PLANUL DE GESTIONARE AL DISTRICTULUI BAZINULUI … · 2020. 6. 30. · Inițiativa Uniunii Europene...

Inițiativa Uniunii Europene privind Apa

pentru țările Parteneriatului Estic EUWI+

PLANUL DE GESTIONARE AL

DISTRICTULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC

DUNĂREA-PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ (CICLUL II – 2022-2027)

AL CINCILEA RAPORT TEMATIC

OBIECTIVELE DE MEDIU

Aprilie – 2020

EUWI+: Obiectivele de mediu pentru DBH DPMN

Page | 2

Beneficiarii Direcția Politici de Management Integrat al Resurselor de Apă a MADRM (legislație și supraveghere), Agenția „Apele Moldovei” (coordonarea planificării și monitorizarea implementării)

Elaborat de Asociația Obștească OIKUMENA

Autori Iurie Bejan, Iurciuc Boris

Supraveghere Radu Cazacu și Dumitru Proca de la Agenția „Apele Moldovei”, cu sprijinul Pierre Henry de Villeneuve (OIEau) și Victor Bujac (Reprezentantul național al proiectului EUWI + în R. Moldova)

Data Aprilie 2020

Versiunea Finală

Mulțumiri: Apele Române pentru suportul oferit, inclusiv contribuția directă a Irinei Tutunaru de la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, România

Produs pentru: Oficiul Internațional al Apei (Franța), ca autoritate contractantă responsabilă de planificarea Planurilor de Gestionare Bazinale în cadrul consorțiului EUWI + pentru statele din Parteneriatul Estic

Finanțat de: Uniunea Europeană

Co-finanțat de: Agenția de Dezvoltare Austriacă și Agenția de Apă „Artois-Picardie” (Franța) pentru implementare de către Statele Membre

Avertisment:

Programul finanțat de UE Inițiativa Uniunii Europene privind apa pentru țările Parteneriatului Estic (EUWI + 4 Parteneriatul estic) este pusă în aplicare de către UNECE, OECD, responsabil pentru implementarea Rezultatului 1 și un consorțiu a statelor membre UE Austria, condus de coordonatorul principal Umweltbundesamt, și Franța, condus de Oficiul Internațional pentru Apă, responsabile de implementarea Rezultatelor 2 și 3.

Acest document, "OBIECTIVELE DE MEDIU pentru PLANULUI DE GESTIONARE A DISTRICTULUI BAZINULUI HIDROGRAFIC DUNĂREA-PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ pentru ciclul următor de planificare (2022-2027)", a fost realizat de consorțiumul statelor membre UE cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest document nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernelor țărilor Parteneriatului estic.

Acest document și orice hartă inclusă în acest document nu instighează la suveranitatea statului sau suveranității asupra oricărui alt teritoriu, delimitării frontierelor și granițelor internaționale, precum și numelui oricărui teritoriu, oraș sau zone..

Imprint

Proprietar și Editor: Consorțiumul Statelor Membre UE

Umweltbundesamt GmbH Spittelauer Lände 5 1090 Vienna, AUSTRIA

International Office for Water (IOW) 21/23 rue de Madrid 75008 Paris, FRANCE

Ofițerii pe comunicare responsabili din partea IOW:

Yunona Videnina, [email protected]

Chloé Dechelette, [email protected]

mailto:[email protected]


Page | 3

Cuprins:

Abrevieri ................................................................................................................................................................. 3 6. OBIECTIVE ....................................................................................................................................................... 4

6.1. Evaluarea riscurilor ...................................................................................................................................... 4

6.1.1. Metodologia utilizată pentru identificarea corpurilor de apă la risc ................................................... 4

6.1.2. Clasificarea corpurilor de apă de suprafață în categorii de risc în DBH DPMN .................................... 5

6.1.3. Evaluarea riscului pentru corpurile de apă de subterane .................................................................. 10

6.2. Obiective de mediu ................................................................................................................................... 11

6.3. Obiectivele de mediu pentru apele de suprafață ...................................................................................... 12

6.4. Obiectivele de mediu pentru apele subterane .......................................................................................... 15

6.5. Obiectivele de mediu pentru zonele protejate ......................................................................................... 16

6.6. Referințe metodologice ............................................................................................................................. 17

Bibliografie: ........................................................................................................................................................... 20

ABREVIERI

AGRM Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

DCA Directiva-cadru a apei a UE (2000/60/CE)

EPIRB Environmental Protection of International River Basin Project

(Protecția Mediului în cadrul Bazinelor Râurilor Internaționale)

HMWB Heavily Modified Water Body (corpuri de apă puternic modificate)

JFS Joint Field Survey (Studiul comun pe teren)

PGDH DPMN Planului de gestionare a districtului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră

SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat


Page | 4

6. OBIECTIVE 6.1. Evaluarea riscurilor 6.1.1. Metodologia utilizată pentru identificarea corpurilor de apă la risc

Elaborarea planurilor de gestionare a bazinului hidrografic în conformitate cu Directiva-cadru a apei a UE (2000/60/CE) necesită realizarea mai multor etape, care sunt interdependente. Caracterizarea districtului, analiza presiunii și impactului (în corespundere cu articolul 5 din DCA și anexa II) și rezultatele monitoringului operațional (în corespundere cu articolul 8 din DCA), constituie o premisă pentru identificarea corpurilor de apă la riscul de ne-atingere a obiectivelor de mediu (prevenirea deteriorării în continuare a stării actuale a corpurilor de apă de suprafață și subterane; reducerea progresivă a poluării cu ape uzate; asigurarea gestionării durabile a resurselor de apă; atingerea standardelor și obiectivelor stabilite pentru zonele protejate).

Unul dintre pașii importanți în dezvoltarea Planului de gestionare a districtului hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră (PGDH DPMN) a fost identificarea corpurile de apă „la risc” și / sau „posibil risc”, pe parcursul evaluării riscurilor.

Pentru evaluarea riscurilor au fost utilizate rezultatele analizei presiunii și impactului. Primul pas al evaluării riscurilor pentru corpurile de apă de suprafață râuri a fost utilizarea datelor de monitoring (efectuat de către Agenția de Mediu) și Studiul comun pe teren (JFS) realizat în cadrul proiectului EPIRB în anul 2013. În cazul în care a existat o lipsă de date sau datele disponibile au fost insuficiente, s-a utilizat „Guidance Document addressing hydromorphology and physico-chemistry for a Pressure-Impact Analysis/Risk Assessment according to the EU WFD” elaborat în cadrul proiectul EPIRB. Această abordare a fost combinată cu concluziile obținute din investigații directe pe teren și părerile experților. De asemenea, trebuie menționat că autorii acestui raport sunt conștienți de calitatea datelor utilizate pentru evaluare, în special din cauza lipsei unui program de monitoring adecvat. Acest fapt oferă anumite incertitudini, dar nu afectează rezultatele globale ale evaluării riscurilor.

