SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia oc_seria_… · o radicase la inaltimea unul...

4
SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia DUMINICA, 23 AUGUST 1536. NUMARUL 10 BANII ABONAJIENTELE Incep la 1 Ql lb ale fle- cilreI lunI Qf se plitese tot -d'a -usa 1nainte In Bucureyti la Casa Administratiel ln judefe strairuïtate prin mandate postale Un an In tara 30 lei ; In streinätate 50 let Sane lun1 ... 15 , , 1E5 Fret !uni ... 8 , , , 13 , Un numär In streinatate 30 bans hiANi'SCRISELE NU SE INAPOIAZA I1F.DA(1IA No. 8STRADA CLElIEnEfNo. i oc NUMARUL 10 BANI AliUliCIIIBILE In Bucarest! si judete se pri+nesc numat la Adninistrat;ie In streintitate, direct la adnNnreCrulie si la toste oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV 0.30 b. lisia s s s III S. lai s s s II 3. s Insertiile si reclamale 3 le! rinduif Us nnmi;t veohlñ 30 ban! ADMIlIISTI#:ATIA No. S STRADA CLE3IENTEi No. 3 NOROIUL COLECTIVIST1- INTERVIEW CU BAUFFY NOROIUL COLECTIVIST Ni se imputa adese ori ca prea vorbim mult de hotiile ce fac ad- ministratoril colectivi§ti in tara ; sunt oameni cari 4' inchipuiesc ca exageräm din interes de opo- zitie. Astaz', ace*t1 sffo§i ati prilej sa vada ca imputarea ce lle, fac e foarte nedreapta : nu numal ca nu exageraln, dar suntem in tot-d'a- una mai pre jos de realitate. aceasta fiind-cä n'avem putere des- tula ca sa urmarim pe toti admi- nistratoril colectivi§ti din tara in- treaga. Iata scandalul de la Hu§i. E vreine indelungata de cind, pe baza unor inforinatiuni sigure, am denuntat ca la Hql se fai', nere- gull §i llotil, ca prefectul *tie, dar tace, ca guvernul de asemenea Am fost dezmintiti de organele oficioase ; ltentru ca dezmintirea sa aiba mal mulla putere, s'a trimes la HRi inspectorul Luca Ionescu, dupa a caruia Intoarcere s'a spits de oficioase 'ca nimic nu e adevä- rat din denunprile ta" cute de noi. La rindul lor, sfio§ii vor fi zis ia- ra§l: «inca o exagerare de a opo- zitiel» . El bine, acum se dovede* ca noi am avut dreptate, ca oficioasele an mintit, cá guvernul a mintit, ca pI imarul a facut hoti' neregula- ritati ca prefectul a tacut a tainuit. Ministerul de interne a Inlocuit pe prefectul de Falciü §i a disolvat con- siliul comunal de Hueiar primul organ oficios al guvernului, Voinfa Nationalä, ne spune pentru ce §i cum s'aü facut Inlocuirea §i disol- varea. Despre primarul de Hue, orga- nul guvernulul spune nu numal c'a administrat necinstit, dar ca are «oare-cari dosare>,, a carora ras- foire ar arunca. «oare-care luminä asupra tristeï sale persoane). «Vo- inta D interzice acestul donut drep- tul de a vorbi de cinte. In cit privete pe prefectul de Falciü, organul guvernulul il acuza de «legatur' mal mult de cit com- promitatoare Cu primarulb, Il Invi- novate*te de r imbecilitate admi- nistrativä» §i-i arunca in obraz ca e cartofor, alit de cartofor, in cit «ar fi ajuns sci joace in dite fi judeful a caruia administratiune ir era incredintata». Si lucrul nu se opre§te aci. D. G. Cantacuzino, ministru in- terimar la interne, marturise§te ca de mult a sfatuit pe prefectul Fal- ciulul sa nu se dea pe miinile pri- marulu! de Hu41. Organul oficios §i guvernul in- su§i recunosc decl asta-zi cu pri- sos ceea ce am denuntat noi §i fusese tagaduit de acelasi organ o- ficios §i de acelm' neru4inat guvern. Cei sfio§l, cari se tern ca exa- geram din spirit de opozitie, pot vedea ca am fost mal prejos de realitatea pe care o dezvaluie as- ta-z1 Vointa Nationalä pot sa traga invataminte pentru viitor, caci nu tot-d'a-una vorn avea no- rocul ca acum, sa fie guvernul in- 341 silit a marturisi adevarul. Destrabalare, prostie, Ini§elie, ho- tie exista peste tot In administra- tia colectivista, de sus pina jos. Dar guvernul o ascunde eu cea mal mare grija,singura lui grija, caci alta nu face de cit acopere noroiul §i cangrena partidulu'. In cazul de la Falchi s'aü dat pe fata lucrurile fiind-ca un impor- tant membru al guvernului avea interes sa se dea pe fata. D. G. Cantacuzino, interimar la interne, tinea eu ori -ce pret sa nu- measca prefect la Falciü pe varul d -sale, d. Callygari. Numa! inclpa. tinarea d -lui Rale de a nu demisiona din locul de prefect incapatinare ïntretinuta de primarul Huplui a silit pe ministrul de interne sa re- cure la masurl extreme §i sa dea totul pe fata. Alt -Eel ar fi facut cum face la Galati situatiunile se aseamana ca doua picaturi de apa unde is' da toate silintele sa acopere pe fostul saü colaborator, actualmente prefect, i pe protejatul acestuia. Noroiul eolectivist e Intins §i a- dïnc ; dar nu in tot -de -a -una tinne§te singur pina In ochillumii. URMÄRILE TICÄLOWI La Galati, in oentrul o- ralului, ziva 'n amiaza ma- re, un fruntaq btitrîn ne- guttitor e asasinat in prti- vtilia sa. Nu mai departe decît a doua zii o bandit' de hoti stivîrtielte un furt cu spar- gere, tot in centrul ormului. Indrfizneala criminalilor e din cale afarti mare, e ne mal pomenità... dar na- turalt. Cînd toatti administratia, de la ministrul de interne pinti la prefectul de ju- det $i politaiul local, i:ii pierde de atitea 'uni tim- pul puterile ctiutînd a acopen hotiile primarulul Malaxa, e fijresc ca crimi- nalii sti inteleagti cti Gala- tul e un sat >ftirti ciini sit nu mai aibti niel o teamti. Iatti urmárile piptiite ale tictilogiei guvernului co- lectivist. NB> PORTRETE ADMINISTRATIVE ZUIRAVITE DE MINISTRUL DE INTERNE Nu vorbint noi, vorbeee Vointa Na- tionalä, primul organ oficios al intre- gulua guvern ziar dirigeat iii asta. -zi de d. G. Cantacuzino, ministru in- terimar la interne. i iat4 ce spune a- cest organ despre un primar fi un pre- fect al regimulut. Sei incepemn cu primarul; e de la Hugs e se numegte Citman. Despre el Vointa Nationalä zice, la rubrica ulti- melor informajiunr, in numdrul et 3505 de la 23 August: «Nol consillam pe d. Cirlman sir nu se arate prea mare aparator al principillor II al einstel, cud am putea ráscoli oare -sari do- sare, cari ar arunca oare -care lumina asupra tristel sale per - soane». Vrea 84 zicd, dupa spusa ministrulut de interne, primarul de Huiga e o trista. persoaná cäreia nu -t e permis sa vor- beascd de cinste din pricina «oare -cäror dosare», din räsfoirea carora ar egi o «oare -care lumina.» urît& Iota acum ,si portretul prefectulua de Fâkiü, d. R. Ralle, facut tot de «V dota Nationalä », tot in numärul et 3,505 din 23 August, in prima pagina : Prefectul Ralle avea «legáturl mal mult de tit compromi% -- toare eu d. Cigman ». Somat sä de- misioneze, a refuzat «pe motiv ed fine prea mull la loofa de prefect ». «Ra- portul de inspecfiune al d -lui inspector administrativ Luca lonescu face set re- iasd intr'un mod mat mult de cit ciar imbeellitatea administrativa a d -lui R. Ralle. lei pe lingd faptele co- prince in acest raport, ministrul a tre- buil aä mad fie socoteala e de carto- feria pe care d. font prefect Balle o radicase la inaltimea unul prin- eipiú Sgi cu care ar fi aluns, daca. nu s'ar fi luat mäsurt, sa joace in cartl jndettal a carul administratie it era incredinjata.». ION oum descrie Vointa Nationala, sub dictarea ministrulut de interne ciel 'mugi d. Cantacuzino a die- tat artieolaiiul de pe pagina înt£ia notita de la ultime informafiunr din Vointa ationalape primarul Huigulut $i pe prefectul Fälciulut. Aceste doua portrete sunt garantate de guvern. 