Raport - Eco Contact...îmbunătăţirii abordărilor atât la nivel local, cât şi la nivel...
Transcript of Raport - Eco Contact...îmbunătăţirii abordărilor atât la nivel local, cât şi la nivel...
1
Raport
Participarea Publicului în procesul decizional în
Republica Moldova: rolul ONG-urilor
AO EcoContact
3/30/2016
Această cercetare a fost elaborate în cadrul proiectului “Aplicarea guvernării de mediu în Moldova prin implicarea publicului în procesul de Evaluare al Impactului asupra Mediului” implementat de AO EcoContact
în cadrul programului Consolidarea Guvernării Ecologice prin formarea capacităţilor organizaţiilor non-guvernamentale şi livrat de Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu.
2
CUPRINS
Sumarul ............................................................................................................................................ 3
Introducere .................................................................................................................................... 4
Aspecte definitorii privind Participarea Publicului ...................................................... 6
Definiţie: ce este participarea publicului? ..................................................................... 6
De ce este important să participe publicul în procesul decizional? ................... 7
Care sunt beneficiile participării publicului în procesul decizional? ................ 8
Baza legislativă în domeniul participării publicului .................................................. 10
Metodologia ................................................................................................................................ 11
Eşantionul cercetării ............................................................................................................... 13
Rezultate ....................................................................................................................................... 14
A. Cunoaștere .......................................................................................................................... 15
B. Interes ................................................................................................................................... 17
C. Implicare .............................................................................................................................. 20
Centrele de resurse în mobilizarea populaţiei în luarea deciziilor ..................... 23
Concluzii şi Recomandări ...................................................................................................... 27
Anexa Model de chestionar .................................................................................................. 31
3
SUMARUL
Cercetarea prezentată în raportul de faţă se bazează pe evaluări analitice şi cele practice care
presupun utilizarea unor instrumente cantitative şi calitative: sondaj de opinii, focus-grupuri,
interviuri semi-structurate, analiza legislaţiei şi a documentelor relevante etc.
Scopul cercetării este de a cunoaşte complexul preferinţelor exprimate de un număr semnificativ
de reprezentanţi ai sectorului asociativ, referitoare la aspectele de implicare a publicului în luarea
deciziilor.
Raportul are următoarele capitole: a) aspecte definitorii privind participarea publicului – în care
sunt evidențiate aspectele de bază privind importanţa participării publicului în procesul decizional
precum şi beneficiile care pot fi obţinute. Mai mult decât atât, nu doar că au fost descrise acele
beneficii, capitolul mai desemnează şi acele exemplificări prin ce instrumente se poate angaja
publicul ca procesul de luare a deciziilor să fie unul eficient şi transparent. b) baza legislativă în
domeniul participării publicului – o detaliere a actelor normative existente în Republica Moldova
prin care cetăţenii sunt încurajaţi prin lege să profite de drepturile sale în participarea procesului
decizional şi nu numai; metodologia de aplicare în cadrul cercetării – abordarea instrumentelor
aplicate în cadrul cercetării, eşantionul acoperit etc.; rezultatele obţinute în urma analizei
informaţiei colectate – acest capitol cuprinde o analiză detaliată a rezultatelor atinse în urma
chestionării a ONG-urilor. Rezultatele acumulate denotă interesul ONG-urilor de a participa şi
promova participarea publicului în procesul decizional, totuşi în unele cazuri interesul faţă de
participare cât şi monitorizare a procesului este mai pasiv, acest lucru fiind cauzat de diferiţi
factori ca: neconcordanţă cu domeniul de activitate al ONG-ului, lipsa instrumentelor de angajare
şi motivare a cetăţenilor în participarea în cadrul procesului decizional, pasivitatea cetăţenilor din
comunitate, transparenţă slabă din partea autorităţilor; centrele de resurse în mobilizarea
populaţiei în luarea deciziilor – cuprinde informaţii ce ţine de necesitatea informării cetăţenilor şi
care poate fi rolul Centrelor de Resurse în consolidarea acestui domeniu şi examinarea acestor
instituţii ca potenţiali actori comunitare ce ar avea şi funcţie de mobilizare a populaţiei în procesul
decizional; concluzii şi recomandări – cuprind acele recomandări care au fost sesizate în baza
analizei informaţiei, şi depistarea factorilor ce duce la neimplicarea şi pasivitatea publicului în
procesul decizional.
4
INTRODUCERE
O guvernare democratică este lipsită de sens dacă administraţiile nu asigură o participare efectivă
şi pe deplin a publicului în procesul de luare a deciziilor. Acest fenomen a devenit o necesitate nu
doar pentru asigurarea unei democraţii în stat, dar şi pentru o mai bună guvernare. Totuşi,
participarea publică devine un instrument ineficient dacă nu este analizat publicul implicat,
necesităţile, capacităţile şi interesul acestora.
În această ordine de idei A.O. EcoContact în perioada Februarie – Aprilie 2016 a realizat cercetarea
pe un eșantion de ONG-uri cu activități variate pentru a analiza nivelul de implicare al acestora în
cadrul procesului de participare a publicului, precum și de a identifica acele lacune care stopează
ONG-urile de a participa și promova acest concept cetățenilor.
În perioada anilor 2000-2015 în Republica Moldova au fost efectuate mai multe cercetări, studii,
sondaje de opinii, scopul cărora a fost evaluarea calităţii guvernării. În baza rezultatelor acumulate
erau întreprinse anumite activităţi şi măsuri, inclusiv reforme, care aveau drept scop
îmbunătăţirea actului guvernamental , inclusiv în domeniul mediului. Cu toate acestea, majoritatea
cercetătorilor au abordat problematica participării publicului în luarea deciziilor de mediu mai
mul sub aspect teoretic, având omisiuni de date chiar şi pentru rapoartele ţării privind
implementarea Convenţiei Aarhus în Republica Moldova, ce se prezintă către Secretariatul
Convenţiei în cadrul UNECE . O altă problemă cu care se ciocneşte, atât autorităţile (responsabile
de implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu), cât şi însuşi sectorul asociativ de mediu că
în ultimii 5 ani nu a fost identificat care ar fi nivelul de interes şi capacitate a ONGurilor de mediu
sau celor relevante de a se implica în procesul de luarea a deciziilor şi de motorizare acestui
proces.
Scopul prezentului sondaj constă în cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un
număr semnificativ de reprezentanţi ai sectorului asociativ, referitoare la aspectele de implicare a
O bună guvernare se realizează prin interesul comun al autoritarilor publice şi
societăţii civile în luarea deciziilor cât mai eficiente şi consolidarea încrederii
reciproce. Procesul de participare al publicului aduce rezultate pentru toate părţile
implicate. Aceste rezultate pot fi obținute prin înaltul nivel de interes, capacitate şi
expertiză sectorului asociativ
5
publicului în luarea deciziilor. Ceea ce constă în studierea practicilor de participare a sectorului
asociativ de mediu în procesul de luarea deciziilor şi nivelul de disponibilitate a centrelor de
resurse comunitare şi asigurarea acestui rol la nivel de localitate. Adiţional au fost identificate
barierele majore în asigurarea calităţii acestui proces şi oferirea de recomandări în vederea
îmbunătăţirii abordărilor atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Aplicând regula că Participarea
publicului implică informarea acestuia la etapa timpurie şi asigurarea cu informaţie amplă,
verifică şi în timp am studiat şi procesul de asigurare a accesului la informaţie de mediu.
