RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri naturale

89

RISCURI ASOCIATE EVOLU IEI VREMII ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC SOME – TISA ÎN LUNA IULIE 2005

T. TUDOSE, F. MOLDOVAN

ABSTRACT. - Risks associated with weather’s evolution within the Somes-Tisa hydrographic basin during July 2005. The paper analyzes two risk phenomena that occurred inside this hydrographic basin as a follow-up to the weather conditions’ evolution during the month of July 2005: the excess of precipitations and the thermic discomfort. The first two decades of the month were characterized by a pluviometric excess, an aspect emphasized over the entire surface of the basin. The most significant quantities of precipitations were recorded in the mountainous zone of the basin: Mariselu – 394.7 mm, Smida – 256.9 mm, Firiza – 230.3 mm. It is worth noticing the fact that, inside this region, significant quantities were registered on the exposed versants, as well as on the versants more sheltered from the zonal or north-western atmospheric circulation. The third decade of July was characterized by the pronounced increase of the temperatures, such that during the last days of this month they surpassed 32 C.The high temperatures and the excessive humidity, caused by the precipitations occurred during the first two decades of the month, determined the apparition of another climatic risk phenomena, associated with the thermic discomfort. The humidity-temperature comfort index (ITU) (the heat index) reached and exceeded, during the last four days of the month, the critical threshold of 80 units, the maximum recorded value being 85 units, at Dej.

1. Introducere

Bazinul hidrografic Some -Tisa, situat în partea de nord-vest a României, întins pe o suprafa de 21.651 km² (cca. 9 % din suprafa a rii), se caracterizeazprintr-un „amalgam” al formelor de relief. Ca o consecin a marii diversit i a formelor de relief peste care se suprapune bazinul, altitudinile în unitatea studiat prezint un ecart ridicat: altitudinea maxim este de 2162 m la izvorul Anie ului (Mun ii Rodnei), iar cea mai coborât este de 110 m, la ie irea Crasnei de pe teritoriul rii. Condi iile aerosinoptice ale lunii iulie au favorizat producerea, în multe dintre cazuri, a unor extreme pluviometrice pentru luna iulie atât în zonele joase, cât i în cele înalte ale unit ii. Totodat , temperaturile relativ ridicate din ultima decad a lunii, la care s-a ad ugat umezeala excesiv determinat de precipita iileînsemnate cantitativ din primele dou decade, au favorizat producerea st rii de disconfort termic în ultimele patru zile ale lunii.

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

90

Pentru întocmirea studiului de fa s-au folosit urm toarele surse de date: valoarea precipita iilor zilnice de la posturile pluviometrice, hidrometrice i sta iilemeteorologice din bazin (Fig.1), temperaturile maxime zilnice, radisondajele aerologice zilnice efectuate la Sta ia Aerosinoptic Cluj-Napoca, precum i h r ilesinoptice de analiz pe nivele standard (sol, 850 hPa, 700 hPa, 500 hPa), provenite de la Serviciul Regional de Prognoz a Vremii Cluj.

Fig. 1. Harta bazinului hidrografic Some -Tisa i sta iile meteorologice din bazin.

2. Excedentul pluviometric din primele dou decade ale lunii iulie, 2005.

Sub aspect sinoptic, primele dou decade ale lunii iulie 2005 s-au caracterizat printr-un aport însemnat de umezeal , datorat frecven ei ridicate a circula iei din sud-vest. Cantit ile cele mai însemnate de precipita ii c zute în bazinul Some -Tisa s-au înregistrat în ziua de 2, respectiv în perioada 11-17 a lunii. În ambele situa ii, România a fost afectat de o depresiune baric de altitudine, cu corespondent la sol. Deplasarea talvegului de altitudine i a nucleului aferent acestuia peste suprafa a bazinului a determinat c derea unor cantit i însemnate de precipita ii. De asemenea, în perioada 11-17 iulie, advec ia de aer cald i umed din bazinul mediteranean, pe partea anterioar a depresiunii, a prelungit durata de viaa acesteia, sporindu-i poten ialul precipitabil.

