шіш um м P R O P R I E T A R :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZQIANU 25 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov.

ABONAMENTE Lei 220 p e 1 an „ 120 p e 6 iuni

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

T E L E F O N : 3.30.10

A N U L X L V I I • Nr. 33 SÂMBĂTA 1 OCTOMBRIE 1938

Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

Rânduri asupra unor şcoli de pictură

Rânduri le de faţă le scriu după citi­rea unei veşti , care, din Londra, anunţă admiterea operelor lui Paul Cézanne în G a l e n a Naţionala oui Xraialgar Square. Pentru a înţe lege cat de mule m a i ra-pat această ştire, e îndeajuns să spun că primirea în rândul expozanţi lor acestui muzeu, este un fapt toarte i m ­portant de care se pot bucura numai talentele deosebite şi apuse. Cézanne, bineînţeles a murit în 1906, însă faţă de ceilalţi ce sunt expuş i in acea galerie, e l poate ţine un record. însfâr­şit, după cum se expr ima o revistă en ­gleză, v o m p u t e a juaeca pe acest distru­gător de estetici în comparaţie cu Pous­sin, cu alţi veneţieni . . . şi mai departe. Evident, a sosit vremea in care se s im­te nevoia pregnantă de a-1 vedea în re-'aţie cu ei.

£,ste ceea ce caut să fac acum, gân-l indu-mă la d i ierenţa fundamentală

dintre şcoala veche de tehnică pură şi cea nouă, din care face parte şi Cé­zanne, n u mă gândesc numai la el, dar şi la Gaugin, Van Gogh, etc., care se re­simte în urma Unui oarecare su i lu de di letantism, de uşurime, nesiguranţă.

Caracteristica curentelor închipuite de aceşti mari artişti, este lipsa de dis­ciplina artistică, de cunoştinţă. D e aci defecţiunile numeroase , cari scad valoa­rea multor opere.

Pentru ei, şi pentru cei ce le urmează principiile, fiecare pânză, reprezintă un necunoscut, un teren de exploatat . In el, vor putea desigur cuceri lauri, însă efortul este i m e n s pentru aceasta. Este nevoie de fiecare dată, de un domeniu de experienţă , de cercetări infructuoase, până la aflarea l iniei dorite. Care, tre­bue să ţ inem seama, n u este aproape niciodată cea visată, cea ideală, închi­puită în mintea creatorului.

P e Cézanne spre e x e m p l u îl costa foarte mul t faptul că nu putea prinde în penel ceea ce căuta. , ,Conturul - ' spu­nea el, îi scăpa cu desăvârşire.

P e când alţi mari maeştri terminau cu uşurinţă părţi le accesorii ale opere­lor, Cézanne la ele se oprea. O frunză îl încurca mai mul t decât viziunea unei mulţimi. Tehnica îi l ipsea.

W. Gaunt ne spune : „Viaţa îi era o lungă luptă cu tehnica". De aci senzaţia de suferinţă, de revoltă care mocneşte în opera lui. D e aci, şi inciziunea tră­săturilor lui Van Gogh. Sensul lor in­sinuant. El este un rezultat al sforţării. De aci pr imit iv ismul lui Gaugin.

Ei nu sunt nişte distrugători de este­tici propriu zis. Dar ei crează estet ici le dela început. Neagă sau dispreţuesc, do­meniul cultural tehnic al înaintaşilor. Cu un individual ism dus la exces se cred în stare să producă totul prin ei înşişi. Să întrevadă dela punct până la comple­xul culorilor toată gama de tehnică, ab­solut necesară, pentru înfăptuirea ope­relor.

Di le tant ismul lor, nesiguranţa, pro­venea din această superevaluare a ener­giei. D i n această încredere exagerată în puterile proprii. Lipsa de tehnică este evidenţierea greşele i în care au căzut. Recunoaşterea, nevoită desigur, în faţa posterităţii, a drumului închis ce au ales.. Domeniu l exper ienţe i nu poate fi trecut cu vederea şi fiecare a plătit cu o bună parte din valoarea personală această încercare. N u au rămas însă mai puţini creatori geniali .

VICTOR P O P E S C U

Maestru veneţian necunoscut Veneţia în secolul XVIII

Comoara împăratului Radovan î m p ă r a t u l R a d o v a n , î m p ă r a t a l î m p ă ­

ra ţ i lor , d o m n al soar te i , s t ă p â n al un i ­v e r s u l u i . P o a r t ă s e c u r e de a u r p e u m ă r , c ă l ă r e ş t e p e cal a lb şi î na l t c â t u n m u n ­t e acoper i t de z ă p a d ă ; în m â n ă ţ ine o bufn i ţă cu ochi de p a r ă ca să v a d ă şi n o a p t e a î n a i n t e a sa. In ţ a r a m e a vo r ­b e a u d e s p r e el d o a r nebun i i , p e n t r u ca m a i t â r z i u să"i dea c r eza re to ţ i î n ţ e ­lepţ i i , î m p ă r a t u l R a d o v a n a r e coroană de h â r t i e şi p e h l a m i d ă zu rgă l ă i de n e ­b u n . A r e p ic ioare şi m â i n i ve rz i ca i a r ­ba, căci t r ă i e ş t e p e usca t şi în apă . Ni ­m e n i nu-ş i a d u c e a m i n t e d e obâ r ş i a lui , n ic i de n u m e l e n e a m u l u i lui , n ic i de p r i e t e n i i lu i , n ic i de d u ş m a n i i lui . El t r e c e p r i n spa ţ i u l ceresc ca n o r u l n e ­g r u p l in d e t u n e t e , şi p r i n a p ă ca n a v a în f lăcăr i . N i m e n i n u cunoaş t e lup te l e , n ic i v ic tor i i l e lui , căc i p u t e r e a lu i n u s tă în a r m a t e , nici m ă r i r e a lu i în cuce­r i r i r ăzbo in ice . El d o m n e ş t e în l in i ş tea m ă r e ţ i e i lui şi se sca ldă în soa re le p u ­t e r i i şi f r u m u s e ţ i i lui . El se a s c u n d e de or ic ine , şi t o tuş i f iecare a r e ch ipu l lu i î n a i n t e a ochi lor şi g lasu l lu i în u r e c h i . U n d e - i s u n t pa l a t e l e şi g răd in i l e? Şi u n d e s u n t femei le lu i a lbe , caii l u i iu ţ i , t u r m e l e lu i c u l ână mă tă soasă , şi câini i lui , ră i , c iobăneş t i ? Casa lu i o păzesc oa re o a m e n i or i b a l a u r i ? N u m a i n e ­bun i i , a l c ă ro r î m p ă r a t un i c şi s t ă p â n a t o t p u t e r n i c şi oc ro t i to r es te el, cunosc căi le ce duc în î m p ă r ă ţ i a lu i , şi ş t iu u n d e s u n t p u n ţ i l e p e s t e ca re se t r e ce s p r e m e l e a g u r i l e lu i p l i n e de f a r m e c şi de ' cân tec . Căci m i n t e a o m u l u i este î n g r ă d i t ă de ceea ce v e d e şi aude , p e când n e b u n i a es te s i n g u r a n e î n g r ă d i t ă şi l i be r ă de t oa t e leg i le de g h i a ţ ă ale conş t i in ţe i şi pe rcepe r i i . L i b e r t a t e a - i n e b u n i e şi n u m a i n e b u n i i s u n t l iber i .

î m p ă r a t u l R a d o v a n es te î m p ă r a t u l n e b u n i l o r , c a r e s u n t t o t d e a u n a b u n i . D e a c e e a el p l u t e ş t e în s ânge le o m u l u i

de IOVAN DUCICI

n u m a i c â n d aces ta e o t r ăv i t , ş i ia n a ş ­t e r e în m i n t e a lu i ab ia c â n d ea s e î n t u ­necă ; aşa se p a r e că n u m a i cei ce ş i-au p i e r d u t t o a t e căi le , l - au p u t u t găs i în haosu l lor. P e e l îl cunosc n u m a i n e ­b u n i i c a r e n u m a i r e c u n o s c p e n i m e n i ; cu el vo rbesc n u m a i aceia a le c ă r o r c u ­v i n t e n i m e n i n u l e î n ţ e l ege ; d u p ă el

D. IOVAN DUCICI ministrul Jugoslaviel la Bucureşti

n ă z u e s c n u m a i aceia c a r i a u r e n u n ţ a t la to t ce es te p ă m â n t e s c şi omenesc .

To ţ i o a m e n i i de c â n d s 'au nă scu t , a u aceleaş i fer ic i r i şi nefer ic i r i , n u m a i n e ­b u n i i au f iecare fer ic i rea lor a p a r t e . N u m a i ei n u s u n t egal i cu ei înşişi , ci se înnoesc veşn ic . To ţ i oamen i i v ă d l u _

Traduiceme de B. PISAROV

c r u r i l e a p r o a p e în ace laş i fel, n u m a i n e b u n i i a u p ă r e r i a p a r t e . î n ţ e l e p c i u n e a cea m a r e s e af lă în f undu l bezne i în­t unecoase ; şi n u m a i o a m e n i i cei m a i n e b u n i a u ros t i t c u v i n t e l e ce le m a i p r o ­funde .

î m p ă r a t u l R a d o v a n n ' a t r ă i t decâ t în ochii c a r e ş i-au p i e r d u t l u m i n a . N u m a i n e b u n i i vo rbesc d e s p r e c o m o a r a aces tu i î m p ă r a t şi deaceea s a p ă n o a p t e şi zi în a r ş i ţ ă de s o a r e sau în fr ig de gh ia ţ ă , s f rede l ind scoa r ţ a r ece a p ă m â n t u l u i . D e câ te or i n ' a u răscol i t î n t r e g p ă m â n ­tu l : p r i n vi i p ă r ă s i t e , b iser ic i u i t a t e , p r i n p a l a t e d ă r â m a t e şi p l i ne d e sp in i ; p r e t u t i n d e n i a u săpa t , au sfredel i t , a u d ă r â m a t şi a u răscol i t . A r m a t e n e n u ­m ă r a t e d e n e b u n i au săpa t dela o m a r ­g ine l a cea la l tă a ţ ă r i i m e l e . P e s t e to t au t r e c u t aces te ce te n e g r e de p i e r d u ţ i p e n t r u v ia ţă , foşti o a m e n i ca re a u r e ­n u n ţ a t l a or ice con tac t cu l u m e a . D in v r e m u r i s t r ă v e c h i ei c a u t ă c o m o a r a î m ­p ă r a t u l u i R a d o v a n ; sapă cu fier şi p i a ­t ră , şi cu crengi , şi cu ungh i i , şi cu d in ţ i ; s apă m e r e u p â n ă c e v o r cădea zdrob i ţ i !

Ş i r u r i î n t r e g i d e o a m e n i a u c ă u t a t c o m o a r a î m p ă r a t u l u i , î n m o r m â n t a t ă u n d e v a în a d â n c u l n e m ă s u r a t — c ine ş t ie u n d e — în câmpi i l e p ă m â n t u l u i . A u a juns a d e s e a p â n ă în m ă r u n t a e l e p ă m â n t u l u i , s f rede l ind î n c o n t i n u u , fă ră od ihnă ; d a r c o m o a r a se a f u n d ă to t m a i adânc , şi-i a t r a g e d in c e în c e m a i m u l t . Şi aşa v a fi c â t v a fi s o a r e şi l u n ă .

T o t d e a u n a v o r săpa , şi n i c ioda tă doi î m p r e u n ă . D e o a r e c e m o ş t e n i t o r u l îm­p ă r a t u l u i e s t e n u m a i acela c a r e v a fi s ăpa t câ t m a i adânc , şi ca re v a m u r i s ă p â n d , şi c a r e n ' a r m ă r t u r i s i n ic i ch ia r c â n d h â r l e ţ u l a r izbi î n t r ' a d e v ă r uşa cea n e a g r ă a p a l a t u l u i s u b p ă m â n t e a n în ca r e

(Urmare tn pag. 4-a)

Cultura veche si nouă

Luând ca model vremea antichităţii, în special pe cea a Elladei, cultura din toate timpurile a prezentat scăderi şi ridicări apreciabile, însă nicicând ea nu a isbutit să reatingă perfecţiunea aceea măiastră care a caracterizat-o odinioară.

Dacă distingem cu sagacitate fenome­nul acesta, nu ne va fi prea greu să aflăm cauza lui.

In primul rând, putem observa ten­dinţa imitării modelului antic. T r e b u e să se ţ i nă s e a m a că i m i t a r e a cons tă în s u b s t a n ţ ă şi n u în fo rmele e x t e r i o a r e . Ea este generatoare a o mulţime de cu­rente artistice şi culturale.

Imitarea însă a pornit pe baze gre­şite. Nu a acceptat impulsul trecutului pe dea'ntregul, ci, poate din tendinţa perfecţionărei, l'a transformat şi a ales din el numai părţi. Fiecare cultură, par­tea ce i se părea adequată premizelor.

Şi iată cum, o epocă atât de admira­toare e geniului grec, a putut da naştere romantismului, stare complect opusă lui, cum o gamă de gânditori şi poeţi, hrăniţi de literele culturei elineşti au „ p u t u t f i " romantici.

Ar părea paradoxal ca indivizi cari admiră şi pricep intens pe Aristotel sau pe Virgil, pe Sapho sau pe Perseu să poată funda o epocă eminamente inte­lectuală, unde mintea excelează exage­rând în unica ei direcţie.

Omul romantic, palid, firav şi visă­tor, cu plete lungi şi stufoase, recitând iubitei sale versuri de dragoste, nenoro­cit la culme de situaţie, dispreţuitor al trupului ! Ce ridicol ar părea el, faţă pus cu obiectul admiraţiei sale, nu odată un demn elin, călit în exerciţii fizice.

Mai de grabă se apropie de aceasta omul modern, care şi el, având deviză pe cea a antichităţii : m e n s s ana in cor­p o r e sano , cultivă trupul în primul rând, spre a produce superbe exemplare de forţă şi virilitate.

Acum a dispărut timiditatea şi struc­tura sensibilă. Omul se încrede în for­ţele lui. E optimist. Şi anticul era.

Dar acum lipseşte altceva. Lipseşte cultura intelectului. El din nenorocire a cedat cü desăvârşire pas trupului. Nu neg, tot aşa cum şi în trecut, sănătatea pierduse în detrimentul inteligenţei.

Dar ceeace e mai curios e că aceste două stări de cultură intelectuală şi fi­zică, nu se contrazic în fond.

Cultura vremilor trecute ne-o dove­deşte. De ce dar astăzi nu s'ar căuta mai logic a imita exemplul Elladei şi al Romei pe de-antregul. Să fie acceptat ca bun, în construcţia lui toată, fiindcă, socot, este mai logic să admirăm o epo­că, adoptându-i lăudabilele eforturi şi сгеаііцпі în accepţiunea lor totală, decât să culegem arbitrar, elemente dispara­te cari nu pot produce nici-o valabilă construcţie, fiind prin însăşi structura lor, unite.

Tot aşa cât de falşă este starea ro­mantică, gustând farmecul poeziei vechi, cât şi de lipsită de fundament este cea actuală, care se hrăneşte cu sănătate antică, dar fără minte. Nici măcar nouă.

O directivă logică ar fi de sigur bine­venită în orice ţară. Ea ar consta în în­ţelegerea adevărată a fizicismului vechi, grefat pe intelectualitatea cea mai pro­fundă.

Georges Rodenbach, Maqul apelor

de I. GR. PERIEŢEANU A p r o a p e o t r e i m e d in o p e r a lu i G e o r g e s R o d e n b a c h e închi­

nată apei . Ca n i m e n i a l tu l , aces t gen i a l poe t s'a p leca t a sup ra cheiur i lor , a ş t i u t să p r i v e a s c ă î n t r ' u n a c u a r i u m , a p ă t r u n s in ima noiane lor şi a c â n t a t v i a ţ a „ s u b m a r i n ă " a su f l e tu lu i său, bo lnav de g ingăş ie . In c ic lur i le : L e Coeur de l'eau, Aquarium mental şi L 'Âme sous-marine, p r ive l i ş t i l e l u m i i e x t e r i o a r e n i se p r ez in t ă în t r 'o succes iune de î n c e t i n i t o a r e m e t a m o r f o z e caleidoscopice,^ ca şi c u m n a t u r a si su f l e tu l c â n t ă r e ţ u l u i s 'ar d e s c o m p u n e şi s'ar î m ­bina i a ră ş i în jocu l d e d incolo de v i a ţ ă şi d e m o a r t e al c rea ţ iun i i poetice.

Le Coeur de l'eau, a l doi lea ciclu d in Le Règne du silence, e u n cân tec consac ra t ape i , ca element, î n c a r e p o e t u l descoperă o v ia ţă l ă u n t r i c ă a s e m ă n ă t o a r e celei omeneş t i , a le că re i g l a s u n şi a m i n t i r i le s u r p r i n d e în f i reş t i ipos taze :

Voix qui prolonge un peu les voix qui se sont tues. Voix qui parle comme regardent les statues.

(Le Coeur de l'eau, VI).

Ca u n suf lu mag ic , poez ia t r ezeş t e e l e m e n t e l e a n o r g a n i c e d in somnul m a t e r i e i , c ă t r e o v i a ţ ă nouă , pe rcep t ib i l ă s i m ţ u r i l o r noas t re .

I n Aquarium mental, î n t â i u l ciclu d in Les Vies encloses, g ă s i m v e r s u r i ca aces tea :

Ainsi mon âme, seule, et que rien n'influence ! Elle est, comme en du verre, enclose en du silence, Toute vouée a son spectacle intérieur, A sa sorte de vie intime et sous-marine, Ou des rêves ont lui dans l'eau toute argentine Et que lui fait alors la vie? Et qu'est-ce encore Ce reflets de surface, ephemere décor ?

(Aquarium mental, II, strofa 5-a).

Alegor ice le a s e m u i r i însă n u se opresc aici. Ps iho logu l ape i m e r g e m a i d e p a r t e :

Mon âme s'est fermée et limitée à soi; Et, n'ayant pas voulu se mêler à la vie, S'en épure et de plus en plus se clarifie. Ame déjà fluide ou cesse toute emoi ;

Mon âme est devenue aquatique et lunaire; Elle est toute fraîcheur, elle est toute clarté, Et je vis comme si mon âme avait été De la lune et de l'eau qu'on aurait mis sous verre.

r ^ (Idem, V).

Mate r i a l i z a r ea s i m ţ i m i n t e l o r şi t a in ica u r c a r e a m a t e r i e i p â n ă la însu f l e ţ i r ea ev iden tă , s u n t des igu r m o t i v e poe t ice r a r e . I s to r i a filosofică şi biologia g e n e r a l ă cau t ă de mi i de an i să i d e n ­tifice f i rul c a r e leagă î n t r e e le d i fer i te le f o r m e de v i a ţ ă a le m a ­

te r i e i p â n ă la u l t i m a şi de săvâ r ş i t a fo rmă a sp i r i t u lu i d iv in . M e d i t a ţ i a p r o f u n d ă se c r i s ta l izează în deobş te în s i s t eme de

a gând i . P o e t u l r e ţ i n e n u m a i s t ă r i l e suf le teş t i car i î n tovă răşesc aceas tă e l a b o r a r e . Astfel , c i uda tu l a m e s t e c de lună şi apă, în ca re R o d e n b a c h se î n t r e v e d e , a m p u t e a zice, în f o r m u l a chimică a suf le tu lu i , n u - i o s imp lă imag ine , ci t r ă d e a z ă o in imi t ab i l ă sco-b o r â r e p e scara ex i s t en ţ e i cosmice, u n d e fo rmele vieţ i i se con­fundă î n t r ' o e l e m e n t a r a şi o a r b ă dă inu i r e , î n acea Cana, d e s p r e ca r e v o r b e ş t e Keyserling î n ce lebre le lui Meditaţiuni Sud-Ame-ricane.

I n aces t sens , se p o a t e a f i rma că Georges R o d e n b a c h e un poet filosof.

Ciclu l u l t i m d in Les Vies encloses, se î nch ide cu o capo­dope ră a poeziei de i n t r o s p e c ţ i u n e , L ' Â m e sous-marine. Nic i ­oda t ă l i r ica n ' a depăş i t c a d r u l său i n t i m cu o m a i l u m i n o a s ă v i r ­tuoz i t a t e p e cu lmi l e con templa ţ i e i . î n t r ' u n î n t r e g emoţ iona l , p o ­e m u l u n e ş t e p e r f e c ţ i u n e a şi g ingăş ia , a d e v ă r u l şi n u a n ţ a :

Donc on a l'air de vivre et de mirer la vie. Et d'être une eau docile ou le couchant s'enflamme Une eau candide où le matin se clarifie, Comme si l'Univers cessait au fil de l'âme.

Oui! c'est vrai que notre âme est pleine de reflets : Arbres, visages, ciels, maquillant sa surface, Et les astres qui sont comme des feux follets, Et tout ce que la vie a sa surface enchâsse.

(Urmare în n-rul viitor)

2 UNIVERSUL LITERAR 1 Octombrie 1938

І CRONICA L I T E R A R A de CONSTANTIN FANTANERU

EMIL BOTTA: Trântorul (Editura „Vremea", 1938)

P â n ă să d ă m de jus t i f i ca rea es te t ică a n u v e l e l o r d - lu i E m i l Bot ta , m ă r t u ­risim că a m a l u n e c a t î n t r u c â t v a d e s -o r i e n t a ţ i p r i n l ec tu ră , n e v r â n d să n e o p r i m la a spec te le ei acesori i , ca a b u n ­d e n ţ a l ex icu lu i , o r n a m e n t a ţ i a l i r ică a u n o r a d in fraze, d e x t e r i t a t e a compozi ­ţ ie i fan tez is te , e tc .

N u ex i s t ă nici u n fel de p r e o c u p a r e epică la au to r , nu-1 i n t e r e sează ve ros i ­m i l i t a t e a personagi i lo r , n u se î ng r i j e ş t e d e c a d r u l p las t ic şi ps ihologic ; d a r ace ­s t e e l e m e n t e r e p r e z i n t ă î n a r t a scr i su­lu i o rd inea , a r m o n i a , v i a ţ a r a ţ i o n a l ă şi e t ică, şi e le g a r a n t e a z ă ech i l ib ru l l ă u n ­t r ic al opere i . Nebenef i c i ind de nici u n u l d i n avan t ag i i l e poves t i r e i o r d o n a t e şi ca lme , d. E m i l B a t t a se h a z a r d e a z ă în t r ' o a p r i g ă ipos tază confesională , n ă d ă j ­d u i n d t o t u l n u m a i d e la o c r â n c e n ă s in­ce r i t a t e .

A l ă t u r â n d o ser ie de mic i f r a g m e n t e car i n i se p a r a con ţ ine s â m b u r e l e e s t e ­t ic a l căr ţ i i , v o m î n t o c m i o s t r a n i e a n -

Emil Botta

tologie, foa r t e ca rac te r i s t i că p e n t r u sen­s ib i l i t a tea scr i i to r i lor d e v â r s t a d- lu i Bot ta , ca r i îşi d a u o n e c r u ţ ă t o a r e s i l in ţă d e a se e x p r i m a cu or ice ch ip . A n t o l o ­gia, de e sen ţă exc lus iv l ir ică, ind ică r a ­zele g e n e r a t o a r e a l e î n t r e g e i căr ţ i , t ă l ­m ă c e ş t e c o n ţ i n u t u l e m o t i v d in t i t lu l „ T r â n t o r u l " , şi s e r v e ş t e ch i a r cu p r i s o ­s in ţă , ca m a t c ă d e î n ţ e l e g e r e a p e r s o n a ­l i tă ţ i i t î n ă r u l u i au to r . I n t r a t p res t ig ios î n l i t e r a t u r ă p r i n p o e m e l e d in „întune­catul Aprd", d. Emi l B o t t a a r e p o a t e cea m a i î n c ă p ă t o a r e capac i t a t e poe t ică d i n t r e confra ţ i i d-sale , a l că ro r suf le t a cunoscu t ne l in i ş tea , de so r i en t a r ea , t r i s ­t e ţ e a d e m o a r t e , s p a i m a n e c u p r i n d e r i i vieţ i i , cdauc i t a t ea e x p e r i e n ţ e l o r , s t e r i ­l i t a tea , e tc . e tc . !

JVoi oamenii rumegăm cenuşa vieţilor arse de mult, Noi oamenii suntem uşa pe unde pătrunde un groasnic tu­

mult".

sc r ie î n „întunecatul April". I n „Trân­torul" t r i s t e ţ e a s 'a l ă sa t m a i a fund, ca î n t r ' o m l a ş t i n ă a c a p a r a t o a r e , şi es te g r e u să m a i găs im, a l ă t u r i de ea, în to t v o l u m u l , o a l t ă r ea l i t a t e , m a i pozi t ivă , m a i p u r ă , cu r ă d ă c i n i to t a t â t de p r o ­funde în f i inţă . „ A m t â r â t an i î n t r eg i , ca o u rg ie , — se confesează e rou l " , — ca u n ca tac l i sm, o v i a ţ ă t e r fe l i t ă î n v i ­c i s i tud in i şi glod, o v i a ţ ă d e golan , p r e ­cară , obscură , b a r b a r ă . P e s t r ăz i r ă p -c iugease , p r i n spe lunc i şi cafene le u n d e , s p r e ziuă, băe ţ i i car i i d e r e t e c a u localul , îm i s p u n e a u p r i v i n d u - m i bo iu l p ă m â n ­tu lu i : „Neică , t e cunoş t i ca u n cal b r eaz d u p ă chip , c a r e a r e cu loa rea r ă n i l o r can ­g r e n a t e . Da, e l e sne de ghici t , j a l ea şi-a d e s e m n a t m e n d r e l e , d e m o r a l i z a r e a şi-a s ă p a t galer i i le , de s t i nu l ţ i se c i teş te ca 'n p a l m ă : t e m u n c e s c g â n d u r i foa r t e n e ­g r e " . Şi m ă sco teau a fa ră cu b in i şo ru l î n l ă u t a d i m i n e a ţ ă şi eu m ă î m p l e t i c e a m bea t , f r ac tu ra t , m ă r e z e m a m de uluci , a m e ţ i t d e t r i s t e ţ e " (Trântorul, pag . 104).

P r o p r i u zis, aces te r â n d u r i n u const i ­t u e o desc r ip ţ i e rea l i s tă a u n e i decăde r i t r upeş t i , ci ind ica ţ i i le epice a u o va loa ­r e meta for ică , c o n d e n s â n d t oa t ă „ c u m ­pl i ta t r i s t e ţ e " . A p r o p i a t ă cu s t a r e a t r i s ­teţ i i , e s te a l t a d e î n c r e m e n i r e , r u ş i n o a ­să p r i n l ipsa d e luc id i t a t e . „Şi voi cădea î n t r ' o a ca lmie în f i rcoşă toare , ine r t , s a r -băd , n e a t e n t şi v i a ţ a m e a va fi to rop i tă d e s o m n şi aşa de a s e m e n i m o r ţ i i încâ t , dacă m i s 'ar t ă ia b r a ţ u l d in r ădăc ină , n ' a r cu rge nic i u n s t r o p d e s â n g e . T o t u l

va p ie r i m i s t u i t de i n c e n d i u şi a m i n t i r i ­le înseşi , e v a n e s c e n t e şi pa le , m ă vo r p ă r ă s i şi ecoul va d ă i n u i s u r g h i n u i t p r i n v ă z d u h , c ă u t â n d o m e m o r i e u n d e să a n ­co reze" (Cel m a i t a r e , pag . 113).

C o m p l e c t ă m an to log ia cu a l t e câ t eva f r a g m e n t e tragice : „ P o r t o f igură m o ­hor î t ă , căl i tă la p a r a u n u i p e s i m i s m a-t roce şi b r a z d e l e d u r e r i i s 'au ciopli t aşa de a d â n c p e chip , că d u r e a z ă ch i a r şi d u p ă ce g â n d u r i l e î n d â r j i t e car i le n u ­t r e a u ,au d i s p ă r u t " , (pag. 119). „ I m b e ­cil u r suz , o m s i n g u r c u m nici p i e t r e l e şi l e m n e l e n u sun t , p r i zon ie r al p rop r i e i l i be r t ă ţ i , a l s te r i l i t ă ţ i i ta le , al l ipsei d e i u b i r e şi devo ţ iune , sufer i şi g e m i ca şi c u m toa t e dezamăg i r i l e şi f a l imen te l e şi nau f rag i i l e l u m i i s 'ar fi a c u m u l a t p e s t e c apu l tău . Ca şi c u m toa te e ro r i l e şi d e ­zas t r e l e a u fost t r e c u t e in con tu l t ă u " , (pag. 120). „ — F i u l m e u , d rag , n u p l e ­ca încă, a d a s t ă o s e c u n d ă să - ţ i î n d r e p t n o d u l de la c r a v a t ă " — „Nu, n u mă icu ţo , ră i i gea la ţ i , t ova răş i i r ă i îm i fac s e m ­n e " . Şi apoi : „ F i u l m e u d rag , în ţ ă n d ă r i şi sp in i o să se p re facă v i a ţ a t a " . — „Vai , vai , ce a d e v ă r ai ros t i t : v i a ţ a m e a n u - i decâ t o boa l ă î n d e l u n g a t ă , u n h a v u z d in ca r e ţ â ş n e ş t e m e r e u sânge le în t r â m b e , î n vâ lvă t ă i , p â n ă la cer. (pag. 121).

„ E r a i cu m u l t cel m a i r a t a t , cel ma i dec lasa t d i n t r e cava le r i i me i . A v e a i o f r u n t e a b r u p t ă şi amb i ţ i oa să de gen iu , d a r s u b ea se cu ibă r i se n o a p t e a deasă , l a t en t ă , implacab i l ă . U n cap t obă de l i­lieci, de gângăn i i , de t ă r î ţ e , şi f ă ră nici o ideie c lară . Şi v i a ţ a se n ă r u e ca o s che lă r i e ş u b r e d ă , ca u n m a l măc ina t , a tunc i când n u e s u s ţ i n u t ă d e nici o ide ie clară. . . A m iub i t î n t i ne tot ce e m ize r i e ,haos, p r e d a r e , m o a r t e şi m a r e a t a capac i t a t e d e a fi nenoroc i t . Eşt i o b e z n ă fet idă, nămoloasă , t i x i t ă de î n -doeli şi î n c a r e n u se p r e s i m t e nicio lu ­m i n ă , nicio p r o m i s i u n e de l u m i n ă , (pag.

_125).\ „ E r o u l r o m a n u l u i m e u se n u m e a B r u t u s . E r a u n d o m n i ş o r l a n g u r o s şi r a ­ta t , şi che l tu i t şi că ru ia v i sa rea îi r ăp i se or ice ind ic iu de ene rg ie , or ice f ă r â m ă d e v i t a l i t a t e .

