ceasta reprezintă !n
denumirea curentă !ntindere musculară" Clinic( durere localizată, fără impotenta
funcţională, redoare $i crampe la A / + zile post injurie"
− rad A( leziune medie care afectează un număr extins de fibre musculare dar
mu$chiul nu este complet rupt" 6eziunea este de tip fascicular" Clinic( durere intensă,
tumefiere, echimoza moderată, redoare $i crampe cu durata de o săptămnă"
− rad B( leziune severă cu ruptură musculară completă" Clinic( durere bruscă,
intensă, imposibilitatea de a contracta mu$chiul, echimoze $i tumefiere importante, la
inspecţie mu$chiul se observa proeminent"
6ocalizările cele mai frecvente se !ntlnesc la mu$chii membrelor inferioare, mai precis la
nivelul cvadricepsului femural, ischiogambierilor, aductorilor coapsei, tricepsului sural dar $i la
nivelul membrului superior N biceps brahial cel mai frecvent) N $i toracelui mu$chiul pectoral
mare)"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 28/31
#ratamentul de prima linie !n leziunile musculare de faza acută cuprinde patru pa$i cunoscuţi
sub acronimul RICE( repaus segmentar %est), aplicare locală de gheaţă 7ce), compresie locală
Compression) $i ridicarea membrului afectat Elevation)" %epausul opre$te activităţile fizice
care nu sunt necesare, mai ales cele care produc durere pentru a preveni progresia leziunilor" Este
obligatoriu, mai ales !n cazul sportivilor, deoarece continuarea antrenamentelor determina
agravarea injuriei, putnd evolua de la !ntindere musculară pnă la ruptura parţială $i chiar totală
a mu$chiului"
-e va aplica gheaţa pentru a reduce edemul prin restricţionarea fluxului de snge la locul
leziunii" 4u se aplică gheaţa pentru mai mult de 02/0+ minute o dată, dar se repeta aplicarea degheaţă de M N 1 ori pe zi timp de B zile" 'ceasta se aplică pe un strat de tifon sau prosop pentru a
se evita leziunile termice ale tegumentului"
-e va folosi bandaj compresiv pentru a reduce edemul" -e menţine zona afectată ridicată
deasupra nivelului inimii pentru a diminua O preveni stază locală, edemul"
#ratamentul local este acompaniat de administrare de antiinflamatorii nesteroidiene de uz
general $i local unguente) pentru a combate durerea $i inflamaţia" 3acă leziunea este
acompaniata de durere severă se recomanda examenul medical, mai ales dacă membrul nu poate
fi utilizat sau dacă se identifica sensibilitate marcată !ntr/un punct" 'cestea pot fi semne ale unei
fracturi osoase, entorse sau rupturii complete musculare"
Fizioterapia este utilizată cu bune rezultate N laserterapia !n primele zile, ultrasunet sau
ultrasonoforeza după primele M1 ore) iar după ziua a 1/a curenţi diadinamici, #E4-" &asajul nu
este recomandat !n primele 0+ zile"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 29/31
Fig" %uptura de biceps
ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA SPORTIVILOR CU RUPTURĂMUSCULARĂ
Pinetoterapia este indicată după iniţială cicatrizare $i constă !ntr/o primă fază !n exerciţii de
stretching pentru a !ntinde ţesutul cicatriceal fibros, urmate de exerciţii de cre$tere progresivă a
forţei musculare N iniţial exerciţii pasive, pasivo/active $i active. treptat se va trece la exerciţii
active cu !ncărcare progresivă" 5rmătoarea etapă este !nceperea antrenamentului specific, de
asemenea, gradat ca intensitate $i !ncărcare, ideal sub supraveghere medicală"
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 30/31
#ratamentul rupturii musculare parţiale $i totale este ortopedic $i chirurgical"
#ratamentul rupturilor fibrilare cuprinde(
−repaus segmentar.
−crioterapie.
−medicaţie analgezica/antiinflamatoare aplicată local.
−fizioterapie.
−masaj"
&asajul se face la distanţa de locul unde e situată leziunea fibrilară $i are efect calmant $i
miorelaxant, aplicnd manevre blnde, efectuate lent" -e execută efleuraj cu palma pentru efect
sedativ, după care se aplică frămntări $i fricţiuni u$oare !n scopul !mbunatăţirii circulaţiei $i
troficităţii locale, precum $i vibraţii cu efecte de relaxare musculară"
%uptură musculară poate lăsa ca sechela o cicatrice dureroasă care este percepută mai ales
!n timpul exerciţiilor pe parcursul antrenamentului" 3urerile, de obicei moderate, se datorează
lipsei de elasticitate $i supleţe a cicatricei"
#ratamentul cicatricei algice consta !n(
8/19/2019 partea 1 si 2
http://slidepdf.com/reader/full/partea-1-si-2 31/31
−fizioterapie.
−masaj"
&asajul terapeutic urmăre$te (
− revenirea supleţii tonusului la nivelul cicatricei.
− mobilizarea ei pe straturile mai profunde.
− activarea circulaţiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local"
-e efectuează neteziri cu acţiune sedativă, apoi fricţiuni la nivelul cicatricei $i !n jurul ei,
precum $i frămntări cu A degete, policele $i indexul"
3e asemenea, masajul sub formă de dus subacval pe mu$chiul afectat reprezintă o
procedură eficienta"