Pornind de la aceasta, obiectivele prezentului studiu sunt următoarele:
În urma acestui sondaj, s-a evaluat interesul acestora în a se implica nu doar ca instituţie de
transmitere a informaţiei spre cetăţeni, dar şi ca promotor de implicare în decizii publice pentru a
oferi expertiză şi consultanţă în implementarea actului politic transparent
Identificarea nivelului de interes şi gradul de cunoaştere al ONG-urilor vis a vis de activitatea autorităţilor publice locale/centrale/raionale;
Identificarea nivelului de influenţă al ONG-urilor în deciziile locale;
Determinarea tipurilor de relaţii cu diferite instituţii locale/raionale/naţionale;
Evaluarea opiniei publice privind transparenţa autorităţilor publice, inclusiv prin asigurarea accesului la informaţii, receptivitatea funcţionarilor publici la solicitările de informaţii, etc.;
Evaluarea nivelului de disponibilitate a publicului de a se implica în procesul de luare a deciziilor, a nivelului de participare reală în astfel de procese şi principalelor forme de participare la luarea deciziilor şi a impedimentelor majore ale acestui proces;
6
ASPECTE DEFINITORII PRIVIND PARTICIPAREA PUBLICULUI
Definiţie: ce este participarea publicului?
Participarea publicului reprezintă procesul deliberativ prin care cetăţenii interesaţi sau afectaţi,
organizaţiile societăţii civile şi actorii guvernamentali sunt implicaţi în procesul de a deciziilor de
importanţă locală, regională sau naţională. Asociaţia Internaţională pentru Participarea Publicului
defineşte „participarea publică” fiind procesul de implicare a celor afectaţi1 în procesul decizional.
Din punct de vedere etimologic şi conceptual, termenul „participare” se referă la „făcând parte
din” şi „a lua parte la”. În prezent, termenul de participare este utilizat pentru a explica incidenţa
indivizilor și a grupurilor sociale în diferite etape de interes public, şi anume: consultările,
discuţiile, dezbaterile etc., toate organizate cu scopul generării de idei, propuneri şi recomandări,
dar şi tot felul de activități în care inter-relaționează statul și cetățenii pentru progresul
comunității.
În societatea modernă, participarea nu se limitează doar la procese electorale, ci reprezintă de
asemenea o formă de control şi moderare al puterii încredințată reprezentanților politici prin
intermediul formatelor și a mecanismelor de participare a cetățenilor, să consolideze și să cultive
viața democratică a societății. Mai mult decât atâta participarea este un act social şi oricine doreşte
poate participa în mod exclusiv, privat sau individual pentru sine însuşi.
Participarea înseamnă că oamenii sunt capabili să fie prezenți în mod activ în procesele de luare a
deciziilor, iar interesul acestora vis a vis de politicile publice şi guvernare participativă este unul
sporit.
Cu privire la participarea publicului singurul lucru care pare clar sunt actorii ei: pe de o parte,
autorităţile statului și pe de altă parte societatea civilă. Ceea ce se încearcă şi prin această
cercetare este de a evalua şi defini rolul organizaţiilor societăţii civile în a promova şi încuraja
participarea publicului în procesul decizional, dar mai mult decât atât, de a evalua care este nivelul
de interes ca ONG-urile să se implice şi mai mult ca instituţii ce transmite informaţia de la
autorităţi spre publicul larg într-un mod coerent şi comprehensibil.
1 Afectaţi = interesați, sau asupra cărora va avea impact decizia luată/problema abordată
7
Totodată, participarea voluntară a cetăţenilor poate deveni o resursă în procesul de implementare
şi de susţinere a implementării planurilor de dezvoltare. Implicarea cetăţenească este, de
asemenea, un mijloc de socializare, de responsabilizare, a cetăţenilor faţă de problemele
comunităţii.
Materializarea posibilelor beneficii ale implicării active şi inclusive a cetăţenilor este posibilă
doar printr-o planificare atentă şi efort constant pentru susţinerea acesteia.
În evaluarea situației curentă în implicarea publicului s-a mers pe descrierea și analiza a celor trei
metode principale de implicare: informarea, consultarea şi participarea.
De ce este important să participe publicul în procesul decizional?
Participarea publicului larg este un instrument cheie a guvernării democratice, responsabile și o
condiție fundamentală pentru realizarea unei dezvoltări durabile. Se cunosc diferite nivele de
participare a publicului în luarea deciziilor:
Tabel: 1 Procesul de promovare a participării publice
De fapt, participarea trebuie să reprezinte mai mult decât metodele tradiţionale de consultări
publice, şi anume prin crearea oportunităţilor privind schimbul deschis de idei, transparenţă,
învăţare reciprocă, şi procese de luare a deciziilor informate şi reprezentative.
8
Care sunt beneficiile participării publicului în procesul decizional?
Beneficiile posibile ale implicării active şi inclusive a cetăţenilor în procesul de elaborare a actelor
normative şi cel de luare a deciziilor sunt multiple. Această implicare poate fi conceptualizată ca o
formă de parteneriat între autorităţi şi instituţii publice şi cetăţeni pentru realizarea unor
deziderate comune la nivelul comunităţii. Astfel, de exemplu, acest parteneriat poate contribui la
crearea cadrului necesar pentru identificarea problemelor comunităţii şi astfel să devină sursa
principală de inspiraţie în procesul de identificare a priorităţilor de dezvoltare a comunităţii în
cauză.
Consolidează democraţia – prin angajarea publicului în cadrul procesului decizional cetăţenii
sunt încurajaţi să îşi exercite drepturile democratice. Mai mult decât atât, informarea, consultarea
şi participarea activă sporeşte transparenţa activităţilor administraţiei publice, transformând-se
astfel într-o guvernare responsabilă. În aceste condiții, consolidarea relațiilor dintre guvern și
cetățeni încurajează cetățenia activă și promovează înrădăcinarea lor în societate. În aceeași
ordine de idei, se încurajează implicarea cetățenilor în sfera publică, încurajându-i, de exemplu,
pentru a participa la dezbaterile publice, să voteze, pentru a participa la viața comunității, etc.
Toate acestea duc în sine la consolidarea democraţiei.
Consolidează responsabilitatea – participarea publicului contribuie la contabilitatea impactului
social, economic şi de mediu în timpul procesului bugetar-financiare realizate în cadrul
comunităţilor, precum şi modul în care costurile şi beneficiile vor afecta diferite segmente ale
societăţii. Mai mult decât atât, participarea publicului ajută la asigurarea faptului că guvernul este
responsabil de acţiunile sale şi receptiv faţă de interesul public.
Gestionează conflicte sociale – un aspect esenţial şi eficient în acţiunile publice este de a depista
şi sesiza din timp acele provocări care pot apărea şi de a găsi soluţii imediate pentru a le înlătura.