Ii p l ăcea să t ân jească , să su sp ine şi deşi p u r t a u n n u m e a p r o a p e agres iv , u n n u m e b ă r b ă t e s c s u g e r â n d a f i rmaţ i i şi d o m i n a r e , n ' a făcut în t o a t ă l iv reasca lu i ca r ie ră , n ic i u n gest , nici u n p a s i m ­p e r a t i v şi decis . B r u t u s , dacă a r fi că­zu t în lo tu l u n u i a u t o r m a i d ibaciu , d e ­v e n e a p ic tor . Da. U n p ic to r al tăcer i lor , al ado rmi r i i , a l pu t r ez i r i l o r lente . . .

Avea lenea , p l ic t iseala , desgus tu l , d e -s a x ă r i l e m e l e şi t o tuş i e r a u n s t re in . . . .Bru tus î n d r ă s n e a to tuş i să t r ă iască : d a r o e x i s t e n ţ ă l a rva r ă , i nac tua l ă , opa­că, s c u t u r a r ă a r a r e o r i de ne l in i ş t i ful­g e r ă t o a r e , spasmod ice ca r e îl l ă sau m a i s t e rp , m a i anost , m a i dezolat . (T impu l cel m a i p r ie ln ic , pag . 151). î n c h i s î n in­d i f e r en ţ ă şi apa t i e ca î n t r ' u n cosciug, n u m ă i n t e r e s a n imic , n u a s p i r a m la n imic , n u d o r e a m n i m i c decâ t aces t n imic î n ­suşi . L in iş tea . Şi v i s a m u n a abs t r ac t ă , fă ră obiect şi f ă ră t e a m ă , o l in iş te ca re s e m ă n a cu moar tea . . . D o a r e u s u n t apa î n c r e m e n i t ă , b a l t a u n d e t o t u l s t a g n e a ­ză, u n d e şi P u t r e z i r e a cea cu rochi i m ă ­tăsoase , t ă c u t ă s'a op r i t d in m e r s u l ei, u n d e nici b r o a ş t e l e n u r e sp i r ă " . (Te r r a incogni ta pag . 163). „ S p l e n d o a r e a locu­r i lo r p e car i le v i z i t am n u - m i ogoia i n i -n i m a . „ D o a m n e " care ai p r e ş t i i n ţ a v i e ­ţ i lor noas t r e , m u r m u r a m , h a o s u l m e u c u m v a cu lmina . De ce m ă î n d u r i în u n i v e r s u l u n d e to tu l d e c u r g e d u p ă u n p l a n s a v a n t ? V ia ţ a l u m i i t a l e e u n or­g a n i s m d e o p e r f e c ţ i u n e in imi tab i l ă , o a r i tme t i că , o m a r e m a ş i n ă r i e cu mi i de r e sco r tu r i , d e p iu l i ţ e şi a n g r e n a j e . H a o ­sul m e u însă e imora l i t a t ea , s u d a l m a p e ca re o ad resez o rd ine i ta le , e s f idarea josnică , e a t e n t a t u l ca re - ţ i m a c u l e a z ă a u r o r a . Haosu l m e u n u r e spec t ă nici o lege : s u n t u n discipol a l î n t u n e r i c u l u i " ,

j (Te r r a incogni ta , pag . 187). ^ - ^ I n fa ţă cu u n m a t e r i a l d o c u m e n t a r

a t â t d e în t in s p e n t r u spa ţ i u l cronici i a t â t de în t ins , p e n t r u spa ţ iu l cronici i noas t r e , c r e d e m că n u m a i ex i s tă n e d u ­m e r i r e a s u p r a s u b s t a n ţ e i nuve l e lo r d-lui E m i l Bo t ta . Ele n u s u n t fanteziste, p e n ­t r u că n u ţ â ş n e s c d i n t r ' o no to r i e l ibe r ­t a t e a sp i r i tu lu i , n u s u n t u n joc, u n r ă s ­făţ al r ever ie i , o t r a n s f i g u r a r e . In e le n u se depăşeş t e n imic , în p r i m u l r â n d d u ­

r e r e a n u se depăşeş te . D i m p o t r i v ă s i n ­g u r a r e a l i t a t e sp i r i t ua l ă e s t e ea, c u m ­pl i tă , demon ică ! Va loa rea proze i ace ­s te ia ca re p o r n e ş t e de la P o e , şi a j u n g e la noi p r i n Baco v ia (Bucăţi de noapte) şi Ion Vinea (Paradisul Suspinelor), r ă ­m â n e î n d ă r ă t n i c confesională , deoseb in -du-se de m o d e l e l e p r o p u s e tocmai p r i n ceeace a u t o r u l se t â n g u e că îl t u r m e n ­ta : s t e r i l i t a tea , l ipsa d e I u b i r e şi d e ­v o ţ i u n e , l ipsa o rd ine i şi a ide i lo r c la re . F r a z e l e lui P o e au î n s t r u c t u r a lor poe­t ică o e x t r a o r d i n a r ă p u t e r e de d r a g o s t e şi con templa ţ i e . As t fe l se exp l ică î n t o c ­m i r e a lor per iodică , ma je s tuoasă , clasi­că : „Or, p e r h a p s , I c a n n o t now b r i n g

I t hèse po in t s to m i n d , because , in t r u t h , 4 h e c h a r a c t e r of m y be loved , h e r r a r e

l e a rn ing , h e r s i n g u l a r y e t p lac id cas te of b e a u t y , a n d t h e t h r i l l i ng a n d e n t r a -l ing é loquence of h e r low mus ica l l a n -guage , m a d e t h i e r w a y i n t o m y h e a r t b y paces so s t ead i ly a n d s t ea l t h i l y p r o ­gres ive , t h a t t h e y h a v e b e e n u n n o t i c e d a n d u n k n o w n " . (Ligeia) . P r o z a d- lu i Ion Vinea cunoaş t e aceeaş p l a s m ă de v e n e ­r a ţ i e l i r ică, şi d e aceea p ropoz i ţ iun i l e d-sa le s u n t ca lme, m ă t ă s o a s e , t r ă i n d în f iecare a p a r t e , u n c o n ţ i n u t poe t ic p r o ­fund .

In deso rd inea lor fantas t ică , p o e m e l e în p r o z ă a le d- lui Bacovia , se î ncheagă to tuş i p r i n t r ' o m u z i c a l i t a t e s ta to rn ică , ce le dă l i be r t a t e şi ech i l ib ru . N i m i c m a i t u r b u r e decâ t s b a t e r e a d- lu i B o t t a în compozi ţ i i le d-sa le . C r e d i n ţ a noas t r ă es te că, d e a b e a d e a c u m încolo, pe s t e molozu l de t r i s t e ţ e al m ă r t u r i s i r i l o r , va î n c e p e să cons t ru iască b la j in , concre t i ­z â n d ha luc ina ţ i i l e v isăr i i , — r e g i n a Mab , insu la Naxos , d o a m n a Shore , Vever i ţ a , t e r r a incogni ta , — h r ă n i n d u - l e cu s u b ­s t a n ţ a pozi t ivă şi e t e r n ă a suf le tu lu i , iu­b i rea , devo ţ iunea , c la r i t a tea . I n pag in i l e de u n d e a m e x t r a s e x e m p l e l e t r ag ice a le a le desnăde jd ie i , î n t â l n i m , p e ici pe colo, dovezi a le depăş i r i i p r i n b u c u r i e , c o n c l u d e n t e a s u p r a a l t e i o r i e n t ă r i î n c rea ţ i a a u t o r u l u i . „ A m goni t l una tec i , o g o a n ă fă ră capă t şi fă ră ţe l , a m viz i ta t ţ i n u t u r i feer ice cu r â u r i car i se p r o s t e r ­n a u ce r ş ind î n d u r a r e a m u n ţ i l o r şi a ce­ru lu i , r eg iun i sp r e care , p â n ă a tunc i , e-m i g r a s e m d o a r î n v ise le m e l e n a i v e şi u r i aşe . T r e c e a m h a i hu i , v â j â i n d ca u n ciclon pe şosele, d ă d e a m i a m a p r i n s a ­te le p r i z ă r i t e î n v ă g ă u n i şi p e b ă r ă g a ­n u r i şi r â d e a m , r â d e a m cupr inş i de f lă­căr i , de pan ică ; or ice poznă , or ice f leac e r a u suf ic iente ca să n e p r o v o a c e u n r â s e x t r a v a g a n t , fă ră s tav i lă . (Trânto­rul, 99).

D u p ă c u m s ingu r prec izează , î n t r ' u n loc u n d e p ă d u r e a îl pof teş te „să- i u r c e t r ep te l e , să- i t r e a c ă p r a g u r i l e , să- i g u ­s te d u l c e a ţ a i n t e r ioa re lo r t a n d r e , a că­m ă r i l o r ei r ă s f ă ţ a t e " , — d. E m i l Bo t t a es te „ u n oaspe t â n ă r " . C r e d e m că acest oaspe t â n ă r al l i t e r a tu r i i , v a con t r ibu i la î m p o d o b i r e a b a n c h e t u l u i , p r i n da­r u r i p e c a r e le b ă n u i m m a r i d u p ă scr isu l f r ă m â n t a t de astăzi .

R O N I C A MĂRUNTA

Un volum de poezii de Torna Vlädescu

p a r t e t u i n d ca r e

Tot ce d. Torna Vlădescu a p u b l i ­ca t p â n ă a c u m , cu p r i v i r e la Poesie, în r ev i s t a noas t r ă , — „Poesia dome­niu exclusiv", „In­accesibilul artei", „Poesia şi spaţiul burghez", f o r m e a ­ză n u m a i p r i m a

a u n u i s t u d i u m a i vas t , cons t i -p r e f a ţ a u n u i v o l u m d e poeme , p e

d. Torna Vlădescu le m ă r t u r i s e ş t e

ab ia a c u m . S u n t a p r o a p e cincizeci de poeme , din

ca r e a u t o r u l , se ş t ie , n u a pub l i ca t nici­oda tă , n imic . D a r s ec r e tu l a fost ţ i nu t a t â t de s t r â n s , î ncâ t n ic i cei m a i ap ro ­p ia ţ i p r i e t e n i n ' a u ş t i u t p â n ă azi de exis­t e n ţ a aces tor v e r s u r i .

E l e v o r a p ă r e a însă . î m p r e u n ă cu stu­d iu l d e s p r e poésie , ch ia r în aceas tă t o a m n ă , la u n a d in m a r i l e e d i t u r i din Capi ta lă .

V o l u m u l p o e t u l u i Torna Vlădescu , va fi, f ă ră îndoia lă , m a r e a s u r p r i z ă a sezo­n u l u i l i t e r a r ce începe .

H O R T E N S I A P A P A D A T - B E N G E S C U G A Z E T A B A S A R A B I E I

A l ă t u r i de cei m a i m a r i sc r i i to r i con­t e m p o r a n i , d-na H o r t e n s i a P a p a d a t - B e n -gescu es te r o m a n c i e r a ca re sus ţ ine p r e s ­t ig iu l l i t e r a t u r i i r o m â n e ş t i c o n t e m p o ­r a n e . Sc r i su l d-sale es te ana l i t ic , dens , lucid, p l in d e obse rva ţ i i j u s t e , de dis­c r i m i n ă r i in teUgen te . Soc ie t a t ea r o m â ­nească m o d e r n ă , î n s t r u c t u r a ei n e r v o a ­să, p ă t i m a ş ă d u p ă confor tu l cu l tu r i i şi al civil izaţiei , se află a t e n t c e r ce t a t ă şi d i agnos t i ca tă î n ope re l e d -ne i H o r t e n -s i a -Papada t -Bengescu .

In c u r â n d v a a p ă r e a „ R ă d ă c i n i " , r o ­m a n u l u l t i m al au toa re i , ca re va fi o l u c r a r e d e m a t u r i t a t e c r ea toa re .

a p u b l i c a t n u d e m u l t o notă , în care a t aca a r t i co lu l d- lui L a u r e n ţ i u Fulga , d e s p r e „Ch i ş inău" , a p ă r u t î n pagin i le r ev i s t e i n o a s t r e . A u t o r u l a r t i co lu lu i era acuza t că a f ăcu t „o o fensa toa re p r ezen ­t a r e a Cap i t a l e i B a s a r a b i e i " . I n m ă ­s u r a în ca r e î n v i n u i r e a n e p r i v e ş t e şi p e noi, r ă s p u n d e m că n ' a m a v u t p e n t r u ce să n e î n d o i m de b u n a c r e d i n ţ ă a d-lui L. Fu lga , c a r e a scr is aşa c u m a văzut o raşu l . D e a l t m i n t e r i , cea m a i ser ioasă a p ă r a r e a „Cap i t a l e i Basa r ab i e i " , a r fi u n a l t r e p o r t a j , î n t o c m i t de a u t o r u l n o ­t i ţe i cu p r ic ina .

„Vin apele" de Q. Bănea P u ţ i n i sc r i i to r i au a v u t p u t i n ţ a să se

l anseze cu o ca r t e , ca d. G. Bănea , a u ­

t o r u l v o l u m u l u i „Z i l e de L a z a r e t " , t i ­p ă r i t de „ F u n d a ţ i a p e n t r u l i t e r a t u r ă şi

F L O A R E A M A R Ă , POEME D E EMIL VORA.

h'.S fa - r- '" A p ă r u t ă de c u r â n d , ca r t ea d-lui E m i l

Vora , c u p r i n d e v e r s u r i corec te şi c u r g ă ­toa re , m ă r t u r i s i n d u n crez de a r t ă va ­l ab i l şi î n d e a j u n s d e c o n t u r a t p e n t r u a r e ţ i n e a t e n ţ i a pub l i cu lu i i ub i to r de s t i ­h u r i f rumoase . In cele p e s t e 100 pag in i a l e v o l u m u l u i t i pă r i t cu îngr i j i r e , d. V o r a gă se ş t e e x p r e s i u n i fer ic i te , ima­g in i s imp le , a t r ă g ă t o a r e p r i n n o u t a t e :

Versurile mele, asemenea locuinţelor tăcute,

Sunt acolo unde au rămas primăverile trecute.

Singur am călătorit ca păsările rănite, Am cules obrazul cerului, din ape

ruginite. Singur pe creanga sufletului meu, Acelaş, totdeauna eu.

In ciclul „ I coane d i n cop i l ă r i e " con­fes iunea , î n t r ' o vers i f ica ţ ie l iberă , m u ­zicală, cu t o tu l po t r i v i t ă fondulu i , evo­că a v â n t u r i l e na ive i v â r s t e d in tâ i , p e t r e ­cu tă l a ţ a r ă în ţ i n u t u l M e h e d i n ţ i l o r :

Eu eram pe atunci Căpitan de haiduci ; Impuşcam toţi sfinţii Şi stăpâniam tot satul Cu praştia cu piatra. Pe Motru duceam lupte grele.

U n v e r s ca re r e v i n e deseor i în vo lu ­m u l „ F l o a r e a m a r ă " , c u p r i n d e o du io ­ş ie apa r t e , c a r e îl ca rac te r i zează p e a u ­t o r ca sens ib i l i t a te :

Nu ştiam dece apele Motrului Sunt mai sfinte ca revărsările Nilului.

(pag. 44).

C o n t i n u a r e a aces te i p ropoz i ţ i i poe t ice e u n i n t e r e s a n t e x e m p l u d e v i r t u ţ i l e ex­p r e s ive a le u n u i t a l e n t r o b u s t î n fo rma­ţ ie s p r e r ea l i ză r i s i gu re .

P o e m a Opriri (pag. 63) c u p r i n d e a d ­m i r a b i l e i m a g i n i ce se i m p r i m ă în m e ­m o r i e .

In g e n e r a l p o e m e l e d-lui E m i l Vora r e d a u s e n t i m e n t e ca r e i n sp i r ă respect , emoţ i i de l ica te , î n t r ' o fo rmă aleasa, l ip ­s i tă de con to r s iun i inu t i l e .

In f luen ţe , ca aceea d i n Virg i l C a -r ianopol , u şo r viz ibi lă d e a l u n g u l aces to r pagin i , a s imi l ându- se t r e p t a t în p r o p r i a s u b s t a n ţ ă poet ică , v o r face v i i toa re le r i p r o d u c ţ i i m u l t m a i d u r a b i l e şi a u t e n t i c -i n t e r e s a n t e .

a r t ă „Rege l e Caro l H " . Cr i t ica a fost u n a n i m ă în a r e c u n o a ş t e t a l e n t u l şi sens ib i l i t a t ea r a r ă a va lo rosu lu i proza­tor . D u p ă „Zi le d e L a z a r e t " , c i t i tor i i au î n t â l n i t însă scr i su l d-lui G. B a n e a în pag in i l e r ev i s t e i n o a s t r e , u n d e au apă­r u t n u m e r o a s e n u v e l e .

L a î n c e p u t u l a c t u a l u l u i sezon l i te rar o m a r e e d i t u r ă b u c u r e ş t e a n ă v a t ipări o n o u ă c a r t e a d - lu i Banea . Va fi un v o l u m u n i t a r şi se v a i n t i t u l a „Vin a-pe le" , c o n ţ i n â n d u n m a t e r i a l l i t e ra r p l in cu o v i a ţ ă l u m i n o a s ă , cap t ivantă , d in D o b r o g e a de azi, şi d in j u r u l Du­nă r i i .

ANTOLOGIA S C R I S U L U I BUCOVI­N E A N pANALA UNIRE.

I n e d i t u r a Mi t ropo l i t u l S i l v e s t r u din C e r n ă u ţ i , d. prof. L o g h i n a t i pă r i t re­cen t o i n t e r e s a n t ă Antologie a Scrisului Bucovinean, în două v o l u m e , p r i m u l cu­p r i n z â n d poesia, al doi lea proza. Socie­t a t e a p e n t r u cu l tu ră , d in in i ţ i a t iva că­re ia a a p ă r u t aceas tă va lo roasă operă, m e r i t ă t oa t e l aude l e , deoa rece scrisul r o m â n e s c p â n ă la u n i r e a fost o preţ i­oasă h r a n ă suf le tească şi a r m ă de a-p ă r a r e a gene ra ţ i i l o r d e d i n a i n t e de r ăzbo iu l î n t r eg i r i i .

V I A Ţ Ă FRÄNTÄ

r o m a n u l d r iu i P e t r u Şe rbănescu , a-p ă r u t în e d i t u r a „ C u l t u r a popo ru lu i " , e o ca r t e b u n ă ca r e a o b ţ i n u t sufragiile f avorab i l e a le cr i t icei . Ci t i to r i i noştri, ca r i au î n t â l n i t aces t n u m e şi î n pagi­ni le U n i v e r s u l u i l i t e ra r , îl pot cunoaşte astfel m a i dep l in decâ t d i n t r ' o simplă nuve lă .

POESIILE

lu i Eminescu, c o m e n t a t e de d. G. Că-l inescu, vo r a p a r e t o a m n a aceas ta în e-d i t u r a „C io rne i " .

„ P U R G A T O R I U L "

r o m a n u l d- lu i C o r n e l i u Moldovanu, va a p a r e t o a m n a aceas ta , î n t r ' o nouă edi ţ ie , în e d i t u r a Ciornei .

D. JUL. GIURGEA

e m i n e n t u l t r a d u c ă t o r , a r e s u b tipar în e d i t u r a „ C i o r n e i " u r m ă t o a r e l e opere, da to r i t e u n o r sc r i i to r i englez i d e întâia m ă r i m e :

Tenebre, de J o h n G a l s w o r t h y , Babitt, d e S inc l a i r L e w i s şi Hanul lui A l lmayer de J o s e p h Con­

rad .

ACEEAŞI

e d i t u r ă a n u n ţ ă r o m a n u l „Uz ina" al o-r i g i n a l u l u i sc r i i to r G e o r g e M. Zamfi­rescu .

ALTE TRADUCERI

în aceeaş ed i tu ră , se a n u n ţ ă : Königsmark, de P i e r r e Benoi t , Sparkenbroke, de Ch. Morgan , trad.

d e A n a Moissi , Două sau trei graţii de Aldous Hux­

ley, Talleyrand, de Duff Cooper şi Regele Romei , de A u b r y .

1 Octombrie 1938 UNIVERSUL LITERAR

DINTR'UN CARNET

ÎNTR'O SEARA P L O I O A S A Şi de zece or i a ropă i t în c u r s u l zi­

lei. Nici n u p u t e a i b ă g a de s e a m ă c a r e no r se s c u t u r ă . Că l ă to r eau , în g r u p u r i mar i , greoi . P r i n t r e ei r ă m â n e a u c â m ­p u r i va s t e de cer a l b a s t r u , când în t r ' o p a r t e , când î n t r ' a l t a . Geograf ia văz­d u h u l u i se s c h i m b a n e î n t r e r u p t . S e ­n i n u l lui c a r e l u m i n a , c'o clipă îna in t e , soare le , şi dogorea ca d in uşa c u p t o ­ru lu i a r s p e n t r u p â n e , e ra a c u m u n

c o n t i n e n t î n t u n e c a t , cu m u n ţ i , cu m o n ­ştr i , cu vă i şi dea lu r i m i şcă toa r e . U n e ­ori su l i ţ e l e soare lu i s t r ă p u n g e a u p â n z a ploii, şi p icur i i m a r i l u m i n a u ca n i ş te n e s t i m a t e g re le .

C â n d p loua cu s o a r e se s p u n e a p e la noi că-şi b a t e d r a c u l nevas t a .

î n t â i u l ropo t r id ică n o u r a ş i d e praf în cu r t e , m a i a les p e u l i ţă , u n d e sece ta î n d e l u n g a t ă îl a d u s e în n ă m e ţ i de p u l b e r e f ină. Ţ i n u ab ia câ t eva m i n u t e . D a r al doilea, m a i des, m a i î n d e l u n g a t , u m p l u c u r t e a cu b ă l t u ţ e , ce se z v â n -t a r ă r e p e d e , câ t ce eşi d in nor i , m a i t î n ă r şi m a i în f lăcăra t , soare le . De-aici încolo p loa ia se descă rca în r ă s ­t i m p u r i adese . C â n d b ă t e a soa re l e p u ­t e a m u r m ă r i p â n ă în înă l ţ imi , s u b t d u n g a n e a g r ă a nor i lor , sfor i le de s t i ­clă, ce se z b ă t e a u oblic, vâ j e ind în v ă z d u h .

To tuş i , a e r u l n u se răcorea . O că l ­d u r ă moleş i toa re , cu o leacă de m i r o s de glod, de cloceală, se î nă l ţ a d in p ă ­m â n t u l a r s a t â t a v r e m e de secetă .

N u ad ia nici o b o a r e . P o m i i d in g r ă ­d ină s t ă t e a u nec l in t i ţ i î n ploaie, ca şi când .ar fi vo i t să n u p i a r d ă nici u n p icur . C â n d ţ â ş n e a în lumin i ş , soare le , f runze le lor s t r ă l u c e a u me ta l i c , p r o a s ­pe te în v e r d e a ţ ă .

D e câ t e ori r ă m â n e a soare le gol, ci­r ip i tu l p l i n de s fadă al v răb i i lo r , se a-p r i n d e a în s t r a ş i na g a r d u l u i . Gă in i l e mo ţă i t e î n c e p e a u să r âcâ ie p r i n cu r t e , da r r e p e d e e r a u a l u n g a t e de o n o u ă descă rca re de a l ice de st iclă.

Abia d u p ă a şasea ropă i a l ă î n c e p u r ă să c â n t e p â r a e l e , p r i n ş a n ţ u r i l e ul i ţ i i . Acum, s p r e sea ră , l u m i n i ş u r i l e de s en in e r a u tot m a i p u ţ i n e , nor i i c u p r i n d e a u tot ma i m u l t v ă z d u h u l , in î m p ă r ă ţ i a lor. N u m a i c ă l ă t o r e a u în cete , n u m a i e r au aşa de groş i şi g re i . T r u p u r i l e monş t r i l o r se d e s l â n a r ă să î m p â n z e a s c ă un i fo rm î n t r e g ceru l .

O d a t ă cu î n s e r a r e a s t ă p â n i a lor e ra depl ină . P l o u a a c u m s u b ţ i r e şi des .

— L a s ' că- i b ine , zise r u d e n i a m e a I lar ie , ş ezând în p r i d v o r l â n g ă m i n e . Mă t e m e a m să n u r ă m â n e m n u m a i cu ropă i tu r i l e de pes t e zi. Aşa, c u m s'a po rn i t a c u m , o să ţ i n ă p â n ă m â n e că-t r ă amiaz i . Ce-o să m a i bea p ă m â n t u l în n o a p t e a asta , b ă d i ţ ă Vas i le ! D a r p e t r e c a n i a lui e l in iş t i tă şi ta in ică , n u ca a o a m e n i l o r !

P â n ă a c u m I l a r i e m e ş t e r i s u b t şo­pron. A d r e s n i ş te furci , n i ş t e g r e b l e . D u p ă p loa ia as ta se g â n d e a să d u c ă cosaşi i n luncă .

A b i a n e - a p u c a r ă m d e poves te , c â n d p o r t i ţ a se deschise şi i n t r ă o matahală ascunsă s u b t o fa ţă d e m a s ă v ă r g a t ă cu v â n ă t .

S e a p r o p i a d e p r i d v o r l u n e c â n d p r i n t ină . ' T r e b u i a să fie c ineva cunoscu t ; câne le de s u b t g a r d î n t i n se c a p u l şi r ă m a s e l in iş t i t .

C â n d puse p ic io ru l pe î n t â i a t r e a p t ă a p r i d v o r u l u i , — u n pic ior sub ţ i r e , s lab , v ine ţ iu , ca re se v e d e a p â n ă la g e ­n u n c h e , c u m îşi suf lecase f emeia poa ­lele, — îşi l uă m ă s ă r i ţ a d e p e cap, şi n e d ă d u b u n ă seara .

E r a vec ina Bologaie , p e ca re 'mi p ă ­r e a că tot b ă t r â n ă a m a p u c a t ' o şi in copi lăr ia m e a . F a ţ a ei veche , cu z b â r ­cit u r i de l e m n , p ă r e a g rozav de u imi t ă , iar ochii spe r i a ţ i p r i v e a u ficşi.

F ă c u o m i ş c a r e cu m â n a d r e a p t ă ca şi c â n d a r a r ă t a că a p o r n i t ceva d e jos în sus .

— C u m ? A m u r i t ? î n t r e b ă I la r ie . — G a t a ! — S ă r a c u l O n u ţ ! B i n e că l 'a odih­

n i t D u m n e z e u ! Ş t i a m că m o r t u l a fost b ă r b a t u l B o -

logoaiei. Şi m a i ş t i a m că, de an i d e zile, zace nepu t inc ios p e s c â n d u r i l e p a t u l u i , p a r a l i z a t în t r u p u l j u m ă t a t e .

— G a t a ! zise d in n o u b ă t r â n a şi şezu, n e î m b i a t ă , pe -o lav i ţă . In o rb i t e l e adânc i , în j u r u l ochi lor mici , s t r ânş i , se a d u n a r ă l ac r imi . G u r a - i e r a căzu tă î n l ă u n t r u , b a r b a a scu ţ i t ă i se r id icase m a i m u l t ca de obiceiu, s p r e nas .

Tăcea şi c l ă t ina a p a g u b ă d in c a p u l î m b r o b o d i t cu o n ă f r a m ă veche , fă ră cu loare . De s u b t n ă f r a m ă , p e la u rech i , i se v e d e a p ă r u l a lb , încâlc i t .

— D e - a c u m ce m ă fac eu s ingură , vec ine I la r ie , i sbucn i d e - o d a t ă g l a su l ei hodorog i t , oda t ă cu p l ânsu l .

I l a r i e n u r ă s p u n s e . Se u i t a în p ă ­m â n t . Tăcu i şi eu, î n v r e m e ce b ă t r â n a p l ângea , s g u d u i n d u - s e , p e lav i ţă .

N u ş t iu p e n t r u ce, p l â n s u l e i îm i p ă r u nef i resc şi m ă i m p r e s i o n a n e p l ă ­cut , î m i z iceam că e u n fel de p ro fa ­n a r e a n a t u r i i . P e n t r u ce să m a i p l âng i d u p ' u n m o r t t r e c u t de optzeci de ani , când şi t u eşt i de m u l t cu u n p ic ior î n g r o a p ă ?

I l a r i e îşi r id ica , cu pauze , capu l dela p ă m â n t .

—• P ă i , s i n g u r ă n u r ă m â i , m ă t u ş ă ! Ai p a t r u feciori şi do i sprezece nepo ţ i şi n e p o a t e . Ai şi s t r ă n e p o ţ i ! C u m să r ă m â i s i n g u r ă ?

— B a r ă m â i u , vec ine I l a r ie . M 'a l ă ­sa t aici şi s'a d u s !

A c u m ea a r ă t a cu m â n a d r e a p t ă s p r e c imit i r , ca şi c â n d O n u ţ a r fi d e - a c u m acolo.

Şi ia r î n c e p u să c â r ţ ă e p l â n s u l ei, ca u n gân j vech iu , de la o p o a r t ă pă r ă s i t ă .

— N u r ă m â i s i n g u r ă . N u r ă m â i fă ră a ju tor . Fec io ru l d u m i t a l e Ion, şi n e p o ­ţii ce locuesc cu d u m n e a t a , î ţ i a u de gr i je ca şi p â n ' a c u m . P e O n u ţ să-1 i e r t e D u m n e z e u , d a r d e şase ani , de când a ologit , ce a ju to r ţ i - a m a i p u ­t u t fi ?

— Mă s i m ţ e a m cu om la casă. A c u m , ga t a ! S'a dus . D e ce n u m'a l u a t şi p e m i n e cu el ?

Şi ea îşi î ndesă în ochi u n colţ de n ă f r a m ă .

O v r e m e fu l in iş te în p r i d v o r . P loa ia , în p â n z ă deasă , vâ jâ ia înce t . S t r a ş i n e l e c â n t a u p e g l a su r i m u l t e . I n b u c ă t ă r i a de va ră , l imbi de f lăcăr i roşii î nc in ­geau c e a u n u l de fun ing ine , în ca re f ie rbea m ă m ă l i g a au r i e . N o r a lu i I l a r i e , A n a , d e r e t e c a în j u r u l oalelor . U n e o r i f lăcăr i le de a r a m ă îi l u m i n a u fa ţa p â r ­l i tă d e soare , şi ochii negr i , car i p r i ­v e a u ser ioşi la l u c r u l ce-1 făcea. E r a s u b ţ i r e , şi î n t r e f lăcăr i p ă r e a şi m a i î na l t ă de c u m era . D i n p r i d v o r se v e ­dea b i n e în b u c ă t ă r i a de va ră . D a r d e -acolo, — p e ploaie , A n a n u p u t u afla ves tea ce ne -o a d u s e Bologoaie .

I l a r i e r u p s e t ă c e r e a :

SPOVEDANIE — Lectura pentru Toifa

Crezut-am mult Prea Bunule 'n risipa de linii calde tremurând în mers, când inima se 'ntrece cu aripa şi urcă 'nfiorată lângă vers .