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri naturale

91

În acest context sinoptic, cantit ile de precipita ii c zute au dep it în multe situa ii valorile medii multianuale ale lunii iulie (Tabelul 1). Se remarc faptul cvalorile cele mai însemnate s-au înregistrat în zona montan a bazinului, acestea dep ind 200 mm: 230,3 mm la Firiza (Mun ii Gutâi), 394,7 mm la M ri elu (Mun iiGil u), 265,9 mm la Smida (Mun i Vl deasa). Asemenea valori ale precipita iilor c zute se înscriu printre recordurile pluviometrice ale lunii iulie, chiar i pentru zona montan a unit ii. Zonele de podi , cele depresionare i chiar cele de câmpie ale bazinului s-au caracterizat prin valori însemnate de precipita ii. Se remarc mai ales Câmpia Some an (nordul Câmpiei Transilvaniei), unde valoarea precipita iilor înregistrate a dep it cu mult mediile multianuale (Tabelul 1).

Tabel nr. 1. Cantit ile de precipita ii i frecven a acestora pe praguri de valori în luna iulie 2005.

Precipita ii luna iulie (mm) Frecven a pe praguri de valori (%) Unitatea fizico-

geograficmed.

multianualanul 2005 200mm

Carpa ii Orientali 120 - > 180 56.4 - 230.3 50.0 40.0 5.0 5.0 Depr. Maramure 100 - > 120 51.3 - 179.8 42.9 42.9 14.2 - Mun ii Apuseni 80 - > 140 96.4 - 394.7 14.3 14.3 14.3 57.1 Podi ul Some an 80 - > 120 79.3 - 180.6 20.7 69.0 10.3 - Depr. Tg. L pu 100 - > 120 62.9 - 162.2 33.3 33.3 33.3 - Câmpia Transilvaniei 80 - 100 91.5 - 173.9 33.3 33.3 33.3 - Dealurile Bistri ei 80 - 140 73.6 - 166.7 9.1 72.7 18.2 - Dealurile S lajului 80 - > 100 94.1 - 185.6 9.1 81.8 9.1 - Depr. Baia Mare < 80 - 120 82.7 - 153.9 33.3 50.0 16.7 - Depr. Oa 80 - > 100 87.2 - 132.4 50.0 50.0 - - Câmpia Some ului 70 - 80 71.4 - 105.6 87.5 12.5 - -

Media frecven ei pe praguri de valori 34.9 45.4 14.0 5.6

Valoarea mare a cantit ilor de precipita ii c zute în bazinul hidrografic Some -Tisa este pus în eviden i de frecven a acestora pe praguri de valori (Tabelul 1). Valori ridicate ale frecven ei pentru pragul de sub 100 mm au caracterizat Carpa ii Orientali, zonele depresionare i de câmpie ale unit ii. Frecven a ridicat a acestor cantit i, mai reduse în Carpa ii Orientali, este determinat de valoarea precipita iilor înregistrate în Mun ii Bârg ului, care, situa ila ad postul circula iei de nord-vest i sud-vest, s-au caracterizat prin cantit irelativ modeste. Frecven e ridicate ale pragului 100-150 mm au caracterizat în special zonele de deal i podi ale bazinului, remarcându-se Podi ul Some an, Dealurile S lajului i Dealurile Bistri ei, ale c ror frecven e dep esc cu mult valoarea de 50%. Pragul de 150-200 mm prezint valori procentuale relativ ridicate în zonele de deal, podi i cele depresionare, în timp ce frecven ele de peste 200 mm

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

92

au caracterizat exclusiv zona montan a bazinului. Se remarc Mun ii Apuseni, unde precipita iile c zute în luna iulie 2005, au dep it valoarea de 200 mm în 57,1% din cazuri. Dac se analizeaz frecven ele mediate ale pragurilor de precipita ii c zute pe întreg bazinul, se remarc faptul c doar o treime din acestea au avut valori sub 100 mm (Tabelul 1). Pragului de 100-150 mm îi revin aproape jum tate din cazuri, ceea ce constituie o valoare deosebit de mare, în special pentru unit ile în care media multianual a lunii iulie nu dep e te 100 l/mp.