4 1 I I D INTERVIEW CU D. BARON BANFFI Ceetiunea anesìíreìÍ Macedoniei, Ceetinnea Cretei.ßominla si tri- pla aliantl. IInggrii gi 1ìu- Ißelaiiuntle 'cu Tnr- cia.Comentarille ziaru- lni aFigaro. «Figaro» din Paris a însärcinat pe unul din redactorit sdr, care semneazä C. Fidès, sä fac4 o anchdä asupra si- tualiel politice din Orient, adicä 84 in- tervieweze pe bärbafid de Stat cari ait o in fluen f d fie dirertä, fie indirect4 a- supra desfä$urärit evenimentelor din peninsula balcanica. Primul interview, pe care l'am senz- nalat deja al redactorulut ziarulur Fi- garo, e ou d. baron Bcvnffi, prim- minis- tru al Ungariel. Acest interview avind cite -va pasage privitoare la Romînia $i ocupindu -se cu situatia generala. din Orient, credem important de a -'l repro- duce in toatä intinderea lui. Cestiunea anexare! 1ttacedoniel Venift sd ma intervietvait a spu- ne pre$edintele consiliulut. Dar ea n'am nict o declara f ie de feeut ! Contele Go- lucliowsky dirijeazä politica externa. a Austro - Ungaried, nu e£t. Da, Excelenta, dar d- voastrd sun- te jr pre sedinte de concilia al unei f ari mart, care de sigur are ideile Sri ten dinfele sale, o politica inspirata de in- teresele sale proprir. Aga, de pildd, Tata cestiunea Mace- doniet ! S'a pretina cd politica guvernului Ungar, a poporulud maghiar n'ar fi fost identica eu politica cabinetulut din Viena in aceasta privin f a ; cä Austria ar vedea bucttros anexarea acestet pro- vincia la portal Salonic fi cd Ungurit dinpotriva nu vroesc sd auda de o anexare care ar asigura preponderenja elementului slay din monarchie in de- trimentul elementulut unguresc. Fie -care e liber a gîndi $i a spu- ne tot ce vrea asupra acestet cestiunr. In ce ßnä prive$te, pot sä -ta spun cd nimena nu e in pozifie de a ei cind ti cum se va rezolvi aceasta cestiune, fi cä solufiunea el nu atirnú nid de ca- binetul din Viena, niel de guvernul ungar. Cestiunea Cretel 51 ce crede f a, Fi.vicelen f ä, despre cestiunea Creter, despre cestiunea Orien- tulur in general ? Credeft oare intr'o solujie promptä ,ci mulfumitoare ? Da, sper cd aceste afacerr se vor aranja ,yi cd se va evita un räzboiü, cel putin pentru moment, de oare-ce toate puterile, insäsI Rusia, dores° ac- tualmente menfinerea päc,et. Romania iii tripla alianta ce insemneazä, dupa dv., apro- piata vizitd a Impäratulut Frantz Io- sef Regelur Carol al RomEniet t Vizzta aceasta e un semn de am/i- cifie $i de stima a Impa.ratulud pentru Regele ysï pentru Romînia. Da, din partea Impäratulud ; dar din parte -g Romîniel ? Ce înseananä a- titudinea el tata de .`Austro- Ungaria ? Foarte simplu. Ea nu indicd ifn- trarea deJinittvd a Romînier în tripla alianfd, dar fard indoialä, mar- cheazd un pas in aceastd direcfiune..... Ungnrill ili Itnsia E adevärat cä ungurit poartd mereü urd în contra Rusier în arma evenimentelor de la 1849 ? (In urma apeluluY Austriel, armata ruseascä a intrat In 1849 In Ungaria si Transilvania, zdro- bind legiunile revolucionare ale ungurilor,) Da, poporul nu poate uita aceste evenimnte. apod, d-voastrd in Fran f a, nu patati aceia$r urd, mal puternicd chiar, in contra germanilor? Dar guvernul unguresc ? Guvernul nu face politica senti - mentalä, dar nid nu poate împiedica poporul de a gîndi cum vrea. Relatiunile eu Torcia .Si relajiunile d- voasträ cu Tur- cia ? Ele ait fost 'i Suni inca. mereü excelente. Not nu vom putea uita nid o data conduira Turciet in cursul eve- nimentelor la cari api fäcut alusiune mat nainte. Acesta este singurul motiv al re- lajiunilor cordiale dintre d- voasträ Turcia, saü trebue s4 mat cäutäm un motiv in afinitataa de rasa ce exista între ungurt fi turai ? Aceasta afinitate nu mat exista. Ea a disparut sub loviturile timpulut, Adeväratul motiv e primirea generoasä ospitalierä ce am gäsit la guvernul agi la poporul hW. ,.. amas vr'o 47 .de ani. Asta a format prietenia si stima ce ne leagä de Turcia, precum conduita Rusiet a ldsat in poporul unguresc urine de raceald cari exista. gi ait. Comentariile ziarulul «Figaro» Asupra aeestut interview, redactorul ziarulut Figaro face urmäloarele co- mentarir importante : «Cum se vede, baronul Bán f f y, insis- l£nd inca odat4 asupra diferenfer sen - linzenlelor ungurilor Na de Turcia gi de Russa, a cantal sa le justifice in mod indirect. «Aceastä explicajie are de mentent importanja sa, in ce priveste solufia a- facerilor din Orieat, cari sunt la ordi- nea ziler : Guvernul unguresc va face tot posibilul ca solufia acestet cestiunr sa nu fie prea prejudiciabila intereselor Turciet. «,li iota cum s'a läsat pre§edintele eonsiliulul unguresr, ponte fard voia lut, de a fi interviewai. Tin a adaoga urmätoarele : «Incinte de a tua concediu de la d. baron Banfy, i -am cenit in doua rin- durt autorizajiunea de a comunica zia - rulur 'net räspunsurile pe cari mi le-a dal la cele 5 cestiunt ce i -am pus. El mi -a acordat -o cu cea mal perfetta a- fabilitate.» REVISTA POLITICA Condiitunile alianiei franco- rusa. IIrmasnl prtntulul Lobanolf. Neue freie Presse din Viena afirma cd cabinetele triplei aliante sunt astäzï infor- mate asupra cuprinsului aliantel franco - ruse. Exista in adevär un tractat scris, in care Francia $i Rusia stabilesc ce -,sl da- toresc una alteia in caz de complicafiunl. Tractatul de alianfä nu are in vedere de cit defensiva, intocmal ca ,gi tactatul tri- plel aliante. El statorniceste, ce e datoare sa. faci Rusia in cazul cind Francia ar fc atacatä din una saü doua pärfi, pre- cum fi ce ajutor trebuie sa. dea Francia Rusiei cînd aceasta ar fi atacatä din una saü doua parti. Forma fi cuprinsul trac tatulul ridica. Francezilor, pentru mult limp, ori-ce sperante de revaufa. Singura nädejde a Francezilor e cl inti- mitatea cu Rusia va creste asa in cil col din Petersburg si consimtä a trece de la alianta pur defensiva., la o aliantä si pentru cazul de ofensiva.. CäcI nu poate fi Indoialä cd, dacii alianta fracco -rusd n'a depäsit niarginea tractatulul defensiv, meritul nu e al diferitilor domen cari In anil din urmä aü rezidat In palatal ministerial de pe Quai d'Orsa, cIt al lui Giers si al succesorului acestuia, printul Lobanoff. 