În cadrul elaborării capitolului de evaluare a riscurilor a fost aplicat principiul „One-Out-All-Out” (un indicator la risc – toate la risc), pentru a atribui categoriile de risc finale corpurilor de apă. Astfel, dacă corpul de apă dat a fost „la risc” pentru oricare dintre indicatorii de risc utilizați, corpul de apă a primul scorul final „la risc”, chiar dacă ceilalți indicatorii erau „fără risc”.

Corpurile de apă de suprafață râuri care au primit statutul „la risc” sunt acele corpuri, care sunt afectate în mod semnificativ de poluarea difuză din agricultură și de modificările hidromorfologice. Corpurile de apă „posibil la risc” sunt acelea în care nu sunt disponibile date suficiente pentru a aplica pe deplin criteriile de evaluare a riscurilor, dar unde pot fi întâlnite presiuni semnificative.

Corpurile de apă de suprafață

Corpurile de apă de suprafață sunt clasificate în corpuri de apă naturale și artificiale. Printre corpurile de apă de suprafață naturale, au fost identificate multe corpuri de apă puternic modificate (HMWB). Delimitarea corpurilor de apă de suprafață și identificarea corpurilor de apă puternic modificate se bazează pe mai multe abordări.

În cadrul districtului au fost identificate 128 de corpuri de apă de suprafață. Un corp de apă (canalul Ialpug) a fost identificat drept corp de apă artificial.

Există 92 corpuri de apă râuri puternic modificate. Criteriile de atribuire a acestora ca corpuri de apă puternic modificate au fost:

• prezența a două sau a mai multor acumulări de apă pe cursul râului;


Page | 5

• prezența unui segment de râu regularizat (îndreptat); • calitatea apei (pe baza datelor de monitoring).

Corpurile de apă subterane

Baza metodologică de identificare și delimitare a corpurilor de apă subterane a servit DCA și Ghidul CIS al DCA. Au fost definite limitele geologice ale acviferului și au fost evaluate diferențele lor hidrodinamice și hidrochimice. S-a avut în vedere subdiviziunea acviferelor într-un număr nesigur de corpuri de apă și s-au grupat mici corpuri de apă subterane cu caracteristici similare. Au fost atribuite coduri și numele corpurilor de apă subterane identificate preliminar.

Toate acviferele subterane din cadrul DBH DPMN sunt delimitate în 11 corpuri de apă subterane (MDDBSGWQ 120 - 820) conform modelului hidrogeologic existent pe teritoriul Republicii Moldova. Principalele surse de informare sunt raportul „Support in the update of the delineation of groundwater bodies and the design of a groundwater monitoring network in the Danube-Prut and Black Sea River Basin District in Moldova” (elaborat cu suportul EUWI+), precum și rapoartele geologice ale programului de monitoring realizat în cadrul agenției AGRM.

6.1.2. Clasificarea corpurilor de apă de suprafață în categorii de risc în DBH DPMN

6.1.2.1. Evaluarea riscului corpurilor de apă de suprafață în baza indicatorilor de presiune (alterare) hidromorfologică Corpurile de apă de suprafață sunt clasificate în corpuri de apă naturale, puternic modificate și corpuri de apă artificiale. Clasificarea acestora s-a realizat în baza prevederilor din DCA și ghidurile „Identification and designation of heavily modified and artificial water bodies” și „Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive”.

Pentru a evalua starea hidromorfologică a corpurilor de apă, au fost analizate informațiile despre debitele râurilor, măsurate în punctele de monitoring hidrologic, care au fost comparate cu valorile debitelor de apa captate/ deversate, considerate atât ca valori individuale, cât și însumate, a modelelor de reglare a debitului, etc. Rezultatele acestei analize au arătat ca volumele de ape captate și deversate (conform datelor oficiale) nu influențează semnificativ asupra debitelor râurilor din cadrul DBH DPMN.

În timpul expedițiilor de teren (JFS 2013), organizate în cadrul proiectului EPIRB în anul 2013, au fost evaluate următoarele elemente hidromorfologice, în concordanță cu cerințele DCA:

• Întreruperea continuității râului (alterarea conectivității laterale li longitudinale); • Alterări hidrologice; • Modificarea morfologiei râurilor.

Pe baza criteriilor de risc și prin utilizarea diferitelor categorii de risc identificate în Ghid, a fost evaluată starea hidromorfologică a râurilor pentru siturile de monitorizare în perioada 2013 (fig. 1).

Rezultatele expedițiilor hidrologice organizate în anul 2013 au arătat că modificările hidromorfologice afectează considerabil starea ecologică a râurilor. Cele mai semnificative presiuni din cadrul DBH DPMN sunt întreruperea continuității râului prin construcția barajelor și captarea apei.

Punctele de monitorizare hidromorfologică, în cadrul expediției din 2013, sunt indicate în fig. 1. Monitoringul s-a efectuat în 25 de locații, dintre care 12 pe r. Prut, 12 - pe afluenții acestuia și 1 - în apropierea lacului de acumulare Costești-Stânca. În bazinul Dunărea - Marea Neagră, astfel de expediții nu s-au efectuat.

După cum se poate observa din fig. 1, statut (potențial) hidromorfologic slab (rău) a fost identificat pentru corpurile de apă din cadrul bazinelor râurilor Racovăț, Camenca, Camencuța, Delia, Varșava,


Page | 6

Brătuleanca, Nârnova, Lăpușna, Sărata, Tigheci, Larga. Statut (potențial) hidromorfologic bun a fost identificat numai la r. Prut (fig. 1).

Figura 1 Corpurile de apă de suprafață „la risc” sau „fără risc” de a atinge stare hidromorfologică bună


Page | 7

6.1.2.2. Evaluarea riscului corpurilor de apă de suprafață în baza indicatorilor de poluare punctiformă și difuză În următoarea parte a raportului de evaluare a riscurilor au fost aplicați trei indicatori pentru a analiza presiunile din sursele punctiforme (surse de ape reziduale) și difuze (terenurile agricole și șeptelul de animale) de poluare.

Ca date de intrare au servit datele disponibile din cadrul programul național de monitorizare (SHS, Inspectoratul de Mediu, Agenția de Mediu). În cazul când aceste date nu sunt disponibile, pentru calcularea acestor indicatori s-au utilizat metoda descrisă în „Guidance Document addressing hydromorphology and physic-chemistry for a Pressure-Impact Analysis/Risk Assessment according to the EU WFD”.

Așa cum a fost menționat în capitolul „Analiza presiunii și impactului”, principalele surse de poluare a apelor de suprafață sunt apele reziduale netratate din cadrul localităților. Un anumit impact asupra calității apei poate fi cauzat și de evacuarea directă a apelor uzate din cadrul gospodăriilor.

Din motivul că sunt disponibile doar date cu privire la volumul de apă uzată netratată, a fost necesar să se efectueze calcule în conformitate cu ghidul „Guidance Document addressing hydromorphology and physic-chemistry for a Pressure-Impact Analysis/Risk Assessment according to the EU WFD” propus de proiectul EPIRB. Acesta prevede calcularea raportului dintre apele uzate netratate deversate (concentrații de substanțe) și debitul minim anual al râului în care se deversează (ceea ce ne demonstrează capacitatea de diluare a râurilor).