Astfel, o participare eficientă al publicului poate ajuta la: a) identificarea rapidă al dificultăţilor
cheie, oportunităţilor şi provocărilor (participarea de către publică într-o etapă mai timpurie de
planificare sau luare a deciziilor va ajuta la identificarea acelor necesităţi, probleme sau direcţia în
care se tinde a ajunge); b) înţelegerea situaţiei,problemelor, oportunităţilor şi opţiunilor de
acţionare (pentru un proces de luare a deciziilor efectiv, ambele părţi, cei care participă dar şi
factorii de decizie trebuie să înțeleagă situaţia, problemelor, oportunităţile împreună cu opţiunile
existente. Participarea publicului ajută în procesul de luare a deciziilor să clarifice acele probleme
9
depistate, să furnizeze şi să producă schimb de idei, informaţii, focusându-se pe acţiunile şi scopul
scontat); c) creează o coaliţie de suport (când cetăţenii sunt implicaţi în soluţionarea unor
probleme, luarea deciziilor sau crearea planurilor, aceştia tind să dezvolte un sentiment de
apartenenţă,angajament);
Încurajează atingerea rezultate eficiente şi a deciziilor corecte – procesul de discuţii şi
consultaţii îmbunătăţeşte deciziile şi rezultatele. Rezultate eficiente sunt obţinute ca rezultat a: a)
fluxului de informaţii (procesul de implicare al publicului presupune un schimb şi un flux mai
mare de informaţii, în special de la persoanele care sunt afectate în mod direct de deciziile
elaborate şi adoptate); b) perspective mai multe (participarea diferitor grupuri de persoane aduce
o perspectivă şi o un şir de opţiuni care ar putea prezenta în sine acel rezultat scontat de toate
părţile implicate);
10
BAZA LEGISLATIVĂ ÎN DOMENIUL PARTICIPĂRII PUBLICULUI
Convenția de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.346-XIV din 7 aprilie 1999 reglementează în art. 7 dreptul publicului de a participa în procesul decizional.
Constituţia RM din 29.07.1994 (Monitorul Oficial Nr. 1) reglementează dreptul cetățenilor de a participa în procesul de luare a deciziilor (art. 37, 39,41,50)
Legea Nr. 1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător prevăd, că fiecare persoană are dreptul de a participa la discutarea proiectelor de legi, a proiectelor economice şi a altor proiecte legate, în general sau parţial, de protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale.
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu nr. 72 din 25.01.2000 / Monitorul Oficial al R. Moldova nr.12-13/152 din 03.02.2000
Legea Nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional (Monitorul Oficial Nr. 215-217) stabileşte normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul decizional din cadrul APC/APL, altor autorităţi publice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul decizional.
Hotărârea Guvernului nr. 96 din 16.02.2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, M.O. din 26.02.2010, stabileşte Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor
Legea Nr. 982 din 11.05.2000 privnd accesul la informație are drept scop stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.
11
•60 chestionare colectate de la ONG-uri Cercetare Cantitativă
•15 Centre de Resurse Analizate Cercetare calitativă
METODOLOGIA
O abordare integrată, bazată pe combinarea unor metode, tehnici și instrumente de cercetare
apreciate pentru eficiența lor în cercetarea, a fost elaborată pentru a îndeplini obiectivele acestui
studiu. Așadar, a fost realizată o cercetare cantitativă și calitativă pentru înțelegerea în profunzime
a rolului ONG-urilor din Republica Moldova în implicarea publicului în procesul decizional,
experienţa acestora de a conlucra cu autorităţile locale/raionale sau naţionale, precum şi
identificarea acelor factori care împiedică neparticiparea publicului sau interesul scăzut faţă de
politicele publice. Astfel pentru acumularea informaţiei cantitative sa aplicat ca instrument de
cercetare chestionarul (vezi Anexa 1) care este compus din patru blocuri de întrebări tematice,
fiecare conținând informaţie ce ţine de: A) nivelul de cunoaştere al ONG-urilor referitor la
activităţile instituţiilor administraţiei publice de nivel I şi II; B) Interesul ONG-urilor faţă de
cunoaşterea politicilor şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor; C) nivelul de implicare în
cadrul activităţilor instituţiilor publice şi deciziilor luate; D) Date despre organizaţie şi arealul de
activitate al acesteia. Pentru acumularea informaţiei calitative s-a analizat activitatea şi serviciile
prestate a 15 Centre de Resurse din cadrul Republicii Moldova, inclusiv a celor de implicare a
publicului în procesul decizional, informarea acestora şi furnizarea informaţiei către şi de la
autorităţile administraţiei într-un mod efectiv, comprehensibil.
Studiul se bazează pe cercetări analitice şi cele practice care presupun utilizarea unor instrumente
cantitative şi calitative: sondaj de opinii, focus-grupuri, interviuri semi-structurate, analiza
legislaţiei şi a documentelor relevante etc. Cercetarea efectuată s-a bazat pe desfăşurarea
următoarelor etape:
12
Epata 6: Întocmirea raportului
Etapa 5. Focus grupuri, interviuri semi-strcturate
Etapa 4: efectuarea interviurilor faţă în faţă cu liderii societăţii civile de mediu;
Etapa 3: efectuarea sondajului în rândurile ONGurilor în baza chestionarului aprobat;
Etapa 2. Interviu telefonic în baza unui chestionar de tip screening cu un eşantion reprezentativ al ONG de mediu / dezvoltarea durabilă;
Etapa 1. Desk review a celor mai relevante acte normative, legi, documente, studii naţionale şi internaţionale în domeniul;
13
EŞANTIONUL CERCETĂRII
Eşantionul cercetat a fost constituit din 60 de Organizaţii Nonguvernamental din toată Republica
Moldova inclusiv regiunea transnistreană şi UTA Găgăuzia. Chestionarele au fost transmise și
completate atât online cât și pe hârtie. Acest tip de completare a fost abordat în urma depistării
insuficienței de capacități privind gestionarea online de completare a chestionarelor precum și
dorinţa redusă de a dedica timp pentru a aplica tehnologiilor şi instrumentele informaţionale
online.
Completarea chestionarelor în diferite forme a fost realizată pentru a oferi posibilitatea diferitor
ONG-uri indiferent de capacitatea instituţională care o deţine să vin cu un aport vis a vis de rolul
ONG-urilor în promovarea participării publicului, dar şi experienţa acestora în implicarea şi
motivarea cetăţenilor de a se implica pentru o mai bună guvernare.
Rezultatele prezentate în acest raport şi recomandările formulate sunt elaborate în baza
informaţiei oferite de ONG-urile ce au participat în cadrul cercetării.