1Jrmalinl prininlul Lobanoff Acelasl ziar, puntndu -sl intreharea «cine va fi urmasul printulul Lobanoff la minis- terul de externe rusesc », spune cd oamenil asupra carota s'ar putea Indrepta atentiu- nea Tarulul sunt: iskiu, Nelidoff ambasa- dor la Constamtiuopol, Staal ambasador la Londra, Kapnist ambasador la Viena, Os- ten-Saken ambasador la Berlin, Vlangali anbasador la Roma si uvaloff gaverna- tor- general al Varsoviel. Diutre acestia, agreabill cabinetelor tri- pieY aliante ar fi d -niY: §uvaloff, Staal, Kap- nist si Osten - Sacken, cu total dezagreabill le -ar fi d -niY $iskin si Nelidoff. In cit eri - veste pe d. Vlangali, atesta e bolnävicios, asa tncit abia 1st poate implini sarcinele ce -Y impune pi stul saü de la Roma. Pentru tripla aliantä e de mare Insem- nätate aine va fi ales pentru ministerul de externe rusesc; caci de la urmasul printu- lui Lobanoff va atirna ca alianta franco- rusa, sa rämtie pur defensivd ca asta. -zi, ori si la un alt caracter. -- ROMÎII LA IERUSALIM (Urinare si fine) La M -rea Sf. Sava cet sfintit, am gäsit un numär de peste 50 monahi de toate natio - nalitätile : greci, rus!, Wb( si bulgari si vre -o 7 rominl, cari se uevoiaü si duceaü o viata cuvioasä ; Intre eY se deosibea mal ales bä- trinul Duhovnic Antim rominul, orb de vre -o 4 ani, venerat de Intregul sobor, pentru viata lui sfintä. Noaptea am ramas acolo, iar a doua zi am plecat spre Ierusalim, abätYndu- ne din cale pe la M -rea Sf -lui Theodosie, care acum se desgroapä din ruine. Pe searä Mier- curi, am intrat in Ierusalim, dupa 3 zile de drum prin valea Ierihonulul, a Iordanulul si muntii pustil de pria prejur. Jol, in säptämina patimilor, am luat parte si noi la marea ceremonie a späläril picioa- relor, de cätre Patriarhul la 12 preoti, In- chipuind pe Mintuitorul si cet 12 utenti ai , sal, .De asemenea, am mal luat .parte si la toate litaniile si serviciile religioase din zi- lele de Viner! seara, Slmbätä dimineata si seara, Imbracati in vestmintele ce ni s'aü oferit fie - caruia, dupa rangul ce aveam. In luminata zi a Pascelor, nouä, la cite -si trel romtnil, ni s'aü Meut distinsa onoare a fi Invitati sti oficiem sf -ta leturghie in sfintul Mormint, Insotind Yntru aceasta pe Prea Fe- ricitul Patriarh. Ocasiunea aceasta fericitä va fi pentru noi o sfintä si eterna amintire, mai ales cd din tot clerul strAin din care se gasea un Insemnat numär in zilele acestea la Ierusalim, cu osebire din Rusia, numai noua ni s'a fient onoarea de a fi invitati. Servicial divin s'a fäcut In capela Ingerulul, iar proscomodia, pe piatra Mormintulul. Serviciul dia noaptea Pascelor s'a Ince- put la il ore seara si s'a terminal abia la ora 5 dimineata. Dimineata, la ora 6, a avut toc imediat o gustare in palatal Patriarhal, la care a luat parte Patriarhul. noi si citi - va dintre intimi! Patriarhulul. AidY am cioe- nit traditionalele ouä rosit, dupa cari ni s'a servit supä de pasca, bucate, felurite brin - zeturY si fructe, vin de Ierusalim si de Belli - leem. Dupa masä, fie -care s'a retras Iii a- partamentul saü, pinä la ora 12, cind am mers iaräsI cu torii la bisericä, unde s'a o- ficiat vecernia saü a doua Ynviere, la care ca mal bätrin pArintele Archimandrit Juve- nalie a fost poftit a citi Evangelia vecer- niel In limba ronflait, pe lingä cele- !'alte 11 Evangelii fn felurite limbl,citite de alti preoti. Sintra"( Mormint Biserica sîntulul montant. Poarta bise - riceY celai marl este vecluic incuiatä si o garda turceascä sta tot - d'aura L interiorul gangulul celui mare, adicä acolo In bisericä primeste mincarea si acolo dorm. Acestia deschid poarta numai atunct, cfnd unul din- tre cet mal mari ai comunitätel ortodoxe, armene saü catolice, bat la usa, cerfad in- trarea in stop de a ' Y preumbla pria sf. Mormint inchinätorii si pentru cari plätesc Mainte de a deschide, o taxa de intrare a- proape 5 franai. Nuwal ast -fel cine -va poate strAbate in interiorul bisericel si de aie' in sfintul Mormfnt. Pe data ce Ynchinätorul päseste pragul bisericel mari, intllneste In fata. locul unde corpul Domnului a fost pus si uns cu mi- resine, dupa ce l'a coborit de pe cruce, fna- inte de a -1 pune in mormint. Aiel este o lespede de piaträ de märimea statului anal om, ln jurai cäreia ard o multime de sfes- 'lice si candele, cari apartiu tuturor comu- nitätilor religioase crestine. In fata acestul puna, la dreapta, se aflä Golgota, unde a fost Domnul restignit. Ridicätura aceasta este aproape eu 5 metri mal Inaltä de cit biserica mare, rotund i, si intrarea aci se face pe 2 parti, urclnd o scarä ce are 8 trepte. Multime de candele de aur si de argini si nenumärato lumini, ard ski ziva si noaptea. 0 cruce mare de lemn, pe care se afta Domnul restignit, se gäseste la spatele lu- minärilor, In fata prestolulni scump Impo- dobit. Sub prestolul de aici exista local unde a fost Infiptä crucea Domnulul, sub care se Al si azi stincl cräpate, de stand cind Domnul dindu -s1 sufletul pre cruce, soarele s'a fäcut Yntunecat si pietrile s'aü despicat !... Oltarul de pe Golgota, apartine ortodo- xilor, ail insä aici aläturi si latinil o mica. capela. Coborind de la Golgota si Yndrep- tindu -se inchiuätorul cätre mijlocul biseri- eei mari, apare numai de cit in mijlocul mitre rotunde, sfintul Mormfnt, care are In fata sa capela Ingerulul. Din capela Iage- ruluY, se iuträ pe o usa mica in capela Sf. Mormint, care este foarte mica, abia puttd Yncäpea aici 2 saü 3 oamena. Aici e Sf. Mormint säpat In piaträ si tot In forma lui primitiva.. In fata Sf. Mormint si a capelet Iugeru- lui se gäseste biserica greacä ortodoxä, la stinga cea latina, iar la dreapta cea ar- meanä, dupd cari vin : capela Coptilor si acea a Siriacilor, 12 paraclise saü oliare se aflä de jur Imprejurul rotundel, in aminti- rea patimilor Domnului. Apol se coboarä 49 de trepte Iii jos, la capela Sf. Cruel cea de sub sol, Jude mai coborind alte 13 trepte, atunct uchinätorul se gäseste In fata loculul, unde Iinpäräteasa Elena, muma lui Constantin cet Mare, a gäsit dupa. multe säpäturi facule, crucea Mtntuitorulul si al, celor 2 tilliarl restignit1 impreunä cu dlusul,.