Ţărâna Doamne, albă şi f ierbinte — de-o dibuiam sărmană prin rugini, mă împărţeam în gânduri şi'n cuvinte , sări dăruesc podoabe de lumini .

Şi 'ntotdeauna din sclipiri şi fum mi-am făurit Părinte, fără ştire — icoane pentru ochi şi pentru scrum, sub încetate zodii de iubire.

I n t r ' u n a amăgit de forme seci, iată-mă spre marea Ta lumină, cu sufletul şi visuri le reci — să mă frământ în lut, pentru hodină.

•— Să s p u n e m , m ă t u ş o , D u m n e z e u să-1 i e r t e şi să-1 hod inească ! O m a fost el oda t ă ! De c â n d a ologit n ' a m a i fost de nici u n folos. Ci n u m a i sp r e g r e u ­t a t e , şi d u m n i t a l e , şi ce lor la l ţ i .

P ă r u că-i t r e ce d e - o d a t ă s u p ă r a r e a , se mi şcă p e scaun , şi zise :

— N u se p u t e a nici î n t o a r c e în p a t ! — Ei, vezi ! — P e m â i n i îl p u r t a u fec iorul şi n e ­

poţ i i . — Ce să faci ! C a n o n p e capu l c r e ş ­

t in i lo r ! — D a ' d e m â n c a t , m ă m u l i c a mea ,

câ t cinci . A m u r i t cu g u r a înc le ia tă ca u n copil. Nici n u ş t iu să-1 fi d u r u t v r e ' o d a t ă u n d in te .

— P o a t e de-ace ia l -au n ă p ă d i t t o a t e su fe r in ţ e l e la s fâ rş i tu l vie ţ i i . Căci, d e i znovul lui , n i m e n u scapă în l u m e !

B ă t r â n a se ap lecă s p r e I la r ie şi zise reped.e :

— Ce canon, v e c i n e ? Că n u avea nici o d u r e r e , şi t oa t ă z iua e r a cu p ipa ' n g u r ă ; şi c â n d v e n e a popa să-1 s p o ­vedească , t o t la şase s ă p t ă m â n i , îl afla co lbă ind . L - a şi î n f r u n t a t pă r i n t e l e , m a i de m u l t e ori . Şi se t e m e a d e m o a r t e ! N u voia să p lece încă !

— Ei, vezi ! N u s'a d u s de voe b u n ă , c u m ţ i s'a p ă r u t d u m i t a l e . A m u r i t g r e u ?

Ochi i vec ine i i a r se u m p l u r ă de la­c r imi :

— Da de u n d e ? A b e a a m a juns să- i a p r i n d l u m â n a r e a . Şi-a î n to r s o d a t ă o-chii p e s t e cap, şi i-a căzut p ipa d in gură . . . Vai de m i n e şi de m i n e , ce-o să m ă fac io d e - a c u m s i n g u r ă ?

E a se boci o v r e m e , apoi îşi ş t e r s e ochii şi se r id ică :

— T e - a m ruga , vec ine I la r ie , să vi i şi d u m n e a t a la p r i vegh iu . De -aceea a m ven i t . A m m a i c h e m a t v r ' o câ ţ iva vec in i . P r i v e g h i u l m a r e îl f acem m â i n e n o a p t e . A c u m , p e p loa ia asta , u n d e să m a i u m b l u ? Şi c u m e noap te , nici la c lopo ta ru l n ' a m m a i m e r s , că n o a p t e a

TEODOR SCARLAT

n u se t r a g c lopotele . S e v a t r a g e d i m i ­n e a ţ ă .

Se î nvă lu i iarăş i , cu cap cu tot , în m ă s ă r i ţ a u d ă şi-şi suf lecă poa le le . D e p e t r e p t e se m a i opr i odată , î n t o r c â n d capu l s p r e noi.. .

— D a c ' a r face b i n e să v ină şi d o m ­n u l ! U n p a h a r d e v i n b u n , a v e m .

— Voiu v e n i şi eu m ă t u ş ă , la o p r i ­v e g h e r e d e creş t in .

— M u l ţ u m i m d u m n i t a l e , oftă ea şi i n t r ă in ploaie , g r i j i nd să n u l u n e c e p r i n t i na cur ţ i i .

•— B i n e că l-a a d u n a t D u m n e z e u , zise I la r ie , r i d i c â n d u - s e şi f ăcându- ş i s e m n u l cruci i . Apoi , d u p ă ce şezu d in nou, a d a u s e :

— E r a u n canon g r e u p e bie ţ i i c r e ş ­t in i . Nevas t a , A n a , ap r in se l a m p a în t i ndă , a t â r n a t ă î n g r i n d ă d e a s u p r a m e ­sei p ă t r a t e :

— Să pof t i ţ i la c ină ! zise ea a p ă ­r â n d o cl ipă în uşa t inzi i .

A u z i n d ves tea , n e v a s t a trasări d in u -m e r i , apoi z ise l in i ş t i t ă :

— D u m n e z e u să-1 i e r t e şi să-1 h o d i ­nească . S'a mi los t iv i t de el şi d e to ţ i .

In cu r su l cinii, cu cât t r e c e a v r e m e a îmi p ă r e a to t m a i r ă u că a m făgădu i t să m e r g şi eu la p r i v e g h i u . Ma i b u c u r o s m 'ăş i fi l ung i t în p a t u l m e u , să ascul t , cu f e r ea s t r a deschisă , c u m plouă , c u m c â n t ă s t r a ş ine le . S i m ţ e a m că a m eu în­s u m i n e v o e de od ihnă . Şi -mi î n t ă r e a m h o t ă r â r e a n o u ă ce e r a m p e cale să mi -o iau, p e os t enea la t r u p u l u i .

D a r , adânc în suflet , s i m ţ e a m că n u as ta e ra p r ic ina , ci r e p u l s i u n e a ins t inc ­t i v ă de a m ă ap rop i a de u n m o r t . R a r m e r g e a m la î n m o r m â n t ă r i , şi m ă ţ i ­n e a m to t p e la coada convoiu lu i . A c u m însuş i g â n d u l că u n m o r t e ra aici în vec in i ,şi încă neaşeza t în sicr iu, m ă tu lbura . . . O a r e c u m a m a juns să - i făgă-duesc vec ine i ?

C â n d I l a r i e se gă t ea d e po rn i t , înce­pu i să d a u taga , a r ă t â n d u r i cât s u n t de os ten i t .

— D a r n u v a t r e b u i să s ta i p r e a m u l t , b ă d i ţ ă Vasi l ie . Iacă, p r e ţ de-o j u m ă t a t e d e ceas. N u se p o a t e să n u vi i d u p ă ce i-ai f ăgădu i t vec ine i .

Aşa e ra ! N i m e n u m ' a silit. B a şi Bologoaia n u c redea că voiu ven i , al t ­fel m ' a r fi c h e m a t oda t ă cu I la r ie .

— S tă i o leacă. Noi .ceilal ţ i , v o m r ă ­m â n e m a i m u l t .

L a vecini , î n t indă , ş edeau în j u r u l mese i v r ' o şase b ă r b a ţ i . L a m p a a r d e a cu f lacără mică , a t â r n a t ă în g r i n d ă . P e m a s ă o cană cu v in şi p ă h ă r e l e . î n t r ' u n colţ o p e r e c h e de c ă r ţ i de joc, m u r d a r e , vechi . I n c a m e r ă mi ros g r e u de fum, de t u t u n t a r e . U n i i t r ă g e a u din p ipe scu r t e , roşii , a l ţ i i d in ţ igă r i g roase .

Toţ i s e r i d i ca ră când a m i n t r a t . — D u m n e z e u să-1 i e r t e şi să-1 od ih ­

nească ! — Să-1 i e r t e D u m n e z e u , r ă s p u n s e r ă

în cor g l a su r i g roase . In odaia d in n a i n t e s e vedea , p r i n

uşa deschisă , m o r t u l î n t in s p e lav i ţă , a-coper i t cu p â n z ă n o u ă de la cap p â n ă la p ic ioare . L a căpă tâ i , r ă suc i t ă covrig , a r d e a l u m i n i ţ a de ceară . Oda ia e r a p u s ­t ie .

Mi-a t r e b u i t o s fo r ţ a r e să i n t r u d u p ă I l a r ie . Se s i m ţ e a aici şi fum de t â m â e . S u b t p â n z ă se des luşea o f o r m ă n u p r e a l ungă . ^ I

I l a r i e se u i t a în t ins . N u ş t iu dacă n u s p u n e a o r u g ă c i u n e . Mie -mi p ă r e a că şi s imt u n m i r o s s t r an iu , p a r ' c ă a n u m e a-cela de ca re m ă t e m e a m .

R e p e d e se ivi Bologoaie cu u n bl id i -şe l d e p ă m â n t p l in cu j a r , şi p r e s e r ă d e - a s u p r a t ă m â e . S e a p r o p i e de m o r t şi-l descoper i p â n ă la p iep t , to t of tând, b ă t â n d la cruci , şi s i l indu-se să p l ângă .

— Iacă tă-1 c u m s'a dus şi m ' o lăsa t , vec ine I la r ie . Va i d e m i n e şi d e m i n e ! Ce-o să m ă fac eu, d e - a c u m a ?

— L a s ' vec ină , că ş t i e D u m n e z e u ce face! ! ,

— Şt ie , d r ă g u ţ ă , ş t ie! D a ' d e v i ea ţ a m e a e v a i şi a m a r .

V e n i şi fec iorul m o r t u l u i , se opr i l ân ­gă lav i ţă , s c h i m b ă cu I la r ie ace leaş i ie r ­t ăc iun i , şi t r e c u în t i ndă .

Cei la l ţ i ş edeau i a r la m a s ă şi-şi u r m a u poveş t i l e .

Vec ina , după ce a f u m ă cu t ă m â e p r e -t u t i n d e n e a , p u s e b l id işe lu l sub t masă , desfăcu o ro t i ţ ă g a l b e n ă d in covr igu l l u m â n ă r i i , l u n g i n d f i ru l c a r e a rdea , a-poi şezu p e - u n scaun , îşi î n g r o p a c a p u l în p a l m e , c l ă t inându-1 la d r e a p t a şi la s t ânga .

Onu ţ , m o r t u l , s t ă t e a î n t i n s ş i n e p ă ­să to r . P ă r u l a l b , ca zăpada , îi l u m i n a în j u r u l f runţ i i , l a t â m p l e . Mâ in i l e îi î n ţ e p e n i s e r ă p e p iep t , în c ruce . N u se m a i p u t e a cunoaş t e ca re e ra m o a r t ă m a i de m u l t . E r a î m b r ă c a t de D u m i n e c a , cu cămaşe de p â n z ă a lbă, cu v r â s t e r a r i , v i ­n e t e ,'cu p i e p t a r u l vech iu , d a r b i n e p ă ­s t ra t , c u ş e r p a r u l la t .

P ă r e a că l -au gă t i t aşa, să m e a r g ă la biserică. P ă r e a că se g â n d e ş t e adânc , nec l in i t i t şi p ă t r u n z ă t o r , să afle u n d e v a fi b i se r ica aceea .

N u m a i v ă z u s e m m o r t aşa d e a p r o a p e . D u p ă î n t â i a r e s p i n g e r e şi î n t â i a înf io­r a r e , a m î n c e p u t să m ă ui t cu m u l t in­t e r e s la el. Ceea ce m ă isbi m a i î n t â iu fu sensa ţ i a că o m u l r ece şi ţ e a p ă n d in-n a i n t e a mea , n u m a i e r a om, şi că t o ­tuş i î nch ide în el o t a ină î n s p ă i m â n t ă ­toa re . E r a cel m a i g r e u şi cei m a i m a ­siv s e m n d e î n t r e b a r e p e ca re l - am vă ­zu t în v ia ţă . P ă r e a că-i s e m n d e î n t r e ­b a r e şi p e n t r u el şi p e n t r u m i n e . Mi-a ven i t g â n d u l că, în fă ţ i şa t aşa n e p ă t r u n s c u m era, î n fa ţa o r i că ru i m u r i t o r , a r fi î n s p ă i m â n t a t p e f iecare .

Şi to tuş i n ' a î n s p ă i m â n t a t , pe nici u n u l d i n t r e cei ce v e n i s e r ă să-1 p r i v e g h e z e . Nici ch ia r p e m i n e . Cu r a ţ i u n e a v e d e a m l i m p e d e că în m o a r t e n u - i n i m i c în­groz i tor . D a r p i p ă i t u l ace la i n t e r n al suf le tu lu i , o r g a n u l mis t e r ios şi ca re e a t r a s şi abso rb i t d e mis te r , t u l b u r ă în m i n e a d â n c u r i în car i n ' a căzut p â n ă a c u m nici o p i a t r ă a in tu i ţ i e i .

Şi n ic i t a i n a t u l b u r a t ă n u m ă înspă i ­m â n t ă , î n ţ e l egând g r a b n i c că t r ece pes t e p u t e r i l e m e l e de î n ţ e l ege re . S i m ­ţ e a m însă că ea v a r ă m â n e a d e - a c u m v ie în d u h u l m e u , că n u o m a i p u t e a m u i ta . Va r ă m â n e ca u n p r i e t e n m u t şi su rd , p e ca re p â n ă a c u m n u l -am cu­noscut . . . .

Şi de -oda tă îm i p ă r u că în ţ e l eg p e n ­t r u ce v ă z u s e m , d in clipa cea d in tâ i , a-t â t a n e p ă s a r e în j u r u l m o r t u l u i ! Fec io­r u l lu i a b i a s'a opr i t o cl ipă l â n g ă la­vi ţă . Nepoţ i i , o a m e n i m a r i şi ei, nici n u s 'au a r ă t a t p r i n c a m e r a d ina in t e . Veci ­n i i car i v e n e a u la p r i v e g h i u se m u i ţ ă -m e a u să s p u n ă i e r t ăc iun i l e . N u a r ă t a r ă nici o d o r i n ţ ă să r id ice pânza , să-1 vadă la fa ţă . N u m a i c â t e o b ă t r â n ă , p e n t r u a avea p r i l e j de-o leacă de bocet , îi des­coperea pe -o cl ipă faţa . C h i a r vec ina , de la o v r e m e , cu toa tă s i l in ţa n u m a i p u t e a izvor î o l a c r i m ă d in ochii ei spă­lăci ţ i . C a r e c u m se ap rop ia de m o r t , se şi g r ă b e a să t r e a c ă în c a m e r a ceala l tă , î n t r e o a m e n i .

Şi I l a r i e m ă lăsă d e m u l t s i n g u r l ân ­gă lav i ţă . El î n c h i n a şi v o r b e a t a r e cu cei la l ţ i r o m â n i , vese l i cu to ţ i i că nu s u n t ei în locul lui O n u ţ . C r e d că şi Bologoaie avea m u l ţ u m i r e a as ta .

î m i s p u n e a m : r a ţ i unea , î n t r ' a d e v ă r , n u a r e ce v e d e a î n t r ' u n m o r t . U n obiect , ş i a tâ t ! O ochire , e p r e a d e _ a j u n s !

De a j u n s p e n t r u c ă dacă s t ă ru i e , e ga t a să se desch idă ochiul cel l ăun t r i c , să se t r ezească a n t e n e l e v ie tă ţ i i m i s t e ­rioase d in noi , să cadă p i e t r e în t a i n a

de I. AGiÂRBICEANU

cea n e p ă t r u n s ă . Şi f i indcă o a m e n i i şt iu, d e c â n d e l umea , că t a ina n u o po t d e s -lega, n u v o r să se lase t u l b u r a ţ i în za­d a r de dânsa ! De-aceea r ă m â n p u ţ i n l â n g ă m o r t , cu p r i l e ju l p r ivegh iu lu i , şi v ă d m a i m u l t d e cana c u vin, or i plosca cu rach iu . De -aceea vorbesc cu toţ i i t a r e , r â d şi-şi pe t r ec , c u m p a r c ă n u s 'ar cuven i la m o r t ! De-aceea d e s p ă t u r ă că r ţ i l e d e joc î n g r o ş a t e şi l ip ic ioase de

jeg şi l e b a t p â n ă ' n zori i zilei, când c â n t ă cocoşii şi se înch id d r u m u r i l e d u ­hu r i l o r .

Aşa m ă g â n d e a m l ângă l av i ţ a p e care o d i h n e a O n u ţ : o a m e n i i ş t iau , p r i n in­s t inc t metaf iz ic , că n u - i b ine să t u l b u r i z a d a r n i c f ân t ân i l e adânc i d in l ă u n t r u , şi t a i na să o laşi, c u î nc r ede re , în m â i ­n i le şi c o m p e t i n ţ a lu i D u m n e z e u . De aceea m o r t u l e lăsat la î n d u r a r e a D o m ­nu lu i , — o m u l n u m a i p o a t e a ju t a n i ­mic . De aceea l ipsa de i n t e r e s fa ţă de cel ce s'a î n f u n d a t î n t a ină . Mor ţ i i cu mor ţ i i , vi i i c u vii i !

B u n ă î n ţ e l e p c i u n e a as ta r o m â n e a ­scă !

A m t r e c u t şi eu î n t r e o a m e n i . Gus ta i u n p ă h ă r e l d e v in , ap r in se i o ţ iga ră . O v r e m e , d u p ă ce m ă aşezai la masă , oa ­men i i , se p a r e că p e n t r u fa ţa mea , ţ i ­n u r ă să s p u n ă c â t e v a c u v i n t e desp re O n u ţ :

— I n v r e m e a lui , a fost u n o m h a r ­n ic şi d e o m e n i e !

— A răzb i t p r i n să răc ie ca p r i n fur ­t u n ă . Şi n u s'a od ihn i t p â n ă n u şi-a făcut o a v e r e f rumoasă .

— P â n ă P a fu lge ra t boala , deşi ap ro ­p ia optzeci , p u r t a coasa ca u n f lăcău.

— De, dacă r i l u a D u m n e z e u de-a­t u n c i !

— S ă n u c â r t i m ! T o a t e r â n d u e l i l e lu i D u m n e z e u îşi a u ros tu r i l e lor .

U n u l se t r e c u la g l u m ă : — P â n a c u m a ş t iu t cumu- i , dacă

nu- ţ i po ţ i m i ş c a j u m ă t a t e a t r u p u l u i . D e -a c u m şt ie şi cumu- i î n ţ e p e n i t de to t !

— N u m a i ş t ie el n imic , câ tu- i vea­cul !

— S'a p u s p e s o m n u l cel l u n g ! — N u r i m a i p a r e lu i r ă u d u p ă n imic !

P o a t e d u p ă p i p ă ! — D u m n e z e u să-1 hodinească , în-

chee c ineva. Apo i se a p u c a r ă i a r de poveş t i l e lor . F ă c u i s e m n lu i I la r ie . — D u m n e a t a t e po ţ i duce , băd i ţ ă V a ­

silie, că noi m a i r ă m â n e m . F e c i o r u l m o r t u l u i ven i , îmi m u l ţ u m i

cuvi incios p e n t r u cinste , şi m ă p e t r e c u p â n ă la po r t i ţ ă .

In g e a m u r i l e mici , s p r e s t r adă , juca v ie f lacăra l umin i ţ i i de ceară .

P e s t e u l i ţ a pus t i e , p e s t e casele şi cu r ţ i l e a d o r m i t e , p loua des, n e v ă z u t . S t r e ş in i l e c â n t a u a v i a ţ ă n u a m o a r t e . Nu m a i a v e a m sensa ţ i a n e p l ă c u t ă că 'n vec in i e u n mor t ,

Nici n u e ra u n m o r t ci un t r u p în­ţ e p e n i t şi greu. . . Hei , m o r t u l c ine ş t ie p e u n d e va fi că l ă to r ind ! E r a m s igu r că a p leca t , a şa c u m se t â n g u i a vec ina .

UNIVERSUL LITERAR 1 Octombrie 1938

Primăvară în tara fagilor Реѵацші 5 C Д Cum îmi aduc aminte, рг

S a t u l îşi d u c e a s u b acoper i şu r i l e vechi , cu ş ind r i l a s m u l s ă d e v â n t u r i şi s d r u m i c a t ă de g loan ţe l e războ iu lu i , v i a ţ a lu i , cenuş ie şi t ăcu tă . N u m ă r u l celor ce se î n t o r c e a u d e p e f ront s cădea p e zi ce t recea , şi n u p u ţ i n e e r a u casele în ca re soţ ia t â n ă r ă încă, să nu - ş i a d o a r ­m ă *copilul în l a c r im i î năbuş i t e . Aces t e case p u r t a u p a r c ă u m b r a u n u i b l e s t e m : zăp lazu l s e d ă r ă p ă n a cu î nce tu l şi n u se găsea b r a ţ vân jos să-1 î n d r e p t e , p o r ­ţ i le se c u m p e n e a u la ce l m a i m i c v â n t şi în j u r u l case i - se a ş t e r n e a cu t i m p u l j a l ea şi pus t iu l . Copii i se r i d i cau fă ră să fi s imţ i t î m b r ă ţ i ş a r e a a s p r ă şi l in iş ­t i t ă a t a t ă lu i , b u c u r i i l e l i e r a u a m a r e şi s i lnice.

Cei î n to r ş i t e fe r i se şi p u s e s e r ă p e m u n c ă ; t o a t ă i a r n a f e r ă s t r ae l e şi secu-r e l e s u n a s e r ă î n p ă d u r i ; făgaşe adânc i şi p â r t i i n e c u n o s c u t e fu ră descope r i t e p e n t r u c ă r a t u l bu tuc i lo r . Săn ioae l e sco­t eau cu g r e u b raz i i ab ia cu ră ţ i ţ i şi cio­t u r i l e de c reng i b r ă z d a u z ă p a d a scân ­t e i e toa r e . L a c r â ş m a din capu l sa tu lu i , t r ă s u r i l e se op reau , caii c ă p ă t a u sacul lor cu fân şi f lăcăi i i n t r a u p e n t r u o c in­zeacă două de r ach iu . B ă u t u r a p i p ă r a t ă îi încălzea , le des lega l imb i l e ş i d e m u l t e o r i c o n t i n u a u p e d r u m b r a ş o a -ve l e î n c e p u t e la t e jghea .

In aces t t i m p C a t r i n a L e a h u l u i s e în­covoia tot m a i m u l t la căpă t â iu l copi lu lu i , b a b a F r u s i n a p r i v i s e în soa re şu­v i ţ a d e p ă r b l o n d a lu i T inu , făcuse p e s t e e a o c ruce e u p a l m a şi ros t i se câ t eva c u v i n t e n e î n ţ e l e s e p r i n t r e b u ­zele u sca t e . F a ţ a îi r ă m a s e î n t u n e c a t ă şi ochii m i c ş o r a ţ i u r m ă r e a u o i m a g i n e

n e v ă z u t ă : — D e c e n ' a i v e n i t m a i de g r a b ă la

m i n e ? E deoch iu vech i . U i t e c u m i se

— Fragment" ) — p r i c e p e a jocur i l e căzăceş t i , şi n u se g â n ­dea decâ t la vese l ia ei, r ă z b u n ă t o a r e şi dulce . S p r e ziuă, l o c o t e n e n t u l Cons t an -t inov, o cu lese ca p e o mi reasă , o aşeză în p a t u l l u i cu mi roden i i s t r ă ine , şi-i d e p u s e p e u m ă r o mag iu l î n t â i u l u i s ă ­ru t . D e a t u n c i l e g ă t u r i l e lor d e v e n i r a pub l i ce . C a t r i n a îşi p e t r e c e a zi lele în casă sau gă tea . P r i m e a m â n g â i e r i l e cU u n z â m b e t supus , îşi d ă d e a s e a m a că î n t r ' o zi t o a t e se vo r sfârşi , de as ta n u înce rca să se î m p o t r i v e a s c ă î n t â m p l ă ­r i lor . F o r m e l e încă t i m i d e d e fe t işcană, s e ró tun j i au , p ie l i ţ a fe ţe i căpă tă o s t r ă ­l u c i r e î m p u r p u r a t ă . î n t r ' o D u m i n e c a se î m b r ă c ă d e s ă r b ă t o a r e , şi se p o r n i la biser ică . R u ş i n e a în ca r e a lunecase , o ţ i nea d e p a r t e d e o a m e n i . S e î nch ina la i coane ş i -ş i c ă u t ă locul ei î n t r e fete . B ă g ă de s e a m ă că to ţ i o p r i v e a u şi în z a d a r cău t a u n r e a z ă m . C â n d t r ecu p r e o t u l c ă d e l n i ţ â n d p e l ângă ea, a r fi v r u t să i s e a r u n c e la p ic ioare . î n t â l n i însă p r i v i r e a l u i a s p r ă şi n e i e r t ă t o a r e .

— C u m d e î n d r ă z n e ş t i să i n t r i în b i se r ică f emeie păcă toasă 7

C a t r i n a ieşi î n t r ' u n h o h o t d e p l â n s şi ocoli b iser ica . D e s p ă r ţ i r e a de f rumosu l cazac a fost to t aşa de n e p r e v ă z u t ă ca şi î n t â ln i r ea . î n t r ' o n o a p t e s e m n a l u l de a l a r m ă c u t r e m u r ă s a t u l şi-1 p re făcu în fu rn i ca r omenesc . C o n s t a n t i n o v aflase cu două zi le î n a i n t e că e r a în să rc ina tă . O s ă r u t ă ş i buze l e l u i u sca t e se f r ân -se r ă p e ob razu l a lb, î n t r ' u n v â r t e j de a m a r ă de snăde jde . C a t r i n a îl v ă z u ca p r i n vis încă lecând , p o r n i n d în f r u n t e a e s c a d r o n u l u i şi s g o m o t u l copi te lor li z d r o b e a su f l e tu l ca n i ş t e lov i tu r i de p i e t r e .

S e v e d e a a t u n c i î n t â i a oa ră fa ţă în fa ţă cu d u ş m a n u l ei, î n t u n e c a t şi t ă c u t : s a tu l . I i p ă r e a u n e o r i că o u r m ă r e ş t e , că î n t i n d e d u p ă ea t e n t a c u l e l e lu i u r i a ­şe. O a m e n i i se u i t a u ba t jocor i to r i d u p ă ea, f emei le îşi r e ţ i n e a u în col ţul b u z e ­lor z â m b e t u l s f rede l i to r ; când o î n t â l -niau, copi i i o î n g h i o n t i a u şi o p r i m i a u în r â se te , de d e p a r t e . Descoper i se m a i ales la cunoscu ţ i şi n e a m u r i compă t i ­m i r e şi mi lă , ca re a s c u n d e a o b a t j o c u r ă m a i d u r e r o a s ă ca aceea a s t ră in i lo r . Dacă îi m u r i a copilul , ce-i m a i r ă m â ­n e a ?

D ă d u l a m p a în sus şi a scu l t ă c u c u r i -g u l des al cocoşilor. Copi lu l î n c e p u să p l â n g ă şi mişcă o m â n ă . C a t r i n a îl a-coper i .

— Taci , d r a g u l m a m i i , d u ş m a n i i ţ i -au l u a t s o m n u l şi s ă n ă t a t e a .

Ţ i n u deschiş i ochi i ş i- i ro t i p r i n oda­ie. P r i n t r e sugh i ţu r i , C a t r i n a auz i : lapte . , m a m ă . . . adă. . .

L a p t e l e ce-1 a d u c e a d in ce în ce m a i ra r , b a b a R a r i ţ a se i sp răv i se de cu sea­r ă şi z a d a r n i c se b ă t e a cu g ă n d u l să ia de u n d e v a . C a t r i n a p u s e în m â n a copi ­l u lu i o felie de m ă m ă l i g ă rece , îi ş t e r se ochişori i . T i n u t ă c u şi î ncepu să m ă ­n â n c e . M a m a deschise u ş o r uşa ca să n 'o s i m t ă şi cu u lc io ru l s u b ţ i o a r ă ieşi în vecin i . L a m a i m u l t e case se v e d e a l u m i n ă . R ă s b ă t u anevo ie p r i n cea ţa g roasă şi î n ţ e p ă t o a r e . U l i ţ e l e e r a u p u s ­ti i . S g o m o t e l e de săn i i de p e d r u m u l cel m a r e a j u n g e a u ş te rse , î nneea t e . Ca ­t r i n a se opr i în fa ţa casei l u i Miha la ­che Zb ie ra , c a r e avea câ t eva vac i şi v i n d e a l a p t e în oraş i a r n a şi va ra . Auzi d i n d r u m g lasu l s t ă p â n u l u i p o r n i n d a r ­ga ţ i i l a l u c r u .

— Ce v â n t t e a d u c e le l i ţ ă ? Ce face f lăcăul ? — î n t r e b ă M i h a l a c h e c â n d o văzu în fa ţa g r a j d u l u i .

C a t r i n a poves t i c u m s 'a t r ez i t în zori copilul , c u m a c e r u t l a p t e ; se î n t â m ­p lă că n u a r e azi şi-1 r o a g ă să-i v â n d ă m ă c a r o j u m ă t a t e l i t ru . S 'a r î n toa rce m a i r e p e d e acasă ; b ă i a t u l e b o l n a v şi nici n ' a s imţ i t c â n d a ieşi t . Miha l ache r id ică d in u m e r i ; fa ţa lu i ascuţ i tă , cu p o m e ţ i i ieşi ţ i c ăpă t ă o e x p r e s i e de n e -h o t ă r î r e şi r ă u t a t e :

— Şt iu . A m auzi t că ţ i - e b o l n a v co­pi lu l . A m v r u t a s e a r ă să- ţ i t r i m i t u n a a l ta , ca meg ieş . D a r a c u m d iminea ţ ă , l a p t e l e s'a m u l s şi l - am t r i m i s la t â rg . A m opr i t n u m a i p u ţ i n p e n t r u noi . î m i p a r e r ă u . Dacă ai v r e a să a ş t ep ţ i p â n ă m a i s p r e seară . . .

C a t r i n a făcu câ ţ iva pa ş i î n d ă r ă t , î n ­g â n ă o scuză şi t r a s e d u p ă ea po r t i ţ a . Din u r m ă îi a j u n s e în u r e c h i :

— Afur i s i t ă de ha i t ă , a v e n i t d u p ă l ap te . T o a t ă i a r n a n u s'a o s t en i t să p u n ă m â n a p e ceva şi c â n d e n e v o e t e n i m e ­reş te . Cică i s'a î m b o l n ă v i t copilul . Să te scoată n u m a i d in m i n t e .