O caracteristic a valorii precipita iilor înregistrate în luna iulie 2005 o constituie faptul c , în zona montan a bazinului, au c zut cantit i însemnate atât pe versan ii expu i circula iei atmosferice, cât i pe cei ad posti i. Pentru exemplificare, men ion m câteva valori concludente: în Mun ii Apuseni, pe versantul ad postit se remarc posturile pluviometrice M ri el (394,7 mm), Smida (265,9 mm), Poiana Horea (207,2 mm), Dâng u Mare (212,9 mm); în Carpa ii Orientali, pe versantul expus se eviden iaz Huta Certeze (111,5 mm), Firiza (230,3 mm), iar pe versantul ad postit, spre Depresiunea Maramure , Mara (165,9 mm), Iezer (112,8 mm). Cu toate c literatura de specialitate men ioneaz valori ridicate ale precipita iilor c zute pe versan ii montani expu i, consultarea unui vast material rezultat în urma observa iilor radar a scos în eviden faptul cforma iunile noroase frontale, amplificate de convec ia orografic au precipitat nu numai pe versan ii expu i, dar i pe cei ad posti i i chiar pe v ile principale ale bazinului: Some ul Mic, Some ul Mare, Alma , Agrij, Iza, Vi eu, Crasna. Explica ia acestui fapt se g se te în materialul sinoptic de sol i de altitudine. Din figura 2 se observ urm toarele: în altitudine, nucleul baric depresionar este centrat în sud-vestul rii; pe partea sa anterioar curen ii de aer au deplasare sud-vest – nord-est (ceea ce a sporit poten ialul precipitabil, ca urmare a aportului de umezeal determinat de extinderea talvegului depresionar pân în bazinul mediteranean); pe partea posterioar a acestuia circula ia este din sector nord-vestic (Fig. 2 a).

În acest context, România este afectat de precipita iile de front cald, dinspre sud-vest, respectiv de cele de front rece, dinspre nord-vest (Fig. 2 b). Ulterior, ca urmare a structurii barice de altitudine, precipita iile de front oclus vor afecta teritoriul rii.

O situa ie asem n toare a caracterizat i perioada 11-17 iulie, cu diferen ac depresiunea baric de altitudine a avut o durat de via mai mare datoritblocajului termo-baric din nord-estul continentului i a contrastului termic dintre aerul rece, venit dinspre nord-vest, respectiv cel cald i umed, de origine mediteranean .

Pe acest fond baric se explic atât cantit ile însemnate de precipita ii din primele dou decade ale lunii iulie, cât i valorile ridicate ale acestora de pe versan ii montani ad posti i fa de circula ia nord-vestic sau cea zonal .

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri naturale

93

Fig. 2. Structura baric de altitudine (a) i câmpul presiunii la sol (b) la data de 02.07.2005 ora 12 GMT (Sursa: Centrul Bracknell, UK).

Pentru a scoate în eviden caracterul pluviometric excedentar al lunii iulie, s-au comparat câteva valori ale precipita iilor c zute pe suprafa a bazinului cu valorile medii multianuale (Fig. 3).

b

a)

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

94

Fig. 3. Precipita iile medii multianuale ale lunii iulie (1970-2002) i cele ale lunii iulie 2005 (mm).

Dup cum se poate observa, fa de valorile medii multianuale, mai ales în zona de munte, precipita iile c zute în luna iulie constituie, în multe cazuri, extreme pluviometrice. O situa ie asem n toare se întâlne te în zona deluroas ide podi a bazinului. Unit ile depresionare i de câmpie au valori comparabile sau u or mai mari decât mediile multianuale. Dup cum s-a men ionat, o situa ie aparte o prezint Câmpia Some an , în care valorile lunii iulie sunt cu cca. 30% mai mari fa de media multianual .

Tabel nr. 2. Efectele inunda iilor i alunec rilor de teren în jud. Cluj din luna iulie 2005.

Infrastructur AgriculturDiguri (km) 0.3 Grâu, secar (ha) 392Ap r ri de maluri (km) 6.5 Porumb (ha) 436 Drumuri jude ene (km) 4.61 Orz, orzoaic (ha) 217Drumuri comunale (km) 63.2 Floarea soarelui (ha) 178Drumuri forestiere (km) 9.95 Alte culturi (ha) 695Str zi (km) 44.2 P uni i fâne e (ha) 290Re ele alimentare cu ap (km) 0.5 ImobileRe ele electrice (km) 1.4 Case avariate 171 Poduri (nr.) 32 Case distruse 1Pode e (nr.) 60 Anexe gospod re ti avariate 428 Poduri i pode e forestiere (nr.) 50 Anexe gospod re ti distruse 1 Travers ri pietonale (nr.) 29 Dispensare medicale 1 Fântâni (nr.) 39 Biserici 1

Alte obiective 74

Excedentul de precipita ii a provocat inunda ii pe pârâurile din spa iulmontan, dar i pe unele din regiunile deluroase.