Cu toate acestea, dacă sunt disponibile date de monitoring a calității apei, acestea au fost utilizate în mod predominant (de exemplu, CBO5, CCOcr, nutrienții, etc).

După cum am menționat în capitolele anterioare, activitățile agricole au cel mai mare impact asupra stării corpurilor de apă de suprafață din cadrul DBH DPMN. Din cauza lipsei unei evidențe detaliate privind cantitatea de îngrășăminte și pesticide utilizate la nivel de corp de apă, s-a decis utilizarea a doi indicatori de presiune în conformitate cu ghidul sus-menționat: raportul dintre suprafața terenurilor agricole din cadrul bazinului corpului de apă și suprafața totală a bazinului corpului dat de apă. Al doilea indicator reprezintă raportul dintre efectivul șeptelului de animale (în unități convenționale), inclusiv cantitatea de dejecții produsă și suprafața totală a bazinului corpului dat de apă.

Rezultatele din evaluarea riscurilor legate atât de sursele de poluare punctiforme și difuze, cât și cele hidromorfologice, pentru DBH DPMN sunt prezentate în tabelul 1, sub formă de un rezumat al impactului pentru toate corpurile de apă de suprafață. Evaluarea presiunilor unice este redată cu un scor final ca un impact cumulativ. Se calculează după principiul „one-out-all-aut”.

Categorii de evaluare a riscurilor:

N – fără risc;

PR – posibil la risc;

R – la risc.

Pentru a aprecia gradul de relevanță a evaluărilor, a fost utilizat gradul de confidență, care reprezintă gradul de acoperire cu date de monitoring pentru corpul de apă respectiv.


Page | 8

Tabelul 1. Evaluarea riscurilor pentru corpurile de apă de suprafață din cadrul DBH DPMN

Nr. Denumirea Codul Sursele

punctiforme

Sursele difuze din agricultură

Sursele difuze,

șeptelul de

animale

Scorul final

Riscul Gradul de confidență

1 Babei 1 SAR_BAB_01 2 3 1 3 R Mediu 2 Babei 2 SAR_BAB_02 2 3 1 3 R Mediu 3 Bogda 1 MD02012203/1 2 3 1 3 R Mediu 4 Bogda 2 MD02012203/2 2 3 1 3 R Mediu 5 Bolduresti MD020111/1 2 3 1 3 R Mediu 6 Bratianca MD02010503/1 2 3 1 3 R Înalt 7 Bratuleanca MD020112/1 2 3 1 3 R Înalt 8 Cahul 1 CAH_01 2 3 1 3 R Mediu 9 Cahul 2 CAH_02 2 3 1 3 R Mediu

10 Cahul 3 CAH_03 2 3 1 3 R Mediu 11 Caldarusa 1 MD02011903/1 3 3 1 3 R Mediu 12 Caldarusa 2 MD02011903/2 2 3 1 3 R Mediu 13 Calmatui MD020108/1 2 3 1 3 R Mediu 14 Camenca 1 MD020119/1 2 3 1 3 R Înalt 15 Camenca 2 MD020119/2 2 3 1 3 R Înalt 16 Camenca 3 MD020119/3 2 3 1 3 R Înalt 17 Camenca 4 MD020119/4 2 3 1 3 R Înalt 18 Camencuta 1 MD02011904/1 2 3 1 3 R Înalt 19 Camencuta 2 MD02011904/2 2 3 1 3 R Înalt 20 Canal Ialpug IAL_06 2 3 2 3 R Înalt 21 Caplani HAD_CAP_01 2 3 1 3 R Înalt 22 Caragorita SAR_COP_01 2 3 1 3 R Înalt 23 Ceaga 1 COG_CEA_01 2 3 1 3 R Înalt 24 Ceaga 2 COG_CEA_02 2 3 1 3 R Înalt 25 Ceaga 3 COG_CEA_03 2 3 1 3 R Înalt 26 Cerlena 1 MD02012401/1 2 3 1 3 R Mediu 27 Cerlena 2 MD02012401/2 2 3 1 3 R Mediu 28 Ciuhur 1 MD020120/1 2 3 1 3 R Mediu 29 Ciuhur 2 MD020120/2 3 3 1 3 R Mediu 30 Ciuhurat 1 MD02012001/1 2 3 1 3 R Mediu 31 Ciuhurat 2 MD02012001/2 2 3 1 3 R Mediu 32 Cogilnic 1 COG_01 2 3 1 3 R Mediu 33 Cogilnic 2 COG_02 3 3 1 3 R Mediu 34 Cogilnic 3 COG_03 3 3 1 3 R Mediu 35 Cogilnic 4 COG_04 3 3 1 3 R Mediu 36 Cogilnic 5 COG_05 3 3 1 3 R Mediu 37 Delia 1 MD020114/1 2 3 1 3 R Înalt 38 Delia 2 MD020114/2 2 3 1 3 R Înalt 39 Dragiste 1 MD02012202/1 2 3 1 3 R Mediu 40 Dragiste 2 MD02012202/2 3 3 1 3 R Mediu 41 Girla Mare 1 MD020116/1 2 3 1 3 R Înalt 42 Girla Mare 2 MD020116/2 2 3 1 3 R Înalt 43 Girla Mica MD020117/1 2 3 1 3 R Înalt 44 Glodeanca MD0201190103/1 2 3 1 3 R Înalt 45 Hadjider HAD_01 2 3 1 3 R Scăzut 46 Hancauti MD02012201/1 2 3 1 3 R Mediu 47 Ialpug 1 IAL_01 2 3 1 3 R Înalt 48 Ialpug 2 IAL_02 2 3 1 3 R Înalt 49 Ialpug 3 IAL_03 2 3 2 3 R Înalt 50 Ialpug 4 IAL_04 2 3 2 3 R Înalt 51 Ialpug 5 IAL_05 3 3 2 3 R Înalt 52 Ialpugel 1 IAL_IAL_01 2 3 1 3 R Înalt 53 Ialpugel 2 IAL_IAL_02 2 3 1 3 R Înalt 54 Kirghij-Kitai 1 KIR_01 2 3 2 3 R Înalt