C â n d se v ă z u d e p a r t e , Ca t r ina , îm­bu jo ra t ă , n e m a i ş t i ind de dânsa , 'se o-pr i să răsuf le . Dacă s 'ar fi î n to r s acasă? N u se, p o a t e . T r e b u i a să înce rce în a l tă

te ie le u r c a u p â n ă sus şi î n f lo reau c u ' J p a r t e . G lasu l copi lu lu i îi g â n g u r e a în s t r ă l u c i r e a l o r de o clipă, n o a p t e a . In ^ u r e c h i şi in ima- i î n c e p u să se sba t ă pu -

. , j t e r n i c . U n d e să m e a r g ă , p e c ine să f r o a g e ? Case le e r a u d e p ă r t a t e , t r e b u i a ' • să a p u c e d e a d r e p t u l p e s t e ogoare . Z iua

se făcuse deab ine lea . L ivez i le d e s b r ă -ca te d e z ă p a d ă a v e a u to tuş i o po jgh i ţ ă s c â n t e i e t o a r e de b r u m ă ; pâ l cu r i l e de r ăch i ţ i şi să lc i i a r u n c a u ici colo p e t e cenuşi i în cea ţa tot m a i s u b ţ i r e şi m a i s t r ăvez ie . A p u c ă pes t e o r ăd i ţ ă , deşi nu ş t ia u n d e avea să se oprească . Se văzu d e o d a t ă p e o c ă r a r e cunoscu tă ca re şt ia că d u c e la A n d r o n a c h i . „Dacă aşi in­t r a ?" Ii e r a r u ş i n e în p r i m u l r â n d de

s t i nge l u m i n a d in t r u p şi d u h u l cel r ă u se î n v r ă j b e ş t e cu suf le tu l .

^ — Şi a c u m ce m ă ' nve ţ i ma ică sfân­tă, î n t r e b a s e ea f r â n g â n d u - ş i mâ in i l e . D o a r m e î n t r ' u n a b i e tu l şi n u v r e a să m ă m a i vadă .

F r u s i n a c lă t ină d in cap : — Ce po t eu să - ţ i fac ? Cel n e c u r a t

i-a a m o r ţ i t m ă d u l a r e l e şi i - a t u l b u r a t ochii . C u m o să t e v a d ă ? I ţ i dau o r ă ­dăc ină de m a r g a r i n t s f in ţ i tă la t r e i m ă ­năs t i r i . P u n e - i - o b i n e în sân , când d o a r ­m e şi vezi p e s t e o zi două c u m i-o m a i fi. E u a m să- i descân t m â i n e d iminea ţ ă , la r ă s ă r i t u l soa re lu i

C a t r i n a m e s t e c a s e de o m i e d e or i în g â n d scena aceas ta , în n o p ţ i l e ei d e v e ­g h e şi n e s o m n . In a ş a sea zi, copi lul încă n u deschisese ochii d a r fa ţa se co­l o r a s e b r u s c şi u n s â n g e n o u i n v a d a s e f ib re le s lăb i te . C a t r i n a obosi tă , şi m o a r ­tă de foame n u b ă g a s e de s eamă .

D e p ă n a în l in i ş t ea nop ţ i i f i ru l a m i n ­t i r i lor d in z iua când î n t r ' o p r i m ă v a r ă se t rez i se cu u n escadron d e cazaci în d r u m . P o a r t a se desch isese şi u n of i ţer îna l t cu ş i r e t u r i a u r i t e şi f r u m o a s ă cuş ­m ă b r u m ă r i e , o î n t r e b a s e c e v a î n t r ' o l i m b ă n e c u n o s c u t ă . F u g i s p e r i a t ă în casă, poves t i m a m e i şi a m â n d o u ă înce­p u r ă să p l â n g ă . Işi a m i n t e a r â s u l ho ­ho t i t o r al cazacu lu i şi f iorul du l ce când îi m â n g â i a s e bă rb ia . Descă leca şi făcu s e m n ce lor la l ţ i s ă i n t r e . O g r a d a se u m ­plu d e cai, de soldaţ i , de chesoane ş i 'n c u r â n d odă i l e fu ră t ics i te de o a m e n i . C â t e v a l un i d o r m i î n b u c ă t ă r i e , ea s in­g u r ă cu măsa , a v â n d c u v â n t u l c o m a n ­d a n t u l u i că n u li se v a î n t â m p l a n imic . D u p ă ce m a m a se î m b o l n ă v i şi m u r i , C a t r i n a se m u t a s e la u n u n c h i de p e s t e 80 de ani . î n t r ' o n o a p t e p ă t r u n s e în c ă ­m ă r u ţ a ei şi î nce rcă s 'o d e s m i e r d e . Sfâ rş i t ă de p u t e r i , se m i r a p e u r m ă c i -ne- i d ă d u t ă r i a să a p u c e p i l u g u l d e p e lav i ţă şi să lovească cu a t â t a se te . Ch ia r în acea n o a p t e C a t r i n a îşi făcu l egă tu ­rica şi p o r n i acasă. Z ă r i de d e p a r t e , pă -lălaia ce se ridica d in o g r a d a lor . S c â n -

casă e ra chef şi joc. C a t r i n a t r e c u n e o b ­s e r v a t ă p r i n og radă , d a r când îşi făcu i n t r a r e a în casă u n t u n e t de s t r i g ă t e şi u ra le , o luă Ca u n v â r t e j . L ă s ă l e g ă t u ­rica jos, şi în acelaş t i m p se v ă z u p u r ­t a t ă p e b r a ţ e p â n ă la masă . U n chef n e b u n e s c începu . Ceva, ce o î m p i e d i ­case p â n ă a c u m să fie veselă , se f rânse în ea. B ă u vo tcă , dansă , cu t oa t e că n u

de I U L I A N VESPER

I rac l i . „ M i - a r da de mi l ă " . Auz i i a răş i s cân ce tu l cop i lu lu i ne l in i ş t i t , î n d e m ­n â n d - o cu vocea l u i cunoscu tă , şi i n t r ă ca p u r t a t ă d e v â n t . Uşa g r a j d u l u i e ra deschisă şi văzu p e c ineva î n ă u n t r u . I rac l i f lue ra şi p e r i a vac i le . Miros de g u n o i u cald, a ţ â ţ ă to r , r ă b u f n e a în a e r u l rece . Vaca f lo reană s c h i m b ă u n pic ior şi şo ldul g ras , p l in , s t r ă l u c e a d e c u r ă ­ţ en ie .

— Copi lul mi -e bo lnav . A m ven i t d u p ă p u ţ i n l ap te . Să n u m ă laşi .

—• De-acasă vii ? I rac l i nu - ş i c r e d e a ochi lor . F ă c u s e

pes te doi k i l o m e t r i p â n ă aici. —- T r e b u i e să m ă în to rc deg rabă . N u

m a i po t . C a t r i n a se aşeză p e p r a g şi p u s e u l ­

ciorul a l ă tu r i . L ich i r i a ieşi d in casă cu don i ţ a în m â n ă . F a ţ a ei od ihn i tă , p ă r e a m o d e l a t ă d i n t r ' o p a s t ă m e r e u p r o a s p ă t ă şi s t r ă luc i t oa re . Cele două femei se p r i ­v i r ă î n t ăce re . L ich i r ia ab ia o cunoş tea , deş i auz ise de v ia ţa ei. C a t r i n a se r i ­dică.

— N u p r e a a v e m m u l t , d a r d in cât es te n 'a i s ă p lec i cu deşe r tu l , spuse Li ­chi r ia .

S p ă l ă cu apa d in doni ţă , ţ â ţ e l e p l ine ş i î ncepu să m u l g ă . L a p t e l e clă" b u c e a în fundu l doni ţe i şi se ridica v ă ­zând c u ochii . Vaca fer i u n picior şi o d â r ă de l a p t e se p r e l i n s e p e pa ie .

— Nea, nea F l o r e a n a maichi i , s t a i cu ­m i n t e . C ine t e sper ie? Cine te-a f e r m e ­cat?

Vaca î n toa r s e s p r e ea, ochii ei c a l m i şi lăcr imoşi .

— I rac l i dă r i ceva de m â n c a r e . U i t e c u m aş t eap tă .

C â n d i sp răv i d e m u l s , don i ţ a p r i v e ş -tea . Clăbuci i se s t i ngeau şi l a p t e l e cald r ă m a s e i a răş i c a ' n t r ' u n u g e r cu m i r e s ­m e l e p roaspe t e , f lora le . L ich i r i a u m p l u u lc io ru l şi îl î n t i n s e ca u n dar . C a t r i n a scoase câ ţ iva gologani .

— S ă dea D u m n e z e u să-i a j u t e co­pi lului . . . Noi n u l u ă m b a n i p e n t r u as ta .

F e m e i a ţ i nea u lc ioru l înve l i t în p u l ­p a n a cojocului şi pă ş i a cu b ă g a r e d e s e a m ă pes t e l u n e c u ş u r i . I se p ă r e a că a u d e g u n g u r i t u l copi lului , i a r acest g u n ­g u r i t e r a a c u m vese l c a şi i n i m a ei. Ceea ce o b u c u r a s e , e r a aceas tă p u r t a r e omenească , b i n e v o i t o a r e a L i chir ie i ; n ă d e j d e a că oda t ă v a r ă s c u m p ă r a g r e ­şel i le şi t oa t e v o r fi i e r t a t e îi a p ă r u m a i v i e ca or icând . Copi lu l t r e b u i a să t r ă i a scă m a i în tâ i , să-1 crească d u p ă voia ei, să-1 p l ă smuia scă m a r e şi p u ­te rn ic . Şi deoda tă , p u r t a t ă p a r ' c ă de o p u t e r e m a i p r e s u s de ea, d u p ă ce t r e ­cuse o p u n t e şi i n t r a s e în u l i ţa lor, în­cepu să păşească m a i r e p e d e şi m a i r e ­p e d e . Apo i î ncepu să a le rge . A p r o a p e de casă, l u n e c ă şi căzu. L a p t e l e făcu o bă l t i t ă a lbă î n t r e bu lgă r i i î nghe ţ a ţ i . G h e r a s i m a Afteclei , ca re î n t â m p l ă t o r t r ecea p e acolo, î ncepu să r âdă .

— O să p r inz i s m â n t â n ă p â n ă d iseară . C a t r i n a îl p r i v i ca şi c u m n ' a r fi în­

ţe les g luma , s e ş t e r se p e m â n e c ă , apoi i n t r ă în casă ca î n t r ' o b iser ică pus t i e .

Cum îmi aduc aminte, par'că eri U m b l a m pe vârfuri, s ingur după turmă Când noaptea, ca u n melc, cu munţii 'n spate Zorea să mă ajungă după urmă.

Cum am uitat să mă întorc acolo ? Cum am putut să n u mai v iu 'napoi, Să sar cu apele d in stâncă'n stâncă Şi să mă facă noaptea iar strigoi ?

Sânt ani, de când n'am mai suit pe vârfuri S'aud cum prinde codrul de aramă svon Şi'n ierni stufoase să pornesc prin crivăţ Cu luna pusă guler la palton.

Şi'or mai aduce brazii-aminte şi de mine Din toţi câţi se suiră pán' la ei, De serile când vântul , cal năprasnic Svârlea'n prăpăstii, pumni de clopoţei ?

A c u m din nou mă'ntorc pe drumuri albe Şi-aştept pe'nalt, cu pieptul iar deschis. O fi adevărat ? N'oi fi ş i-acum tot umbră ? N'oi fi şi-acum ca altădată, tot u n vis?

VIRGIL CARIANOPOL

Comoara împăratului Radovan (Urmare din pag. I-a)

se a s c u n d e comoara î m p ă r a t u l u i R a d o ­van , î m p ă r a t u l t u t u r o r î m p ă r a ţ i l o r , şi s t ă p â n u l t u t u r o r soairtelor. A săpa n e ­înce ta t , p e n t r u a nu- ţ i l ua al ţ i i î na in t e . Căci doar , acei al ţ i i n e - a r împied ica să a f l ăm fer ic i rea , u n d e d o r i m noi . Ne ­bun i i ş t iu l u c r u l aces ta m a i b i n e decâ t în ţe lep ţ i i . Şi aceas ta o ş t iu şi în ţe lep ţ i i .

Şi n u n u m a i n e b u n i i s apă d u p ă co­m o a r a î m p ă r a t u l u i R a d o v a n . Toţ i oa­m e n i i ş t iu că exis tă , în v i a ţ ă chiar , o comoară a scunsă p e n t r u f iecare . Toţ i oamen i i cau tă : to ţ i oamen i i de ac ţ iune , de avân t , de p u t e r e , de c r e d i n ţ ă în v ia ţ ă şi în scop, şi de c r e d i n ţ ă în ceri de n e c r e z u t jşi icu n e p u t i n ţ ă . . Un i i c au t ă pe c â m p sau în p ă d u r e ; a l ţ i i în gând , î n idea l , în h i m e r ă ; i a r a l ţ i i în i n t r i g ă şi în ne l eg iu i t e fap te . Cu toţ i i cau tă , cu to ţ i i t i n d s p r e î m p ă r a t u l veş ­nice i ne l in i ş t i şi al veşn ice i a m â n ă r i . L u m e a a r p i e r i dacă n ' a r fi aces t îm­p ă r a t , a r o rb i dacă n ' a r s t r ă l uc i în beznă c o m o a r a lu i ta inică , şi a r desnă -dă jdu i dacă n ' a r m a i ex i s t a m o m e a l a şi g â n d u l la ea. Căci f i ecare o m c a u t ă ceva; f iecare şi-a a ţ in t i t p r i v i r e a n e ­b u n i e i şi a ego i smu lu i c ă t r e ceva d i n ­colo d e c a r e c r ede că se a s c u n d e co­m o a r a î m p ă r a t u l u i R a d o v a n . N u ex is tă u n u l m ă c a r , c a r e să n u c readă că m a i es te încă ceva c a r e t r e b u i e descoper i t n u m a i de el. Şi f iecare c r e d e că aceas ­t ă c o m o a r ă t r e b u e să o c a u t e , p e a s ­cuns c h i a r de cei m a i ap rop i a ţ i şi d e cei m a i d rag i . Toţ i s u n t n e b u n i . To ţ i oa­m e n i i s u n t amăg i ţ i şi r ă tăc i ţ i . D e o a r e c e pa l a t e l e î m p ă r a t u l u i s u n t î na l t e p â n ă d incolo de soa re — ziua — ş i p â n ă d incolo d e s te le — noap tea , c â n d ş a p t e p l e i ade t r e c l in iş t i t t o a t e g r a n i ţ e l e n e -l in iş te i şi a le d i spe ră r i i . To ţ i o a m e n i i s u n t n e b u n i .

C o m o a r a î m p ă r a t u l u i R a d o v a n es te o t r a v a l u m i i aceste ia . L a ea v i sează poeţ i i , ca re t r ă e s c în veşn ică ne l in i ş t e , ca d u m n e z e i r e a să s t r ă lucească în o-p e r e l e lor, şi să se m ă r t u r i s e a s c ă în c rea ţ i i l e lor .

L a ea visează eroii, când c red că a-r u n c â n d u - s e în foc, p r i n j e r t f a lor, a d o u a zi v a fi b i n e p e n t r u toţ i , şi toţi o a m e n i i îşi v o r afla c o m o a r a lor .

La ea v isează proorocii, care , în ne­b u n i a lor , ves te sc î n c o n t i n u u o nouă fer ic i re şi u n nou p ă m â n t a l făgădu-inţ i i .

Şi în s fâ rş i t la ea v i sează Regii , ce doresc să s t ă p â n e a s c ă cu p u t e r e a dra­gos te i sau cu p u t e r e a u r i i .

L a ea a v i sa t Moise, când a m e r s în u r m a n o r u l u i de foc, Cezar c â n d a t re­cu t Rub iconu l , C o l u m b când şi-a în­c r e d i n ţ a t corab ia v â n t u r i l o r c a r e l-au d u s în ţ a r a d e s p r e ca r e n ' a v u s e s e nici o c u n o ş t i n ţ ă şi n u ş t ia nici m ă c a r că s 'ar afla. Aceeaş i comoară a împăra tu ­lu i o cau t ă şi astrononfUl ca re pr iveş te cea ţa d e p e s te le , şi bo t an i s t u l care c a u t ă toa tă t a i n a î n m u l ţ i r i i în inima une i flori; şi p r e o t u l ca re r e d ă credinţa în i n i m a î m p i e t r i t ă a necredincioşi lor . To ţ i oamen i i o cau tă , căci toţ i s u n t ne­bun i ! S â n g e l e t u t u r o r , l -a o t r ăv i t împă­r a t u l Radovan , c a r e t r ă e ş t e ş i în iarbă şi în apă, — î m p ă r a t u l cel p u t e r n i c ce t r e c e p r i n c e r ca n o r u l p l i n d e tunete , şi p r i n m a r e ca n a v a în f lăcăr i .

î m p ă r a t u l n e b u n i l o r , d a r şi împă­r a t u l t u t u r o r oamen i lo r de ac ţ iune! îm­p ă r a t u l a ce lo r a care , în n e b u n i a inimii sau în sicrânteala min ţ i i , c red în ceeace-i de n e c r e z u t şi î n f ăp tuesc ceeace-i cu n e p u t i n ţ ă . î m p ă r a t u l R a d o v o n este î m p ă r a t u l împă ra ţ i l o r , m a i pu te rn ic decâ t e rou l A g a m e m n o n , m a i boga t de­cât Midas , m a i p r o f u n d decâ t proorocul Iezechi l , şi m a i î n ţ e l ep t decâ t împăra­t u l So lomon .

T o a t e p r iv i r i l e l u m i i s u n t îndrepta te s p r e el.

IOV AN DUCICI

*) Această poezie în proză este introducerea la cartea cu acelaş titlu a d-lui lovan Ducici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti.

*) Din romainiuil eu acelas nume ce va apare m toaimniâ în EDITURA FUN­DAŢIILOR REGALE.

Ce lipseşte muzicii româneşti

U l t i m e l e deceni i , u l t imi i a n i în special , au î n s e m n a t , p e n t r u c rea ţ ia muz ica lă de p r e t u t i n d e n i , o p e r i o a d ă d e ins tab i l i t a te , de d ibu i r i , de n e h o -t ă r î r e şi haos st i l is t ic f ă ră p r e c e d e n t , p o a t e ch ia r în is tor ia t u t u r o r a r te lo r .

A u s t r ă b ă t u t , se şt ie, p r i n cea ţa i n ­c e r t i t u d i n i l o r des tu l e r aze de l u m i n ă , u n e o r i de o a d m i r a b i l ă s t r ă luc i r e .

S 'au croit , p r i n v ă l m ă ş a g d e for­m u l ă r i cu n ă z u i n ţ i de inovare , p r i n f e l u r i m e n e n u m ă r a t ă de înce rcă r i , de c ă u t ă r i şi de t e n d i n ţ e , f ăgaşur i p r o ­pr i i , j a l o n a t e de rea l izăr i , ca re a u în ­scr is a r t e i va lor i va lab i le .

G r e u t a t e a o r ien tă r i i , în l a b i r i n t u l concepţ i i lor muz ica le m o d e r n e , a r ă ­m a s însă, p e n t r u cei mu l ţ i , u n obs t a ­col g r e u de î n l ă t u r a t . R e z u l t a t u l a fost o p r o d u c ţ i e componis t ică în m a r e p a r t e confuză şi e femeră , r e p r e z e n ­t â n d ma i m u l t e x p e r i e n ţ e şi t e n t a t i v e de c o m b i n ă r i sonore decâ t muz ică b i n e cons t i tu i t ă şi v iabi lă .

Di f icu l tă ţ i le c r ea t e compozi ţ ie i de n e b u l o s i t a t e a es te t ică a cu ren t e lo r nou i a u fost însă şi u n b ine , n e îngă ­d u i n d decâ t celor î n t r ' a d e v ă r înzes­t r a ţ i să des luşească u n fir conducă­tor, să e x p r i m e o g â n d i r e deosebi tă , să s lu jească a r ta , găs ind în l i be r t a t ea abso lu tă a muz ice i pos tdebus sys t e n u d e z o r i e n t a r e şi pova ră , p r e c u m sp i r i ­te lor s l abe m e n i t le es te să s imtă , d a r î n d e m n , s t i m u l a r e şi c â m p des­chis p e n t r u af la rea d e s ine.

Iscodir i m i n u n a t e , i nves t iga ţ i i so­n o r e s u r p r i n z ă t o a r e , a v â n t ă r i de în ­d r ă z n e a ţ ă ingen ioz i t a te , s 'au ivit , a ş t e r n â n d n u m e no i în ca r t ea apor-

tu r i l o r muz ica l e poz i t ive ale t i m p u r i ­lor .

Al te , m u l t m a i n u m e r o a s e , e x e m ­p l a r e de compozi ţ i e m o d e r n ă , uneor i câş t igând , o clipă, d i sp ropo r ţ i ona t succes , a i teor i d â n d u - ş i în v i leag ' s căde r i l e de la începu t , au cons t i tu i t p a r t e a p u ţ i n î n sen ină toa re , p u ţ i n cu­p r i n z ă t o a r e a p r o d u c ţ i e i v r emi i , ţ e -s â n d însă acea m i ş c a r e con t inuă , a-cel f r e a m ă t necon ten i t , ca re a lcă tu -eş te o a tmos fe r ă v ie şi s t i m u l e n t ă şi u n m e d i u p rop ice crea ţ ie i . A l ă t u r i cu p i lde le şi î n d e m n u r i l e l uminoase a le p r ime lo r , ale luc ră r i l o r de p r e ţ , a u a v u t şi aces tea din u r m ă , u n rol, p r i n pos ib i l i tă ţ i le d e c o m p a r a ţ i e de s tud iu , de a scu ţ i r e a s i m ţ u l u i d e a-p rec ie re , p r i n exempl i f i ca rea de fo­los a e roare i , a insuf ic ien ţe i , a u n o r d ive r se l ipsur i , adesea prof i tab i le celor ce le cons ta tă .

R i t m u l aces ta v iu , va r i a t , act iv , boga t în aspecte , e x e m p l e şi î n d e m ­nur i , î n t â ln i t o r i u n d e muz ica ocupă u n loc i m p o r t a n t şi cuven i t în cu l ­t u r ă , l ipseş te în m a r e p a r t e la noi .

Crea ţ i a muz ica l ă r o m â n e a s c ă es te r edusă , r a r ă , t imidă, şi a p r o a p e în î n t r e g i m e l ips i tă de c o n t a c t u l necesa r cu a scu l t ă to ru l . E s t e p r o b a b i l u n a d in l i t e r a t u r i l e muz ica l e ac tua le cu cel m a i m a r e p r o c e n t de opuscu le r ă m a s e în m a p ă sau sor t i t e să o p ă ­răsească o s i n g u r ă da tă sp r e a se lovi d e t i m p a n e l e zăgăzu i t e ale u n u i pâ lc de ne in i ţ i a ţ i .

N u n e l ipsesc compozi tor i i . N e l i p ­seş te o m i ş c a r e compozi torească in­t e n s ă ,plină, n e l ipsesc f e rmen ţ i i şi ton ice le ca re fac ca f iecare m i n t e cre­a t o a r e să act iveze , să-şi dea î n t r e a g a

ROMEO ALEXANDRESCU

m ă s u r ă a r e su r se lo r , să se ca rac te r i ­zeze c â t m a i comple t şi m a i accen­tua t , să se e x p r i m e , muz ica l câ t mai cu c o n t i n u i t a t e şi a b u n d e n ţ ă .

Ev iden t , cel m e n i t să scr ie muzică , o face şi în izolare , în î m p r e j u r ă r i n e ­pr ie ln ice . D a r es te exc lus s'o facă a-t â t de b i n e fă ră a citi d in t o a t e reac-ţ iun i l e d in j u r u l u n e i compozi ţ i i a sa d a t ă în v i l eag în condi ţ i i bune , f ă ră a v e d e a c u m se c o m p o r t ă lucru l ce a făcut în î m p r e j u r a r e a p l ină de î n v ă ţ ă m i n t e şi de clar i f icăr i a in t ră ­r i i p e ca r e o face, p r i n execu ţ i e , în l u m e , fă ră a p u t e a m ă s u r a to t ceea ce se m a i face în j u r u l său, fă ră a res ­p i r a o a tmos fe ră a r t i s t i că î n t r e m ă ­t o a r e şi m e r e u r e î m p r o s p ă t a t ă .

O p r o b l e m ă m a r e e s t e aceea a e-ducăr i i muz ica le r ea l e a m a r e l u i pu ­bl ic .

Când p r i c e p e r e a ce rcu r i lo r largi i n t e l ec tua l e v a a t i n g e şi în muz ică u n g r a d m u l ţ u m i t o r , muz ica românească n u va m a i s u n a în pus t iu , în ra re le p r i l e j u r i î n c a r e i se dă glas , iar î n t â l n i r e a î n d r u m u l ei n u a indife­r e n ţ e i şi a ap rec ie r i lo r e rona t e , dar a în ţe l ege r i i , a r ez i s t en ţe i u n e o r i a u n o r conv inger i , în l u p t ă cu care ar p u t e a găs i noi energ i i , muz ica româ­nească îşi va c ă p ă t a p u t e r i l e ce-i lip­sesc as tăzi , s i l indu-o , în a fara unor excep ţ i i , să lâncezească , să apară sporad ic , s ă evo lueze cu m a r e ane-vo in ţ ă .

Or i ce servic iu , a d u s muz ic i i româ­neş t i , d i rect , i a r ind i rec t , p r i n con­t r i b u ţ i i la f o r m a r e a uniri m e d i u de spor i t ă î n ţ e l ege re , v a mer i t a , de a-ceea, u n loc de c ins te în i s to r ia cul­t u r i i r o m â n e ş t i .

===== 1 Octombrie 1938 UNIVERSUL LITERAR

L I E V I N Ä B E N N I N G S MINIATURISTA RECELUI HENRIC AL VIII-LEA

La A l b e r t M u s e u m d in L o n d r a , p r i n t r e al te p r e a m i n u n a t e l u c r ă r i d e V a n D y c k şi Holbe in , s u n t şi aces te d o u ă e x t r a ­o r d i n a r e m i n i a t u r i , e x e c u t a t e de o fe ­mee, L i ev ina B e n n i n g s , fiica p i c to ru lu i S imon B e n n i n g s , şi n e p o a t a p i c to ru lu i A l e x a n d r u B e n n i n g s , a că re i bun ică , a-n u m e K a t h e r i n a , e r a şi ea, la r â n d u l ei, sora c e l eb ru lu i şi g e n i a l u l u i H u g o v a n der Goes „ b ă r b a t u l cu în f ă ţ i ş a r e e l e ­gan tă şi g u s t u r i a r i s toc ra t i ce" .

Cu sânge le lui H u g o v a n de r Goes în vine, n u m ă m i r că L i ev ina B e n n i n g s a r euş i t î n a r t ă , şi a r e u ş i t n u n u m a i în pa t r i a ei, î n F l a n d r a , d a r î n t oa t ă E u ­ropa e ra cunoscu tă .

L i ev ina s'a n ă s c u t î n a n u l 1497 la Brügge , şi a fost i n i ţ i a t ă în p i c t u r ă de tatăl ei, S imon , p e ca r e însă l-a î n t r e c u t cu m u l t , şi ca ş t i in ţă , şi ca gus t , şi ca r ăbda re .

De la t a t ă l ei însă , a î n v ă ţ a t „să m â ­nuiască cu succes v e r m i l l o n - u l " .

D in r eg i s t r e l e c o m u n a l e a le o r a şu lu i Brügge af lu că t a t ă l ei a fost î n s u r a t de două or i şi că a v e a d in p r i m a căsă to r ie cinci copii, cea m a i m a r e f i ind L iev ina , născută în 1497 ; m a m a ei K a t h e r i n a Scr r^ a m u r i t j n a n u i 1542 ; că î n a 11-a zi d in Iu l i e 1544, G e o r g e Tee r l i ne , s t ră in şi Nicolas S c h o u t h e e t e n , ca t u t o r e al Anei , C la ra şi B a r b a r a , copi i m i n o r i ai lui S i m o n B e n n i n g s pe ca re i-a a v u t cu K a t h e r i n a Scroo, p r i m a sa soţ ie , a u adus să c i tească o r g a n e l o r d u p ă p r o ­pr iu l lor j u r ă m â n t , t o t a lu l b u n u r i l o r r ă m a s e şi c u v e n i t e susziş i lor copii , p r i n m o a r t e a s u s n u m i t e i K a t h e r i n a , m a m a lor ; şi m a i aflu, că m a i t â rz iu , în 1545, la 4 F e b r u a r i e , a r t i s t a şi so ţu l ei s 'au p r e z e n t a t d in n o u în fa ţa m a g i s t r a ţ i l o r comune i B r ü g g e , p e n t r u a l i ch ida d e da ta aceas ta con tu l m o r t u a r r ă m a s de la George cel B ă t r â n , t a t ă l lu i T e e r l i n a

P r i n u r m a r e , L i e v i n a s'a m ă r i t a t cu un Tee r l ine .

C u v â n t u l d e s t r ă in , e în s ensu l de s t ră in de fami l ia B e n n i n g s , n u d e s t r ă i n de ţ a r ă , căci al tfel , dacă fami l ia T e e r -line n u a r fi fost d in F l a n d r a „ c o n t u l m o r t u a r " r ă m a s de la G e o r g e cel B ă ­t rân n u a r fi fost l i ch ida t la B r ü g g e .

In ace laş an, to t în 1545, d a r m a i spre t o a m n ă , L i e v i n a e i n v i t a t ă de R e ­gele H e n r i c a l V I H - l e a al Angl ie i , să pr imească t i t l u l d e „ p r i m - p i c t o r a l R e ­gelu i" şi deci să se ins ta leze la C u r t e a lui.

P a r ' c ă a m p u ţ i n ă e m o ţ i e a f l ând că Lievina p r i m e ş t e să p l ece l a ' C u r t e a lui H e n r i c al Ѵ І І Ы е а , c a r e şi-a dus la eşafod d o u ă d in n e v e s t e şi p e alte d o u ă le -a a l u n g a t , şi n u se ş t i a cum se va t e r m i n a cu cea d in u r m ă . Dar m ă l in iş tesc căci f ăcând socotea la văd că L i é v i n a n u m a i e de m u l t u n copil. A r e 50 d e an i când e i n v i t a t ă să plece la C u r t e , deci n u m a i r iscă v r e - o a v e n t u r ă şi e şi m ă r i t a t ă cu G e o r g e Teer l ine , b u r g h e z d in B l a n c k e n b e r g h , cu o a r e c a r e s t a r e m a t e r i a l ă şi înscr i s în car tea nobi l i lo r şi ca re sper , o v a î n t o ­vărăşi în ţ a r a n e c u n o s c u t ă .

N u ş t iu p e ce se bazează is tor ic i i Lievinei B e n n i n g s , când s p u n că, v e ­nind la C u r t e a rega lă , ea s'a m ă r i t a t acolo cu u n nob i l ş i boga t senior . Acea ­sta n u a r fi cu p u t i n ţ ă decâ t dacă a r fi să c r e d e m că a m a i fost o d a t ă la Cur tea Angl ie i , p o a t e o d a t ă cu t a t ă l ei Simon B e n n i n g s — când e r a foa r te t â ­nără, — că a t u n c i p o a t e s'a m ă r i t a t cu vre -un nobi l englez , i a r T e e r l i n e s au Ter lyne a r fi a l doi lea b ă r b a t .