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

Firiz

a

Col

iba

Poia

naH

orea

Rec

eaC

ristu

r

Bec

lean

Jibo

u

Chi

rale

Cra

sna

Poia

naB

ora

Neg

reti

Oa

Gea

ca

Ber

veni

Turu

lung

l/mp

medii multianuale iulie 2005

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri naturale

95

Cel mai afectat de inunda ii în luna iulie 2005 a fost jude ul Cluj, valoarea total a pagubelor în acest jude ridicându-se la 33,9 mil. RON (339 miliarde ROL). Efectele inunda iilor i ale alunec rilor de teren în jude ul Cluj, determinate de precipita iilor abundente din luna iulie 2005, sunt prezentate în tabelul 2.

3. Riscul indus de valul de c ldur

Ultima decad a lunii aprilie, în special partea a doua a acesteia, s-a caracterizat prin înc lzirea considerabil a vremii i apari ia unei noi situa ii de risc impus de aceasta. În aceast decad , partea de sud-est a Europei este afectat de extinderea unei dorsale termo-barice de altitudine i de cre terea câmpului de presiune la sol (Fig. 4 a i b).

Aceast configura ie baric a determinat deplasarea fronturilor atmosferice din Europa Central i de Vest spre nordul i nord-estul continentului. Pe fondul advec iei de aer cald i relativ uscat din sudul i sud-vestul continentului, la care s-a ad ugat nebulozitatea redus , temperaturile aerului la sol cresc considerabil, dep ind, în ultimele zile ale decadei, valoarea de 32 °C.

Tabel nr. 3. Temperaturile maxime absolute ale lunii iulie la sta iilemeteorologice din bazinul Some -Tisa (°C).

Nr. crt. Sta ia meteorologic maxime absolute maxime iulie 2005

1. Cluj-Napoca 37.0 33.62. Dej 35.8 34.13. Baia-Mare 36.5 35.54. Sighetu Marma iei 36.0 33.7 5. Ocna ugatag 38.5 32.2 6. Târgu L pu 33.7 32.5 7. Satu-Mare 37.2 35.48. Supuru de Jos 37.2 34.49. Zal u 38.0 33.4 10. Bistri a 36.5 33.7

Comparând valorile maxime ale temperaturii lunii iulie 2005 cu maximele absolute ale aceleia i luni, se remarc faptul c în 2005 nu s-au înregistrat recorduri termice (tabelul 3). Riscul impus de cre terea temperaturii aerului de la sfâr itullunii nu a fost determinat de valoarea în sine a acesteia, ci de efectul combinat al temperaturii i umezelii aerului. În acest context, valoarea indicelui de confort temperatur -umezeal (ITU) a atins i a dep it pragul critic de 80 unit i. Calcularea acestui indice se face pe baza rela iei recomandate de Organiza iaMeteorologic Mondial : ITU = (T x 1,8 + 32)–{(0,55 – 0,0055 x U)[(T x 1,8 + 32) – 58]}, unde: T = temperatura aerului în înc peri închise sau în ad posturi meteorologice (ºC); U = umezeala relativ a aerului (%).

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

96

Gradul de confort temperatur -umezeal se apreciaz dup urm toareascal valoric : ITU 65 = stare de confort; 66 ITU 79 = stare de alert ;ITU 80 = stare de disconfort.

Fig. 4. Structura baric de altitudine (a) i câmpul presiunii la sol (b) pentru data de 30.07.2005, ora 00 GMT (Sursa: Centrul Bracknell, UK).

a

b

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri naturale

97

78

80

82

84

86

Clu

jN

apoc

a

Dej

Bai

a

Mar

e

Sigh

etul

Mar

ma

iei

Târg

uL

pu

Ocn

aug

atag

Satu

M

are

Supu

ru d

eJo

s Zal

u

Bis

tria

ITU

28 29 30 31

Fig. 5. Valoarea maxim a indicelui de confort temperatur -umezeal (ITU) pentru perioada 28-31.07.2005 la sta iile meteorologice din bazinul hidrografic Some -Tisa.