Page | 9


punctiforme


Sursele difuze,

șeptelul de

animale

Scorul final


55 Lapusna 1 MD020107/1 2 3 1 3 R Înalt 56 Lapusna 2 MD020107/2 2 3 1 3 R Înalt 57 Lapusna 3 MD020107/3 2 3 1 3 R Înalt 58 Larga1 MD020102/1 2 3 1 3 R Mediu 59 Larga2 1 MD020125/1 2 3 1 3 R Mediu 60 Larga2 2 MD020125/2 2 3 1 3 R Mediu 61 Larga3 MD02011902/1 2 3 1 3 R Înalt 62 Lopatnic 1 MD020123/1 2 3 1 3 R Mediu 63 Lopatnic 2 MD020123/2 2 3 1 3 R Mediu 64 Lucaceni MD020118/1 2 3 1 3 R Mediu 65 Lunga 1 IAL_LUN_01 2 3 1 3 R Înalt 66 Lunga 2 IAL_LUN_02 2 3 2 3 R Înalt 67 Lunga 3 IAL_LUN_03 3 3 2 3 R Înalt 68 Lunguta 1 IAL_LUN_LUN_01 2 3 1 3 R Mediu 69 Lunguta 2 IAL_LUN_LUN_02 2 3 2 3 R Mediu 70 Medveja 1 MD020126/1 2 3 1 3 R Mediu 71 Medveja 2 MD020126/2 2 3 1 3 R Mediu 72 Mosia MD020103 2 3 1 3 R Înalt 73 Nirnova 1 MD020103/1 2 3 2 3 R Înalt 74 Nirnova 2 MD020103/2 2 3 1 3 R Înalt 75 Obreja MD0201190102/1 2 3 1 3 R Înalt 76 Prut1 MD0201/1 1 3 1 3 R Înalt 77 Prut2 1 MD0201/2 1 2 3 1 3 R Înalt 78 Prut2 2 MD0201/2 2 1 3 1 3 R Înalt 79 Prut2 3 MD0201/2 3 2 3 1 3 R Înalt 80 Prut3 1 MD0201/3 1 1 3 1 3 R Înalt 81 Prut3 2 MD0201/3 2 1 3 1 3 R Înalt 82 Racovat 1 MD020122/1 2 3 1 3 R Mediu 83 Racovat 2 MD020122/2 2 3 1 3 R Mediu 84 Racovat Sec 1 MD02012204/1 2 3 1 3 R Mediu 85 Racovat Sec 2 MD02012204/2 2 3 1 3 R Mediu 86 Salcia Mare 1 IAL_SAL_01 2 3 1 3 R Înalt 87 Salcia Mare 2 IAL_SAL_02 2 3 1 3 R Înalt 88 Salcia Mare 3 IAL_SAL_03 2 3 2 3 R Înalt 89 Salcia Mare 4 IAL_SAL_04 3 3 1 3 R Înalt 90 Sarata SAR_01 2 3 1 3 R Scăzut 91 Sarata IAL_SIR_01 2 3 2 3 R Înalt 92 Sarata (Ciuhur) MD02012002/1 2 3 1 3 R Mediu 93 Sarata 1 MD020105/1 2 3 1 3 R Înalt 94 Sarata2 MD020105/2 2 3 1 3 R Înalt 95 Sarata-Marasani MD02010504/1 2 3 1 3 R Înalt 96 Saratica MD02010501/1 2 3 1 3 R Înalt 97 Schinoasa 1 COG_SCI_01 2 2 1 2 PR Înalt 98 Schinoasa 2 COG_SCI_02 2 3 1 3 R Înalt 9 Sirma MD020106/1 2 3 1 3 R Scăzut

100 Soltoaia 1 MD020115/1 2 3 1 3 R Mediu 101 Soltoaia 2 MD020115/2 2 3 1 3 R Înalt 102 Sovatul Mare MD0201190101/1 2 3 1 3 R Înalt 103 Terebna MD020121/1 2 3 1 3 R Mediu 104 Tigheci 1 MD020104/1 2 3 1 3 R Înalt 105 Tigheci 2 MD020104/2 2 3 1 3 R Înalt 106 Trib. Camenca MD02011905/1 2 3 1 3 R Înalt 107 Trib. Lapusna1 MD02010701/1 2 3 1 3 R Înalt 108 Trib. Nirnova2 MD02010902/1 2 3 2 3 R Înalt 109 Trib. Nirnova3 MD02010903/1 2 3 2 3 R Înalt


Page | 10


punctiforme


Sursele difuze,

șeptelul de

animale

Scorul final


110 Trib. Sarata(Ciuhur) MD0201200201/1 2 3 1 3 R Mediu 111 Trib. Sarata2 MD02010502/1 2 3 1 3 R Înalt 112 Trib. Caldarusa MD0201190301/1 2 3 1 3 R Înalt 113 Trib.Sovatul M MD020119010101/1 2 3 1 3 R Înalt 114 Ustia 1 MD02011901/1 2 3 1 3 R Mediu 115 Ustia 2 MD02011901/2 2 3 1 3 R Mediu 116 Valea Bujor MD02010901/1 2 3 1 3 R Mediu 117 Valea Florii MD0201050301/1 2 3 1 3 R Mediu 118 Valea Iscalei MD02011601/1 2 3 1 3 R Înalt 119 Valea Padurii 1 MD020128/1 2 2 1 2 PR Mediu 120 Valea Padurii 2 MD020128/2 2 3 1 3 R Înalt 121 Valea Soltanest MD020110/1 2 3 2 3 R Mediu 122 Valea-Calmagei MD020101/1 2 3 1 3 R Înalt 123 Varsava MD020113/1 2 3 1 3 R Mediu 124 Vilia 1 MD020124/1 2 3 1 3 R Mediu 125 Vilia 2 MD020124/2 1 3 1 3 R Mediu 126 Vladnic MD02011501/1 2 3 1 3 R Mediu 127 Zelena 1 MD020127/1 2 2 1 2 PR Mediu 128 Zelena 2 MD020127/2 2 3 1 3 R Înalt

6.1.3. Evaluarea riscului pentru corpurile de apă de subterane

Un total de 11 corpuri de apă subterane (MDDBSGWQ 120 - 820) au fost identificate și delimitate în cadrul DBH DPMN.

Toate corpurile de ape subterane sunt utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă și / sau industrială, cu prelevări de peste 10 m3 / zi. Acviferul Baden-Sarmațian este cel mai productiv și cel mai important pentru furnizarea de apă in sistem centralizat. În partea de nord a DBH DPMN principalul acvifer productiv este Silurian-Cretacic, care reprezintă aproximativ 39% din toate rezervele de apă potabilă din zonă. Acviferele Sarmațianul Superior și Holocen reprezintă aproximativ 30% din toate rezervele de apă din cadrul districtului. În partea de sud a DBH DPMN, majoritatea rezervelor de apă sunt concentrate în acviferele Ponțian și Sarmațianul mediu. Unele acvifere (Pliocen) sunt conectate hidraulic cu acvifere suprapuse; altele au resurse de apă subterană limitate și au doar o importanță locală.

Orizontul freatic (Holocen) este intens poluat cu nitrați. Apele subterane de adâncime înregistrează o poluare locală și au conținut ridicat de săruri din cauze naturale.

Starea cantitativă descrie gradul în care un corp de ape subterane este afectat de volumul de apă extras. Această stare reflectă impactul extragerii și reîncărcării asupra nivelului apei subterane din acvifer. Menținerea sau obținerea unei stări cantitative bune necesită un echilibru adecvat între captarea și reîncărcarea apelor subterane. Apa subterană este alimentată din precipitații, din topirea zăpezii, infiltrarea râurilor, infiltrarea apelor reziduale provenite de la complexele zootehnice și terenurile irigate.