14
32%
30%
38%
ONG-ul Dvs., este activ la nivel
local
regional
național
REZULTATE
Astfel, majoritatea organizațiilor implicate în cadrul cercetării se încadrează în următoarea
categorie de profil:
Asociaţie Obştească de profil general comunitar 25
Asociația de Dezvoltare Regională 9
Organizaţie de Protecţie a mediului / Ecologică 22
Organizaţie culturală 1
Organizaţie centrată pe suportul grupurilor minoritare 1
Organizaţie centrată pe suportul persoanelor cu
dezabilităţi
3
Organizaţie de/pentru femei 2
Organizaţie de/pentru tineret 4
Instituție de cercetare/academică etc. 1
Organizaţie centrată pe suportul persoanelor în etate
şi persoane cu dezabilităţi
2
Majoritatea dintre ONG-uri acoperă o rază mai mare de implementare al activităților sale fiind cu o
acoperire la nivel național, regional. Totodată, printre respondenţi au fost şi cei care au menţionat
că acoperirea
activităţilor variază,
în dependenţă de
proiectele
implementate şi
finanţarea obţinută.
15
A. CUNOAȘTERE
La întrebarea ”Cât de mult
cunoașteți despre
activitatea administrației
publice locală de nivelul I
sau II”, respondenții au
menționat următoarele:
Majoritatea (27) au
confirmat că cunosc multe
despre activitatea
instituțiilor, însă nu ”foarte
multe” așa cum au
menționat 9 dintre ONG-uri. Totuși, există un număr major de reprezentanți ai ONG-urilor (22)
dintre cei chestionați care au declarat ca cunosc ”puțin” despre activitatea instituțiilor
administrației publice de nivel I sau II, acest lucru fiind din cauza lipsei de informației din partea
APL urilor sau din lipsa de interes/timp din partea ONG-ului. Doar o categorie mică de
respondenți, așa cum poate fi observat și în diagrama de sus au bifat drept răspuns că cunosc
”foarte puține” sau ”nimic” despre activitatea instituțiilor administrației publice locale de nivelul I
sau II.
Referitor la cunoștințele
pe care îi au aceștia vis a
vis de activitatea
Ministerului Mediului,
ONG-urilor au o poziție
mai diferită decât în cazul
instituțiilor de categoria I
și II. De exemplu, doar
patru din aceștia au
menționat că cunosc
”foarte multe” despre
activitatea Ministerului,
9
27
22
1 1 0
5
10
15
20
25
30
foarte multe multe puține foarte puține nimic
C Î T D E M U L T C U N O A Ș T E Ț I D E S P R E A C T I V I T A T E A I N S T I T U Ț I I L O R
A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E L O C A L E D E B I V E L U L I S A U I I ?
4
19
32
4 1
FOARTE MULTE
MULTE PUȚINE FOARTE PUȚINE
NIMIC
Cât de mult ştiţi despre activitatea Ministerului Mediului ?
16
pe când majoritatea (32) au menționat că cunosc ”foarte puține” despre ceea ce face Ministerul
Mediului. O altă categorie de respondenți (19) au menționat că cunosc ”multe” pe când patru (4)
ONG-uri au selectat drept răspuns ”foarte puțin” și doar unul ”nimic”.
Doar 32% din ONG-urile
chestionate au menționat
că cunosc ”multe” despre
legislația națională în
domeniul participării
publicului în luarea
deciziilor, iar majoritatea
(53%) au bifat drept
răspuns, că cunosc
”puține” despre acest
domeniu. Doar o
categorie mică (7%)
dintre cei chestionați au menționat că cunosc ”foarte multe”, și doar 1% nu cunosc nimic. Acest
lucru denotă nu doar lipsa unor instrumente eficiente de promovare a drepturilor cetățenilor de a
se implica și participa în cadrul decizional, dar respectiv și capacitatea mai scăzută al ONG-urilor
de a promova acest concept publicului larg.
Referitor la cunoștințele
pe care ONG-urile le dețin
vis a vis de Evaluarea
Impactului asupra
Mediului (EIA) și
respectiv rolul ONG-
urilor în acest proces,
majoritatea au răspuns că
cunosc ”puține” despre
acest lucru, doar 6
cunosc ”foarte multe”, 17
” foarte multe” și doar 5
0 5 10 15 20 25
foarte multe
multe
puține
foarte puține
nimic
foarte multe multe puține foarte puține nimic
Series1 6 17 23 7 5
Cât de mult despre rolul OSC în Evaluarea Impactului asupra Mediului și Evaluarea
Strategică de Mediu?
7%
32%
53%
7% 1%
Cât de mult despre legislația națională în domeniul participării publicului în luarea deciziilor?
foarte multe multe puține foarte puține nimic
17
”nimic”. Cunoștințele și experiența acestora este relaționată de domeniile de intervenție ale ONG-
urilor sau interesul față de EIA și promovarea cât mai vastă a implicării în acest domeniu. Totuși,
se evidențiază în urma analizei datelor că majoritatea dintre ONG-uri nu sunt inițiați în acest
domeniu, însă acest lucru nu semnifică că nu ar dori să își consolideze cunoștințele în acest
domeniu.
În ceea ce privește nivelul de informare privind dezbaterile sau arderile publice care au avut în
localitatea acestora pe marginea proiectelor de decizii cu caracter strategic/normativ/economic,
majoritatea respondenților (42) au menționat că ”cunosc” că acestea au avut loc în ultimul an în
comunitatea sa, și doar 18 nu cunosc despre acest lucru. Unii dintre respondenți au menționat ca
audierile/dezbaterile publice au avut loc pe teme ce țin de dezvoltarea a infrastructurii în
comunitate (apă, salubrizare, drumuri, iluminat stradal) defrișarea pădurilor, analiza și
consultarea planurilor de dezvoltare al localităţilor, etc.
B. INTERES
În cadrul acestui bloc, ONG-urile au fost chestionate despre interesul în implicarea la nivel de
comunitate în activități de lobby, advocacy, consultanță etc., dorința de ași consolida cunoștințele
și metodele de implicare precum și interesul față de cooperarea cu un șir de instituții și organizații
ce ar consolida cunoștințele și capacitățile acestora, dar și fortifica parteneriatul și rețelele de
ONG-uri.
Astfel, chestionați despre interesul ONG-ului în a cunoaște proiectele de acte de decizii sau
dispoziții cu caracter strategic/normativ/economic emis de autorități majoritatea dintre aceștia
0
5
10
15
20
25
30
foarte mare mare mică foarte mică deloc
25 26
9
1 0
În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să cunoască proiectele de acte decizii sau dispoziţii cu caracter strategic/normativ / economic emise de Autorități ?
18
au menționat că au interes ”mare” (26) și respectiv ”foarte mare” (25) și doar 9 ONG-uri au
menționat că au interes ”mic” față de decizii și alte strategii cu caracter economic/normativ emis
de autorități.
În tabela de mai jos, respondenții au bifat interesul lor vis a vis de informarea, participarea și
respectiv crearea de recomandări pentru unele documente de politici, strategii sau planuri din
cadrul localității unde locuiește/activează. Astfel, majoritatea ONG-urilor în mare măsură sunt
atât cointeresate să disemineze informaţia despre proiectele de decizii precum și de a participa la
ședințe publice, și oferi recomandări și expertiză în domeniu. Doar un număr nesemnificativ au
menționat că sunt „foarte puțin” cointeresați de acest aspect.
În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să…?