Transcript of SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia oc_seria_… · o radicase la inaltimea unul...

Page 1: SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia oc_seria_… · o radicase la inaltimea unul prin-eipiú Sgi cu care ar fi aluns, daca. nu s'ar fi luat mäsurt, sa joace in cartl jndettal

SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia DUMINICA, 23 AUGUST 1536.

NUMARUL 10 BANIIABONAJIENTELE

Incep la 1 Ql lb ale fle- cilreI lunI Qf se plitesetot -d'a -usa 1nainte

In Bucureyti la Casa Administratielln judefe strairuïtate prin mandate postale

Un an In tara 30 lei ; In streinätate 50 letSane lun1 ... 15 , , 1E5Fret !uni ... 8 , , , 13 ,

Un numär In streinatate 30 bans

hiANi'SCRISELE NU SE INAPOIAZA

I1F.DA(1IANo. 8STRADA CLElIEnEfNo. i

oc NUMARUL 10 BANIAliUliCIIIBILE

In Bucarest! si judete se pri+nesc numat laAdninistrat;ie

In streintitate, direct la adnNnreCrulie si latoste oficiile de publicitate

Anunciurl la pag. IV 0.30 b. lisias s s III S. lai s

s s II 3. sInsertiile si reclamale 3 le! rinduif

Us nnmi;t veohlñ 30 ban!ADMIlIISTI#:ATIA

No. S STRADA CLE3IENTEi No. 3

NOROIUL COLECTIVIST1- INTERVIEW CU BAUFFYNOROIUL COLECTIVIST

Ni se imputa adese ori ca preavorbim mult de hotiile ce fac ad-ministratoril colectivi§ti in tara ;sunt oameni cari 4' inchipuiescca exageräm din interes de opo-zitie.

Astaz', ace*t1 sffo§i ati prilej savada ca imputarea ce lle, fac efoarte nedreapta : nu numal ca nuexageraln, dar suntem in tot-d'a-una mai pre jos de realitate.aceasta fiind-cä n'avem putere des-tula ca sa urmarim pe toti admi-nistratoril colectivi§ti din tara in-treaga.

Iata scandalul de la Hu§i.E vreine indelungata de cind, pe

baza unor inforinatiuni sigure, amdenuntat ca la Hql se fai', nere-gull §i llotil, ca prefectul *tie, dartace, ca guvernul de asemenea

Am fost dezmintiti de organeleoficioase ; ltentru ca dezmintirea saaiba mal mulla putere, s'a trimesla HRi inspectorul Luca Ionescu,dupa a caruia Intoarcere s'a spitsde oficioase 'ca nimic nu e adevä-rat din denunprile ta" cute de noi.La rindul lor, sfio§ii vor fi zis ia-ra§l: «inca o exagerare de a opo-zitiel» .

El bine, acum se dovede* canoi am avut dreptate, ca oficioaselean mintit, cá guvernul a mintit, capI imarul a facut hoti' neregula-ritati ca prefectul a tacut atainuit.

Ministerul de interne a Inlocuit peprefectul de Falciü §i a disolvat con-siliul comunal de Hueiar primulorgan oficios al guvernului, VoinfaNationalä, ne spune pentru ce §icum s'aü facut Inlocuirea §i disol-varea.

Despre primarul de Hue, orga-nul guvernulul spune nu numal c'aadministrat necinstit, dar ca are«oare-cari dosare>,, a carora ras-foire ar arunca. «oare-care luminäasupra tristeï sale persoane). «Vo-inta D interzice acestul donut drep-tul de a vorbi de cinte.

In cit privete pe prefectul deFalciü, organul guvernulul il acuzade «legatur' mal mult de cit com-promitatoare Cu primarulb, Il Invi-novate*te de r imbecilitate admi-nistrativä» §i-i arunca in obraz cae cartofor, alit de cartofor, in cit«ar fi ajuns sci joace in dite fijudeful a caruia administratiune irera incredintata».

Si lucrul nu se opre§te aci.D. G. Cantacuzino, ministru in-

terimar la interne, marturise§te cade mult a sfatuit pe prefectul Fal-ciulul sa nu se dea pe miinile pri-marulu! de Hu41.

Organul oficios §i guvernul in-su§i recunosc decl asta-zi cu pri-sos ceea ce am denuntat noi §ifusese tagaduit de acelasi organ o-ficios §i de acelm' neru4inat guvern.

Cei sfio§l, cari se tern ca exa-geram din spirit de opozitie, potvedea ca am fost mal prejos derealitatea pe care o dezvaluie as-ta-z1 Vointa Nationalä potsa traga invataminte pentru viitor,caci nu tot-d'a-una vorn avea no-rocul ca acum, sa fie guvernul in-341 silit a marturisi adevarul.

Destrabalare, prostie, Ini§elie, ho-tie exista peste tot In administra-tia colectivista, de sus pina jos.

Dar guvernul o ascunde eu ceamal mare grija,singura lui grija,caci alta nu face de cit acoperenoroiul §i cangrena partidulu'.

In cazul de la Falchi s'aü datpe fata lucrurile fiind-ca un impor-

tant membru al guvernului aveainteres sa se dea pe fata.

D. G. Cantacuzino, interimar lainterne, tinea eu ori -ce pret sa nu-measca prefect la Falciü pe varuld -sale, d. Callygari. Numa! inclpa.tinarea d -lui Rale de a nu demisionadin locul de prefect incapatinareïntretinuta de primarul Huplui asilit pe ministrul de interne sa re-cure la masurl extreme §i sa deatotul pe fata.

Alt -Eel ar fi facut cum face laGalati situatiunile se aseamana cadoua picaturi de apa unde is' datoate silintele sa acopere pe fostulsaü colaborator, actualmente prefect,i pe protejatul acestuia.Noroiul eolectivist e Intins §i a-

dïnc ; dar nu in tot -de -a -una tinne§tesingur pina In ochillumii.