Presiunile mai puțin semnificative, care au fost identificate în cadrul DBH DPMN, sunt cauzate de populație din localitățile care nu beneficiază de sisteme centralizate de colectare a apelor menajere și agricultură:

• Apele uzate deversate din gospodăriile private;


Page | 11

• Gunoiștile neautorizate cu deșeuri menajere solide; • Poluarea produsă de pesticide și îngrășăminte din agricultură.

Trebuie menționat că, în prezent nu există date complete de monitoring pentru a evalua starea corpurilor de apă subterane. Totuși, din informațiile avute la dispoziție în analiză a rezultă că corpurile de apă aluvial-deluvial (Holocen) și Pliocen-Pleistocene se află la risc (tab. 2).

Categorii de evaluare a riscurilor:

N – fără risc; PR – posibil la risc; R – la risc.

Tabelul 2. Evaluarea riscurilor pentru corpurile de apă subterane din cadrul DBH DPMN

Nr. Acviferul

sau orizontul

Index Codul Bazinul Starea cantitativă

Starea calitativă


1 Holocen aluvial-deluvial

aA3 MDDBSGWQ120 Dunărea -

Marea Neagră

R R R Mediu

2 aA3 MDPRTGWQ130 Prut R R R Mediu

3 Pliocen-

Pleistocen

aA1+2 - aN22+3 MDDBSGWQ220

Dunărea -Marea Neagră

R R R Scăzut

4 aA1+2 - aN22+3

MDPRTGWQ230 Prut R R R Scăzut

5 Ponțian N2p MDDPBGWD310 Dunărea-

Prut-Marea Neagră

PR PR PR Mediu

6 Sarmațianul

superior - Meoțian

N1s3-m

MDDPBGWD420 Dunărea-

Prut-Marea Neagră

PR PR PR Mediu

7

Sarmațianul mediu,

formațiuni nisipoase și

argiloase

N1s2 kd1-2 MDPRTGWQ510 Prut PR PR PR Mediu

8 Sarmațianul

mediu (Congerian)

N1s2 MDDPBGWD620 Dunărea -

Prut-Marea Neagră

N N N Mediu

9 Badenian-Sarmaţian

N1b-s1-2

MDDPBGWD730 Dunărea -

Prut-Marea Neagră

N N N Înalt

10 N1b-s1 MDPRTGWD740 Prut N N N Înalt

11 Cretacic-Silurian

K2+S MDPRTGWD820 Prut N N N Înalt

6.2. Obiective de mediu Obiectivele de mediu, prevăzute în Legea apelor (art. 38) și Directiva Cadru Apă, reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestor reglementări, având ca scop protecția pe termen lung, utilizarea și gestionarea durabilă a apelor.

În art. 38 al Legii apelor se menționează, că obiectivele de mediu pentru ape, cu referire la starea chimică și/sau ecologică și/sau la starea cantitativă a apelor de suprafață, a apelor subterane și a zonelor de protecție, se stabilesc de Guvern.


Page | 12

Directiva Cadru Apă stabilește în art. 4 (pct. 1) obiectivele de mediu, incluzând în esență următoarele elemente:

• pentru corpurile de apă de suprafață: atingerea stării ecologice bune și a stării chimice bune, respectiv a potențialului ecologic bun și a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale;

• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune și a stării cantitative bune; • reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a

emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare periculoase în apele de suprafață, prin implementarea măsurilor necesare;

• „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanți în apele subterane prin implementarea de măsuri; • inversarea tendințelor de creștere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanți în apele

subterane; • nedeteriorarea stării apelor de suprafață și subterane (Art. 4.1 (a) (i), Art. 4.1 (b) (i) ale DCA); • pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislația specifică.

În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv (Art. 4.2. al DCA).

Pentru apele de suprafață, din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu sunt reprezentate de „starea ecologică bună” și „starea chimica bună” pentru corpurile de apă naturale și „potențialul ecologic bun” și „starea chimica bună” pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale.

Pentru apele subterane, obiectivele de mediu sunt reprezentate de „starea chimică bună” și „starea cantitativă bună” a corpurilor de apă subterană. Pentru starea chimică a corpurilor de apă subterană, obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu prevederile HG nr. 931 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a apelor subterane.

6.3. Obiectivele de mediu pentru apele de suprafață Pentru corpurile de apă de suprafață din cadrul DBH DPMN au fost stabilite obiectivele de mediu aferente, funcție și de categoria corpului de apă de suprafață, respectiv: corpuri de apă naturale (râuri, lacuri), corpuri de apă puternic modificate (râuri, lacuri de acumulare, lacuri naturale puternic modificate) și corpuri de apă artificiale.

Una dintre prioritățile principale ale următorului ciclu (2022-2027) va fi dezvoltarea în continuare a Sistemului de clasificare ecologică a statutului (Ecological Status Classification System – ESCS), care se află la baza determinării clasei de stare ecologică finală a unui corp de apă. Ulterior, în baza statutului obținut se va decide dacă este necesară o acțiune și se verifică dacă măsurile implementate au avut efectul dorit. Pe parcursul proiectului EUWI +, s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem de clasificare a elementului de calitate biologică (Biological Qualitative Elements - BQE) al macroinvertebratelor. Cu toate acestea, pentru a crea un ESCS complet compatibil cu DCA, alte elemente biologice trebuie incluse în evaluare. Aceste elemente suplimentare cuprind fitobentosul, fitoplanctonul, macrofitele și peștii. Includerea acestor elemente (BQE) ar trebui realizată ca un proces continui în următorii ani.

Reieșind din faptul că din cele 128 de corpuri de apă de suprafață, 125 se află la riscul neatingerii obiectivul de mediu, pentru ciclul de gestionare 2021-2027 se va solicita derogarea de la atingerea obiectivelor de mediu pentru majoritatea corpurilor de apă. De asemenea, un alt motiv de a insista asupra excepțiilor este lipsa totală a finanțării programului de măsuri prevăzut în ciclul curent (2017-2022) de gestionare.


Page | 13

Astfel, referitor la obiectivele de mediu în relație cu procesul de stabilire al excepțiilor în cadrul următorului ciclu de gestionare pot fi menționate următoarele:

• prin aplicarea prevederilor Art. 4.4 obiectivele de „stare bună (ecologică și chimică/potențial ecologic bun și stare chimică bună) vor fi atinse în ciclul de planificare 2022-2027 de 37 corpuri de apă de suprafață (fig. 2);

• corpurile de apă care vor avea nevoie de mai mult timp și cunoștințe mai profunde statul lor și identificarea cauzelor de degradare.

Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu și al excepțiilor este un proces iterativ ce este dezvoltat și îmbunătățit în cadrul ciclurilor de planificare, pe baza datelor și informațiilor aferente. Acesta se realizează la nivel de corp de apă, fiecărui corp de apă fiindu-i asociat un obiectiv de mediu. Aplicarea excepțiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă un mecanism de prioritizare al acțiunilor și al programelor de măsuri, deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate și toate obiectivele de mediu să fie atinse în cadrul unui ciclu de planificare.

Obiectivul „nedeteriorării stării“ corpurilor de apă este unul dintre elementele cheie privind protecția corpurilor de apă.

Acest obiectiv se analizează prin utilizarea datelor de monitoring ce nu indică presiuni severe. Deteriorarea/riscul de deteriorare a stării ecologice a corpurilor de apă în relație cu proiectele noi de infrastructură se va permite numai cu respectarea prevederilor Art. 4.7 al Directivei Cadru Apă.

În estimarea deteriorării/riscului de deteriorare a stării ecologice, impactul potențial cumulat al viitoarelor proiecte de infrastructură (cât și a celor existente) este luat în considerare. Noile proiecte/lucrări care sunt identificate în cadrul unui ciclu de planificare și care nu au fost cuprinse în Planul de gestionare precedent, pot fi implementate cu îndeplinirea cerințelor Art. 4.7 al DCA (în cazul în care se preconizează riscul de deteriorare a stării ecologice/ne-atingere a stării bune a corpului de apă), urmând a fi cuprinse în următorul Plan de gestionare.

De asemenea, pentru cazurile în care va avea loc modificarea obiectivului de mediu prin trecerea corpului de apă din categoria corpurilor de apă naturale în corpuri de apă puternic modificate, aceasta se realizează prin respectarea cerințelor Art.4.7 și al Art.4.3 al DCA.

În rezultatul construcției rețelelor noi de canalizare și/sau a stațiilor de epurare, sursele de poluare difuză pot să se transfere în punctiforme. Astfel, în cazul râurilor cu un debit redus, va crește aportul de substanțe poluante. În aceste situații poate fi necesară realizarea epurării apelor uzate urbane la un nivel mai avansat (cu limite mai stringente la evacuare decât cele prevăzute de legislația în vigoare), astfel asigurându-se nedeteriorarea stării corpurilor de apă.

De menționat că atingerea obiectivelor de mediu reprezentate de „stare ecologică bună/potențial ecologic bun” indicate în Planul de Management (ciclul I - 2022-2027) are termen anul 2027, mai puțin pentru corpurile de apă cu excepții de la obiectivele de mediu. În cazul aplicării excepțiilor (cu respectarea condițiilor Art. 4.4, 4.5, 4.6, 4.7 ale DCA), pentru care s-au stabilit noi standarde de calitate a mediului, starea chimică bună trebuie atinsă fie în 2033 sau chiar în 2039. Neatingerea obiectivelor de mediu este foarte probabilă în noul ciclu, din cauza lipsei mijloacelor financiare prevăzute pentru implementarea programului de măsuri din primul ciclu al Planului.

Referitor la estimarea „riscului” de a atinge „starea ecologică bună” la nivelul corpurilor de apă (fig. 3) putem menționa următoarele că numărul corpurilor de apă care ating obiectivele de mediu în 2027 va fi de 37 (28,9% din umărul total). În ceea ce privește corpurile de apă care sunt propuse cu statut de „excepție” de la atingerea obiectivelor de mediu în următorul plan, acestea vor avea nevoie de mai


Page | 14

mult timp și cunoștințe mai aprofundate despre starea lor actuală și identificarea cauzelor de degradare.

Figura 2. Obiectivele de mediu la nivel de corp de apă de suprafață fixate pentru perioada 2022-2027


Page | 15

Figura 3. Perioadele de atingere a obiectivelor de mediu a corpurilor de apă de suprafață (în km și % din lungimea totală)

6.4. Obiectivele de mediu pentru apele subterane Obiectivele de mediu pentru starea corpurilor de apă subterană implică atingerea stării bune cantitative și a stării bune calitative (chimice) și garantarea nedeteriorării acesteia. Obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” din punct de vedere calitativ sunt definite prin valorile de prag stabilite la nivelul corpurilor de apă subterană din R. Moldova și care au fost aprobate HG nr. 931 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a apelor subterane.

În cazul apelor subterane, atingerea/menținerea stării bune implică îndeplinirea unei serii de “condiții” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor. Condițiile suplimentare pentru starea chimică și procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva privind Apele Subterane (Directiva 2006/118/EC), precum și în ghidurile dezvoltate la nivelul Strategiei Comune de Implementare a DCA.

Corpurile de apă subterană sunt clasificate în două clase, respectiv bună și slabă, atât pentru starea cantitativă, cât și pentru cea chimică. Pentru corpurile de apă subterană din cadrul DBH DPMN au fost stabilite obiective de mediu care se regăsesc în tab. 3. Trebuie avut în vedere că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafață, motiv pentru care măsurile implementate își fac simțite efectele după o mai lungă perioadă de timp. Directiva Cadru pentru Apă prevede în cazul apelor subterane și „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanți, precum și luarea unor măsuri de inversare a oricăror tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrațiilor de poluanți.

Astfel, pentru corpurile de apă Holocen aluvial-deluvial este fixat obiectivul de „prevenire sau limitarea” evacuării de poluanți din surse agricole și punctiforme. În majoritatea sondelor de monitorizare în acest acvifer este depășită concentrația de nitrați. Pentru corpurile subterane Pliocen-Pleistocene este propus obiectivul de atingere a stării chimice bune, starea cantitativă fiind bună.

Pentru corpurile de apă subterane Ponțian și Sarmațianul mediu (continental) datele de monitoring sunt insuficiente, de aceea principalul obiectiv este îmbunătățirea sistemului de monitoring.

În corpurile de apă subterane Sarmațianul superior (Meoțian) și Sarmațianul mediu (Congerian) se înregistrează o supraexploatare a resurselor de apă, de aceea se propune fixarea obiectivului de atingere a stării cantitative bune.

943 km29%

2266 km71%

2027 2033 sau 2039


Page | 16

Pentru corpurile de apă de profunzime (Badenian-Sarmațian și Cretacic-Silurian) nu se înregistrează presiuni semnificative, de aceea se fixează obiectivul de nedeteriorare a stării cantitative și calitative.