Foarte
mult
Mult Puţin Foarte
Puţin
Deloc
Se informeze despre proiectele de
decizii sau dispoziţii cu caracter
strategic/normativ/economic
19 31 9 0 0
Participe la ședințele publice ale
Autorităților
26 27 6 1 0
Înainteze recomandări și propuneri pe
marginea proiectelor de decizii
22 31 5 0 0
19
Un aspect semnificativ este interesul sporit al organizațiilor de ase implica în activități de lobby,
advocacy sau expertiză. Astfel dintre interesele prioritare ale organizațiilor în a se implica sunt
cele de consultanță (35), monitorizarea proceselor (26) și lobby (25). Un interes mai scăzut îl
reprezintă activitatea de watchdoging, care nu este percepută în mare parte de către ONG-uri sau
nu se poate de aplica din perspectiva lipsei de experiență, cunoștințe etc.
Mai mult decât atât, ONG-urile au fost cointeresate nu doar în promovarea instrumentelor sus
menționate, dar și consolidarea cunoștințele și abilităților de a aplica mai eficient acestea în
comunitatea lor.
Crearea parteneriatelor reprezintă un alt interes major la organizațiilor, astfel 29 dintre
respondenți au un interes ”foarte mare”, 25 ”mare” în consolidarea rețelelor și parteneriatelor și
doar patru (4) sunt cu un interes parțial ”mic”. Întrebați cu cine sunt cel mai cointeresați de a crea
parteneriate în aplicarea mai efectivă al aspectelor de participare publicului în luarea deciziilor,
majoritatea au menționat instituții ca: APL, ONG-urile rurale, cele naționale, dar și cele regionale,
din UE etc, dintre instituțiile cu o mai mică importanță au fost considerate cele grupurile
informale, forța politică. Tabelul de mai jos reprezintă în detaliu acest aspect.
0 5 10 15 20 25 30 35
Lobby
Advocacy
Watchdoging
Experizare
Consultanță
Minitorizarea proceselor
17
21
11
14
17
18
25
21
16
24
35
26
7
4
9
10
4
8
2
3
5
1
0
1
0
0
0
0
0
0
Ar fi interesată organizația Dvs., să se implice la nivel de comunitate în activități de...?
Deloc Foarte Mică Mică Mare Foarte Mare
20
Cât de importantă este cooperarea organizaţiei/instituției Dvs., cu…(vă rog să indicaţie
orice răspuns aplicabil)
Gradul de importanţă
Instituţie
Foarte
important
Important Nici important dar
nici fără importanţă
Nu pot
aprecia
Administrarea locală 34 23 3 0
Administrarea raională 20 27 7 1
Instituțiile regionale 11 29 11 0
Ministere şi Agenţii 22 21 11 2
ONG rurale 27 23 5 0
ONG urbane 22 29 3 0
ONG din alte regiuni 22 28 4 0
ONG naţionale 27 24 4 0
ONG din ţările vecine 24 29 4 0
ONG din ţările membre ale UE 22 26 7 0
Grupuri informale 16 21 19 0
Media Locală 23 16 13 2
Media Naţională 21 18 13 1
Sector de afaceri 16 24 5 1
Forța politică 9 11 17 9
C. IMPLICARE
Întrebați dacă reprezentanții ONG-urilor s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanții statale, sau
altele de interes general, majoritatea dintre respondenți au răspuns afirmativ. Majoritatea
interacțiunilor au fost realizate cu APL (54), cu alte ONG-uri (44), agenți economici (39), APC (35).
Cele mai puține interacțiuni, ședințe și întruniri au fost realizate cu instituțiile sindicale.
21
Reprezentanţii organizaţiei dvs. s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanţii următoarelor
instituții pentru a discuta probleme de interes public?
Mai mult decât atât, 52 din respondenți au menționat că în anul 2015 au avut intenția de a
participa la ședințele publice organizate de către Autorități, iar accesul la acest ședințe nu, li s-au
refuzat (48). Totuși, doar 39 din cei ce au intenționat să participe au făcut acest lucru cu adevărat,
pe când 30 de respondenți au participat la discuții în cadrul ședințelor organizate, iar unele
recomandări asupra documentelor strategice (29) au fost făcute în scris sau verbal. Un aspect
pozitiv reprezintă răspunsul din partea autorităților atunci când acele recomandări sau sugestii au
fost acceptate (23), aceștia făcându-le publice sau anunțând direct ONG-ul.
Întrebați despre metodele de realizare al consultărilor publice, ONG-urile au menționat că
majoritatea au fost organizate prin audiențe publice (29), consultări publice (18), sondaj de opinie
(20) etc, iar cea mai mare parte de instrumente aplicate sunt considerate a fi eficiente. Doar un
număr mai mic de ONG-uri au considerat ineficiente procesul de participare deoarece ”uneori
recomandările nu se iau în calcul”, sau ”anunțurile nu sunt diseminate prin mai multe canale de
informare” etc
35 30
54
33 32
10
44 39
0
10
20
30
40
50
60
MinisterulMediului
Alte autorități publice
centrale pe întrebări relevante mediului
Primăria ConsiliuRaional
Mass medialocală
Sindicate ONG - uri AgenţiEconomici
Da Nu
22
Majoritatea ONG-urilor, după cum se poate de observat și în tabelul de mai jos consideră unele
metode de participare a publicului organizate ca eficiente sau ineficiente dup cum urmează:
Pentru organizaţia DVS care este cea mai eficientă metodă de implicare ?
Cea mai eficientă Cea mai ineficientă
1 Audienţe publice 32 9
2 Consultări publice 43 6
3 Sondaj de opinie 23 15
4 Şedinţe focus grup 39 5
5 Comitete mixte, Autorităţi / OSC 34 2
6 Consultări on-line sau e-mailuri 16 14
7 Discuţiilor informale, neprogramate de
nici una dintre părți
17 10
23
CENTRELE DE RESURSE ÎN MOBILIZAREA POPULAŢIEI ÎN
LUAREA DECIZIILOR
Mobilizarea socială este procesul prin care se reunesc toţi partenerii sociali interesaţi de creşterea
gradului de conştientizare a unui grup faţă de o problemă comună, de identificare a nevoilor
proprii, de oferire de suport în identificarea resurselor şi serviciilor necesare pentru găsirea
mijloacelor de a se descurca în mod independent, de a prelua controlul asupra propriilor vieţi.
Mobilizarea efectivă este mult mai larg decât dezvoltarea unei comunităţi. Într-un astfel de
proces se cere atragerea potenţialului autorităţilor de toate nivelurile, sectorului asociativ,
publicului general, în vederea dezvoltării comunităţii din toate prismele: social, de mediu,
economice şi de guvernare. Experienţa acumulată atât a autorităţilor, cât şi centrelor de
resurse de nivel comunitar în procesul de mobilizare a comunităţii pot replicate la nivelul
altor comunităţi cu provocări similară de autorităţi şi de centre. Replicarea la nivel de
autorităţi se face mai lent, graţie sistemului aplicat de transfer de experienţă între
autorităţi, pe când Centrele de resurse comunitare au capacitate să extindă activitatea sa
nu numai la nivel de o singură localitate, dar la nivel de raion şi republican.