Nicăer i însă n u e p o m e n i t aşa ceva. Greşeala o fac cri t ici i , m a i a les că ei af irmă chiar , că p e nob i lu l eng lez î l chema Tee r l ine .

Or, d in r eg i s t r e l e c o m u n a l e a le o r a ­şului B r ü g g e cu leg in formaţ i i , d in ca re se v e d e c la r că T e e r l i n e e de o r ig ine f lamandă şi că a t u n c i c â n d L i e v i n a Bennings p leacă în Angl ia , e s t e m ă r i ­tată.

R ă m â n e — cel p u ţ i n d u p ă da t e l e t impulu i — că is torici i S a n d e r u s , V a ­sari şi Gu icc i a rd in i s 'au înşe la t c â n d afirmă că a v e n i t în A n g l i a ca văduvă, şi că acolo s 'a r e m ă r i t a t cu u n nobi l bogat.

Toa te m i n i a t u r i l e e x e c u t a t e d e L i e ­vina, la Worces t e r , s u n t i scă l i te : L i e ­vina Tee r l ine . Dacă b ă r b a t u l ei T e e r -line e p o m e n i t în 1544 în r e g i s t r e l e din B r ü g g e şi dacă to t s u b n u m e l e de Teerl ine m o a r e ea, d u p ă 1585, u n d e a r mai fi loc p e n t r u nobi lu l englez?

Aşa dar , soţii B e n n i n g s - T e e r l i n e so­sesc la C u r t e a d in W o r c e s t e r p e la s fâ r ­şitul a n u l 1545, când Rege le e ra la u l ­t imele sa le a v e n t u r i c r imina l e şi se î n ­surase p e n t r u a şasea oa ră cu K a t h e ­rina P a a r .

î n t â m p i n a t ă d e însuş i Regele , a-proape cu p r i e t en i e , i s'a d a t î n d a t ă u n apa r t amen t ch i a r î n p a l a t u l d in W o r ­cester şi i s 'a f ixa t î n aceeaş i s ea ră leafa de 30 1. st. ce v a p r i m i a n u a l .

Ca „ p r e m i e r p e i n t r e d u ro i " , avea un rol b i n e d e t e r m i n a t : să e x e c u t e în minia tură p o r t r e t e l e t u t u r o r m e m b r i ­lor famil ie i rega le , să s u p r a v e g h e z e toate l uc r ă r i l e de p i c t u r ă şi s c u l p t u r ă ce se e x e c u t a s e p e n t r u S u v e r a n , să a-corde p ro tec ţ i e a r t i ş t i lo r t a l e n t a ţ i şi să contr ibue p r i n or ice mij loc va c r ede de cuvi in ţă la d e s v o l t a r e a g u s t u l u i a r ­tistic î n ţ a r ă .

L a P a l a t u l d in Worces t e r , L i e v i n a a în t â ln i t p e gen i a lu l p o r t r e t i s t Holbe in , ocupa t t ocma i să p ic t eze p e copiii R e ­ge lu i : Mar ia , ca re avea a t u n c i 23 de ani , E l i s abe tha , m u l t m a i mică , d e 12 an i şi E d u a r d , b ă e ţ e l de 8 ani .

P e aceiaş i copi i i-a p i c t a t şi ea în m i n i a t u r i ce e r a u apo i a d a p t a t e î n m e ­da l ioane , p u d r i e r e , c apace d e s t ic lu ţe , d o s u r i de cu t iu ţ e , şi n e n u m ă r a t e o-b iec te p o r t a t i v e .

L i ev ina a a v u t d e l u c r u la C u r t e a Angl ie i t o c m a i în e-poca celor m a i g r o z a v e v ă r s ă r i de sânge .

C u m de n u i-a t r e - / ' m u r a t m â n a nici o-d a t ă ?

C u m p u t e a r euş i să rea l izeze a t â t e a de l ica te ope re de a r t ă când execu ţ i i l e c r i ­m ina l e se des f ă şu rau ch i a r s u b f e re s t r e l e a p a r t a m e n t u l u i ei ?

Va fi r eo rgan i za t H e n r i c al V H I - l e a flota, v a fi c o n s t r u i t

el a r s e n a l e şi în f i in ţa t şcoli d e mecanic i , v a a n e x a t Ţ a r a Gal i lo r şi p u s I r l a n d a , v a fi r e spec t a t pe p ic to r i şi iub i t a r t a m a i p r e ­sus de or ice , d a r to t pe p l a n u l în t â i r ă m â n şi s p â n z u r a t u r i l e de là T o u r şi r u g u r i l e d in Smi th f ie ld , p e car i s ' au zvârco l i t su t e de t r u p u r i .

P a r c ă m ă l in iş tesc c â n d a j u n g la a n u l 1547 şi aflu că t ocma i c â n d c ru ­du l m o n a r h p r e g ă t e a noi r ă z b u n ă r i p o ­l i t ice şi se b u c u r a d ina in t e , de no i spec taco le d e t o r t u r i , m o a r e , s t r â n g â n d m â n a ep i scopulu i C r a n m e r , s i n g u r u l o m p e n t r u ca re a a v u t o a d e v ă r a t ă a-fec ţ iune . As t fe l fi ind, L i e v i n a n ' a a v u t să se rvească p e aces t b ă u t o r de s â n g e decâ t doi an i . D a r succesor i i n u s u n t nici ei de a l t ă ştofă.

V i n e p e t r o n m i c u l E d u a r d . A m a i c re scu t cu doi ani , a r e 11, d a r t o t e p r e a m i c să d o m n e a s c ă s ingur . I i v a

p u r t a d e g r i j ă E d u a r d S e y m o u r , D u c e d e Somer se t , f ra te le m a m e i lui , c a r e va p ă s t f a m a i d e p a r t e la C u r t e p e L i e ­v ina şi-i v a m ă r i şi leafa p â n ă l a 40 l i r e p e an, p lă t ib i l i în z iua d e Sf. Ioan, to ţ i oda tă .

E d u a r d a d o m n i t şase an i . A v e a 15-16 an i când s'a t ă i a t capu l u n c h i u ­lu i s ău S e y m o u r — din o r d i n u l nob i l i -m e i — şi c â n d no t ează s i m p l u î n „ J u r ­n a l u l " său : „Duce lu i de S o m e r s e t i s'a

Miniatură de Lievina Bernings

t ă i a t capu l azi, î n t r e o r e l e 8 şi 9 d i ­m i n e a ţ a . A m b i ţ i e , v a n i t a t e , l ă comie ; a v r u t să facă p e s t ă p â n u l " .

P o a t e că s u b „ o r d i n u l nob i l ime i" , se a s c u n d e a ch i a r o r d i n u l lu i .

P e s t e u n an , în 1553 m o a r e şi E -d u a r d .

L i e v i n a îşi s c h i m b ă s t ă p â n u l p e n t r u a t r e i a oară , d a r n u s c h i m b ă şi a t m o s ­fera ; d i m p o t r i v ă , dacă H e n r i c a l V I H -lea a fost c rud , fiica lui , M a r i a Tudor , f emeea cu ob razu l r o t u n d , cu fa ţa pa l ă şi p ă r u l roş l-a î n t r e c u t cu m u l t .

Energ ică , f ă ră s c rupu le , odioasă, în -t r e p r i z ă t o a r e , i ub i t oa re d e c ruz imi , d e r ă z b u n ă r i , d e v o t a t ă p â n ă la fana t i sm, a fost to tuş i cea m a i b u n ă p r i e t e n ă a L iev ine i B e n n i n g s şi o î n c â n t ă t o a r e Mecena .

P e deopa r t e , i scă lea s e n t i n ţ e de m o a r t e p e n t r u N o r t h u m b e r l a n d , W y a t t , Suf-folk, J e a n n e G r é y şi b ă r b a t u l ei, i scă­lea p u n e r i p e r u g a s u t e d e episcopi p r o t e s t a n ţ i şi 300 de a d e p ţ i ai p r o t e s ­t a n t i s m u l u i , i a r p e de a l tă p a r t e n u era favoare , n u e ra p l ă c e r e cu ca r e să n 'o res fe ţe p e Liev ina , a c u m , o b ă t r â n i c ă de 58 d e an i . O i u b e a d in to t su f l e tu l p e n t r u a r t a ei, şi p o a t e şi f i indcă e ra

catolică.

D a r L i ev ina n u e ra ea oa re scâ rb i t ă să-şi a s -

::. cu tă sens ib i l i t a tea pen­t ru u n astfel d e m o n ­s t r u ? S e p a r e că nu .

D e a n u l Nou, în 1655, când la C u r t e se făceau s c h i m b u r i de d a r u r i , L i ev ina o-feri Reg ine i u n m i c m e d a l i o n a v â n d în i n t e r i o r o Sf. T r e i m e a t â t de pe r fec t e x e ­cu ta tă , că la C u r t e a b laza tă de o n o r u r i şi

in t r ig i , aces t mic o -b iec t de a r t ă a făcut

senza ţ ie . R e z u l t a t u l a fost p e d a t ă

s imţ i t o r : i s'a m ă r i t leafa la 49 1. st. pe an, d a r p lă t ib i l e în

p a t r u r a t e , n u d e o d a t ă t oa t ă la Sf. Ion, ca p â n ă a c u m .

M a r i a T u d o r m o a r e la 17 N o e m b r i e 1558, u r â t ă şi h u l i t ă de o ţ a r ă î n t r eagă . D a r e ra m o a r t ă ch i a r m a i îna in t e , căci de u n a n î n t r e a g a C u r t e o pă răs i se , î n -d r e p t â n d u - ş i l inguş i r i l e şi p o a t e s i n ­ce ra c r ed in ţ ă s p r e E l i sabe tha , fonda­t o a r e a în v i i to r a M a r e l u i I m p e r i u Br i ­t an ic .

U r c a r e a p e t r o n a E l i sabe the i a fost p e n t r u „ m a i s t r e s s L i e v y n T e e r l i n e , p a i n t r i s e " , p r i l e ju l să cons ta te câ t d e iub i t ă a fost şi de aceas tă reg ină , ca re p r o v e r b i a l de zgârc i tă , r e z e r v â n d u - ş i doa r o j u m ă t a t e de mi l ion a n u a l p e n t r u t o a t e che l tue l i l e ei, a le Cur ţ i i şi a le gărz i i pe r sona le , e ra u i m i t o r de dar ­

de OLGA G R E C E A N U nică cu î n d e m â n a t e c a m i n i a t u r i s t ă .

l i p lăcea să fie l inguş i tă . Deşi des tu l de f rumuş ică , b i n e făcută , şi p l ină de viaţă , r e g i n a E l i s abe tha avea obiceiul să s p u e p ic tor i lor : „Să m ă faceţi aşa c u m aşi dor i să fiu, n u c u m s u n t " . Deal t fe l , aces t p r i nc ip iu îl avea şi în pol i t ică : a p ă r e a aşa c u m vroiau, oamen i i s'o şt ie, n u cum e ra în r ea l i t a t e .

Aşa - i va fi p ă r u t şi L iev ine i , ca re se g r ă b e ş t e să ofere t i ne re i s u v e r a n e de 25 de ani , p o r t r e t u l ei „aşa c u m a r fi do r i t să f ie", e x e c u t a t pe u n m i n u s c u l ca r ­ton , p r i m i n d în s ch imb , ca m u l ţ u m i r e , u n mic f lacon de st iclă a u r i t „one cast in b i t t e l l gu i l t " , ca re c â n t ă r e a două „on-ces" şi t r e i s fe r tu r i .

De Anu l N o u 1564, când L iev ina îi oferă o cu t iu ţ ă p e capacu l căre ia p i c ­t a se to t p o r t r e t u l reg ine i , î n c o n j u r a t d e m a i m u l t e p o r t r e t e a le m a r i l o r pe r ­sonagi i , p r i m e ş t e în s c h i m b o soln i ţă a u r i t ă şi p r e v ă z u t ă cu u n capac , car i c â n t ă r e a u î m p r e u n ă cinci „ o n c e s " şi j u ­m ă t a t e .

D a r deoda tă , r eg i s t r e l e d in W o r c e s t e r care t r e c e a u în r â n d u r i l e che l tue l i lo r f iecare so ln i ţă cu g r e u t a t e a ei, n u m a i vorbesc n i m i c d e L i ev ina B e n n i n g s , astfel că n u m a i ş t im nici cum, nici când şi-a t e r m i n a t v ia ţa , şi nici dacă m a i e r a la C u r t e î n a n u l І587 când n e ­noroc i ta M a r i a S t u a r t a fost execu t a t ă .

A f l ă m d o a r — d u p ă scr ier i le lui Gu ic ­c ia rd in i — că e r a încă în v i a ţ ă în 1582 şi că avea a t u n c i 85 de ani . Ce e r a să m a i facă la C u r t e ?

M u l t n ' a m a i p u t u t t r ă i nici ea. D u p ă o v i a ţ ă boga t ă î n ac t iv i ta te , d a r

m a i boga tă în a m i n t i r i i s to r i ce de cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u is tor ia Angl ie i , L i ev ina Tee r l ine , a închis ochi i b ă t r â n ă , p u t â n d u - s e m â n d r i că a fost, f ă ră 'ndoia lă , s i ngu ra f i inţă ca re s'a b u ­c u r a t de a fec ţ iunea a p a t r u m o n a r h i , nes t a to rn ic i în s e n t i m e n t e , u r â n d nu n u m a i pe oamen i i lor cei m a i devo ta ţ i , d a r u r â n d u - s e ch ia r î n t r e ei, au dor i t to tuş i „à q u e l q u e p r i x q u e ce fut, l ' a ­vo i r en son p a y s e t à la s u y t e d e sa C o u r t " .

P r o c e s u l con t emp la ţ i e i s c h o p e n h a -u e r i e n e în a r t ă , proectat prin ideea d e s ­c ă t u ş a t ă de in f luen ţa voin ţe i , se r ea l i ­zează i n d e p e n d e n t de t i m p şi spa ţ iu , de cauza l i t a t ea ob iec tu lu i , î n t r u c â t con­t e m p l a ţ i a a n u l e a z ă aces te r e l a ţ i un i . P r i n c i p i u l r a ţ i u n i i suf ic ien te , p r i n ca re or ice f e n o m e n îşi c a p ă t ă e x p l i c a r e a o-m e n e a s c ă , i scod ind cauza şi o b ţ i n â n d efec te în d ive r s e e x p e r i e n ţ e , d e as tă d a t ă n u m a i a r e loc. L e g ă t u r i l e cauza le şi e f ic iente se exc lud . R ă m â n e sp i r i t u l pu r , c o m p l e t des ind iv idua l i za t , să con­t e m p l e ideia . Ob iec tu l c o n t e m p l a t n u es te d e t e r m i n a t , aşa dar , d e r e l a ţ iun i , n u i n t e r e sează în ce loc şi t i m p a a p ă ­r u t ci ex i s t ă în s ine, ca idee .

Totuş i , c ând sfera ideei ob iec tu lu i şi s fe ra r a ţ i u n i i sub iec tu lu i coincid p e r ­fect şi coexis tă î n t r ' u n m o m e n t d e p a c e l a rgă , c o n t e m p l a ţ i a a r t i s t i că n u se p o a t e m ă r g i n i la acea l in i ş t e a sp i r i tu lu i , n e ­t u l b u r a t ă d e cuge tă r i , căci zona d e d e s ­f ă ş u r a r e • a c o n t e m p l a t e i e m a i în t insă ca s u p r a f a ţ ă şi m a i ab isa lă ca a d â n ­c ime . Crea ţ i a l ă u n t r i c ă a r a ţ i u n i i e m a i boga tă , deoa rece ob iec tu l d e a r t ă n e o -feră suges t i i ce se t r a n s f o r m ă c u r â n d î n e l abo ră r i i n t e r i oa r e . Cazu l s t a tue i Niobe , acea conc re t i za re m i n u n a t ă a m i t u l u i an t ic , î n ca re m a m a îşi apă ră , c u u n ges t d i spera t , u l t i m u l copil, de s ă g e a t a uc igă toa re , es te m a i m u l t decâ t edif icator . M i n t e a descoperă în aceas tă o p e r ă de a r t ă f r u m u s e ţ i n e b ă n u i t e , d a r e le v o r fi r a p o r t a t e î n t o t d e a u n a la l e ­g e n d a de d e m u l t , c a re , un i f ica tă cu ima­ginea ei p r e z e n t ă (adică s ta tu ia ) , v a n a ş t e o a n u m i t ă s t a r e c o n t e m p l a t i v ă se v a ca rac te r i za p r i n ref lec ţ ie es te t ică pe d e o p a r t e şi e fuz iune de l i r i sm p e de

maginea în artă al ta : v o m a d m i r a m e ş t e ş u g u l cu ca re s 'a e t e rn i za t o cl ipă d in i s tor ia l e g e n ­delor , în m a r m o r ă , d a r n e v a îndu ioşa d i n a m i s m u l t r ag ic al aceste i clipe. I g ­n o r â n d legea cauzal i tă ţ i i , s t r u c t u r a l u l gene t i c al opere i , v o m în ţ e l ege i m p e r ­fect, n e c o n t u r a t , s t a tu i a .

Să l u ă m u n a l t caz. A s c u l t ă m o s i m ­fonie d e B e e t h o v e n s au n e d u c e m la Operă , când m u z i c a lu i W a g n e r t r a n ­s p u n e p e n o t e epope ia Niebe lungi lo r . Sens ib i l i za rea f r u m o s u l u i constă , şi î n aces t caz, î n n e c o n t e n i t a î n t r e p ă t r u n ­d e r e d i n t r e fe lu r i t e l e asociaţ i i ce n e a-p a r î n m i n t e , care , a c c e n t u a t e de acor ­d u r i l e g r a v e s au l ine, a d â n c i t e şi s u b ­t i l izate , p r o v o a c ă în suf le t o a tmosfe ră î n t r e a g ă d e i m a g i n i f lu ide. Aces t e i m a ­gini , b u c ă ţ i r u p t e d in fan tas t i c şi r e a ­l i ta te , se zămis lesc m o m e n t a n , fă ră voia şi ş t i r ea noas t r ă . S u n t e m u n a cu ele, contopi ţ i în aceeaş fo rmă ; le t r ă i m căci s u n t i svor î t e d in noi şi n u a p a r ţ i n l u m i i e x t e r n e . De ce oa re n e s g u d u e t a b l o u l „Apoteoza r ă z b o i u l u i " de V e r e ş -c iagh in ? Dacă n u a m r a p o r t a p i r a ­m i d a de c ran i i la o cauza l i t a te , la om, la p ă m â n t , la u n obiec t viu d e c o n t e m ­p la re , n ic i o i m p r e s i e es te t ică n u s 'ar naş t e .

O p e r a m a r e l u i p ic to r r u s a r a p ă r e a ca u n c a r t o n cu m ă z g ă l i t u r i f ă ră sens , i u a t e d in gol, i rea le . To t aşa, n u es t e deloc jus t i f i ca t a se consac ra jocu lu i na iv a l p r i m i t i v u l u i , ca re ne - a l ă sa t o m u l ţ i m e d e n e v i n o v a t e f igur ine , t e r ­m e n u l d e artă. Soco t im necesa r a de­limita arta în orizontul imaginei. C e g â n d u r i m a r i s e ascund , concre t iza te , în f igur ina g roso lan ciopl i tă ? Ide ia f e ­cund i t ă ţ i i es te u n s lab s u p o r t p e n t r u a o i n c l u d e in teor i i de es te t ică . I n să ce be l şug de c u g e t a r e c o m p l e x ă ve ţ i afla î n Venera lu i F id ias , î n G â n d u l lu i R o ­din, în p â n z e l e lu i Mur i l lo , în muz ica lui B e e t h o v e n !

Şi ca să f im m a i l impezi , v o m da u n e x e m p l u ca aces ta . M e r g e m p e s t r a d ă şi o b s e r v ă m u n b ă i a t î na l t câ t ceru l , d a r s lab şi usca t . T o v a r ă ş u l n o s t r u d e d r u m va e x c l a m a d isc re t :

— Ui te , Ţ ă n d ă r i c ă ! Râsu l p rovoca t în acel m o m e n t n u se v a r a p o r t a a t â t la ind iv id cât la imagine. D o v a d ă că îna ­i n t e de - a auz i c o m p a r a ţ i a , n u a m râs . I n a r t ă , i n t e r d e p e n d e n ţ a i m a g i n e i c r e a t e d e noi (de pi ldă , în muzică) sau c r e a t e d e a l t u l (de pi ldă , cazul Niobe n e a m i n t e ş t e u n mi t ) cu obiec tu l de a r t ă , fo rmează o c u s u t u r ă , n e c e s a r ă şi cons t an t ă , fă ră de ca re cons te la ţ i i le f ru­m o s u l u i ş i - a r p i e r d e d in l u m i n ă .

Cu cât a d â n c i m i m a g i n e a în s t r ă fun­dur i , cons t ruc ţ i a e i r ă m â n e d in ce în ce m a i desghiooa tă de podoabe . U n Sche­

de GEORGE MENIUC

le t . S t r u c t u r a ei r e d e v i n e s imp lă şi p r i m a r ă . I m a g i n e a aceas ta , gene t i c vor ­bind, e p r i m u l m o t o r e p r i m u l ce rc por ­n i t p e s u p r a f a ţ a apei , p e n t r u ca m a i t â r z iu o m u l t i p l i c i t a t e de c e r c u r i con­cen t r i ce să ia n a ş t e r e ca f a ţ a rea în j u ­ru l p a r u l u i . I n a d e v ă r omu l r u p e d i n t r u î n c e p u t o p r ive l i ş t e m i n u s c u l ă din m e ­m o r i e . F e n o m e n e l e m e m o r i a l e se con­sumă , d a r şi î m b i b ă s u b s t a n ţ a n e r v o a s ă în aşa m ă s u r ă , încât , o t r a n s m i t e r e p r i n a t a v i s m a p ă c a t u l u i a d a m i c se face l esne . Aces t e i m a g i n i „ p r i m a r e " s a u „ p r i m i t i v e " s u n t cele d i n t â i f o r m e de c o a g u l a r e r ecep t ivă . To t ce se î n t â m p l ă , şi încă s t r i den t , în l u m e a e x t e r n ă , an i ­m ă ochiul , i n f l uen ţ ează conş t i en tu l . A -ceste p rocese ps ih ice s u n t î năbuş i t e , m â l i t e m a i b i n e zis, p r i n p r e c i p i t a r e a i m e d i a t ă a a l to r s t ă r i suf le teş t i . Şi a-t u n c i aceas tă a d u n a r e de m a t e r i a l i m a ­gist ic când i s b u c n e ş t e u l t e r io r , i sbucne -ş t e comple t d i fo rmat . Imag in i l e n u v i n u n a d u p ă a l t a . s imet r ic aşeza te . E l e se înc ruc i şează b iza r şi vech i şi noi , ş i m o ş t e n i t e de s t r ă m o ş i şi p rop r i i . Dacă a t a v i s m u l imagis t ic p a r e g r e u accep ta ­bil , în s c h i m b , c red că î n m a g a z i n a r e a imagin i lo r , c a r i conv in d u h u l u i n o s t r u l ăun t r i c , es te obse rvab i l ă l a f iecare în p a r t e . P a n o r a m a v ie ţ i i se f ixează în m i n t e cu o f i lmare succes ivă a ş i ru lu i d e inc iden te ce o fo rmează (viaţa) . D e -aceea su f le tu l sensibi l n u rez i s tă ava­lanşe i de imagin i . In a d â n c u l eu lu i său se p e t r e c e o b r u s c ă dezord ine . O t r a n s ­f igura re . O revo lu ţ i e . T o a t e p r ive l i ş t i l e lumi i , pe i sa ju l î n t r e g al an i lo r t r e c e ca u n convoi î na in t ea p r iv i r i l o r . S i m p l a

i m a g i n e p r i m i t i v ă , u l t i m a i m a g i n e d i n conş t i in ţă ia tă a c u m provoacă , răscole­ş te o m u l ţ i m e c iuda tă de f an tome . Cor ­t eg iu l aces ta de i m a g i n i se o r â n d u e ş t e î n t r ' o bo l t i r e sol idă în j u r u l imag ine i d in u r m ă , cele i m a i r ecen te , combină o a tmos fe ră ,iscă u n sens oa re ca r e şi se t r a n s f o r m ă în i m a g i n e u r i a şă şi boga tă . Se r e c o n s t i t u e d in g r u p u r i de imag in i u n a s ingu ră . Şi as ta e v a r i a t ă în aspec te , e mul t i co lo ră . Es te o i m a g i n e „de crea­ţ i e " : d â n s a a c o n s t r u i t ceva n o u în d o ­m e n i u l f r umosu lu i .

In poezie imag in i l e p r i m i t i v e a r fi o r e d a r e p roza ică a ce lo r v ă z u t e . Es t e fe­lu l ins ip id de-a r e d a credincios or ice t r ă i r e . D i m p o t r i v ă , acea t r ă i r e dev ine m a i i n t e r e san t ă , cu b e l ş u g u r i de t onu r i , c a r e es te cât m a i complexă . I m a g i n e a de c rea ţ i e i svodeş te tot ce a r e la î n d e ­m â n ă . Ce ? I m a g i n i l e p r i m i t i v e s p r e a le p u n e în conflict, a c o m b i n a d in e le u n tot o rgan ic . Poez ia m o d e r n ă c a u t ă o ieş i re d in u t i l i za rea s impl i s t ă a ima­gin i lor p r i m a r e , n e c o n t a m i n a t e şi d e a l te t r ă i r i , n e î n s o ţ i t e şi de a l t e ima­gini .

Insă i m a g i n e a fă ră fond n u p o a t e e-x i s t a du rab i l . S u b s t a n ţ a imag ine i p o a t e fi de n a t u r ă ch inu i tă , fu r tunoasă , de un t r ag ic obscu r şi î n t r ' u n c u v â n t „d io­n i s iacă" . I m a g i n e a zăvo re ş t e însă şi o r i zon tu r i a m p l e de a r m o n i i s e n i n e şi a tunc i e de n a t u r ă „apol l in ică" . Aces te două i m a g i n i s u n t e v i d e n t deosebi te . E le vo r a b u n d a f iecare în p a r t e d u p ă n a t u r a i n t e r i o a r ă a omulu i . I scodind r e ­zo lva rea u n o r p r o b l e m e şi negăs ind ni­căer i def ini ţ i i def in i t ive , se va s imţ i în ­t o t d e a u n a s ingu la r , ne l in iş t i t , v a f r emă­ta dionis iac . Din con t r a , e x u b e r a n ţ a şi l i m p e z i m e a c e r u l u i n ă p ă d e ş t e suf le tu l celui la l t . I n or ice r a m u r ă de a ar te i , imag inea p r e d o m i n ă d i sp ropor t iona l , c r e â n d u n spa ţ iu specia l de c rea ţ i e .

Duhul stelelor Azi ochiul n u vă smulge din genune Şi nu mai sunteţ i cuib de vrajă, stele, Când dragostea, mănunchi de patimi

grele, In negura păcatului apune.

Cei proşti şi mulţ i n u se feresc a spune, La sfat cu vrâstnici învechiţ i în rele , Că raza voastră cată să vă 'nşele Când floarea-şi smulge din putreziciune.

Ci'n nopţi târzii, când freamătă pe vânt Răsufletul văzduhurilor scunde înmiresmat pe buze de potire,

Bieţ i visători mai urmăresc cu _ avânt Lumina voastră clară ce răspunde Regretelor sporite 'n amintire.

AL. IACOBESCU

6 UNIVERSUL UTERAR 1 Octombrie 1938 =====

O A M E N I D E PRISOS •O

Cartea străină

Erich Maria Remarque: Les Camarades (Gallimard - Paris. 1938)

Cele d o u ă r o m a n e p u b l i c a t e p â n ă a c u m d e E r i c h M a r i a R e m a r q u e : Ni­mic nou pe frontul de Vest şi întoarce­rea de pe front i - au adus o p o p u l a r i t a t e pe care n u m a i v a l o a r e a l i t e r a r ă n u a r p u t e a - o expl ica şi n ic i î n d r e p t ă ţ i . C r e d că s ec r e tu l succesu lu i aces tor că r ţ i ca şi al Cărţii delà San-Michele a lui A x e i M u n t h e cons t ă î n ca l i t a tea emoţ i e i p e ca re o încerci , c i t indu- le : te s imţ i m a i p u ţ i n s ingur .

P e r f e c ţ i u n e a a r t i s t ică n u p o a t e fi un scop în s ine , n ic i n ă z u i n ţ a su ­p r e m ă a u n e i o p e r e l i t e r a r e ci o con­di ţ ie necesară , aşa c u m b u n a s t a r e m a ­ter ia lă , bani i , n u a d u c fer ic i rea d a r o condi ţ ionează . F r u m u s e ţ e a , i ub i rea , p r i ­e tenia , s i m p a t i a p e n t r u s u f e r i n ţ a ce lu i ­lalt , d e v o t a m e n t u l şi e ro i smul celui ca re n u se r e s e m n e a z ă în fa ţa lov i tu r i lo r soar te i , s u n t va lo r i o m e n e ş t i c a r e po t fi o r i când ac tua l i za te în e x p e r i e n ţ a suf le­tească şi socială a f iecăruia . A m p l i t u d i -nea şi a d â n c i m e a semnif ica ţ ie i u n e i o-pe re l i t e r a r e se m ă s o a r ă p r i n p u t e r e a t a l en tu lu i de a sub l in ia î n t â i e t a t e a a-ces tor va lo r i şi p e r e n i t a t e a lor . I n t e r e ­sul p e n t r u astfel de o p e r e n u p o a t e slă­bi şi c u a t â t m a i p u ţ i n n ' a r p u t e a su­feri v r e o ecl ipsă. R i scu r i l e u n e i î nmor ­m â n t ă r i def in i t ive în m u z e u l istoriei l i t e r a r e n u le a m e n i n ţ ă .

Toa te aces te o b s e r v a ţ i u n i s u n t va la ­bile î n t r ' o m ă s u r ă e x e m p l a r ă , în cazul r o m a n u l u i Camarazii, a că ru i apa r i ţ i e , la î n c e p u t u l aces tu i an î n s e m n e a z ă o dată . A d m i r a ţ i a p e n t r u ope ră se în tovă ­răşeş te cu omag iu l r e c u n o ş t i n ţ e i p e n t r u t a l en tu l a u t o r u l u i .