În perioada 28-31 iulie 2005, indicele de confort temperatur -umezeal s-a caracterizat prin valori ridicate, maxima înregistrându-se în ultima zi a lunii (Fig. 5). În ziua de 31 iulie, la toate sta iile meteorologice din bazin, valoarea acestui indice a atins sau dep it pragul critic de 80 unit i, valoarea cea mai mare înregistrându-se la Dej (85 unit i). Privitor la indicele temperatur -umezeal , acesta trebuie analizat din doupuncte de vedere: reparti ia sa spa ial i valorile efective. Spa ial, se observ c ,odat cu extinderea dorsalei de altitudine (30-31 iulie), ITU a avut valorile iextensiunea spa iala maxim , chiar i în unit ile în care frecven a medie anual a acestuia este mai redus (Depresiunea Maramure , nordul Depresiunii Transilvaniei). În privin a valorilor înregistrate, în medie acestea nu dep esc 82 unit i, excep ie f când cea înregistrat la Dej (85 unit i). Riscul impus de acesta nu este determinat numai de valoarea sa ridicat , ci i de faptul c ea s-a înregistrat într-o unitate în care frecven a anual a acestor valori critice este redus . De asemenea, valoarea ridicat a sa a fost amplificat de poluarea din cadrul combinatului de celuloz i hârtie Dej (Some S.A.), care a amplificat efectul local de ser i a m rit gradul de disconfort. Efectul combinat al temperaturii i umezelii ridicate din ultimele zile ale lunii iulie 2005 s-a concretizat prin apari ia st rii de disconfort, periclitând buna desf urare a activit ilor economice i, în special, a celor desf urate în aer liber.

Concluzii

Pe parcursul unei singure luni, bazinul hidrografic Some -Tisa s-a confruntat cu dou situa ii de risc diferit, ambele fiind determinate de elemente

RISCURII CATASTROFE

Vol. IV,Nr. 2/ 2005

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

98

climatice (precipita ii, respectiv temperatur i umezeal ). O scurt sintez a condi iilor de vreme ale lunii iulie scoate în eviden urm toarele aspecte: - precipita iile c zute în luna iulie au constituit, în multe cazuri, recorduri

pluviometrice pentru aceasta perioad . Cele mai însemnate valori au caracterizat zonele montane (expuse i ad postite), iar cele mai reduse, zonele de câmpie ale unit ii;

- frecven a pe praguri de valori a precipita iilor c zute eviden iaz , pentru suprafa a întregului bazin, cantit i de sub 100 mm în doar o treime din cazuri, în timp ce valori de 100-200 mm s-au înregistrat în peste jum tate din punctele de m surare. Cantit i de peste 200 mm au fost înregistrate exclusiv în zonele montane, remarcându-se Mun ii Apuseni, unde, în peste 50 %, din cazuri s-a dep it acest prag;

- temperaturile maxime absolute ale lunii nu au dep it maximele istorice ale acestei luni, îns riscul a fost determinat de combina ia temperatur -umezeal ;în ultimele zile ale lunii, indicele de confort temperatur -umezeal a atins idep it pragul critic de 80 unit i la toate sta iile meteorologice din bazin, chiar i la acelea situate în zone în care probabilitatea de apari ie a acestuia este

redus (Depresiunea Maramure , nordul Depresiunii Transilvaniei) (fig. 5); - valoarea maxim a ITU (Dej 85 unit i) s-a produs pe fondul unei umezeli

excesive, ea fiind amplificat de poluarea local . Aceasta constituie, totodat ,una dintre valorile maxime pe ar , cu toate c sta ia meteorologic este situatîntr-o subunitate a bazinului în care frecven a acestor valori critice este relativ redus .

BIBLIOGRAFIE

1. Cheval, S. (2003), Indici i metode utilizate în climatologie, Editura Universit ii din Oradea.

2. Dragomir, V., Balea, V., Mure anu, Gh., Epuran, Gh. (1981), România. Atlas rutier,Editura Sport – Turism, Bucure ti.

3. Pop, P., Gr. (2000), Carpa ii i Subcarpa ii României, Editura Presa UniversitarClujean , Cluj-Napoca.

4. Pop, P., Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitar Clujean ,Cluj-Napoca.

5. Ujvári, I. (1972), Geografia apelor României, Editura tiin ific , Bucure ti.6. *** (1983), Geografia României, I, Geografia fizic , Editura Academiei R.S.R.,

Bucure ti.7. *** (2005), Arhiva Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord, Cluj-Napoca. 8. *** (2005), Arhiva Serviciului Regional de Prognoz a Vremii Cluj.