Tabelul 3. Obiectivele de mediu fixate pentru corpurile de apă subterane din cadrul DBH DPMN

Nr. orizontului

Numele acviferului sau orizontului

Index Codul Obiectivul de mediu

1 Holocen aluvial-deluvial

aA3 MDDBSGWQ120 „prevenirea sau limitarea” poluării

2 aA3 MDPRTGWQ130 „prevenirea sau limitarea” poluării

3 Pliocen-Pleistocen

aA1+2-aN22+3 MDDBSGWQ220 „prevenirea sau limitarea” poluării

4 aA1+2-aN22+3 MDPRTGWQ230 „prevenirea sau limitarea” poluării 5 Ponțian N2p MDDPBGWD310 protejarea, îmbunătățirea și restabilirea

6 Sarmațianul superior - Meoțian

N1s3-m MDDPBGWD420 asigurarea unui echilibru între volumele de ape captate și cele de restabilire

7 Sarmațianul mediu, formațiuni nisipoase și argiloase

N1s2 kd1-2 MDPRTGWQ510 protejarea, îmbunătățirea și restabilirea

8 Sarmațianul mediu (Congerian)

N1s2 MDDPBGWD620 asigurarea unui echilibru între volumele de ape captate și cele de restabilire

9 Badenian-Sarmaţian

N1b-s1-2 MDDPBGWD730 asigurarea unui echilibru între volumele de ape captate și cele de restabilire

10 N1b-s1 MDPRTGWD740 asigurarea unui echilibru între volumele de ape captate și cele de restabilire

11 Cretacic-Silurian K2+S MDPRTGWD820 asigurarea unui echilibru între volumele de ape captate și cele de restabilire

6.5. Obiectivele de mediu pentru zonele protejate În contextul Art. 4.1 al Directivei Cadru Apă, obiectivele pentru zonele protejate implică asigurarea respectării tuturor standardelor și obiectivelor prevăzute în legislația în domeniu, astfel:

• protecția calității apei folosite la captarea în scop potabil și reducerea nivelului de tratare necesar pentru producerea apei potabile prin stabilirea unor normative/standarde specifice pentru parametrii/indicatorii de calitate - zone desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil.

• protecția și ameliorarea calității acelor ape dulci care întrețin sau care ar putea întreține ihtiofauna - zone desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.

• conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică și a tuturor speciilor de păsări, care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul național și care au legătură cu corpurile de apă luând în considerare obiectivele specifice pentru protecția speciilor și habitatelor dependente de apă - zone destinate protecției habitatelor sau speciilor unde menținerea sau îmbunătățirea stării apei este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000.

• reducerea poluării apelor cauzată de nitrații proveniți din surse agricole, prevenirea poluării cu nitrați, raționalizarea și optimizarea utilizării îngrășămintelor chimice și organice ce conțin compuși ai azotului - zone vulnerabile la nitrați. Programul de acțiune aplicându-se pentru zonele desemnate și va include măsurile prevăzute în Codul de Bune Practici Agricole.

• protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape uzate urbane - zone sensibile la nutrienți. Programul de acțiune aplicându-se pentru zonele desemnate și va include în special acțiuni de îmbunătățire a sistemului de tratare a apelor uzate.

• conservarea, protejarea și îmbunătățirea calității mediului, precum și protejarea sănătății oamenilor, printr-un management corespunzător al calității apelor de îmbăiere – corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere.

În cazul zonelor protejate, în plus față de obiectivele Directivei Cadru Apă, trebuie îndeplinite și obiectivele prevăzute de legislația națională (Lege nr. 272 din 23.12.2011 apelor).


Page | 17

Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sânt stabilite în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) și (6) și presupun realizarea unor măsuri cu un impact direct sau indirect asupra stării zonelor protejate, precum măsurile de control al captărilor de apă, măsurile de promovare a utilizării apei în mod eficient și durabil, măsurile de control al poluării difuze.

Aceste masuri sunt reprezentate de obiectivele adiționale care se definesc pentru situațiile în care: • obiectivele de mediu sub DCA nu sunt suficiente, necesitând obiective mai stringente pentru

conformarea cu legislația specifică acestor zone protejate sau • obiectivele de mediu sub DCA nu abordează unii parametrii/indicatori care sunt parte componentă a

standardelor stabilite sub legislația specifică a zonelor protejate. La nivel european se consideră că obiectivele de mediu de stare bună ale Directivei Cadru Apă integrează în totalitate obiectivele legislației naționale, pe baza căreia in bazinul hidrografic Prut din R. Moldova au fost stabilite anumite categorii de zone protejate, respectiv:

- zone de protecție a punctelor de captare a apei potabile; - zonele vulnerabile la nitrați; - zonele sensibile la nutrienți; - zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – pești; - zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor; - zone desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere.

6.6. Referințe metodologice Elaborarea Planului de Gestionare a Bazinului Hidrografic în corespundere cu DCA (EU WFD; 2000/60/EC) necesită mai multe etape de implementare, care se bazează una pe cealaltă (fig. 4). Toate etapele consecutive de implementare sunt coordonate între instituțiile implicate, care dispun de datele necesare – Biroul Național de Statistică, Inspectoratul de Mediu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenția de Mediu și Agenția „Apele Moldovei”. Rapoartele privind Caracteristica Districtului Hidrografic, Delinierea Corpurilor de Apă de Suprafață și Subterane, au fost urmate de Analiza presiunii / impactului și evaluarea riscurilor. Rezultatele evaluării riscurilor au stat la baza proiectării adecvate a rețelei de monitoring (de către Agenția de Mediu pentru corpurile de apă de suprafață și de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale - pentru corpurile de apă subterane) și programul de monitorizare a stării resurselor de apă. După fixarea obiectivelor de mediu (articolul 4 din DCA), măsurile care mențin și / sau îmbunătățesc starea resurselor de apă trebuie să fie prezentate într-un program de măsuri aferent (articolul 11 al DCA), care trebuie să fie implementate într-un mod eficient pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite. Planificarea, implementarea și evaluarea Programului de măsuri este o procedură iterativă și reprezintă o parte integrantă a Planurilor de Gestionare a Bazinului Hidrografic.

Obiectivele de mediu, prevăzute în Legea apelor (art. 38) și Directiva Cadru Apă, reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestor reglementări, având ca scop protecția pe termen lung, utilizarea și gestionarea durabilă a apelor.

În art. 38 al Legii apelor se menționează, că obiectivele de mediu pentru ape, cu referire la starea chimică și/sau ecologică și/sau la starea cantitativă a apelor de suprafață, a apelor subterane și a zonelor de protecție, se stabilesc de Guvern.

Directiva Cadru Apă stabilește în art. 4 (pct. 1) obiectivele de mediu, incluzând în esență următoarele elemente:

• pentru corpurile de apă de suprafață: atingerea stării ecologice bune și a stării chimice bune, respectiv a potențialului ecologic bun și a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale;

• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune și a stării cantitative bune;


Page | 18

• reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritare periculoase în apele de suprafață, prin implementarea măsurilor necesare;

• „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanți în apele subterane prin implementarea de măsuri; • inversarea tendințelor de creștere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanți în apele

subterane; • nedeteriorarea stării apelor de suprafață și subterane (Art. 4.1 (a) (i), Art. 4.1 (b) (i) ale DCA); • pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislația specifică.

Figură 4 Ciclul de planificare al Planurilor de Gestionare (conform DCA) și etapele sale de implementare consecutive

În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv (Art. 4.2. al DCA).

Pentru apele de suprafață, din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu sunt reprezentate de „starea ecologică bună” și „starea chimica bună” pentru corpurile de apă naturale și „potențialul ecologic bun” și „starea chimica bună” pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale.