URMÄRILE TICÄLOWI

La Galati, in oentrul o-ralului, ziva 'n amiaza ma-re, un fruntaq btitrîn ne-guttitor e asasinat in prti-vtilia sa.

Nu mai departe decît adoua zii o bandit' de hotistivîrtielte un furt cu spar-gere, tot in centrul ormului.

Indrfizneala criminalilore din cale afarti mare, ene mal pomenità... dar na-turalt.

Cînd toatti administratia,de la ministrul de interne

pinti la prefectul de ju-det $i politaiul local, i:iipierde de atitea 'uni tim-pul puterile ctiutînd aacopen hotiile primarululMalaxa, e fijresc ca crimi-nalii sti inteleagti cti Gala-tul e un sat >ftirti ciini sitnu mai aibti niel o teamti.

Iatti urmárile piptiite aletictilogiei guvernului co-lectivist.

NB>

PORTRETE ADMINISTRATIVE

ZUIRAVITE DEMINISTRUL DE INTERNE

Nu vorbint noi, vorbeee Vointa Na-tionalä, primul organ oficios al intre-gulua guvern ziar dirigeat iii asta. -zide d. G. Cantacuzino, ministru in-terimar la interne. i iat4 ce spune a-cest organ despre un primar fi un pre-fect al regimulut.

Sei incepemn cu primarul; e de laHugs e se numegte Citman. Despre elVointa Nationalä zice, la rubrica ulti-melor informajiunr, in numdrul et 3505de la 23 August:

«Nol consillam pe d. Cirlman sirnu se arate prea mare aparatoral principillor II al einstel, cudam putea ráscoli oare -sari do-sare, cari ar arunca oare -carelumina asupra tristel sale per -soane».

Vrea 84 zicd, dupa spusa ministrulutde interne, primarul de Huiga e o trista.persoaná cäreia nu -t e permis sa vor-beascd de cinste din pricina «oare -cärordosare», din räsfoirea carora ar egi o«oare -care lumina.» urît&

Iota acum ,si portretul prefectulua deFâkiü, d. R. Ralle, facut tot de «V dotaNationalä », tot in numärul et 3,505 din23 August, in prima pagina :

Prefectul Ralle avea «legáturlmal mult de tit compromi% --toare eu d. Cigman ». Somat sä de-misioneze, a refuzat «pe motiv ed fineprea mull la loofa de prefect ». «Ra-portul de inspecfiune al d -lui inspectoradministrativ Luca lonescu face set re-iasd intr'un mod mat mult de cit ciarimbeellitatea administrativa ad -lui R. Ralle. lei pe lingd faptele co-prince in acest raport, ministrul a tre-buil aä mad fie socoteala e de carto-feria pe care d. font prefect Balleo radicase la inaltimea unul prin-

eipiú Sgi cu care ar fi aluns, daca. nus'ar fi luat mäsurt, sa joace in cartl

jndettal a carul administratieit era incredinjata.».

ION oum descrie Vointa Nationala,sub dictarea ministrulut de interneciel 'mugi d. Cantacuzino a die-tat artieolaiiul de pe pagina înt£ia

notita de la ultime informafiunr dinVointa ationalape primarul Huigulut$i pe prefectul Fälciulut.

Aceste doua portrete sunt garantate deguvern.

4 1 I I D

INTERVIEW CU

D. BARON BANFFICeetiunea anesìíreìÍ Macedoniei,Ceetinnea Cretei.ßominla si tri-pla aliantl. IInggrii gi 1ìu-

Ißelaiiuntle 'cu Tnr-cia.Comentarille ziaru-

lni aFigaro.

«Figaro» din Paris a însärcinat peunul din redactorit sdr, care semneazäC. Fidès, sä fac4 o anchdä asupra si-tualiel politice din Orient, adicä 84 in-tervieweze pe bärbafid de Stat cari aito in fluen f d fie dirertä, fie indirect4 a-supra desfä$urärit evenimentelor dinpeninsula balcanica.

Primul interview, pe care l'am senz-nalat deja al redactorulut ziarulur Fi-garo, e ou d. baron Bcvnffi, prim- minis-tru al Ungariel. Acest interview avindcite -va pasage privitoare la Romînia $iocupindu -se cu situatia generala. dinOrient, credem important de a -'l repro-duce in toatä intinderea lui.

Cestiunea anexare! 1ttacedonielVenift sd ma intervietvait a spu-

ne pre$edintele consiliulut. Dar ea n'amnict o declara f ie de feeut ! Contele Go-lucliowsky dirijeazä politica externa. aAustro - Ungaried, nu e£t.

Da, Excelenta, dar d- voastrd sun-te jr pre sedinte de concilia al unei f arimart, care de sigur are ideile Sri tendinfele sale, o politica inspirata de in-teresele sale proprir.

Aga, de pildd, Tata cestiunea Mace-doniet !

S'a pretina cd politica guvernuluiUngar, a poporulud maghiar n'ar fifost identica eu politica cabinetulut dinViena in aceasta privin f a ; cä Austriaar vedea bucttros anexarea acestet pro-vincia la portal Salonic fi cd Unguritdinpotriva nu vroesc sd auda de oanexare care ar asigura preponderenjaelementului slay din monarchie in de-trimentul elementulut unguresc.

Fie -care e liber a gîndi $i a spu-ne tot ce vrea asupra acestet cestiunr.In ce ßnä prive$te, pot sä -ta spun cdnimena nu e in pozifie de a ei cind ticum se va rezolvi aceasta cestiune, ficä solufiunea el nu atirnú nid de ca-binetul din Viena, niel de guvernulungar.

Cestiunea Cretel51 ce crede f a, Fi.vicelen f ä, despre

cestiunea Creter, despre cestiunea Orien-tulur in general ? Credeft oare intr'osolujie promptä ,ci mulfumitoare ?

Da, sper cd aceste afacerr se voraranja ,yi cd se va evita un räzboiü,cel putin pentru moment, de oare-cetoate puterile, insäsI Rusia, dores° ac-tualmente menfinerea päc,et.

Romania iii tripla aliantace insemneazä, dupa dv., apro-

piata vizitd a Impäratulut Frantz Io-sef Regelur Carol al RomEniet t

Vizzta aceasta e un semn de am/i-cifie $i de stima a Impa.ratulud pentruRegele ysï pentru Romînia.

Da, din partea Impäratulud ; dardin parte -g Romîniel ? Ce înseananä a-titudinea el tata de .`Austro- Ungaria ?

Foarte simplu. Ea nu indicd ifn-trarea deJinittvd a Romînier întripla alianfd, dar fard indoialä, mar-cheazd un pas in aceastd direcfiune.....

Ungnrill ili ItnsiaE adevärat cä ungurit poartd

mereü urd în contra Rusier în armaevenimentelor de la 1849 ?

(In urma apeluluY Austriel, armata ruseascä aintrat In 1849 In Ungaria si Transilvania, zdro-bind legiunile revolucionare ale ungurilor,)

Da, poporul nu poate uita acesteevenimnte. apod, d-voastrd in Fran f a,nu patati aceia$r urd, mal puternicdchiar, in contra germanilor?

Dar guvernul unguresc ?

Guvernul nu face politica senti-mentalä, dar nid nu poate împiedicapoporul de a gîndi cum vrea.

Relatiunile eu Torcia.Si relajiunile d- voasträ cu Tur-

cia ?Ele ait fost 'i Suni inca. mereü

excelente. Not nu vom putea uita nido data conduira Turciet in cursul eve-nimentelor la cari api fäcut alusiunemat nainte.