N u ş t iu să se fi scr is d e s p r e a m ă r ă c i u ­nea şi d e s p r e t r ag ica m ă r e ţ i e a condi ­ţiei omeneş t i , cu u n p a t e t i s m m a i con­v ingă to r în accen t da r şi ou o d i sc re ţ ie — cu o p u d o a r e ch ia r — a expres ie i , a tâ t de a t e n t ă sp r e a n u j ign i ch ia r sen­s ib i l i t a tea l e sne a l a r m a t ă a ce lu i ca re - ş i c a tuă în l e c t u r ă s i g u r a n ţ a re fug iu lu i î m p o t r i v a r i s cu r i lo r u n u i spec tacol d e t ea t ru , u n d e fie s t ângăc i a ac to ru lu i , fie b r u t a l i t a t e a a u t o r u l u i d r a m a t i c îi d a u senza ţ ia pen ib i l ă d e a fi fost descoperit, e x p u s cur ioz i tă ţ i i l a c o m e a vec inu lu i , s c o r m o n i t o a r e p â n ă în m ă r u n t a e l e cele m a i a scunse a le su f l e tu lu i . S 'a r p u t e a s p u n e d e s p r e r o m a n u l aces ta — t r e c â n d f i reşte , p e s t e m a t e r i a l i t a t e a c o m p a r a ­ţ ie i—că es te ech iva len t în o rd inea idea ­lă a c r ea ţ i i l o r a r te i , cu f r u m u s e ţ e a u -nică, î n r a p o r t u r i l e v ie ţ i i zi lnice, a ma­ne i în t inse — d a r nu , des igu r ! cu p a l m a des făcu tă sau cu p u m n u l s t r â n s , ci sp r e a cupr inde , î n t r ' u n ges t spon tan , emo­ţ ionan t de conv ingă to r şi e locvent p e cât de sobru , m â n a f r ă ţ e ş t e deschisă a celui la l t .

C e e a ce m i s e p a r e e x t r a o r d i n a r , cu a d e v ă r a t unic , e s t e r euş i t a une i astfel de capodopere , de u m a n i t a t e , — pre fe r să s p u n de o m e n i e — d a r şi d e a r t ă d e ­săvâ r ş i t ă , d e s p r e ca r e n u v ' aş p u t e a ci ta „de e x e m p l u " , c u t a r e sau c u t a r e a l t ă pag ină , sau v r e o „ b u c a t ă de b r a ­v u r ă " şi br io , ceva ca u n d i a m a n t p u r î n t r ' o m o n t u r ă de t ab lă pole i tă , p e n t r u că to tu l se ţ i n e î m p r e u n ă , î n t r ' o con t i ­n u i t a t e pe r fec t ă a i n t e r e s u l u i şi e m o ­ţiei . T a l e n t u l r o m a n c i e r u l u i t r i u m f ă a-s u p r a u n u i sub iec t c a r e î n t r u n e ş t e ele­m e n t e l e m e l o d r a m e i t ip ice spor i t e şi a c c e n t u a t e ch ia r cu u n p r o c e n t î n sem­n a t de s cene în g u s t u l f i lmulu i c u r e n t de a v e n t u r i po l i ţ i s te în ser ie , u n d e e-roii s impa t i c i ies î n t o t d e a u n a vic tor ioşi , d a to r i t ă p r i cepe r i i şi c u r a j u l u i sau for ţe i fizice, î m p o t r i v a u n o r a d v e r s a r i c ă r o r a astfel de ca l i tă ţ i le s u n t p a r c i m o ­n ios d r ă m u i t e . D e al tfel , c i t i to ru l se v a conv inge lesne d e a d e v ă r u l aces tor a-f i rmaţ i i , d in p u ţ i n e l e propozi ţ i i în ca re voi înce rca să r e z u m sub iec tu l r o m a ­n u l u i .

R o b e r t L o h k a m p , O t to K ö s t e r şi G o t t ­fr ied Lenz , s u n t cei t r e i eroi car i l u p t ă u m ă r la u m ă r î m p o t r i v a g r e u t ă ţ i l o r t r a ­iu lu i d e d u p ă război , din G e r m a n i a d e la s fâ rş i tu l decen iu lu i t r ecu t , a şoma ju ­lui şi g reve lor , a , , pu t s ch" -u r i l o r şi in ­flaţiei , — lega ţ i p e n t r u to t r e s t u l v ie ţ i i lor p r i n t r ' o c a m a r a d e r i e î n c e p u t ă şi î nce rca t ă p e f ron tu l m ă c e l u l u i din 1914—1918. S u n t n i ş t e nau f rag ia ţ i , s u p r a v i e ţ u i t o r i ai ca tas t rofe i m o n ­d ia le de a c u m douăzec i d e a n i . E x ­p e r i e n ţ a r ăzbo iu lu i a fost p e n t r u ei decis ivă şi f ap tu l de a fi r ă m a s c red in ­cioşi a m i n t i r i i lu i c imen tează c a m a r a d e ­r ia lo r aşa c u m nic io l e g ă t u r ă d e i n t e ­res n ' a r p u t e a - o face. Ma i m u l t c h i a r : aceas tă a m i n t i r e creează în ei conş t i in ­ţa une i izo lăr i i n su l a r e , ca o m o n a d ă le ibn izeană , fă ră p u t i n ţ a c o m u n i c ă r i i cu l u m e a d ina fa ră . T r e c p r i n e x i s t e n ţ a ce­lor la l ţ i ca l e b ă d a p r i n u n d ă , f ă ră să p r i n d ă n i c i u n s t r o p d e semni f ica ţ i e . S 'ar p ă r e a că d ă i n u i e ş t e o con f r e r i e t a ­cită, o f r a n c m a s o n e r i e s ec re t ă a foşt i lor l u p t ă t o r i de a c u m douăzec i d e ani , ca r i se r e c u n o s c i n s t i nc t i v şi s e în ţe leg , fă ră

s t a t u t e şi f ă r ă v r e u n r i t u a l oa reca re . î n t r ' u n local de n o a p t e , u n d e se duc

adeseo r i ce t r e i , îşi face d in când în c â n d apa r i ţ i a u n o a r e c a r e Va len t in H ä u ­ser , ca re bea ţ e ap ăn , câ t p o a t e şi p â n ă n u m a i poa t e . A p a r i ţ i e f an tomat i că , ha ­l u c i n a n t ă . Bea p e n t r u a s ă r b ă t o r i şan­sa d e a fi s c ă p a t t ea fă r d in război . E u n m e m e n t o zgudu i to r , deş i p e r s o n a j episodic . D a r t a l e n t u l n u deosebeş te în­t r e p e r s o n a j e p r i n c i p a l e şi s e c u n d a r e .

„ E r a u n u l d i n t r e aceia c a r i a u d e s p r e r ăzbo i o m e m o r i e s in i s t ră , — scr ie R e ­m a r q u e . Noi ce i la l ţ i u i t a s e m m u l t . D a r ei işi aducea a m i n t e fiece zi şi f i ecare ceas . "

P e n t r u R o b b y (Robert ) L o h k a m p , p o ­ves t i t o ru l — r o m a n u l e scr is la p e r s o a ­n a î n t â i a — „copi lă r ia , şcoala.. . t o r m a u u n a m e s t e c vag , î n d e p ă r t a t , ş t e r s , goli t d e a d e v ă r . A d e v ă r a t a v i a ţ ă n u începea decâ t în 1916". L i m i t e l e biologice a le v ie ţ i i s u n t h o t a r e conven ţ iona le . „V ia ­ţa a d e v ă r a t ă " d e care v o r b e ş t e R o b b y î n c e p e cu a m i n t i r e a s u p r e m a şi ţ i n e cât d u r e a z ă şi f ide l i t a tea fa ţă de ea. Ce e aceas tă a m i n t i r e ? D e p i n d e : u n cân­tec auz i t î n t r ' o d ispozi ţ ie suf le tească deosebi tă , î n t â i a d ragos te , u n ve r s , con­v a l e scen ţ a d u p ă o boală d e s p e r a t ă ; î n o r i ce caz, p r i l e ju l u n u i l e g ă m â n t so­l e m n , c â n d te-a i s imţ i t m a i a p r o a p e ca o r i c â n d de su f l e tu l n e m u r i t o r , p o a t e d e însuş i D u m n e z e u . A m m a i ci tat , m i se p a r e , to t î n a cea s t ă rev is tă , u r m ă t o a r e a p ropoz i ţ i e d in „ L o g - Б о о к " (Mons ieur Tes te) : „Soumet s - to i t ou t e n t i e r à ton m e i l l e u r m o m e n t , à t o n p l u s g r a n d sou­ven i r " .

Nici L o h k a m p , n ic i Kös t e r , n ic i Lenz n ' a u t r ă d a t ci a u r ă m a s credinc ioş i o m e ­nie i d in om, c a r e fi s'a r e v e l a t p e f ron­t u l r ăzbo iu lu i , în 1916. S ă n u fiu r ă s ­t ă l m ă c i t : n u fac apologia r ă zbo iu lu i şi nici n u ins inuez în f avoarea lu i . E u n s i m p l u p u n c t d e v e d e r e , f ă ră consec in ţă şi f a ră p r e m e d i t a r e . Şi m a i p u ţ i n c h i a r decâ t a t a t : s i m p l ă o b s e r v a ţ i e s au i m ­p r e s i e d e c i t i tor . R e m a r q u e însuş i t r e ­ce d r e p t u n „defe t i s t " . P e n t r u a s t a a şi fost p rosc r i s , i a r că r ţ i l e lu i s u n t i n t e r ­zise în G e r m a n i a . D a r u n u l d in cama­razi , t ocma i R o b b y L o h k a m p , care- i p o ­ves t i t o ru l — „ e u " d in c a r t e — s p u n e oda t ă aşa : „. . .Pe n e d r e p t se v o r b e ş t e de ­s p r e b a n i cu d i sp re ţ . Ban i i fac ch ia r p e m u l t e f emei să se înd răgos t ească . D i m ­po t r ivă , i u b i r e a face p e m u l ţ i o a m e n i l acomi d e ban i . Dec i ban i i favor izează idea lu l ...şi d r a g o s t e a m a t e r i a l i s m u l !

„ — Omul . . . n u - i l a c o m de ban i d e ­cât s t â r n i t de pof te le femei i . D a c ă fe­me i l e n ' a r exis ta , a r p i e r i şi ban i i , i a r o a m e n i i a r fi o r a s ă eroică. In t r a n ş e e n u e r a u femei ...şi ce p u t e a i poseda a t u n c i n ' a v e a m a r e î n s e m n ă t a t e : p r e ţ u i a doa r va loa rea o m u l u i . A s t a n u ' n s e a m n ă să vo rbeş t i în f avoa rea t ranşee lor . . . ci d o a r a r u n c ă l u m i n ă a s u p r a a m o r u l u i . E l t r e z e ş t e i n s t i nc t e l e r e l e d in om, pof­t a de avu ţ i e , d e onoru r i , d e câştig, de l ene" , e tc .

F i r e ş t e , f r a g m e n t u l c i t a t t r e b u e l u a t d r e p t ceea ce es te : u n c r â m p e i d e m o ­nolog, n e c o n c l u d e n t , f l ecărea lă u ş u r a -tecă , p u ţ i n t e l cinică, p u ţ i n t e l p a r a d o ­xa lă , a u n u i t â n ă r de t re izec i de ani , oare- i p e ca le d e a s e î n d r ă g o s t i şi, în faza de incuba ţ i e , s c a p ă r ă u l t i m e l e fo­cur i de art if ici i g r a t u i t e ca să-şi m a i dea i luz ia l ibe r t ă ţ i i de sp i r i t p i e r d u t e . De altfel , ch ia r a p a r e n ţ a dogmat ică , se r ios a f i r m a t i v ă a ziselor j u n e l u i e d e s m i n -ţ i t ă şi n e u t r a l i z a t ă d e î n t r e r u p e r i l e ze­f l emi toa re a le p r i e t e n e i de h o i n ă r e a l ă d u m i n i c a l ă .

A t â t a to t . Ma i m u l t n u t r e b u e apăsa t a s u p r a î n ţ e l e su lu i u n e i a f i r m a ţ i u n i ca aceea d e s p r e v a l o a r e a o m u l u i în şi p r i n t r a n ş e e .

S ă n e fie to tuş i î n g ă d u i t să p r e f e r ă m c r i t e r i u l „ t r a n ş e e l o r " ,al r ăzbo iu lu i îm­p o t r i v a ex i s t en ţe i , c â t ă v r e m e v i ea ţ a t ică loş i tă în l u p t a p e n t r u e x i s t e n ţ ă nu n e p o a t e oferi u n u l m a i b u n .

МШАІ NICULESCU

O s ea r ă d e Iun ie . O r a şase . De la h a l ­t a Hi lcovo îşi t â r ă s c p ic ioa re le s p r e o loca l i ta te d e v a r ă , o m u l ţ i m e de v i l e -g ia tu r i ş t i , în cea m a i m a r e p a r t e t a ţ i de famil ie , î ncă rca ţ i cu p u n g i , g e n ţ i şi cut i i d e c a r t o n cu confec ţ iuni d e d a m e . Toţ i s u n t obosiţi , f l ămânz i şi ră i , ca şi c u m n u p e n t r u ei s t r ă l u c e ş t e soare le şi c reş te i a r b a v e r d e .

P r i n t r e al ţ i i îşi t r a g e p ic ioare le şi P a ­ve l Ma tveev ic i Za ich in , consi l ier d e t r i b u n a l , om îna l t şi a d u s de spa te , în­t r ' o h a i n ă ef t ină şi î n t r ' o şapcă eş i tă d e soare , cu cocardă . E n ă d u ş i t , roşu şi posomorâ t .

— Veni ţ i aici în f i ecare zi ? i s e a d r e ­sează u n v i l eg ia tu r i s t în p a n t a l o n i d e ­coloraţ i .

— N u în f iecare zi, — r ă s p u n d e posac Za ich in . — Soţ ia şi bă i a tu l locuesc aici, i a r eu v in de v r e o două or i p e s ă p t ă ­m â n ă . N ' a m t i m p să v i n zi lnic. Apoi , a r fi şi s c u m p .

— E d r e p t că-i s c u m p , — oftează p a n t a l o n i i decolora ţ i . In oraş , ga ra - i d e ­p a r t e , t r e b u e să iei t r ă s u r ă , p e u r m ă b i ­le tu l costă 42 de copeici.. . Mai c u m p e r i u n z iar pe d r u m , m a i be i u n p ă h ă r u ţ de vodcă . E d r e p t că s u n t che l tue l i mici , o n imica toa tă , d a r dacă le -a i socoti — s 'ar s t r â n g e v r e o 200 de r u b l e p e va ră . F i r e ş t e că n a t u r a m e r i t ă m a i m u l t , nu - i vorbă. . . o idi lă şi aşa m a i d e p a r t e , dar , cu leafa n o a s t r ă d e s lujbaşi , ş t i ţ i şi dv. că t r e b u e să socoteşt i f iecare copeică. C u m ai che l tu i t o copeică fă ră socoteală , c u m n u d o r m i o noapte . . . Daa. . . Eu, s t i­m a t e domn, — n ' a m cinstea să cunosc

n u m e l e dv., — a m o leafă de a p r o a p e 2000 de r u b l e p e an, a m g r a d u l o e con­s i l ier dg s ta t , d a r fumez t u t u n de cali­t a t e a a doua şi n ' a m o r u b l ă de pr i sos ca s ă - m i c u m p ă r o s t ic lă de apă m i n e r a ­lă „Vichy" , ca re m i - a fost p r e c r i s ă con­t r a p i e t r e i la ficat.

— E pros t , — s p u n e Za ich in d u p ă o pauză . Eu, d o m n u l e , s u n t de p ă r e r e că v i l e g i a t u r a a fost născoci tă de d iavol i şi femei . In aces t caz, d iavo lu l a fost că lăuzi t de r ă u t a t e , i a r femeia de o u ş u ­r i n ţ ă e x t r e m ă . A s t a nu- i v ia ţă , ci ocnă, i ad ! Gând i ţ i -vă : aici e cald, zăpuşea lă , răsuf l i cu g reu , d a r to tuş i , ca u n bles­t ema t , r ă t ă c e ş t i d i n t r ' u n loc în a l tu l şi nu - ţ i găseş t i adăpos t . Acolo, î n o raş , n ' a i nici mobi lă , n ic i se rv i toare . . . mobi la e la ţară . . . m ă n â n c i d r a c u ş t ie ce, n u bei ceai p e n t r u c ă n ' a r e c ine să a p r i n d ă s a m o v a r u l , n u t e spel i . C â n d vii aici, în mi j locu l na tu r i i , t r e b u e să m e r g i p e praf, p e că ldură . . . P t i u ! S u n t e ţ i căsă to­r i t ?

— Da... A m t r e i copii, — susp ină p a n t a l o n i i decolora ţ i .

— E prost . . . Mă m i r că m a i t r ă i m . In sfârşi t , v i l eg ia tu r i ş t i i a jung în sa t .

Za ich in îşi ia r ă m a s b u n dela p a n t a l o n i i deco lora ţ i şi se î n d r e a p t ă s p r e v i la lu i . Acasă, găseş te o l in i ş t e d e m o r m â n t . Se a u d e doa r bâzâ i tu l ţ â n ţ a r i l o r şi s t r i g ă t u l d u p ă a j u t o r al u n e i m u ş t e căzu tă în p â n z a u n u i pă ian jen . P r i n p e r d e l u ţ e l e de m u s e l i n ă de la f e r e s t r e se văd , v e ş t e -j indu-se , f lor i le roş i i d e m u ş c a t ă . P e pe re ţ i i de l e m n , nevops i ţ i , d o r m m u ş t e . In t indă , în bucă t ă r i e , în suf rager ie , n u se v e d e ţ i pen i e d e om. In salon, Za ich in dă p e s t e b ă i a t u l său Pe t ia , copil f i rav d e şase ani . B ă i a t u l s tă la m a s ă şi, gâ ­fâ ind p u t e r n i c , cu b u z a de jos în t insă , t a ie cu foarfeci le u n v a l e t de caro d in ­t r ' o ca r t e .

— T u eşti , t ă t i cu le ! s p u n e f ă r â să se în toa rcă . B u n ă s ea ra !

— B u n ă seara. . . U n d e - i m a m a ? — M a m a ? S ' a d u s cu Olga Chir i ­

lovna la r epe t i ţ i e să joace t e a t r u . Po i ­m â i n e au spectacol . Mă i a u şi p e mine . . . Merg i şi t u ?

— H m !... Şi când se î n t o a r c e ? — A spus că se î n toa r ce d iseară . — D a r unde - i Na tá l i a ? — A lua t -o m ă m i c a s'o a j u t e să se îm­

b r a c e în t i m p u l t e a t r u l u i , i a r Acu l ina s'a dus la p ă d u r e d u p ă c iuperc i . Tă t i ­cule , dece c â n d t e î n ţ e a p ă u n ţ â n ţ a r , i se î n ro şe ş t e p â n t e c u l ?

— N u ştiu.. . P e n t r u c ă suge sânge le . Va să zică nu- i n i m e n i acasă ?

— N i m e n i . N u m a i eu sun t . Za ich in se aşează î n t r ' u n j i l ţ şi, t i m p

d e u n m i n u t , se u i t ă p r o s t e ş t e p e f e ­r ea s t r ă .

— Cine n e s e r v e ş t e m a s a ? î n t r e a b ă el.

— Azi, n ' a u făcut m â n c a r e , t ă t i cu le ! M a m a c redea că n u vii şi a spus să n u se gă tească . D u m n e a e i şi Olga C h i r i -lovna vo r m â n c a la r epe t i ţ i e .

— F o a r t e m u l ţ u m e s c . D a r tu ce ai m â n c a t ?

— A m b ă u t l ap t e . P e n t r u m i n e au c u m p ă r a t l a p t e de şase copeici. Tă t i cu le , dece ţ â n ţ a r i i sug sânge le ?

Za ich in s imte , deoda t ă , că ceva g r e u îi apasă p e ficat şi î ncepe să- l sugă . E î nc iuda t şi j igni t , i a r p e suf le t îi e a t â t de a m a r , încâ t răsuf lă g r e u şi t r e m u r ă ; î i v ine să s a r ă î n sus, să t r â n t e a s c ă cu u n l u c r u g r e u de d u ş u m e a , d a r îşi adu­ce a m i n t e că medic i i l -au op r i t cu desă­v â r ş i r e să se ene rveze . S e r id ică şi în­cepe să f lue re în silă o me lod i e d in „ H u g h e n o ţ i i " .

— Tăt icu le , ş t i i să joci t e a t r u ? a u d e g lasu l lu i P e t i a .

— T e rog să m ă s l ăbeş t i cu î n t r e b ă ­r i le t a le p ro s t e ş t i ! — se s u p ă r ă Za ich in . T e ţ i i scai d e m i n e ! Ai şase ani , da r eş t i t o t a t â t d e p ros t ca şi a c u m t r e i ani.. . Eş t i u n copil t â m p i t şi r ă s f ă ţ a t ! D e pi ldă , dece s t r ic i că r ţ i l e ? C u m în ­d r ă z n e ş t i să l e t a i ?

— Căr ţ i l e aces tea n u s u n t a le ta le , — s p u n e Pe t i a , î n t o r c â n d u - s e . — Mi le -a d a t Na tá l i a .

— Min ţ i ! Min ţ i , copil r ă u ! se" e n e r ­vează şi m a i m u l t Za ich in . — M i n ţ i t o t ­d e a u n a ! N ' a r e c ine să t e ba tă , m ă g a r u l e ! A m s ă - ţ i . r u p u r ech i l e !

P e t i a sa re în sus, î n t i n d e g â t u l şi p r i ­v e ş t e ţ i n t ă la fa ţa roş ie şi m â n i o a s ă a t a t ă l u i său . Ochi i lu i m a r i încep să cli­pească , p e u r m ă dev in u m e z i şi ch ipu l b ă i a t u l u i se s t r â m b ă .

— Dece m ă ' n ju r i ? ţ i pă P e t i a . Ce v r e i de la m i n e , p r o s t u l e ? Eu n u m ă leg de n i m e n i , n u fac ş t r engă r i i , s u n t c u m i n t e , d a r tu.. . t e s u p e r i ! S p u n e - m i , de ce m ă cer ţ i ?

B ă i a t u l v o r b e ş t e c o n v i n g ă t o r şi p l â n ­ge a t â t d e a m a r , încâ t Za ich in se ruş i ­nează.

„ A d e v ă r a t , dece m ă leg de e l" , — se g â n d e ş t e — „Hai , a junge. . . a j u n g e " . — spune , p u n â n d m â n a p e u m ă r u l copi­lu lu i . „ I a r t ă - m ă , Pe t iuha . . . i a r t ă - m ă . T u eşti b u n şi c u m i n t e , t e iubesc" .

P e t i a îşi ş t e r g e cu m â n e c a ochii , s e aşează cu u n oftat la loc şi î n c e p e să t a ie o damă . Za ich in t r ece în b iu rou . S e î n t i n d e p e d ivan şi, p u n â n d u - ş i m â i n i l e s u b cap, c a d e p e g â n d u r i . L a c r i m i l e d e ad ineao r i a le b ă i a t u l u i i-au poto l i t m â ­nia şi g r e u t a t e a de la ficat i-a d i s p ă r u t î nce tu l cu înce tu l . S i m t e doa r oboseală şi foame.

— Tă t i cu le ! — s 'aude de d u p ă uşă . Să - ţ i a r ă t colecţ ia m e a de gângăn i i ?

— A r a t ă - m i - o ! P e t i a i n t r ă în b i u r o u şi î n t i n d e t a ­

t ă lu i s ău o l ăd i ţ ă l u n g ă şi v e r d e . î n c ă î n a i n t e de a o d u c e la u reche , Za ich in a u d e bazalturi d e s n ă d ă j d u i t e şi s g â r i a t de p ic ioare pe pe re ţ i i lădi ţe i . R id i când capacu l , vede o m u l ţ i m e de f lu tu r i , m u ş t e , g â n d a c i şi cosaşi, p r i n ş i cu ace de fundu l lădi ţe i . Toa te insec te le , a fa ră d e doi - t re i f lu tur i , s u n t încă v i i şi se mişcă .

•—• Cosaşul m a i t r ă e ş t e ! se m i r ă Pe t i a . L - a m p r i n s er i d i m i n e a ţ ă şi t o t n ' a m u r i t !

— Cine t e - a î n v ă ţ a t să le p r i n z i cu ace ? î n t r e a b ă Zaich in .

— Olga Chi r i lovna . — P e ea a r t r e b u i s'o p r inz i aşa ! spu­

n e Za ich in cu desgus t . Ia- le de-aici! E r u ş i n e să c h i n u e ş t i a n i m a l e l e !

„ D o a m n e , ce c r e ş t e r e r ea a r e " , g â n ­deş t e d u p ă ce P e t i a ese .

P a v e l Ma tveev ic i a u i t a t de obosea lă şi f oame ; nu - l p r e o c u p ă decâ t soa r t a b ă i a t u l u i său. In r ă s t i m p se în tunecă . . . Se a u d e c u m v i leg ia tu r i ş t i i se î n to r c în g r u p u r i dela ba ia de seară . C ineva se op re ş t e l â n g ă f e r ea s t r a deschisă a su ­f rager ie i şi s t r igă : „ N u dor i ţ i c iuper i c i ?" Apoi , n e p r i m i n d r ă s p u n s , p o r n e ş t e îna ­in t e în p ic ioare le goale. . . C â n d se î n t u ­necă î n t r ' a t â t , încât m u ş c a t a de d u p ă p e r d e l u ţ a de m u s e l i n ă îşi p i e r d e con tu-

de ANTON CEHOV r u l şi p e f e r e a s t r ă î n c e p e să i n t r e ră­coarea d e sea ră , î n t i n o ă uşa se deschi­d e cu sgomot şi s e a u d paş i repezi , voci, râse te . . .

— M ă m i c o ! ţ ipă P e t i a . Za ich in se u i t a p e u ş a cab ine tu lu i şi

vede p e soţ ia sa, N a d e j d a Stepanovna, voinica şi t r a n d a f i r i e ca to tdeauna . . . Ea e cu Olga Chi r i lovna , o b londă uscată cu p i s t ru i m a r i , şi cu doi necunoscuţ i : u n u l t â n ă r şi l ung , c u p ă r u l roşcat şi c re ţ şi cu m ă r u l iu i A a a m eşit afara, a l tu l , s cund , spă tos , cu fa ţa rasă , de ac­tor şf bă rb ia v â n ă t ă şi s t r â m b ă .

— Natá l i a , a p r i n d e s a m o v a r u l ! stri­gă N a d e j d a S t e p a n o v n a , foşn ind din roch ie . A m auz i t că a ven i t P a v e l Mat­veevic i . P a v e l e , u n d e eşt i '! B u n ă seara, P a v e l e ! — s p u n e i n t r â n d fuga în birou şi r ă s u f l â n d g r e u . Ai ven i t '! î m i pare foar te bine. . . A m a d u s doi a r t i ş t i dile­tanţ i . . . v ino să t e prez in t . . . Cel l ung e Coromâslov. . . c â n t ă m i n u n a t , i a r cel mic e Smerca lov , u n a d e v ă r a t art ist . . . . ci­t e ş t e sp lend id . Vai , a m obosit ! A m a-v u t o r epe t i ţ i e acum. . . M e r g e foarte b ine ! J u c ă m „Ch i r i a ş cu t r o m b o n " şi „ E a - 1 aş teaptă" . . . Spec taco lu l e poimâi­ne. . . .

— P e n t r u ce i -a i a d u s ? î n t r e a b ă Zai­chin.

— T r e b u e , p u i ş o r ! D u p ă ceai, trebue să r e p e t ă m ro iu r i l e şi s ă c â n t ă m ceva... Eu can t u n d u e t cu Coromâslov . . . Dar să n u u i t ! T r i m i t e , d ragă , p e Natália să c u m p e r e sa rde le , b rânză , vodcă şi încă ceva. Să m ă n â n c e c u noi. . . Vai, ce obosi tă s u n t !

— H m !... N ' a m b a n i ! — N u se poa te , p u i ş o r ! N u ş a d e bine!

N u m ă face să roşeşsc ! D u p ă o j u m ă t a t e de ceas, Natá l ia e

t r i m i s ă d u p ă vodcă şi gus t ă r i . D u p ă ce bea ceai şi m ă n â n c ă o f ranze lă întreagă, Zaicl i in se d u c e în d o r m i t o r şi se culcă în pa t , i a r N a d e j d a S t e p a n o v n a şi musa­firii ei, făcând zgomot şi r âzând , încep să-şi r e p e t e ro lu r i l e . P a v e l Matveevici a u d e v r e m e î n d e l u n g a t ă c i t i tu l fonfănit al l u i Coromâs lov şi repl ic i le actoriceşti a le lu i Smerca lov . . . D u p ă l ec tu ră ur­mează o d i s cu ţ i e fă ră sfârşi t , în t re rup tă d in când în c â n d de r â se t e l e ţ ipătoare a le Olgă i Chi r i lovna . Cu p re t en ţ i i l e u-n u i a d e v ă r a t a r t i s t , S m e r c a l o v explică ro lur i le , cu t u p e u şi că ldură . . .

U r m e a z ă u n due t , i a r d u p ă duet , ţă­căni t de veselă. . . Za i ch in a u d e prin s o m n c u m l u m e a roagă p e Smercalov să c i tească „ P ă c ă t o a s a " şi c u m acesta, d u p ă ce face câ tva t i m p fasoane, începe să rec i te . E l şue ră , se ba te cu pumnii î n p iep t , p l ânge , r â d e cu hoho te , cu o voce de bas răguşi t . . . Za ich in se încruntă şi îşi b a g ă capu l s u b p ă t u r ă .

— b t a t i d e p a r t e . U n d e să vă duceţi p e î n t u n e r i c u l ăs ta ? a u d e u n ceas mai t â r z i u g lasu l N a d e j d e i S t e p a n o v n a . — Dece să n u d o r m i ţ i la noi ? Coromâslov s 'ar cu lca aici, în sa lon , iar Smercalov, în p a t u l lu i Pet ia . . . I a r p e bă ia t în cul­căm în b i rou l soţului . . . R ă m â n e ţ i , zău!

In sfârşi t , c â n d ceasorn icu l ba t e ora două, s g o m o t u l încetează. . . Uşa dormi­to ru lu i se desch ide , şi i n t r ă Nadejda S t e p a n o v n a .

— P a v e l e , d o r m i ? şop t e ş t e ea. — Nu , d a r ce es te ? — D u - t e , d ragă , în b i r o u şi culcă-tt

pe d ivan , i a r în p a t u l t ă u a m s'o culc pe Olga Chi r i lovna . Du- te , s cumpule ! Aş culca-o în b iu rou , d a r i-e frică să d o a r m ă s ingură . . . . Hai , scoa lă - te !

Za ich in se scoală, îşi p u n e ha la tu l pe u m e r i şi, d u p ă ce îşi ia p e r n a , se duce in b iurou. . . A j u n g â n d p e d ibu i t e la di­van , a p r i n d e u n ch ib r i t şi v e d e că acolo s t ă 'Pe t i a . B ă i a t u l n u d o a r m e şi pri­veş te c u ochi m a r i l a ch ibr i t .

— Tă t icu le , ţ â n ţ a r i i dece n u dorm n o a p t e a ? î n t r e a b ă el.

Za ich in şop te ş t e : — Pen t rucă . . . p e n t r u c ă noi suntem

de p r i sos aici... Nici n ' a v e m u n d e să ne cu lcăm !