Pentru apele subterane, obiectivele de mediu sunt reprezentate de „starea chimică bună” și „starea cantitativă bună” a corpurilor de apă subterană. Pentru starea chimică a corpurilor de apă subterană, obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu prevederile HG nr. 931 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a apelor subterane.

Pentru corpurile de apă cu statut „fără risc”, obiectivele de mediu vizează măsuri care mențin starea apei. Corpurile de apă care sunt într-o stare moderată („posibil la risc”) sau mai proastă („la risc”) vor fi aplicate măsuri, care permit realizarea obiectivelor de mediu stabilite în cadrul ciclurilor naționale de planificare a apei.

Obiectivele de mediu trebuie stabilite astfel încât să asigure un echilibru între menținerea și îmbunătățirea stării resurselor de apă, asigurând, de asemenea, utilizarea lor durabilă.

Atunci când obiectivele de mediu nu pot fi atinse (ceea ce este foarte probabil pentru majoritatea corpurilor de apă de suprafață), astfel cum este prevăzut în art. 4 (4), (5), (6) și (7) din WFD, precum și în art. 38 (p. 5) din Legea apei, pot fi solicitate derogări de la atingerea obiectivelor de mediu (https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/thematic_documents/integrated_management/environmental_objectives/WFD%20Article%204-7%20-%20final%20version%20for%20Circa.pdf ).

https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/thematic_documents/integrated_management/environmental_objectives/WFD%20Article%204-7%20-%20final%20version%20for%20Circa.pdf




Page | 19

Excepțiile de la obiectivele de mediu se vor baza pe analiza cost-beneficii și pe cea a disproporționalității. Analiza cost-beneficiu urmărește să determine beneficiul net al unui program de măsuri aplicabil unei scări specifice (corp de apă / subbazin / bazin / național).

Aplicarea derogărilor necesită investigații suplimentare, care să justifice pentru fiecare corp de apă, într-un mod transparent, de ce măsurile pot fi puse în aplicare numai (i) după primul ciclu de planificare și cu un termen prelungit sau (ii) prin aplicarea unui obiectiv de mediu mai puțin sever. Investigațiile ne arată dacă măsura necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu și starea / potențialul bun:

• nu este posibilă să fie pus în aplicare în primul ciclu de planificare din cauza condițiilor naturale; • nu este fezabilă din punct de vedere tehnic; sau • este fezabilă din punct de vedere tehnic, dar disproporțional de scumpă.

În cazul în care se aplică derogări, „starea” sau „statutul” resurselor de apă nu trebuie între timp să degradeze.

Cerințele de bază și principiile enunțate mai sus, pentru stabilirea obiectivelor de mediu, se pun în aplicare și pentru Districtul Bazinului Hidrografic Dunărea-Prut și Mării Negre (DBH DPMN).

Obiectivele de mediu trebuie setate pentru fiecare corp de apă din cadrul DBH DPMN. Pentru aceasta, vor fi utilizate rezultatele:

(i) analizei presiunilor și evaluarea impactului, (ii) evaluarea riscului și; (iii) rezultatele monitoringului (pentru corpurile de apă, care dispun de aceste date).

Acest lucru este important pentru fixarea obiectivelor de mediu și a măsurilor de monitorizare pentru următorul ciclu.

Există mai multe opțiuni de fixare a obiectivelor de mediu. Cu toate acestea, în baza celor menționate mai sus, propunem în tabelul 4 o abordare pragmatică pentru a obține un „statut bun” pe parcursul următoarelor cicluri de planificare.

Tabelul 4. Stabilirea obiectivelor de mediu în RBD DPBS având în vedere ciclurile de planificare pe șase ani care încep la sfârșitul anului 2021

Statutul resurselor de apă în 2021 Obiectivul de Mediu fixat Corpuri de apă în stare bună în 2021 au nevoie de fixarea obiectivelor de mediu și a măsurilor care vor

menține starea bună a resurselor de apă pe toate ciclurile de planificare. Corpuri de apă care sunt: (i) cu risc de a nu atinge obiectivele de mediu în 2021 sau (ii) în stare moderată în 2021.

au nevoie de fixarea obiectivelor de mediu în cadrul celui de-al doilea ciclu de planificare (= până în 2027): (i) să aibă o evaluare a stării conforme cu DCA sau (ii) atingerea unui „statut bun” până în 2027.

Corpuri de apă care sunt: (i) cu risc de a nu atinge obiectivele de mediu în 2021 sau (ii) în „stare proastă” în 2021.

au nevoie de fixarea obiectivelor de mediu: (i) să aibă o evaluare a stării conforme cu DCA în cadrul celui de-al doilea ciclu de planificare (= până în 2027) sau (ii) obținerea unui statut „moderat” până în 2027 și un statut „bun” până în 2033.

Corpuri de apă care sunt: (i) cu risc de a nu atinge obiectivele de mediu în 2021 sau (ii) în „stare proastă” în 2021.

au nevoie de fixarea obiectivelor de mediu: (i) să aibă o evaluare a stării conforme cu DCA în cadrul celui de-al doilea ciclu de planificare (= până în 2027) sau (ii) obținerea unui statut „moderat” până în 2027, „moderat” sau „bun” până în 2033 și un statut „bun”, cu siguranță, până în 2038.

Menționăm, că trebuie luate în considerare derogările, care rezultă din starea proastă a corpurilor de apă. Cu toate acestea, aplicarea completă a derogărilor de la articolul 4 pare dificilă, din cauza restricțiilor de timp și a lipsei de informații.


Page | 20

BIBLIOGRAFIE:

1. „Guidance Document addressing hydromorphology and physico-chemistry for a Pressure-Impact

Analysis/Risk Assessment according to the EU WFD” elaborat în cadrul proiectul EPIRB, 2014.

2. „Identification and designation of heavily modified and artificial water bodies”. (2003). Common

implementation strategy for the water framework directive (2000/60/EC), Guidance document: Vol. 4.

Luxembourg: OPOCE.

3. „Support in the update of the delineation of groundwater bodies and the design of a groundwater

monitoring network in the Danube-Prut and Black Sea River Basin District in Moldova”. The report

within the project „European union water initiative plus for the eastern partnership (EUWI+4 Eap)”,

May 2019.

4. IMPRESS, W. G. (2003). Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the

Water Framework Directive. In Guidance Document prepared by WG IMPRESS. Available online at

http://forum. europa. eu. int/Public/irc/env/wfd/library, accessed at (Vol. 7).

5. LEGE Nr. 272 din 23.12.2011 apelor. Publicată pe 26.04.2012 în Monitorul Oficial Nr. 81. Data intrării

in vigoare : 26.10.2013

PLANUL DE GESTIONARE AL DISTRICTULUI BAZINULUI … · 2020. 6. 30. · Inițiativa Uniunii Europene...

Documents

Transcript of PLANUL DE GESTIONARE AL DISTRICTULUI BAZINULUI … · 2020. 6. 30. · Inițiativa Uniunii Europene...