Mobilizarea socială/comunitară este un proces de creştere a gradului de conştientizare, şi de
îmbunătăţire a capacitaţii de rezolvare a problemelor care-i plasează în centru pe cei afectaţi de
probleme. Oamenii sunt învăţaţi să înţeleagă, să acţioneze şi să-şi rezolve problemele urmând o
succesiune de paşi, timp în care dobândesc cunoştinţele, abilităţile, valorile şi convingerile
necesare pentru a deveni actori ai propriei schimbări.
Graţie sistemului de protecţie socială, de tineret şi susţinerea sectorului asociativ acestea şi altele
în anii 2000 au fost axate pe înfiinţarea şi dezvoltarea diferitelor tipuri de sprijin de care aceste
persoane, tineri, ONG-uri au nevoie pentru a fi integraţi, dezvoltaţi şi informaţi. Centrele de
resurse sunt unităţi specializate crate la nivel de comunităţi locale, raionale sau naţionale,
nonprofit organizate pe domenii specializate care au ca scop să ofere servicii complementare prin
raportare la gama de servicii furnizate. . În dependența de profilul Centrelor de resurse precum și
sursa de finanțare se atestă și divizare pe subiecte cheie de implicare în viața comunitară. Cel mai
reuși model al unui centru este cel multifuncțional, care se adresează întregii comunități și asigura,
gratuit, servicii de sprijin integrate in ceea ce privește incluziunea socială și educațională,
organizare de evenimente culturale, sportive și de formare continuă, orientarea pe piața muncii și
24
începerea unei activități antreprenoriale, servicii de asistenta socială pentru grupurile social
vulnerabile, etc.
În timpul discuțiilor duse cu Centrele de resurse a fost lansate întrebări ce ţin de interesul acestora
în implicarea mai activă în activităţile de mobilizare şi antrenare a populaţiei în procesul de luarea
deciziilor, daca au experienţă şi capacităţi în asigurarea populaţiei cu consultări pe marginea
proiectelor de decizii, dacă ar avea potenţial să asigure evaluarea şi diseminarea informației de
mediu în rândurile populaţiei.
Ca rezultat al interviurilor şi discuţiilor au fost menţionate aspectele că centrele de resurse sunt
dotate şi au experienţă în domeniile sale de activitate, deşi au şi experienţe de participare în
luarea deciziilor de mediu nu am capacităţi de acordare a consultărilor. Unele Centre de resurse şi-
au focusat activităţile pe domenii de bună guvernare şi acestea fiind mult mai interesate şi abilitate
cu informarea, consultarea ţi implicarea publicului. Nici unul din Centre nu a refuzat să-şi
orienteze activitatea şi în domeniul de implicare a populaţiei pentru luarea deciziilor. Trebuie să
fie menţionat că centrele deţin specialişti cu experienţă în consolidarea capacităţilor şi
comunităţilor pe diverse teme, ceea ce nu le-ar crea bariere adiţionale în aplicarea tehnicilor de
instruire şi în domeniul participării publicului. În timpul discuțiilor duse cu Centrele de resurse a
fost lansate întrebări ce ţin de interesul acestora în implicarea mai activă în activităţile de
mobilizare şi antrenare a populaţiei în procesul de luarea deciziilor, daca au experienţă şi
capacităţi în asigurarea populaţiei cu consultări pe marginea proiectelor de decizii, dacă ar avea
potenţial să asigure evaluarea şi diseminarea informației de mediu în rândurile populaţiei.
Ca rezultat al interviurilor şi discuţiilor au fost menţionate aspectele că centrele de resurse sunt
dotate şi au experienţă în domeniile sale de activitate, deşi au şi experienţe de participare în
luarea deciziilor de mediu nu am capacităţi de acordare a consultărilor. Unele Centre de resurse şi-
au focusat activităţile pe domenii de bună guvernare şi acestea fiind mult mai interesate şi abilitate
cu informarea, consultarea ţi implicarea publicului. Nici unul din Centre nu a refuzat să-şi
orienteze activitatea şi în domeniul de implicare a populaţiei pentru luarea deciziilor. Trebuie să
fie menţionat că centrele deţin specialişti cu experienţă în consolidarea capacităţilor şi
comunităţilor pe diverse teme, ceea ce nu le-ar crea bariere adiţionale în aplicarea tehnicilor de
instruire şi în domeniul participării publicului. Un aspect important al activităţii Centrelor de
resurse este monitorizarea implementării politicilor publici şi plasarea sa ca o resursă importantă
25
la nivel comunitar. La etapa iniţială se solicită necesitatea consolidării potenţialului Centrelor de
resurse comunitare pentru a juca un rol mai fundamental în mobilizarea comunităţilor
Scopul interviurilor realizate a avut drept scop evaluarea capacităţilor, interesului şi potenţialului
în preluarea iniţiativelor de mobilizare a populației în procesul de luare a deciziilor.
În această ordine de idei Centre de Resurse ar putea prelua adiţional următoarele activităţi:
Informarea publicului
Consultare publicului
Asigurarea participării active prin :
Implicarea publicului – înseamnă să lucrezi direct cu publicul, pe tot parcursul
procesului decizional, pentru a asigura că preocupările şi aspiraţiile sale sunt
înţelese şi avute în vedere în decizia finală.
Colaborare – înseamnă că instituţia publică se angajează în relaţii de colaborare şi
parteneriat cu diverse grupuri interesate din public, în fiecare stadiu al dezvoltării
politicii publice, de la identificarea şi selectarea alternativelor.
O listă a acţiunilor specifice posibile au fost discutate și completate ca fiind cele mai relevante cu
reprezentanți ai CR și sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Informarea Consultarea Participarea
Spaţiile de afişaj din cadrul
instituţiei
Publicaţii proprii tipărite
Publicaţii electronice
Pagina web a instituţiei
publice
Centre de Informare pentru
Cetăţeni / Centre de
Resurse
Lucrul cu mass media
Mijloace stradale de
informare
Transmiterea directă de
Sugestii în scris de la
cetăţeni
Utilizarea paginii web
pentru înregistrarea
propunerilor şi sugestiilor,
forum de discuţii etc.