— Tă t icu le , dece Olga Chir i lovna are p i s t ru i p e fa ţă ?

— L a s ă - m ă ! N u m ă m a i plictisi ! D u p ă ce se g â n d e ş t e pu ţ in , Zaichin

se î m b r a c ă şi ese a fară ea să se răco­rească. . . P r i v e ş t e la cercul cenuş iu de d i m i n e a ţ ă , la nor i i nemişca ţ i , ascultă c â r â i t u l l eneş al u n u i cârs te i somnoros şi î n c e p e să v iseze la z iua de mâine, când, înapoia t î n oraş , v e n i n d dela tri­b u n a l , se va t r â n t i în pat. . . Deodată, de d u p ă u n colţ a p a r e u n om.

„ T r e b u e să fie pazn icu l " , — se gân­deş te Za ich in .

Dar , u i t â n d u - э е m a i b i n e şi apropiin­du-se d e om, r e c u n o a ş t e p e vilegiatu­r i s tu l d in a j u n în p a n t a l o n i decoloraţi.

— N u d o r m i ţ i ? î n t r e a b ă el. — N u po t să adorm. . . oftează panta­

loni i deco lora ţ i . — A d m i r natura. . . Ve­deţ i , cu t r e n u l d e n o a p t e , a venit la m i n e o m u s a f i r ă scumpă. . . soacră-mea. î m p r e u n ă e u e a au v e n i t şi nepoatele mele . . . fe te m i n u n a t e . î m i p a r e foarte b ine , deşi e... c am u m e d ! Admira ţ i şi dv. n a t u r a ?

— Da, — î n g â n ă Zaichin , — admir şi eu na tu ra . . . N u şt i ţ i v r e o cârciumă în a p r o p i e r e ?

P a n t a l o n i i deco lora ţ i ridică ochii spre cer şi, cu u n ae r g rav , cad pe gânduri.

D in r u s e ş t e de R. DONICI

1 Octombrie 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

N. Săvulescu

DACIÄI; Igor Plămădeală:

Eul meu, ca să-l desprindă, Nimeni, nici chiar eu nu pot, Tâmpii vor ca să cuprindă Lumea toată într'un... netot. Ei discută şi se 'ntreabă De a lumii existenţă,

Negăndind de bună seamă La totala impotenţă ; De a discerne printre stele InUniturtte de lumi ; Pătrunzând adânc în ele, Nu e una... sunt legiuni.

Că sunt „infinituri" de lumi e incontestabil. Dar dacă în fiecare din aceste lumi vor fi fi­ind „infinituri" de poeţi care să comită „infi­nituri" de poezii de asemenea natură, mărtu­risim că am dori un potop general.

Dorinţa dumitale de a-ţi discerne eul am avut-o şi eu. Rezu tatul a fost insă aceiaş cu cel obţinut de d-ta.

Poezia filozofică pare să nu se potrivească tocmai cu eul dumLtale.

Pârvu Ion Sara. — „Idilă câmpenească" nu o putem publica. Mai încercaţi.

Jean Marinescu. — Cred că vă grăbiţi cu publicarea volumului. In orice caz cele două poezii trimise nouă nu sunt indicate să facă parte din el.

Maria Dunăreanu. — Mă întreb de oe aţi a-les ca titlu al schiţei d-voastră ..N.mic". Pen­trucă totuşi e ceva. Cred că ar fi bine să ne mai trimiteţi.

Neaga loniţă. — „înfrângeri" nu poate în­semna, din păcate, prima d-voastră victorie literară. N u e însă o înfrângere definitivă.

Ştefan Crăciun. — Sunt în poezia d-voastră mu te imagini frumoase, proaspete.

Sunt sigur că in curând vă veţi putea nu­măra printre colaboratorii noştri. Trirniteţi-ne cât mai mul te din poeziile d-voastră. Dacă se poate chiar întreg vo.umul.

T. m. r. — „Frântură din Pind" e promiţă­toare. Alşteptăm şi altceva.

E. Gri. — Reportajul d-voastră despre O-dorhei păcătueşte prin oarecare didactic.sm. Se va publica, nu însă prea curând pentrucă avem încă numeroase „oraşe" cu vech.me. (Nu mă gândesc la vechimea oraşului, ci la data când a u fost primite la redacţia noastră re­par tagiile).

Vă mulţumesc pentru fotografii şi pentru aprecierile măgulitoare cu privire ia această rubrică.

J ariu Carpen. — Nu înţeleg de ce semnaţi cu pseudonim. Poernaie sunt foarte promiţă­toare şi am dori să mai primim încă altele dela d-voastră.

Mircea Savian. — Aceiaş răspuns şi în ce priveşte semnătură şi în privinţa versurilor.

Leon Th. Ceocora. — Primele d-voastră în ­cercări, din cari ne trimiteţi o probă, au fost, pare-se, influenţate serios de versurile lui Oşbuc. N u oa simţire ci numai în metrică şi teiaglni. Dacă dela aceste prime încercări aţi reuş:t să vă emancipaţi, mai puteţi trimite.

Smeureanu I. Nicolae. — „Străjerul" tri­mite-o neapărat unei reviste străjereşti, care ţi-o va publica sigur. Noi nu-ţi publicăm în­că versuri.e, pentrucă deocamdată nu ţi-ar fi de folos. Mai trimite-ne însă. Ai calităţi pro­miţătoare, aşa încât peste puţină vreme vei face parte dintre colaboratorii noştri.

I. O. Suceveanu.—Aşi vrea să ştiu care din poeziile trimise nouă nu au mai apărut în niicio altă revistă, pentrucă „Universul Lite­rar" vă socoteşte printre poeţii bine dotaţi şi vrea să publice multe din poeziile d-vs. A ş ­teptăm răspunsul cât mai graibnic.

Const. Cursaru. — Ceeace ne cereţi d -voas ­tră nu este cu putinţă din motive prea nume­roase ca să le înşirui într'un răspuns la această rubrică. Regretăm din suflet că nu vă putem fi de nici un folos.

Al. C. Aldea. — Vom publica câteva din e-pigrameie d-voastră. Mai trimiteţi.

C R O N I C A D R A M A T I C A „HACI TUDOSE" DE BARBU DELAVRANCEA, LA TEATRUL NATIONAL

T e a t r u l N a ţ i o n a l şi-a î n c e p u t ac t iv i ­t a t e a cu o r e l u a r e . A făcut dec i ape l la u n u l d i n au to r i i r o m â n i i n t r a ţ i în r e ­p e r t o r i u l clasic, D e l a v r a n c e a . D i n p ă ­ca te însă a l ege rea n ' a fost d i n t r e cele m a i fer ic i te , p e n t r u c ă în loc să se r e -joace u n a d in p iese le lu i i s tor ice , Na ţ io ­n a l u l a p u s în s cenă u n u l d in m a r i l e insuccese a le a d m i r a b i l u l u i s c r i i t o r : H a g i T u d o s e .

O n u v e l ă a j u s t a t ă p e ca l apodu l t e a ­t r u l u i , d in care , cu excep ţ i a a c tu lu i î n t â iu , r e m a r c a b i l ca v a l o a r e l i t e r a r ă şi p i to resc , n u m a i c â t e v a ( foar te pu ţ ine ) s cene a r î n d r e p t ă ţ i s e m n ă t u r a lu i Dela­v r a n c e a .

T r a g i - c o m e d i a H a g r T u d o s e , l ips i tă de n e r v , p l i nă d e pe r sonag i i şi scene d ă u ­n ă t o a r e ac ţ iun i i , n u n u m a i inu t i l e , a-b u n d ă de t r iv i a l i t ă ţ i şi f raze goale , v e h e m e n t e , r e to r i ce . (De l av rancea n ' a p u t u t u i t a că e u n m a r e o ra to r ) . A i im­p re s i a că d r a m a t u r g u l a v r u t să-ş i ţ in -tu ia scă e r o u l la s t â l p u l in famie i . T o a t ă p iesa e o p l e d o a r i e î m p o t r i v a lui , o p o ­l emică uneor i , l a n i c i u n m o m e n t însă t e a t r u .

I i l ipseş te ch ia r e r o u l u i p r i n c i p a l a-cea u n i t a t e de a c ţ i u n e ca re cons t i t ue ca rac t e r i s t i ca u n u i „ t i p " aşa c u m l -ar fi dor i t D e l a v r a n c e a , aşa c u m 1-a rea l i za t Mol iè re p e H a r p a g o n şi Ba lzac p e Moş Gor io t .

S u n t , e d r e p t , c â t eva confl ic te m ă r u n ­te , c â t e v a t i p u r i s ch i ţ a t e î n fugă — şi b i n e s ch i ţ a t e — d a r fă ră i n t e r e s şi fă ră folos p e n t r u economia p iese i .

H a g i T u d o s e „a căzu t " de la p r e m i e r ă , p r i c i n u i n d m a r e d e s a m ă g i r e lu i De l a ­v r a n c e a .

R e l u a r e a n u p u t e a avea n ic i semnif i ­ca ţ ia u n e i r eab i l i t ă r i , p i e sa lu i De la ­v r a n c e a n e m a i a v â n d nevo ie de ver i f i ­ca re . E fo r tu r i l e , l ă u d a b i l e des igur , a le ac to r i lo r ca şi a le d ' l u i V. E n e s c u ca r e

a p u s deoseb i t ă g r i j ă p e n t r u o cât m a i pe r fec t ă p u n e r e în scenă a u r ă m a s i n ­f ruc tuoase .

G. Calboreamu

de RADU A. STERESCU

î n c ă o d o v a d ă — dacă m a i e ra nevo i e să fie doved i t ă e v i d e n ţ a — că H a g i T u ­dose es te l ips i t d e v a l o a r e d r a m a t i c ă s t ă m ă r t u r i e f ap tu l că însuş i I a n c u B r e -zeanu , în p l i nă ac t iv i t a t e î n v r e m e a p r e ­mie r e i ,a p r e f e r a t să facă p e r a m o l i t u l p r i n cafene le (după c u m m ă r t u r i s e ş t e u n c ron ica r d r a m a t i c ca re p o a t e fi c r e ­zu t p e c u v â n t p e n t r u a m i n t i r i l e de p e la 1912) decâ t să joace ro lu l hag iu lu i . S e p l â n g e a n e a Iancu , pe r f ec t conş t i en t de valoarea p iesei , că a p i e r d u t m e m o ­r ia şi r e g r e t a că n u p o a t e a p a r e î n t r ' o m i n u n ă ţ i e d e p iesă ca Hag i -Tudose .

D. E n e s c u a a v u t s a r c ina i n g r a t ă d e a p u r i c a t e x t u l şi a p r e z e n t a spec ta to r i lo r b u c u r e ş t e n i d in a n u l de r e s t r i ş t e 1938, p iesa căzu tă în 1912. S'a ach i t a t conşt i ­incios de ro lu l s ău şi să r e c u n o a ş t e m că n u p u t e a , că n u se putea face mai m u l t .

P a s t e l u r i l e d-nei S c â r ţ a n şi p ic tu ­r i l e d - lu i T r a i a n Cornescu au con t r i ­b u i t d e o p o t r i v ă la r ea l i za rea u n u i ca­d r u per fec t . D . Enescu n u p u t e a m e r g e cu i n t e r v e n ţ i i l e d-sa le d e c h i r u r g i e t ea ­t r a l ă p â n ă la s che le tu l p iese i .

D. C a l b o r e a n u , u r m a ş al lu i N o t t a r a , în aces t rol , şi-a pas t i ş a t m a e s t r u l . D o m ­nia sa n ' a r euş i t să uman izeze , la n ic i u n m o m e n t , p e Hag iu . Ba, uneor i , a sub l i ­n ia t ch ia r t r ă s ă t u r i l e a r t i f ic ia le a le e r o ­u lu i . P o a t e că ro lu l aces ta i s 'a r fi p o ­t r iv i t m a i b i n e d-lui I. S â r b u l .

D - n a K i t t y G h e o r g h i u a ş t iu t să fie d i sc re t ă în ro lu l fe te i h a g i u l u i i a r d -na Son ia C l u c e r u a î n t r u c h i p a t o cocoană G h e r g h i n a p l i n ă d e haz .

D. N ik i A t a n a s i u a m e r s ceva p r e a d e p a r t e cu şa r j a r ea u n u i ro l ş i aşa des ­t u l de fals .

P ro f i r e i , fost t o v a r ă ş a l l u i H a g i T u ­dose şi u n u l d in p u ţ i n i i „ o a m e n i " ai p iese i a găs i t în d. Vic to r A n t o n e s c u u n

Nilcky Atamasiu

i n t e r p r e t în no t ă . I - a m r ep roşa oarecar i concesii f ăcu te ga le r ie i .

S u n t e m sil i ţ i să n e r e p e t ă m accen tu ­â n d a s u p r a s t r ă d u i n ţ e l o r p e care to ţ i i n t e r p r e ţ i i — n u n u m a i acei p o m e n i ţ i de noi — şi le-au dat , s p r e r ea l i za rea u-n u i spec tacol reuş i t , s t r ă d u i n ţ e c a r e au fost sp r i j i n i t e de o e x c e l e n t ă m o n t a r e .

T o t u l — m i n u s t e x t u l şi m i n u s , u n e ­ori, d. C a l b o r e a n u — a fost efor t s p r e a r t ă . T e a t r u l a câş t iga t în p res t ig iu .

To tuş i r e l u a r e a lu i H a g i T u d o s e a în­s e m n a t o i nexp l i cab i l ă e roa re .

DIMITRIE CANTEMIR, DOMNITORUL MOLDOVEI

C O R A N U L Tradus din lat ineşte de prof. NICODIM L O C U S T E A N U

M u h a m e d p r o m i ţ â n d l u c r u l aces ta , p o r n i d in n o u s p r e ce ru l a l t re i lea , u n d e fu p r i m i t în ace iaş fel de î n g e r i i ca r i p ă z e a u . Acolo găs i p e I i sus C h r i s ­tos , c u m e r a în t r u p . (Despre ceeace c red M u s u l m a n i i d e s p r e Chr is tos , s e v a vo rb i î n t r ' u n capi to l special) .

D u p ă ce îl s a l u t ă cu ace leaş i c o m ­p l i m e n t e ca şi p e Moise şi d u p ă ce se s ă r u t a r ă f ră ţeş te , îi p r o m i s e şi lu i că la î n t o a r c e r e îi va s p u n e to t ce v a p r i m i ca m i s i u n e de la D u m n e z e u .

In al p a t r u l e a , al cinci lea, al şase lea şi al ş ap t e l ea ce r n u găsi n i m i c decâ t o m u l ţ i m e n e n u m ă r a t ă de î n g e r i .

In f ine în a l nou l ea cer a junse la po r ţ i l e p a l a t u l u i m a i e s t ă ţ i i d iv ine , u n d e s t ă t e a u de pază de n o u ă or i câ te 70.000 d e î n g e r i ; i a r cei d in afară , f ă ră să m a i î n r e b e p e înge r i i d in l ă u n t r u , n u d ă ­d u r ă voe nic i lui Gabr ie l , nici l u i M u ­h a m e d să se ap rop i e şi să b a t ă la p o r ­ţ i le t r o n u l u i lu i D u m n e z e u , căci t r e b u i a să î ncunoş t i i n ţ eze m a i î n t â i u p e cei d in n ă u n t r u d e s p r e v o r b e l e lu i G a b r i e l şi d e s p r e sos i rea lu i M u h a m e d . Aceş t ia d â n d de ves t e celor d in n ă u n t r u şi apoi to t aşa p â n ă la l ocu in ţ a lu i D u m ­nezeu , n u m a i decâ t v e n i r ă s p u n s u l , că de ce a u împ ied i ca t i n t r a r e a şi d e ce a u s u p ă r a t p e M u h a m e d şi n u l ' au l ă ­sa t să i n t r e d e a d r e p t u l ? D a r m a i p e u r m ă , i n t e r v e n i n d M u h a m e d , ei au d o ­b â n d i t i e r t a r e dela D u m n e z e u .

Desch i zându- l i - s e deci por ţ i l e , t o a t ă c u r t e a Maies tă ţ i i d iv ine îi ieşi în cale şi n u m i n d u - 1 toţi f ra te , îl fe l ic i ta ră de b u n şi fer ic i t sosit . D a r D u m n e z e u p o ­runc i s e s e c r e t a r u l u i său i n t i m să scr ie ca r t ea C o r a n u l u i şi el n u i sp răv i se î n ­că; deaceea p o r u n c i lu i Gabr i e l să con­ducă p e M u h a m e d şi să- i a r a t e p a l a t u l d iv in , c a m e r i l e şi g răd in i l e , p â n ă ce s e ­c r e t a r u l v a i sp r ăv i C o ran u l .

V ă z u acolo M u h a m e d pa l a t e l e făcu te d i n t r ' o s i n g u r ă p i a t r ă de d i a m a n t , sau d e s m a r a g d , s au d e rub in , şi u n p e r e t e al î n t r e g u l u i p a l a t făcut d i n t ' u n s i ngu r m ă r g ă r i t a r e x t r a o r d i n a r de a lb . D a r l u c r u r i l e de felul aces ta pe cari p r e t i n d e că le -a văzu t , s u n t f u r a t e d in A p o c a l i p ­su l Sf. Ioan. P e l ângă aces tea a m a i a d ­m i r a t a rbo r i i d in g răd in i , a că ro r î n ă l ­ţ ime , v e r d e a ţ ă şi f r u m u s e ş ţ e e s t e d e

nedesc r i s . A f a r ă de aceas ta , s p u n e a că f runze le t u t u r o r a r b o r i l o r e r a u m a i m a r i şi m a i l a t e decâ t u r e c h e a e l e fan tu lu i , i a r f ruc te le m a i m a r i decâ t u n bu to iu şi u n e l e de p i a t r ă .

D u p ă ce a v iz i ta t toa te aces tea , când s 'a t e r m i n a t cu sc r i su l Co ranu lu i , M u ­h a m e d a fost c h e m a t de M a e s t a t e a d i ­v ină . D a r î n a i n t e d e a i n t r a în c a m e r a d iv ină , cu a l t e cuv in t e , c â n d a auz i t g l a ­sul (Arz) v iu al s p l e n d o a r e i d iv ine , s'a zăpăc i t şi ochii i s 'au î m p ă e n j e n i t î n -t r ' a t â t a , î ncâ t n ' a p u t u t deloc v e d e a c ine şi c u m es t e D u m n e z e u şi c e s u n t cele ce s t ă t e a u î m p r e j u r u l lu i D u m n e z e u , ci i-a auzi t n u m a i g lasu l z i cându - i : „ B i n e ai ven i t , s c u m p u l e " . . L a a u z u l g lasu lu i , M u h a m e d s'a p r o s t e r n a t î n a i n t e a lu i D u m n e z e u şi a î n d r ă s n i t să s p u n ă : „ O D o a m n e , c r ea to r al t u t u r o r lumi lo r , i a tă robu l t ă u e s t e g a t a şi p r egă t i t , să î n d e ­p l inească t o a t e p o r u n c i l e t a l e " . A t u n c i s e c r e t a r u l i-a a d u s şi i-a p r e d a t ca r t ea Coranu lu i , scr isă cu l i t e re d in m a t e r i a fu lge ru lu i s au s p l e n d o r e i d iv ine , şi D u m n e z e u cu p r o p r i a sa voce (deşi n u vedea p e D u m n e z e u ) i -a p o r u n c i t să î n v e ţ e p e toţi m u r i t o r i i şi să- i i nv i t e ca, l e p ă d â n d u - s e de legi le că r ţ i lo r m a i vech i şi de î n v ă ţ ă t u r a p ro fe ţ i lo r de m a i î na in t e , să dea c r eza re n u m a i î n v ă ţ ă t u ­r i lo r Co ranu lu i , dacă voesc să se m â n ­tu iască .

P r i m i n d ca r t ea C o r a n u l u i , M u h a m e d a r fi r u g a t p e Ma ie s t a t ea d iv ină , să b i -nevoiască a-i a r ă t a şi a-1 învă ţa , c u m să r ă s p u n d ă , dacă o a m e n i i l - a r î n t r e b a : c ine şi c u m es te D u m n e z e u p e care-1 p r o p a g ă el? Căci dacă n ' a r ş t i să le s p u ­nă n imic d e s p r e e sen ţa d iv ină , o a m e n i i l - a r lua d r e p t u n minc inos , c u m s'a m a i î n t â m p l a t şi a l to r profe ţ i , ca r i au fost m a i i n a i n t e t r imi ş i de D u m n e z e u . A t u n c i D u m n e z e u i - a r fi zis că e s t e cu n e p u t i n ţ ă , ca c ineva să- i v a d ă esen ţa , f i indcă e u n l u c r u m a i p r e s u s de m i n ­t ea şi v e d e r e a omenească .

To tuş i a r e să - i a r a t e p u t e r e a mâ in i lo r sa le şi cele ce s u n t în j u r u l Maes t ă ţ i i d iv ine . Deaceea c h e m â n d u - 1 m a i a p r o a ­pe , zice că D u m n e z e u i-a p u s p e cap m â n a p u t e r i i sa le (cum se face ch i ro -ton i s i r ea preo ţ i lo r ) şi a s imţ i t a p ă s a r e a

m ă i n i l o r d iv ine m a i r ece şi m a i g r e a decâ t p l u m b u l .

Apo i d u p ă ce D u m n e z e u a r id ica t m a n a , z ice că el a r fi v ă z u t t r o n u l m a -j e s t ă ţ i i şi s p l e n d o a r e a d iv ină , p r e c u m şi t r e i r â u r i , d i n t r e c a r i u n u l e r a de l ap t e , a l t u l d e m i e r e , i a r al t r e i l e a de v in .

A p o i D u m n e z e u i -a r fi o r d o n a t să soa rbă d in o r i ca re r â u v a v r e a şi să b e a p â n ă se va s ă t u r a . E l însă l u â n d de la u n i n g e r c a r e s t ă t e a a l ă tu r i , două fili-gene , a l ua t cu u n a l ap te , i a r cu cealal ­tă m i e r e şi a b ă u t . î n t r e b a t , de ce n u a lua t şi d in al t r e i l ea r âu , în care cu rgea vin, el a r fi r ă s p u n s că a r e n u m a i 2 m â i n i şi de aceia n u m a i d in 2 r â u r i a p u t u t să ia cu f i l igeana acea l icoare d iv ină . A t u n c i D u m n e z e u i -ar fi zis, că de ac i î n a i n t e b ă u t u r a v i n u l u i îi es te op r i t ă şi lui şi pa r t i zan i lo r , şi el n u t r e ­b u e să b e a decâ t d in v i n u l pa r ad i su lu i , p e c a r e în v e a c u l ce v a v e n i îl v o r bea cu p e r m i s i e şi bucu roş i .

A p o i p r i m i n d dela D u m n e z e u voia d e a se î napo ia la ai săi şi înso ţ i t f i ind de aceiaş a r h a n g h e l Gabr i e l , a fost p r i ­m i t în t r iumf, cu i m n u r i de p r o s l ă v i r e de că t r e î nge r i i ca r i p ă z e a u po r ţ i l e şi s 'a cobor î t as t fe l p â n ă la a l t r e i l e a cer, unde , conform p romis iun i i , s'a opr i t , ca să a r a t e lu i I i sus Chr i s to s Co ranu l .

I-a poves t i t a tunc i , că a p r i m i t o rd in să p r e d i c e legea cea n o u ă .

I i sus a a p r o b a t î n t r ' a d e v ă r t o a t e î n ­v ă ţ ă t u r i l e c u p r i n s e în Coran , a fa ră d e n u m ă r u l r u g ă c i u n i l o r zi lnice, căci D u m ­n e z e u p r e t i n d e a sec ta to r i lo r C o r a n u l u i să facă r u g ă c i u n i de 50 de or i pe zi.

Deaceea a r u g a t p e M u h a m e d , ca să a p u c e d in n o u ca lea c ă t r e Ma ies t a t ea d iv ină , ca s'o roage să m a i îndu lcească aceas tă lege p r e a s u p ă r ă t o a r e p e n t r u o a m e n i şi a l t m i n t e r c a imposib i lă , şi să facă r u g ă c i u n i l e pe de o p a r t e m a i s c u r ­te , p e de a l ta m a i p u ţ i n e la n u m ă r .

Căci d â n s u l ş t ie foa r t e b ine , că Mu­h a m e d se v a m u n c i în z a d a r şi că oa­m e n i i d in cauza s u p u n e r i i la o lege a t â t d e a s p r ă şi d e impos ib i lă , se vo r r u g a lu i D u m n e z e u cu m â n i e şi cu d o r i n ţ ă de r ă s b u n a r e .

D e a l t m i n t e r e a d â n s u l a î n v ă ţ a t a-

ceas ta d in e x p e r i e n ţ ă , ca u n u l ca re d in cauza legei g r e l e a E v a n g h e l i e i şi d in cauza j u g u l u i a s p r u al î n v ă ţ ă t u r i l o r ei, a fost silit să î n f r u n t e şi m o a r t e a şi t o ­tuş i n ' a folosit n imic sau p r e a p u ţ i n .

O R Â N D U I R E A RUGĂCIUNILOR

î n d e m n a t d e s fa tu l lu i I isus , M u h a ­m e d a p u c ă d in nou ca lea s p r e Ma ie s t a ­t ea d iv ină , ca să se roage f i e rb in t e şi să - i s p u n ă s incer cele ce auz ise dela I isus . L a r u g ă c i u n i l e lui , D u m n e z e u m a i scăzu 10 d in cele 50 de r u g ă c i u n i şi p o r u n c i ca D u m n e z e u să fie s lăvi t cu 40 d e r u g ă c i u n i p e zi. D a r când se î na -poie la I i sus Chr i s tos , aces ta îl convinse că şi acest n u m ă r es te impos ib i l p e n t r u m u r i t o r i şi îl r ugă , să se m a i ducă o da tă în cer . A ş a d a r a făcut d r u m u l de 3 ori , p â n ă ce î n d u r a r e a d iv ină s'a mi los t iv i t şi a r e d u s la n u m a i 5 n u m ă r u l de r u g ă ­c iun i p e zi. In f ine la cea d i n u r m ă îna­p o i e r e la Hr i s tos , deşi aces ta i _ a a r ă ­t a t cu m o t i v e p u t e r n i c e că şi acest n u ­m ă r es te p r e a m a r e p e n t r u t r â n d ă v i a şi l enea omenească , t o tu ş i M u h a m e d s'a scuza t că n u m a i p o a t e s u p ă r a din n o u p e d iv ina Ma ie s t a t e , ca să-1 î n t r e b e încă oda tă .

Căci dacă b ă t r â n i i , bo lnav i i , p r e c u m şi cei ce ş i -au p i e r d u t m i n t e a şi cei l u ­aţ i î n rob i e de nec red inc ioş i n u v o r p u ­tea p ă s t r a aceas tă r e g u l ă de rugăc iun i , j u d e c a t a d iv ină ce a r h o t ă r î că e de făcut în aces te cazur i? L a aceas ta , M u ­h a m e d a r ă s p u n s că în ce p r i ve ş t e p e bo lnav i , s'a h o t ă r î t că dacă n u v o r p u ­t ea s ta în p ic ioa re şi r id ica mâ in i l e d in cauza in f i rmi tă ţ i i , e s te des tu l să facă l u c r u l aces ta n u m a i cu m i ş c a r e a och i ­lor ; şi dacă n u v o r p u t e a vorb i cu l imba , să s p u n ă n u m a i în g â n d ceeace n u po t s p u n e cu g ra iu l .

î n t r u c â t p r i v e ş t e p e robi, p e cei cu m i n t e a s labă sau n e b u n i , D u m n e z e u a p o r u n c i t î n g e r i l o r Săi , ca -să r ă s p l ă t e a ­scă rugăc iun i l e lo r o da t ă cu ale r e s t u l u i p o p o r u l u i (şi d in aceas tă cauză to ţ i s c rân t i ţ i i s u n t socoti ţ i la M u s u l m a n i ca sfinţi , p e n t r u că greşe l i le lor s u n t aduse la D u m n e z e u de î n g e r i şi El l e i a r tă ) .

(Va urma)-

8 UNIVERSUL LITERAR 1 Octombrie 1938

B U Ş T E N K R O Y A L - P A L A C E Ci

Motto: Ce cuminţi sunt scriitorii Când au masă şi chirie: Nu-i pândesc nici creditorii, Nu scriu nici pornografie.

Aşada r , v a c a n ţ a s ' a sfârşit . . . F r u m o a ­se le zile de l i be r t a t e , d e vese l ie şi d e sbengue l i e s t iva le au t r e c u t pe l ângă noi ca n i ş t e fe te că lă toa re , f ă c â n d u - n e v ia ţ a m a i roză î n t r ' u n s cu r t popas , î n a ­i n t e de a po rn i , o d a t ă cu r â n d u n e l e l e şi be rze le , p e m e r i d i a n u l ţ ă r i lo r so lare . R ă m a ş i s ingur i , î n t â r z i a ţ i poa te , î n s ta ­ţ i u n e a pes t e care , c u m cân ta se Ş te fan Baciu , „ca o vulpe brună, toamna" îşi s c u t u r ă p a r f u m u l sec, n e - a m s u r p r i n s deoda t ă s t i n g h e r i ; s t r ă in i şi indez i rab i l i în o răşe lu l ce-şi făcuse m a i î n a i n t e o m â n d r i e din a n e şt i oaspeţ i i lu i şi cău ta a c u m să se scape cât m a i r e p e d e de noi . Voia să r ă m â n ă s ingur , cu ce ţu r i l e di­mine ţ i i şi cu p u s t i e t a t e a s p r e a î n g r o p a def in i t iv v a c a n ţ a în f runze le p a r c u l u i dobo r î t e d e r e s t r i ş t ea s imfonie i ce a fă­c u t din f iecare copac o p iesă de or­c h e s t r ă funebră . E r a m u l t imi i , z b u r ă ­t o r i " — şi e r a m n u m a i doi, i a r î n t r e noi o s i n g u r ă s b u r ă t o a r e , b r u n e t a „ C o n -chi ta M o n t e n e g r o " , ca re ducea t o a m n a cu d â n s a sp r e ţ ă r m u r i l e a lba s t r e i m ă r i de la Cons tan ţa . . . A lee l e o r a şu lu i n e c o n d u c e a u cu cea m a i c r u n t ă ind i fe ­r e n ţ ă sp r e ga ră , i a r ba l coane l e vi le lor , d in s o m n u l s i n g u r ă t ă ţ i i n e u r a u cel d in u r m ă „voiaj b u n " , m a i m u l t vese le că, în sfârşi t , p l e c ă m şi noi , decâ t î n t r i s t a t e că r ă m â n pus t i i . In u r m a n o a s t r ă po r ţ i l e ho t e lu lu i s 'au înch i s cu u n scâ r ţ â i t d e melancol ie , p r i v i n d cu duioş ie c u m n e d e p ă r t ă m de e le .