Acesta este singurul motiv al re-lajiunilor cordiale dintre d- voasträTurcia, saü trebue s4 mat cäutäm unmotiv in afinitataa de rasa ce existaîntre ungurt fi turai ?

Aceasta afinitate nu mat exista.Ea a disparut sub loviturile timpulut,Adeväratul motiv e primirea generoasä

ospitalierä ce am gäsit la guvernulagi la poporul hW.,.. amas vr'o 47 .deani. Asta a format prietenia si stimace ne leagä de Turcia, precum conduitaRusiet a ldsat in poporul ungurescurine de raceald cari exista. gi ait.Comentariile ziarulul «Figaro»

Asupra aeestut interview, redactorulziarulut Figaro face urmäloarele co-mentarir importante :

«Cum se vede, baronul Bán f fy, insis-l£nd inca odat4 asupra diferenfer sen -linzenlelor ungurilor Na de Turcia gide Russa, a cantal sa le justifice in modindirect.

«Aceastä explicajie are de mententimportanja sa, in ce priveste solufia a-facerilor din Orieat, cari sunt la ordi-nea ziler : Guvernul unguresc va facetot posibilul ca solufia acestet cestiunrsa nu fie prea prejudiciabila intereselorTurciet.

«,li iota cum s'a läsat pre§edinteleeonsiliulul unguresr, ponte fard voialut, de a fi interviewai. Tin a adaogaurmätoarele :

«Incinte de a tua concediu de la d.baron Banfy, i -am cenit in doua rin-durt autorizajiunea de a comunica zia -rulur 'net räspunsurile pe cari mi le-adal la cele 5 cestiunt ce i -am pus. Elmi -a acordat -o cu cea mal perfetta a-fabilitate.»

REVISTA POLITICACondiitunile alianiei franco- rusa.

IIrmasnl prtntulul Lobanolf.

Neue freie Presse din Viena afirma cdcabinetele triplei aliante sunt astäzï infor-mate asupra cuprinsului aliantel franco -ruse.

Exista in adevär un tractat scris, incare Francia $i Rusia stabilesc ce -,sl da-toresc una alteia in caz de complicafiunl.Tractatul de alianfä nu are in vedere decit defensiva, intocmal ca ,gi tactatul tri-plel aliante. El statorniceste, ce e datoaresa. faci Rusia in cazul cind Francia arfc atacatä din una saü doua pärfi, pre-cum fi ce ajutor trebuie sa. dea FranciaRusiei cînd aceasta ar fi atacatä din unasaü doua parti. Forma fi cuprinsul tractatulul ridica. Francezilor, pentru multlimp, ori-ce sperante de revaufa.

Singura nädejde a Francezilor e cl inti-mitatea cu Rusia va creste asa in cil coldin Petersburg si consimtä a trece de laalianta pur defensiva., la o aliantä si pentrucazul de ofensiva.. CäcI nu poate fi Indoialäcd, dacii alianta fracco -rusd n'a depäsitniarginea tractatulul defensiv, meritul nu eal diferitilor domen cari In anil din urmäaü rezidat In palatal ministerial de pe Quaid'Orsa, cIt al lui Giers si al succesoruluiacestuia, printul Lobanoff.

1Jrmalinl prininlul LobanoffAcelasl ziar, puntndu -sl intreharea «cine

va fi urmasul printulul Lobanoff la minis-terul de externe rusesc », spune cd oamenilasupra carota s'ar putea Indrepta atentiu-nea Tarulul sunt: iskiu, Nelidoff ambasa-dor la Constamtiuopol, Staal ambasador laLondra, Kapnist ambasador la Viena, Os-ten-Saken ambasador la Berlin, Vlangalianbasador la Roma si uvaloff gaverna-tor- general al Varsoviel.

Diutre acestia, agreabill cabinetelor tri-pieY aliante ar fi d -niY: §uvaloff, Staal, Kap-nist si Osten - Sacken, cu total dezagreabillle -ar fi d -niY $iskin si Nelidoff. In cit eri -veste pe d. Vlangali, atesta e bolnävicios,asa tncit abia 1st poate implini sarcinele ce -Yimpune pi stul saü de la Roma.

Pentru tripla aliantä e de mare Insem-nätate aine va fi ales pentru ministerul deexterne rusesc; caci de la urmasul printu-lui Lobanoff va atirna ca alianta franco-rusa, sa rämtie pur defensivd ca asta. -zi, orisi la un alt caracter.

--

ROMÎII LA IERUSALIM(Urinare si fine)

La M -rea Sf. Sava cet sfintit, am gäsit unnumär de peste 50 monahi de toate natio -nalitätile : greci, rus!, Wb( si bulgari si vre -o7 rominl, cari se uevoiaü si duceaü o viatacuvioasä ; Intre eY se deosibea mal ales bä-trinul Duhovnic Antim rominul, orb de vre -o4 ani, venerat de Intregul sobor, pentru viatalui sfintä. Noaptea am ramas acolo, iar adoua zi am plecat spre Ierusalim, abätYndu-ne din cale pe la M -rea Sf -lui Theodosie, careacum se desgroapä din ruine. Pe searä Mier-curi, am intrat in Ierusalim, dupa 3 zile dedrum prin valea Ierihonulul, a Iordanulul simuntii pustil de pria prejur.

Jol, in säptämina patimilor, am luat partesi noi la marea ceremonie a späläril picioa-relor, de cätre Patriarhul la 12 preoti, In-chipuind pe Mintuitorul si cet 12 utenti ai

, sal, .De asemenea, am mal luat .parte si latoate litaniile si serviciile religioase din zi-lele de Viner! seara, Slmbätä dimineata siseara, Imbracati in vestmintele ce ni s'aüoferit fie - caruia, dupa rangul ce aveam. Inluminata zi a Pascelor, nouä, la cite -si trelromtnil, ni s'aü Meut distinsa onoare a fiInvitati sti oficiem sf -ta leturghie in sfintulMormint, Insotind Yntru aceasta pe Prea Fe-ricitul Patriarh. Ocasiunea aceasta fericitäva fi pentru noi o sfintä si eterna amintire,mai ales cd din tot clerul strAin din care segasea un Insemnat numär in zilele acesteala Ierusalim, cu osebire din Rusia, numainoua ni s'a fient onoarea de a fi invitati.Servicial divin s'a fäcut In capela Ingerulul,iar proscomodia, pe piatra Mormintulul.

Serviciul dia noaptea Pascelor s'a Ince-put la il ore seara si s'a terminal abia laora 5 dimineata. Dimineata, la ora 6, a avuttoc imediat o gustare in palatal Patriarhal,la care a luat parte Patriarhul. noi si citi -va dintre intimi! Patriarhulul. AidY am cioe-nit traditionalele ouä rosit, dupa cari ni s'aservit supä de pasca, bucate, felurite brin -zeturY si fructe, vin de Ierusalim si de Belli -leem. Dupa masä, fie -care s'a retras Iii a-partamentul saü, pinä la ora 12, cind ammers iaräsI cu torii la bisericä, unde s'a o-ficiat vecernia saü a doua Ynviere, la careca mal bätrin pArintele Archimandrit Juve-nalie a fost poftit a citi Evangelia vecer-niel In limba ronflait, pe lingä cele- !'alte 11Evangelii fn felurite limbl,citite de alti preoti.