Sesiunile de
„brainstorming”
Focus grupurile
Sondajele de opinie
Audierile la sediul
primăriei/consiliului sau
instituţiei
Preluarea proiectelor de
hotărâri de la organizaţii şi
cetăţeni
Dezbaterile publice
Ateliere și forumuri
Grupul de planificare
strategică
Cafeneaua publică
Grupuri de lucru comune
Evaluarea de către factorii
de interes
Comisii
26
informaţii către grupurile
de interes sau chiar către
cetăţeni
Alegerea instrumentelor şi
metodelor de informare în
funcţie de ţinte şi de
subiect
Audierile publice
Ateliere, seminare,
conferinţe
Grup tematic cetăţenesc
Ore deschise
Comisii consultative
Referendumul local
Tabelul 2: Listă de acţiuni specifice şi disponibile privind participarea publică
27
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Cercetare a demonstrat, că Centrele de Resurse/ONG-urile din Republica Moldova pot contribui
prin cunoştințe şi expertiză independentă la procesul de luare a deciziilor. Acest lucru
determină autorităţile de la toate nivelurile să apeleze la experiența şi competența relevantă a
ONG-urilor în acordarea de asistență în dezvoltarea şi implementarea politicilor publice de nivel
central, regional şi raional/local. Pentru a favoriza relaţiile constructivă, ONG-urile şi autoritățile
publice trebui să acționeze în baza următoarelor principii de participare a publicului:
Implicare
Centrele de Resurse/ONG-urile colectează şi canalizează punctele de vedere ale membrilor
acestora, ale grupurilor de utilizatori şi ale cetățenilor în cauză. Aceste informații oferă o
valoare esențială procesului politic de luare a deciziilor, îmbunătățind calitatea, înțelegerea şi
aplicabilitatea pe termen lung a inițiativei strategice.
Încredere
O societate deschisă şi democratică se bazează pe interacțiunea onestă între toţi actorii şi
sectoare. Deşi ONG-urile şi autoritățile publice au de jucat roluri diferite, obiectivul comun de a
îmbunătăți viețile oamenilor poate fi atins în mod satisfăcător doar dacă acestea se bazează
pe încredere, ceea ce implică transparență, respect şi încredere reciprocă.
Responsabilitate şi transparență
Acționarea în interesul publicului necesită deschidere, responsabilizare, claritate şi
responsabilitate atât din partea ONG-urilor, cât şi din partea autorităților publice, în condiții de
transparență în toate etapele.
Independență
ONG-urile trebuie să fie recunoscute drept organisme libere şi independente în ceea ce
priveşte obiectivele, deciziile şi activitățile acestora. Ele au dreptul să acționeze independent şi să
pledeze pentru poziții diferite față de autoritățile cu care de altfel pot colabora.
28
În baza evaluării realizate, în vederea îmbunătăţirii tabloului de participare a publicului în luarea
deciziilor de mediu şi se recomandă a fi aplicate în combinaţie şi constant mai multe măsuri
(dezvoltarea capacităţilor, acces la informaţie, aplicarea cadrului legislativ) şi anume:
de ordin legislativ
elaborarea şi adoptarea versiunii noi şi modernizate a Regulamentului privind participarea
publicului în luarea deciziilor de mediu;
elaborarea şi aplicarea reglementărilor de nivel local privind implicarea publicului în
luarea deciziilor;
asigurarea cu specialişti în cadrul autorităţilor centrale şi locale ce vor deţine
responsabilităţi în asigurarea publicului cu informaţie şi implicarea acestor în luarea
deciziilor de mediu, în tendinţa de aplicare a prevederilor legislative în domeniul evaluării
impactului asupra mediului şi evaluară strategică de mediu;
asigurarea accesului la informaţie de mediu
crearea mecanismelor locale/raionale/regionale şi centrale de acumulare şi stocare a
datelor de mediu în vederea asigurării fluxului informaţional de mediu;
asigurarea unui mecanism mai eficient de informare a populaţiei despre activităţile
autorităţilor locale şi centrale şi proiectele de decizii în domeniu mediului;
evaluarea opţiunilor de creare a parteneriatelor între Autorităţi, ONG-uri şi Centre de
resurse în vederea asigurării unui trafic informaţional coerent pe marginea proiectelor de
decizii;
asigurarea informării prealabilă de către APL a tuturor iniţiativelor de ordin politici
publice (programe şi planuri) sau proiecte economice planificate cu impact semnificativ
asupra mediului, acestea urmând a fi supuse conform legislaţiei evaluării impactului
asupra mediului, evaluării strategice de mediu şi expertizei ecologice cu implicarea activă
a sectorului asociativ şi publicului în expertizare şi consultare;
realizarea campaniilor de informare a publicului şi organizarea evenimentelor de
promovare a proiectelor de decizii şi consultare pe marginea propunerilor de decizii;
29
dezvoltarea capacităţilor
asigurarea unui sistem de instruire formală şi non formală a actorilor cheie
(reprezentanţii autorităţilor şi sectorului asociativ, sectorului privat) în domeniul
implicării publicului;
asigurarea campaniilor de conştientizare a sectorului sociativ şi publicului pe marginea
necesităţii, beneficiilor şi instrumentelor de implicare în luarea deciziilor de mediu;
susţinerea şi dotarea cu sisteme informaţionale, specialişti a centrelor de resurse
comunitare interesate în preluarea iniţiativelor de mobilizare , informare a publicului şi
implicare a publicului în luarea deciziilor de mediu de nivel local, naţional şi
transfrontalier;
dezvoltarea obișnuinței publicului de implicarea activă în procesul
decizional prin intermediul instruirilor şi exerciţiilor demonstrative în care ONGurile şi
Centrele de Resurse să joace rolul catalizator de centre diseminare a informaţiei,
consultare publicului şi mobilizare cetăţenilor;
implicarea mai activă a Centrelor de resurse şi ONGuri în procesul decizional
elaborarea şi aplicarea unui mecanism funcţional de evidenţă pe tot lanţul decizional a
proiectelor de decizii ce sunt supuse obligatoriu procesului de implicare a publicului;
asigurarea informării publicului despre rezultatele etapelor procesului de luare a deciziilor
pe tot lanţul de decizional şi îmbunătăţirea mecanismului de garantare a dreptului de
contestare a deciziilor luate în procesul de implicare a publicului;
diversificarea instrumentelor şi tehnicilor de implicare a publicului şi asigurarea acestora
inclusiv la nivel de străzi/cartiere prin crearea grupurilor de inițiativă din rândurile
liderilor de opinie, persoane notorii în vederea asigurării unui număr mai amplu de
populaţie şi din toate grupurile sociale;
asigurare accesului la informaţie şi implicarea în procesul decizional inclusiv a grupurilor
social vulnerabile din comunităţi;
implicarea activă în cadrul asigurării transparenţii în procesul de consultare a proiectelor
de decizii (planuri, programe sau proiecte economice cu impact semnificativ asupra
mediului) transfrontaliere;
30
asigurarea unui proces transparent în monitorizarea activităţilor de luarea a deciziilor,
informării publicului şi realizării acestor decizii, prin transmiterea acestor funcţii
ONGurilor sau Centrelor de Resurse comunitare.
31
ANEXA MODEL DE CHESTIONAR
CHESTIONAR
realizat în cadrul proiectului “Aplicarea guvernării de mediu în Moldova prin
implicarea publicului în procesul de Evaluare al Impactului asupra Mediului”
implementat de AO EcoContact în cadrul programului „Consolidarea guvernării ecologice
prin formarea capacităţilor organizaţiilor non-guvernamentale, şi livrat de Programul de
Granturi Mici al Fondului Global de Mediu”
Sondajul are ca scop cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un număr semnificativ
de reprezentanţi ai sectorului asociativ, referitoare la aspectele de implicare a publicului în luarea
deciziilor.