— Ul t imi i s b u r ă t o r i ! şopt i cu p a t e ­t i sm u n a s e n t i m e n t a l ă t o v a r ă ş e i s a l e d in d r e a p t a .

— D a r m a i lasă- i , soro, să p lece , îi r ipos tă o b a n c ă cinică de a l ă tu r i , t r e ­zi tă d in rece le - i s o m n mat inal . . T o a t ă v a r a n ' a m p u t u t să a scu l t şi e u o ş o a p t ă de d ragos te , u n cân tec d e amor , d i n cauza lor. V e n e a u aici şi n u f ăceau d e ­câ t să se vo rbească de r ău , un i i p e a l ­ţi i . A b i a p leca u n g r u p şi n u m a i decâ t v e n e a a l t u l s p r e a-i bâ r f i p e cei c a r e - a u plecat . . . M ' a u pl ic t i s i t poe ţ i i ăş t ia , la v a r ă a m să m ă m u t î n p a r c .

— B a eu c red că s u n t o a m e n i foa r t e cumsecade , i n t r ă î n v o r b ă copacul d in faţa p r i m e i po r ţ i . D a c ă n ' a r fi fost ei, p r i e t e n u l m e u L o - K a t , ch inezu l cu p ă ­să r e l e de h â r t i e colora tă , a r fi m u r i t d e foame l â n g ă p a n e r e l e sp r i j i n i t e d e p i ­c ioare le mele . . . Poe ţ i i îi c u m p ă r a u cele m a i f r u m o a s e jucă r i i , i a r fe te le c a r e t r e c e a u p e s t r a d ă le p r i m e a u d in m â n a lor în da r , s au c u m p ă r a u şi ele , s p r e a face la fel ca dânş i i .

— Mai b ine taci , b ă t r â n scorţos , i se a d r e s ă ofuscată b a n c a cinică. Ce şui tu ce-i dragostea"...

In acelaş t i m p , d in i n t e r i o r u l h o t e l u ­lu i i zbucn i u n sgomot confuz d e voci î m p e s t r i ţ a t e , de chiote , de p r ă b u ş i r i p e scă r i l e cu s c â r ţ â i t u l in fe rna l , ca şi c u m o d i n a m i t ă a r fi făcut exp loz ie î n ă u n ­t r u l fos tului cu ib d e „ s b u r ă t o r i " . C a n a ­pele le , î m p r e u n ă cu sa l t e l e le şi l ighea-ne le , de b u c u r i e că a u r ă m a s s i n g u r e , au î n c e p u t să a l e rge p e co r idoare le p u s ­tii , să joace p r i n odăi le p l i ne d e dezor ­d inea d imine ţ i i , să c â n t e cele m a i f an ­tas t ice i m n u r i , p r o v o c â n d o a d e v ă r a t ă orgie , î n s e m n de î n c h i d e r e a sezonulu i . I n t r e ele , b a b a L i n a îşi n u m ă r ă bacşişul î n poală , s u r â z â n d de b u c u r i e că poeţ i i a u fost şi a n u l ă s t a darn ic i , ca şi a l t ă ­da tă . O og l indă se p r ă b u ş i p e p a r d o ­sea lă de t r i s t e ţ e şi s i n g u r ă t a t e , ia r o f e ­r eas t r ă , p ă r ă s i t ă de poe tu l ei în b r a ţ e l e v â n t u l u i — acest a m a n t c a m b r u t a l — se d ă d u de câ t eva or i cu capu l de p e ­re ţ i , apoi se a r u n c ă de la m a n s a r d ă , sco­ţ â n d în t ă c e r e a d imine ţ i i u n s t r i gă t s t r i d e n t de d i s p e r a r e :

— Ah, u n d e n e s u n t v i să to r i i !...

Visător i i p l ecase ră r â n d p e r â n d , l ă ­s â n d p u s t i u î n u r m a lor. Cei d i n u r m ă

Pe deasupra brazilor...

r ă m ă s e s e m noi, r e ţ i n u ţ i d e a m b i ţ i a d e a sfida t o a m n a ca re se făcea to t m a i f r u m o a s ă şi de du lcea v o l u p t a t e a a c e ­s to r zile de v i să to r ie şi d e l ene . I n u l ­t i m a d iminea ţ ă , mob i l i e ru l h o t e l u l u i î n ­cepuse deja să c i rcu le ag i t a t p e cor i ­

doare , s p r e a n e t rez i d in s o m n u l u l t i ­mei nop ţ i d e vacan ţă , şi a n e a d u c e la cunoş t in ţ ă că f rumoase l e zile de v i s a r e s 'au sfârş i t şi g e a m a n t a n e l e n o a s t r e t r e ­b u e să a p u c e d r u m u l găr i i . I n a i n t e de r ă s ă r i t u l soare lu i a m scobor î t scăr i le cu s c â r ţ â i t u l in fe rna l , a m t r a s d u p ă noi p o a r t a ho t e lu lu i î n s i n g u r a t şi a m p ă r ă ­sit Buş t en i i fă ră nici u n r eg re t , căci t o ­t u l n e gonea d in p a t r i a v a c a n ţ e i care se sfârşise. L a casa de b i l e te a m s c h i m b a t amb i ţ i a de a în tâ rz ia , ce n e r e ţ i n u s e p â n ă a tunc i , cu n e r ă b d a r e a d e a p leca fă ră nicio r e m u ş c a r e . „ P a r t i r , c 'est m o u r i r u n peu , m a i s r e s t e r , c 'est dé jà la mort ! . . . " C u aceas tă lozincă î n g r o p a -Sem v a c a n ţ a în g a r a Buş ten i , cân tând . . .

Că lă to r i a p â n ă la B u c u r e ş t i şi c â t eva zile p e t r e c u t e în t u m u l t u l o ra şu lu i n o s ­t ru , m ' a u făcut să u i t complec t f ru­m o a s e l e zile de la Buş t en i . Gr i j i le de aici a s t u p a s e r ă complec t l i b e r t a t e a d e acolo, ce ru l aces ta p r e a sen in şi de-o f i e rb in ţea lă dogor i toa re , n u avea n imic d e - a face cu ce ru l d i n t r e m u n ţ i i noş t r i şi cu r ă c o a r e a d i n t r e b raz i . S 'ar fi zis că nici n ' a m t r e c u t p e acolo, că nici n ' a m cunoscu t d u p ă amiez i le dulc i de p e Z a -m o r a sau l i r icele ser i de pe va l ea Cer ­bu lu i , a t â t e r a m de s t r ă i n şi d e p ă r t a t de v a c a n ţ a noas t ră . . . .

I a t ă însă că, p e n e a ş t e p t a t e , c u r i e r u l de azi d iminea ţ ă , m i - a adus o sc r i soare foa r t e i n t e r e s a n t ă . C â n d a m deschis-o , din ea a i zbucn i t ca o p ă s ă r i c ă ar t i f i ­cială d e h â r t i e a m a n c i u r i a n u l u i L o -Kat , t oa t ă v a c a n ţ a n o a s t r ă . U l t i m u l nos ­t ru conf ra te , f r u n t a ş u l P o p e s c u A l e x e , „ t r i m i s u l r e g i m e n t u l u i escor ta Rega l ă ca i t e n d e n t al Ho te lu lu i r ega l d in B u ş ­ten i" , îm i t r i m e t e o p e r a sa l i t e r a ră , în ­soţ i tă de câ t eva r â n d u r i : „ I n p r i m u l r â n d v ă doresc m u l t ă s ă n ă t a t e şi f e r i ­cire. Ve ţ i ş t i c ă - m i p a r e foa r t e r ă u că n u v ' a m p u t u t se rv i d i n cauză că m ' a m cu lca t p r e a t â rz iu , căci a m copia t a m i n ­t i r i le ca re t r e b u i a să vi - le dau . E u c â n a m ' a m d e ş t e p t a t e r a ora 6 şi D u m n e a ­v o a s t r ă p lecase ră ţ i . I n căzu ăs ta m ' a m g â n d i t ca să vi le t r ime t , etc. , e t c . . "

Rec i t i nd o p e r a conf ra te lu i P o p e s c u A l e x e , c a r e a d e b u t a t ca „ i t e n d e n t " a l ho t e lu lu i r e g a l d in Buş t en i , u n d e - ş i p e ­t r e c scr i i tor i i va r a , a m r e t r ă i t câ teva c l ipe zi lele v a c a n ţ e i d e acolo, cu t o a t e b u c u r i i l e şi cu t o a t e pl ic t ise l i le lor. Zic şi p l ic t ise l i le lor, deoa rece v a c a n ţ a î n B u ş t e n i n u e p r e a boga t ă în d i s t rac ţ i i şi p r e a v a r i a t ă , d i n cauza local i tă ţ i i ca re , deş i e s i t u a t ă î n t r e cele m a i f ru­m o a s e peisagi i , n u a r e nici u n f a r m e c c i tad in . Dovadă , i m p r e s i a conf ra te lu i P o p e s c u A l e x e , ca re scr ie î n p o e z i a „ C e a m s i m ţ i t p e aces te l ocu r i " :

Intru acest sătuţ clădit în stânci A căror case îs numai vile Eşti mulţumit numai atunci Când îl priveşti câteva zile.

Dacă se î n t â m p l ă să s ta i d o u ă s ă p t ă ­m â n i sau o lună , B u ş t e n i i d ev in e p u ţ i n pl ict is i tor . . . S e p a r e însă că loca l i t a tea a-ceas ta îşi a r e to tuş i f a r m e c u l ei a scuns , p e ca r e n u i-1 po ţ i ghici decâ t d u p ă câ­t eva l u n i de ş e d e r e con t inuă în i n t e r io ­r u l ei. G â n d u l aces ta mi-a fost s u g e r a t d e o a l tă poezie a conf ra te lu i Alexe , ca re a a v u t fe r ic i rea să s tea t oa t ă v a r a la h o ­t e lu l r ega l d in Buş t en i . D u p ă v r e u n an d e zi le „de i n s t r u c ţ i e şi şcoală" , c u m scr ie el, conf ra te le n o s t r u a fost che ­m a t „ i n t r ' o zi de p r i m ă v a r ă " de D-l C o ­lonel , ca re i _ a d a t „ b u n e p o v e ţ e " să fie os taş „ p a c i e n t " şi l -a t r i m e s la Buş ten i , u n d e

La căminu de odihnă Al d-lor scriitori români îmi eczecutai serviciul Pe un anotimp de trei luni

In aces te t r e i lun i , d â n s u l a cunoscu t loca l i t a t ea m a i b i n e decâ t noi şi s'a b u ­c u r a t m a i m u l t de f r u m u s e ţ i l e sale . I n poezia „Cl ipe d in nvJ i t ă r i e ' ' se a r a t ă ch i a r foar te e n t u z i a s m a t :

Este o sfântă datorie Serviciu de militar Cine fwce armata ştie Să fie bun gospodar.

$z prin grelele obstacoli Ce le-am avut din trecut Am ajuns spre Uberare Şi acum sunt mai fericit.

Iar prezenta misiune Ce mi-a încredinţat-o ţara La Buşteni la umbră deasă Să-mi petrec sezon de vară

Aici clima este dulce Aer bun de respirat Cel care a fost pe aici vreodată A rămas impresionat.

De priveşti întotdeauna Către mândru răsărit Caraimanu cu a lui şoapte Ne urează bun siosit.

Aici între stânci bătrâne Ne închinăm voioşi paharu Şi urând la ani dearându

Uităm jalea şi amaru, etc.

A i d o m a lu i B a r r é s c a r e descoper i se p r i n G r e c o s ec r e tu l o r a ş u l u i Toledo, t â n ă r u l n o s t r u conf ra te în h a i n ă de chi­peş os taş a descoper i t p r i n c ă m i n u l „ D - l o r Scr i i to r i r o m â n i " s ec r e tu l şi de ­l iciul o r a ş u l u i B u ş t e n i . M ă r t u r i s i m t r i ­s t e ţ e a n o a s t r ă de a n u fi p u t u t avea pe r sp i cac i t a t e a t r i m i s u l u i din g a r d a r e ­gală. . . D a r p o a t e că n e în şe l ăm. P o a t e că to t f a r m e c u l o r a ş u l u i B u ş t e n i cons tă

de PERICLE MARTINESCU

n u m a i în c ă m i n u l D-lor Scr i i to r i r o m â n i şi e o e r o a r e d in p a r t e a n o a s t r ă să-1 cău ­t ă m a iurea .

M u l t c â n t a t u l cămin , deşi de o r ig ină rega lă , n u a r e o în fă ţ i ş a re p r e a s t r ă l u ­cită. Cu toa te aces tea , ochii t u t u r o r dom­n i şoa re lo r care t r e c p e s t r adă , u n e o r i ch ia r şi ai d o a m n e l o r d i n t r e d o u ă (sau m a i mu l t e ) vâ r s t e , se î n to r c s p r e el cu l a n g u r o a s e p r iv i r i p l i n e de cur ioz i ta te şi a d m i r a ţ i e . T o a t ă l u m e a ş t ie că acolo, î n t r e z idur i l e b ă t r â n e şi roşca te a le v e ­ch iu lu i ho te l rega l , se od ihnesc , v isează şi c re iază fel de fel de poe ţ i şi fel de fel de scr i i tor i r o m â n i , i nv i t a ţ i de M. S. Rege le să cunoască t i h n a u n o r zile de l in iş te şi să-şi p u n ă la p u n c t vo lu­m e l e de v e r s u r i , sau r o m a n e l e cu t i t ­lu r i î n t â r z i a t e . P e n t r u t r e c ă t o a r e l e de p e s t r adă , c ă m i n u l aces ta e u n fel de O l imp cu m u l t e seducţ i i şi m i r a j e i n t e ­r i o a r e şi cu t o t u l inacces ib i l p ro fan i lo r ce-1 p r ivesc cu t im id i t a t e . P e n t r u cei care-1 locuesc însă, d iv inu l lăcaş e u n adăpos t foar te omenesc , a v â n d d iv in d o a r d a r u l de a p u t e a m e n ţ i n e p a c e a î n t r e cei p a t r u z e c i de scr i i tor i şi optzeci de suscep t ib i l i t ă ţ i ce locuesc î n t r e z idu­r i le sale. Deal t fe l , nici d a r u l aces ta n u e abso lu t divin, î n t r u c â t el coboară m a i m u l t dela d. G e o r g e Grego r i an , J u p i t e ­r ü l so lemn, a u t o r i t a r şi c a m a r a d al aces­tu i O l i m p de v i să to r i incor igibi l i . A u t o ­r u l „ P o r ţ i i d in u r m ă " r e p r e z i n t ă aici p o a r t a cea d in t â i la c a r e b a t to ţ i n e m u l ­ţumi ţ i i , a t â t d in i n t e r i o r u l cât şi... cun a fa ra c ă m i n u l u i .

I n deosebi , t r e i e r a u n e m u l ţ u m i r i l e cu ca re avea de l u p t a t m a i m u l t poe tu l m a i m a r e î n t r e poe ţ i : Popescu , muz ica şi scăr i le .

Popescu e r e s t a u r a t o r u l u n d e iau m a s a scr i i tor i i . Câ ţ iva d i n t r e aceş t ia a u p r i n s p ică p e d â n s u l de când le -a se r ­vit la m a s ă n i ş te s t r u g u r i acr i . „ î ş i b a t e joc de noi, t r e b u e să-1 p u n e m la p u n c t " , s 'au h o t ă r î t ei să se r ă z b u n e p e c e r b e r u l de la t i jghea . As t fe l m o n t a ţ i , a u com­p ă r u t î n t r ' o zi î n fa ţa i n s t a n ţ e i s u ­p r e m e :

— D o m n u l e Gregor i an , v ă r u g ă m să in te rz ice ţ i d- lu i P o p e s c u să m a i m ă ­n â n c e s a l a m cu c re ionu l d u p ă ureche . . .

— Da ' dece să- i in te rz ic? î n t r e b ă poe -' tu l n e d u m e r i t .

— F i indcă - i i ndecen t . Auz i d- ta , să m ă n â n c e m e r e u sa lam, cu c re ionu l la u reche . . . Or i să dea c re ionu l jos c â n d m ă n â n c ă sa lam, or i să ţ i e c re ionu l la u r e c h e , d a r să n u m ă n â n c e salam. . . L a anu l , dacă v r e ţ i să m a i v e n i m aici, v ă r u g ă m să p u n e ţ i în con t r ac t şi c lauza u r m ă t o a r e : „Iar d. Popescu e obligat să nu mai ţie creionul la ureche când mă­nâncă salam, sau viceversa".

D. G r e g o r i a n a a p l a n a t i m e d i a t con­fl ictul , conv ingându-1 p e d. P o p e s c u să n u m a i m ă n â n c e s a l a m în fa ţa sc r i i to ­r i lor . In s ch imb , aceşt ia , n e m u l ţ u m i ţ i n u m a i cu a tâ t , au c o n t i n u a t l u p t a î m ­po t r iva „ c e a i r u l u i " (e o e x p r e s i e p é j o ­ra t ive) dela t i jghea , porec l indu-1 Po-pescu-Plaivas şi l ă sându-1 să p o a r t e m a i d e p a r t e c re ionu l la u r e c h e .

I n ce p r i v e ş t e muzica, p r o b l e m a a r ă ­m a s ne rezo lva t ă . P â n ă în u l t i m a zi, f an fa ra a c â n t a t şi d i m i n e a ţ a şi d u p ă m a s a în dosul căminu lu i , doa r -doa r va conv inge pe v r e u n u l să se a r u n c e p e fe­r e a s t r ă de e x a s p e r a r e , s p r e a-şi face o r e c l a m ă cu t e r m e n i echivoci : „ U n scr i i ­to r s'a s inucis a s c u l t â n d melod i i l e f an ­fa re i noas t re !" . . Din fer icire , n i c i u n sc r i ­i tor n u s'a s inucis încă d in acest mot iv , î n să câ ţ iva s 'au h o t ă r î t ca a n u l v i i tor să v ie î n a r m a ţ i cu n i ş t e s r a p n e l é s p r e a a r u n c a î n ae r pav i l i onu l muzic i i d in pa rc , dacă, b ine 'n ţe les , d o m n u l P r i m a r n u va găsi p â n ă a t u n c i o so lu ţ ie m a i fa­vorab i l ă . (N ' am fost a n u l ăs ta la B u ş ­ten i , astfel că n u c u n o a ş t e m t r a n s f o r ­m ă r i l e . No tă d in 1938).

To t n e r e z o l v a t ă a r ă m a s şi p r o b l e m a scăr i lo r cu s câ r ţ â i t u l i n fe rna l . E v o r b a d e scara i n t e r i o a r ă a c ăminu lu i , ca re urcă la e ta j şi m a n s a r d ă şi c a r e s câ r ţ â i e a t â t de t a r e încâ t b ie ţ i i poeţ i , c â n d se în to rc n o a p t e a dela chef sau de la „con-ch i s t e" , sunt în s t a r e să se a r u n c e în s t r adă , decâ t să u r c e m a i d e p a r t e scara ce t r e ce t ocma i p r i n fa ţa c a m e r i i d-lui Grego r i an . D a t o r i t ă scăr i lor , d-sa află î na in t ea t u t u r o r cine a î n t â r z i a t n o a p t e a în oraş , la ce oră s'a î n to r s şi, m a i ales , câ te g r a d e d e . luc id i t a t e şi câ te d e a l ­cool avea în p u n g a c r ee ru lu i . S c â r ţ â i ­tu l scăr i lor îi s p u n e to tu l î n t r ' u n l imba j m i s t e r i o s p e ca re n u m a i d-sa î l î n ţ e ­lege. Din cauza aces to r scări , poeţ i i , când p r i m e a u p a r a l e îşi p r o c u r a u pes t e zi b ă u t u r a n e c e s a r ă şi făceau chef în odăi le de sus, u n d e p u t e a u să-1 p r e l u n ­gească ch ia r şi două t r e i zile, căci acolo n i m e n i n u le t u r b u r a t i hna .

Aces t e odăi de sus, m a n s a r d a p r o p r i u zisă, cons t i tue i m p e r i u l ce lor m a i t i ne r i şi m a i ve r i t ab i l i v i să tor i . Aici e s t e e t a ­j u l boemi lo r : poeţ i , r omanc ie r i , n u v e -l işt i şi eseişt i , cei m a i m u l ţ i î n d e v e ­n i re , un i i d i n t r e ei consacra ţ i , al ţ i i p u r ­t â n d glor ia în b u z u n a r e s u b fo rmă de m a n u s c r i s e î m p ă t u r i t e f rumos . Aici , la m a n s a r d ă , se înc ing cele m a i a p r i n s e discuţ i i filosofice, aici se fac s e r a t e l i ­t e r a r e , aici se bâ r f e ş t e m a i cu foc, şi to t aici de to rc din i m a t e r i a l i t a t e p o e ­m e l e şi pag ine l e de p r o z ă d e s t i n a t e d o m n i ş o a r e l o r car i p r ivesc c u a d m i r a -

Vedere pe Valea Prahovei

ţ ie , d e p e s t r adă , c ă m i n u l scr i i tor i lor . In f iecare c a m e r ă d e s u s s tă câ te u n g e ­n iu . Soco t ind b ine , a m a v u t l u n a acea­s ta opt genii , deoa rece două odăi au r ă ­m a s goa le : cea în ca re r e g r e t a t u l poe t Al. Că l ineseu a a v u t p r i m a hemop t i z i e fa ta lă şi cea în ca re a d o r m i t a n u l t r e ­cu t u n oa reca re Osca r L e m n a r u . D in supers t i ţ i e , n i m e n i n ' a v r u t să s tea în aces te c amere , astfel că două d i n cele zece geni i ca re t r e b u i a u să complec teze m a n s a r d a , au locui t cu u n e ta j m a i jos.. .

In ce p r i v e ş t e ac t iv i t a t ea scr i i to r i lor în cu r su l aces te i ve r i (1937) n u a v e m p r e a m u l t e de spus , deş i t r e b u e să r e ­c u n o a ş t e m că scr i i tor i i n ' a u fost com­plec t inac t iv i . As t fe l : d. Grego r i an , p r i ­v i n d m u n ţ i i d in j u r şi cunoscând v i d u l din b u z u n a r e l e poeţ i lor , a scr is u n cu­p le t p e m o t i v u l „ S ă r a c ă ţ a r ă b o g a t ă " ; d. I. C. Vissa r ion a d e b i t a t v r eo p a t r u ­zeci de snoave t r ăzn i t e , d u p ă ca r e a în­că leca t bic ic le ta şi a p l eca t acasă , în D â m b o v i ţ a ; Ş te fan Bac iu a m a i scris v r eo t r e i poezii de d r agos t e ; G e o r g e D o r u l - D u m i t r e s c u a scris o scr i soare , în t i m p ce O c t a v Ş u l u ţ i u a m a i cet i t cinci r o m a n e d e E d g a r Wal lace . Cei la l ţ i a u c ă u t a t să se i n sp i r e doar , s t r â n g â n d m a t e r i a l p e n t r u a-l topi în r e t o r t e l e l a ­b o r a t o a r e l o r d in B u c u r e ş t i .

Cel m a i ac t iv d i n t r e toţ i , o b ţ i n â n d cele m a i m u l t e elogii d in p a r t e a v i să ­tor i lor , a fost însă P o p e s c u Alexe , care , p e l ângă poezii le n e n u m ă r a t e , a scris şi u n „caie t de t r a t a t a m i n t i r i " , d in ca re ne p e r m i t e m să e x t r a g e m aceas tă pa ­gină, î n t r u c â t ea complec tează b i l a n ţ u l a s u p r a ac t iv i tă ţ i i scr i i tor i lor d in v a r a aceas ta . E v o r b a de u n a d in excurs i i l e f ăcu te de scr i i tor i , de s t i na t ă să t r e a c ă neobse rva t ă , dacă n ' a r fi fost p a n a g e ­ne roasă a nou lu i v i s ă to r A l e x e . S'o a s ­cu l t ăm, căci e s a v u r o a s ă :

„ I n z iua de 27 Iu le a. c. la ora 8.40 a m p ă r ă s i t c o m u n a B u ş t e n i p l ecând cu t r e n u la Braşov . Cu p a c h e t e l e cu al i ­m e n t e p e n t r u e scu r s iunea ca re u r m a să-o facem pe m u n t e l e c r i s t i anu m a r e (zis şuier) . Sos ind î n g a r a Braşov , Dl. Geo rge G r e g o r i a n Şeful D-lor Scr i i to r i R o m â n i î m p r e u n ă cu d. avocat Sorescu cu famil ia f i ind în n u m ă r de zece n e - a m u r c a t la u n a u t o b u z o c u p â n d u l e j u m ă ­t a t e cu ech ipa n o a s t r ă de tu r i ş t i . Sos ind la C o r o a n a n e a m cobor î t d in a u t o b u z î n d r e p t â n d u n e sp re u n r e s t a u r a n t c a r e avea o c u r t e u m b r o a s ă . Acolo n e a m o-d ihn i t r e p a r â n d u n e p u t e r i l e p e n t r u d r u ­m u l ce a v e a m d e m e r s . Dl G r e g o r i a n şi cu Dl Sorescu n e a ofer i t la f iecare c e a m voi t să n e a d u c ă c h e l n e r u l r e s t a u r a n ­tu lu i . Eu a m l u a t o du l cea ţ ă de z m e u r ă ca re m a r ăco r i t d e zăpuşea l a că ldur i i i a r m a r i a s e rv i t oa rea d lu i Sorescu v r e a n i ş t e şuncă căci d â n s a e r a u n g u r o a i c ă şi u n g u r i i ob i şnueş t e m u l t şunca . T e r ­m i n â n d cu m a s a n e a m u r c a t la o m a ­ş ină ca re făcea cu r se de la B r a ş o v la poeană . S u b poa le l e m u n t e l u i a m p ă ­răs i t m a ş i n a şi a m m e r s p e jos p r i n poeni le î n v e r z i t e . Dl G r e g o r i a n a fost p r i m u l ca r e a m e r s p e d i rec ţ ie cu u n b ă ţ cel p u r t a în m â n ă ca d r e p t a ju tor . D n i a Sa imi t a pe p ro fe tu m o i s e care m e r g e a î n a i n t e a oas te i cu to iagu în m â n ă ca să t r e a c ă m a r e a roşie . Sos ind la j u m ă t a t e a d r u m u l u i s e r p e n t i n a t a m î n t â m p i a n t u n izvor cu apă rece la ca re n e - a m spă la t de n ă d u ş a l a de pe fa ţă şi a m porn i t m a i d e p a r t e . D u p ă v r eo două ore de m e r s a m sosit la p r i m a casă de adăpos t u n d e n e a m od ihn i t p r i v i n d sa ­

te le ce se v e d e a u în va le . Sosi ţ i la res-t a u r a n t u de p e m u n t e a m s ta t t i m p de d o u ă zile v i z i t ând vâ r fu l cel m a i înalt d in acest m u n t e care se n u m e ş t e şpiţ. D e p e şpi ţ se v e d e o ra şu B r a ş o v şi mul te c o m u n i d i n î m p r e j u r i m i . D u p ă două zile de o d i h n ă a m p ă r ă s i t casa de adă­pos t r e g r e t â n d f r u m u s e ţ e a paşn ică care d o m n e ş t e î n t r ' a ce s t m u n t e . La înapoere a m m e r s p e jos p â n ă la p o e a n ă unde n e a m u r c a t la şen i lă c a r e nea dus în p l i nă v i teză p â n ă la Braşov . Apo i neam u r c a t la p e r s o n a l ca re n e a a d u s la Buş­t en i la c ă m i n u d e od ihnă al Dior Scrii­to r i de u n d e p l e c a s e r ă m . Şi d u p ă cum a m scr is m a i sus a m p e t r e c u t simpatica escurs ie pe m u n t e l e c r i s t i anu mare. Deş i t i m p u l a fost c am î m p o t r i v ă dar tot n e a m d i s t r a t " .

O e x c u r s i e to t a t â t d e „simpatică" au m a i făcu t scr i i tor i i la D i h a m , unde nou l p roza to r a „ s imţ i t s i m p a t i a natu­rii m a i m u l t ca î n t o t d e a u n a " . Această b u c a t ă n 'o m a i r e p r o d u c e m însă, ce­d â n d - o d- lu i I. V a l é r i á n s p r e a o pu­bl ica în „Viaţa literară", cu menţ iunea : „ U n nou Hogaş" . . .

Două lun i şi j u m ă t a t e a ţ i n u t vacanţa scr i i tor i lor la h o t e l u l rega l d in Buşteni. In c u r s u l aces te i vacan ţ e , Belerophonii l i t e ra tu r i i , o m o r â n d m a i la propriu decâ t o r i când H i m e r e l e , s 'au s imţ i t şi ei î n v ia ţă , t r ă i n d l iniş t i ţ i , fă ră neca­zur i , fă ră g r i j a chir ie i şi a mese i dela p r â n z şi de seara , fă ră r a n c u n e şi, mai ales , fă ră p r e a m u l t e melancol i i . Despre m u l ţ i s ' a r p u t e a s p u n e că nici n ' au fosi scr i i tor i în cu r su l aces te i vacan ţ e , ci au fost o a m e n i ca toţ i cei la l ţ i o a m e n i care se b u c u r ă d e v ia ţă , se od ihnesc şi se în­g r a ş ă d u p ă m ă s u r a ambi ţ i i l o r şi nece­s i t ă ţ i lo r f iecăruia . A u fost u i t a t e riva­l i t ă ţ i l e d i n t r e g r u p u r i l e l i t e r a re , au fost u i t a t e deoseb i r i l e de idei pol i t ice şi es­t e t i ce — a u fost u i t a t e ch i a r şi luptele î n v e r ş u n a t e d i n t r e g e n e r a ţ i i în cursul aceste i v a c a n ţ e ca re a ţ i n u t loc de ar­mis t i ţ iu . F i e c a r e s'a g â n d i t la al tceva şi cu toţ i i au p r i v i t ace laş l u c r u : Viaţa. Cei t i ne r i a u i u b i t ş i -au făcu t compli­m e n t e , c adou r i (în manuscr i se! ) , sau s e r e n a d e fe te lor f rumoase , i a r cei bă­t r â n i s ' au r e z u m a t la l uc ru r i şi mai p rac t ice , m u l ţ u m i n d u - s e să se îngraşe doar . In aceas tă p r i v in ţ ă , to ţ i dealtfel, au fost însuf le ţ i ţ i c am d e aceeaşi preo­c u p a r e d a t o r i t ă t e n t a ţ i e i res taurantului d-lui Popescu , î n a că ru i ca r t e de aur, d. G e o r g e G r e g o r i a n a caligrafiat în u l t i m a zi u r m ă t o r u l c a t r e n :

La mâncarea dumitale Am atât de obiectai: Dumneata ai luat parale Iar noi ne-am îngrăşat.

Cu toa te aces tea , d. P o p e s c u tot Plai-vas a r ă m a s !

Septembrie, 1937.

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştala plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P.T. T. Nr. 44908 - 938