Sintra"( MormintBiserica sîntulul montant. Poarta bise -

riceY celai marl este vecluic incuiatä si ogarda turceascä sta tot - d'aura L interiorulgangulul celui mare, adicä acolo In bisericäprimeste mincarea si acolo dorm. Acestiadeschid poarta numai atunct, cfnd unul din-tre cet mal mari ai comunitätel ortodoxe,armene saü catolice, bat la usa, cerfad in-trarea in stop de a ' Y preumbla pria sf.Mormint inchinätorii si pentru cari plätescMainte de a deschide, o taxa de intrare a-proape 5 franai. Nuwal ast -fel cine -va poatestrAbate in interiorul bisericel si de aie' insfintul Mormfnt.

Pe data ce Ynchinätorul päseste pragulbisericel mari, intllneste In fata. locul undecorpul Domnului a fost pus si uns cu mi-resine, dupa ce l'a coborit de pe cruce, fna-inte de a -1 pune in mormint. Aiel este olespede de piaträ de märimea statului analom, ln jurai cäreia ard o multime de sfes-'lice si candele, cari apartiu tuturor comu-nitätilor religioase crestine. In fata acestulpuna, la dreapta, se aflä Golgota, unde afost Domnul restignit. Ridicätura aceastaeste aproape eu 5 metri mal Inaltä de citbiserica mare, rotund i, si intrarea aci seface pe 2 parti, urclnd o scarä ce are 8trepte. Multime de candele de aur si deargini si nenumärato lumini, ard ski zivasi noaptea.

0 cruce mare de lemn, pe care se aftaDomnul restignit, se gäseste la spatele lu-minärilor, In fata prestolulni scump Impo-dobit. Sub prestolul de aici exista localunde a fost Infiptä crucea Domnulul, subcare se Al si azi stincl cräpate, de standcind Domnul dindu -s1 sufletul pre cruce,soarele s'a fäcut Yntunecat si pietrile s'aüdespicat !...

Oltarul de pe Golgota, apartine ortodo-xilor, ail insä aici aläturi si latinil o mica.capela. Coborind de la Golgota si Yndrep-tindu -se inchiuätorul cätre mijlocul biseri-eei mari, apare numai de cit in mijloculmitre rotunde, sfintul Mormfnt, care are Infata sa capela Ingerulul. Din capela Iage-ruluY, se iuträ pe o usa mica in capela Sf.Mormint, care este foarte mica, abia puttdYncäpea aici 2 saü 3 oamena. Aici e Sf.Mormint säpat In piaträ si tot In forma luiprimitiva..

In fata Sf. Mormint si a capelet Iugeru-lui se gäseste biserica greacä ortodoxä, lastinga cea latina, iar la dreapta cea ar-meanä, dupd cari vin : capela Coptilor siacea a Siriacilor, 12 paraclise saü oliare seaflä de jur Imprejurul rotundel, in aminti-rea patimilor Domnului. Apol se coboarä49 de trepte Iii jos, la capela Sf. Cruel ceade sub sol, Jude mai coborind alte 13trepte, atunct uchinätorul se gäseste Infata loculul, unde Iinpäräteasa Elena, mumalui Constantin cet Mare, a gäsit dupa. multesäpäturi facule, crucea Mtntuitorulul si al,celor 2 tilliarl restignit1 impreunä cu dlusul,.

Page 2: SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia oc_seria_… · o radicase la inaltimea unul prin-eipiú Sgi cu care ar fi aluns, daca. nu s'ar fi luat mäsurt, sa joace in cartl jndettal

2 E P O C A

In lerusalim exista o multime de locurlistorice, Inca si multe monumente, pe carile -am vizitat si noi, insotiti de mal multipreoti greci s condusl de gavazil Patriar-hulul. Ast -fel, am fost la Bethesdasi M -reaSf. Ana, unde se gaseste ruinele locuintillui Joachim si Anel, parintil Maicel Dotn-nulul. Am visitat partea despre sud a ora -sului, numit alta -data «Sionul» si onde amvezut mormintul Imparatulul David si So-lomon, Giamia Omar, zidite de califul O-mar pe ruinele templului lui Solomon, su-pranumite de musulmani : El- AREA, con-siderata si de el ça cea niai stinta, dupamoscheia de la Meca si Medina. lar de çatre crestina, numita si Stinta Sfintelor ; a-ceasta de sigur fit amintirea maretulul tem-plu al ]ni Solomon.

Am mal vazut Intre altele si partea aceeaa zidulul, care mai exista de la Solomon,linge care Oing ebreil si astazt nemInglia i,venind aci, In pelerinagiu din toate partilelume[. In fine In timpul de 12 zile cet amstat In Ierusalim, am cercetat cu de -ama-nuntul toate locurile si monumentele isto-rice din leuntrul cetatel si cele de prinprejurul Ierusalimulul, raminindu -ne mimaipartea Galileis, Nazaretul si Cesareia, ceeace credem a o face treind si cu ajutorullui Dunuezeft in viitor, cand ocasiunea seva presinta si Imprejurarile ne vor servi.

4111P.

EPOCA" LA TECUCIIucereare de gbet eft.- Alt gbegeft.

Pentru d. Gafton Judecütor depace. -l'na -alta.

Iucercare de gbet eftAcum cate -va aile, politaiul Iancu Anas-

tasiu a luat o mesura ce miroase de de-parte a gheseft.

Numitul a ordonat ca niel un comerciantori cofetar, sa nu mal scoata mese pe tro-tuar ca mal lnainte.

Se stie, ca de ani de zile cafenelele sicofetariile aù acest obiceiü si cu el n'ansuparat pe rimeni, ha din contra, Inlesneaüconsuntatorilor a lua o here san un pahareu apa afara la recoare, nu In local, In cel-dura Inahusitoare dintre eel patru peeeti.

Iancu Anastasiu, stind ca comerciantilfac afacerl hunisoare cu acest mijloc, a ga-sit cu cale sa dea un ordin, ca niel o ma-sa sa nu vada pe trotuar ; in urma carosordin, si -a lnchipuit politaiul -se va ducefie -care comerciant In parte la onor. d. A-nastasiu si -1 va ruga sa revoace ordinul,bine Inteles dupa ce comerciantul Inaintepolitaiulul un bacsis gras.

Dar spre nemerginita desolare a politaiu-lui, comerciantil au procedat mal cuntinteste;unit dintre el s'ail pus pe lucru si 1n cale-va zile si -aù facut cate o mica gradinite Indosul localurilor, lar politaiul a ramas eubuzele umflate.

Saracu bietul Iancu Anastasio se da Invint dupa ghesefturi.

Alt glierteftAcelasa Iancu Anastasiu da ordin croito-

rulul Moise Grimberg, Inca de asta iarne,se confectioneze hainele necesare sergentilor de oras.

Croitorul execute porunca ; politaiul o-preste din simbria gardistilor bauli pentruplata hainelor, dar niel pina astezi n'a a-chitat lui Moise Grimberg suma de 300 leice a ramas a o lua croitorul.

Mal zilele trecute Grimberg cerind poli -taiulut suma, acest din urme. spune luiGrimberg, ca daca îi da o chitanf a de 500lei, 11 da suma de 300 lei.

Negresit ce croitorul n'a fost atit de naivcum credea politaiul.