AO EcoContact Vă invită să participaţi la acest sondaj. Vă asigurăm că informaţia prezentată
rămâne a fi anonimă şi confidenţială, fiind prelucrate doar datele statistice. Vă rugăm să bifați
răspunsurile urmând instrucțiunile pentru întrebările listate.
Bafta!
A. CUNOAŞTERE
1. Cât de mult ştiţi despre activitatea instituţiilor administraţiei publice locale de nivelul I
sau II. ?
1
foarte multe
2
multe
3
puţine
4
foarte puţine
5
nimic
2. Cât de mult ştiţi despre activitatea Ministerului Mediului ?
32
1
foarte multe
2
multe
3
puţine
4
foarte puţine
5
nimic
3. Cât de mult despre legislația națională în domeniul participării publicului în luarea
deciziilor?
1
foarte multe
2
multe
3
puţine
4
foarte puţine
5
nimic
4. Cât de mult despre rolul OSC în Evaluarea Impactului asupra Mediului și Evaluarea
Strategică de Mediu?
1
foarte multe
2
multe
3
puţine
4
foarte puţine
5
nimic
5. Din câte cunoașteți, în ultimul an au avut loc în localitatea dvs. dezbateri sau audieri
publice pe marginea proiectelor de decizii cu caracter strategic/normativ/economic?
1
da
2
nu
6. Dacă da, Vă rugăm să indicaţi numărul acestora şi categoria de decizie
33
B. INTERES
1. În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să cunoască proiectele de acte decizii sau
dispoziţii cu caracter strategic/normativ / economic emise de Autorități ?
1
foarte mare
2
mare
3
mică
4
foarte mică
5
deloc
2. În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să…?
Foarte
mult
Mult Puţin Foarte
Puţin
Deloc
Se informeze despre proiectele de
decizii sau dispoziţii cu caracter
strategic/normativ/economic
Participe la ședințele publice ale
Autorităților
Înainteze recomandări și propuneri pe
marginea proiectelor de decizii
3. Ar fi interesată Organizația DVS să se implice la nivel de comunitate în activități de …
?
foarte mare mare mică foarte mică Deloc
folositor
Lobby
Advocacy
Watchdoging
Expertizare
Consultanță
Monitorizarea
proceselor
34
4. Are organizația DVS interes să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile pentru a fi
mai activ la nivel de comunitate în domeniile
foarte mare mare mică foarte mică Aplicăm
aceste
instrumente
Lobby
Advocacy
Watchdoging
Expertizare
Consultanță
Monitorizarea
proceselor
5. Are organizația DVS interes în crearea parteneriatelor şi reţele în implementarea cu
succes al aspectelor de participare a publicului în luarea deciziilor (indicaţi doar un
singur răspuns)
1
foarte mare
2
mare
3
mică
4
foarte mică
5
deloc
6. Cât de importantă este cooperarea organizaţiei/instituției Dvs., cu…(vă rog să indicaţie
orice răspuns aplicabil)
Gradul de importanţă
Instituţie
Foarte
important
Important Nici important dar
nici fără importanţă
Nu pot
aprecia
Administrarea locală
Administrarea raională
Instituțiile regionale
Ministere şi Agenţii
ONG rurale
35
ONG urbane
ONG din alte regiuni
ONG naţionale
ONG din ţările vecine
ONG din ţările membre ale UE
Grupuri informale
Media Locală
Media Naţională
Sector de afaceri
Forţa politică
C. IMPLICARE
1. Reprezentanţii organizaţiei dvs. s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanţii
următoarelor instituții pentru a discuta probleme de interes public?
Da Nu
1 Ministerul Mediului
2 Alte autorități publice centrale
pe întrebări relevante mediului
3 Primăria
4 Consiliu Raional
5 Mass media locală
6 Sindicate
7 ONG - uri
8 Agenţi Economici
2. În anul 2015 asociaţiei/organizaţiei dvs. a …? Da Nu
1 intenţionat să participe la şedinţe publice a Autorităților
2 Ia fost refuzat participarea
3 participat la o şedinţă publică a
4 participat la dezbaterea bugetului autorității
36
5 luat cuvânt la şedinţă publică
6 solicitat de la Autorități informaţia pe o anumite temă
7 solicitat de la Autoritate copia proiectul unei decizii sau dispoziţii
8 făcut recomandări în scris sau verbală asupra propunerilor de proiect
strategice
9 făcut recomandări în scris sau verbală asupra propunerilor de proiect
economice
10 primit vreo înştiinţare cu privire la rezultatul propunerilor şi sugestiilor
înaintate
3. Organizaţia Dvs. a participat la consultarea proiectului de decizie pe domenii de
interes public în anul 2015?
1
da
2
nu
4. Dacă da, organizaţia a înaintat propuneri/sugestii /comentarii pe marginea
proiectului de deciziei.?
DA NU
De la 1 la 3 propuneri pe proiect de decizie
Propuneri înaintate în scris
Propuneri înaintate oral
Mai mult de 3 propunere de proiect de decizie
5. Prin ce metode au fost organizate consultările ? DA NU
Audienţe publice
Consultări publice
Sondaj de opinie
37
Şedinţe focus grup
comitete mixte, Autorităţi / OSC
consultări on-line sau e-mailuri
în cadrul discuţiilor informale, neprogramate de nici una dintre părți
6. După părerea DVS astfel de consultări sunt :
1
eficient
2
ineficiente
7. Dacă a fost ineficientă, Vă rugăm să indicaţi ce trebuie sa fie efectuat pentru
eficientizarea procesului
8. După părerea DVS în luarea deciziilor care este
nivelul de implicare a următoarelor categorii:
Jos Mediu Înalt
1.mediu de afaceri
2.mass media
3.mediu academic
4.asociaţiile profesionale
5.ONG/OSC
6.grupuri etnice
38
9. Pentru organizaţia DVS care este cea mai eficientă metodă de implicare ?
Cea mai eficientă Cea mai ineficientă
1 Audienţe publice
2 Consultări publice
3 Sondaj de opinie
4 Şedinţe focus grup
5 Comitete mixte, Autorităţi / OSC
6 Consultări on-line sau e-mailuri
7 Discuţiilor informale, neprogramate de
nici una dintre părți
8 Nu știu
9 Altele / indicaţi
D. DATE DESPRE ORGANIZAŢIE
1. Anul înfiinţării organizaţiei
2. Care dintre următoarele categorii (în ceea ce priveşte domeniul de activitate)
corespunde cel mai mult profilului organizaţiei Dvs.? (mai multe opţiuni sunt
posibile)
Asociaţie Obştească de profil general comunitar
Asociația de Dezvoltare Regională
Asociaţie Turistică
Organizaţie de Protecţie a mediului / Ecologică
Organizaţie culturală
Organizaţie centrată pe suportul grupurilor minoritare
Organizaţie centrată pe suportul persoanelor cu dezabilităţi
Organizaţie de/pentru femei
Organizaţie de/pentru tineret
39
Organizaţie centrată pe activităţi sportive
Instituție de cercetare/academică etc.
Altceva (menţionează)
3. ONG-ul Dvs., este activ la nivel:
1
local
2
regional
3
naţional
Vă mulțumim pentru răspunsuri!!!