Totusi Grimberg se punge pe toate dru-murile ce politaiul nu voeste sa -1 achitesuma pentru care a mencit cu dreptate.l'entra d. Gafton Judecätor de pace

Ni se spune, ca d. Gafton se poartefoarte nepoliticos cu impricinatil chier Inplina sedinta, spunlndu -le diferite cuvintenecuviincioase.

Nol credem, ca nu aceasta e misiuneaunii magistrat si rugam pe d. Gafton sase corige, dace voeste sa nu revenim euamenunte sait se reclamara mal departe.

Credem ca -I de ajuns.lTna -alta

Luns si Mercuri, trupa fläcailor din Te-cuci ori a junilor agricultor!, composadin mal multi circiumarl condusi de un in-

divid Angheliu, aù dat In sala teatrulullo-cal doua, asa numite rep:ezintatii, in folosulunes pretinse societati a plugarilor, cu con -cursul prefectulul si al tuturur autoritatilor.

Circiumaril aù fost huiduiti i fluerati deputinul public aflat In sala, pentru motivulca ln loe sa joace ceea ce -sI propusese,s'aù apucat sa vorbeasce nezbiti pe soco -teala I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie, siaceasta din ordinul prefectulul Pattrlageanu.

De alt -fel banil Incasall In toc se fie In-trebuintati pentru alte scopuri, aù fost bautipur si simplu de Angheliu si toti haidama-cil lui.

In curtnd vom reveni cu detalil si vomarata cura Take Anastasiu, pe cale indi-recta, cauta sa jefuiasca lumea si mai alespe tarant cu o pretinse societate taraneas-ce de ajutor, In numele crreea s'a iucasatOne acum, Pare niel o noima, aproape 10mil lel.

Couferintele invatatorilor s'aft terniinat.Tinent sa spunem ca la aceste conferinte

ntniena nu a putut patrunde, afara de Inva-tdtorl si institutora, conferintele fiind se-crete.

T. Cueíanu.

INFOIIIIATIÚMM. LI.. Regele si Regina, Intor-

cindu-se de la Sigmaringen undese vor duce saptamina viitoare, sevor opri o jumatate de zi la Viena,primind in audienta pe contele Go-luchowsky..

MM. LL. se vor întoarce la 3Septembre in tara.

D. General Arion, guvernatorul cetati!Bucurestl, s'a intors er! din concediù.

D. Gogu Cantacuzino a convocatpentru mime un non conciliabul alcitor-va colectivisti fruntas! la Pre-deal.

Ministrul de finance a si plecataseara la Predeal pentru a puteaprimi pe... afiliati.

Ni se asigurec cex d. Dum. Stur-dza a luat mäsuri ca Banca Na-tionala, Creditul rural si Creditulurban, sec cumpere cîteva actimnï,a 100 fiorini actiunea, ale ziaru-luï sturdzist Tribuna Veche ce seva înfcinja la toamnä în Transit-vania.

Aceste actiunï sunt de multgata,dar cu toate stärl.cintele pärin f ilorLucaciu Mangra, n'alï putut fiplasate pîotec acum în Transilva-nia decit abia 11 bucal ï.

Gazeta Transilvanieï primestede la corespondentul san o relatiu-ne alnanuntita despre turhurariledin *isesti.

Aceasta relatiune confirma pe de-plin relatiunea ziarulu! «BudapestiHirlap reprodusa de noi deunazi.

Gazeta Transilvanieï observa caparintele Lucaci si-a luat o mareraspundere fata de poporul credin-cios prin organizarea unui peleri-naj iilterzis de autorit3tt, care a datloe la turburarile ce s'afí petrecut.

D. Eugen Statescu se va întoar-ce eu fulgerul de Simbata seara, 31.August, in Capitala.

Seria condamnarilor continua inTransilvania.

Tribunalul din Elisabetopola con-damnat pe locuitorii N. Crisianu laun an inchisoare si 50 florin! a-menda, Teodor Stoica, un baiat de16 an!, la o luna inchisoare si 20florin! amenda, pentru ca la o se-zatoare an cintat Latina gintä deV. Alexandri.

La Vérité din Paris publica unlung articol grin care comenteazäabtinerea deputatilor romani, sloven!,cebi, bulgar! si sirti! de la confe-rinta interparlamentara din Buda -pesta.

Comentariile sunt favorabile di-sidentilor.

Procesul LigeilSe cunoaste faimoasa hotärire data

de ajutorul de judecätor al JudecätorielNo. I din Bucurestl, In procesul dintrecolectivistul Perieteanu -Buzan si comi-tetul central al Ligel culturale.

Ieri Tribunalul Ilfov sectia vacan -tiei s'a pronuntat asupra cererel facutede d. avocat I. L. Visan, procuratortild -tor M. Vladescu, I. Grädisteanu si D.S. Nenitescu, pentru suspendarea exe-cutärel provizorii. -S'a admis cerereasi s'a ordonat imediat judecätorulul asuspenda on -ce executare. ReproducemIn extenso o copie dupa jurnalul loche-iat de Tribunal, din cuprinsul cäl'eia sepoate vedea lipsa de prevedere si omi-siunea celor mal elementare principi!de drept ce caracteriseazä aceasta naiväsi pripitä carte de judecatä.

Ne intrebäm cind vor ajunge colecti-vistil a sä convinge de copiläriile cefac si de adevarul admis de toatä lu-mea, cä timpurile si mijloacele de la 1888nu sä mal pot reintoarce ?

Iatä copia dupa jurnalul Tribunalulul:1896 August 23.- No. 6449

TribunalulAvtnd In vedere petitionea inregistrata

la No. 13362/96, prin care d. I. L. Visan, Incalitate de procurator al d -lor M. Vladescu,I. Gradisteanu, si D. S. Nenitescu, cere a sesuspenda executarea provizorie a cartel dejudecata eu No. 3967;96 a judelul de ocolI Bucuresti, pe care a atacat -o eu ape[ ;

Aviad In vedere ce numitul petitionar Inaceiasl calitate eu petitia reg. la No.18651196, a declarat ape[ contra mentiona-tel carta de judecata ;

Cousiderind ca in virtutea art. 338 pr.c. apelantul poate, chier inaintea apararelIn fond se ceara in apel suspendarea intot sau In parte. dupa Imprejurarl, a exe-cuterel provizorie, sau supunerel partes ad-verse la dare de cautiune tied ea fusesedispensata de asemenea cautiune ;

Considertud cd Ttib. ustnd de dreptul deapreciere ce i -se acorde prim acest articol,gaseste ce este locul a -i se acorda sus -pendarea cerute, aceasta eu alit mai mutt.Cu cat din cartea apelata s'a constatat cevaloarea obiectelor trece peste 300 lei; sidecl conform art. 48 din noua lege a ,jude-catoriilor de pace, judecatorul care a pro -nunfat cartea de judecata era finut saoblige la caufiune pe partea ce a cerutexecutarea provizorie;

Pentru aceste motiveDispune:Admite cererea fecute de d. I. L. Visan

ca procurator siOrdone suspendarea executdrel provizoril

a cartel de judecata No. 3967;96 a Jude -catoriel de Ocol I Bucurestl.

MUME SI COPIILa R'örishofen.

Timp de cite -va saptaminl cit am stat in pa-tria lui Kneipp, am fost surprins de multe lu-cruri cari mie 'mi paresti cnrioase, dar de carifoarte multi vorbeasf en evlavie si cu admiratie.

Mumele mai cu sema, cari IsI an jertfit viataintreaga pentru a 'si vedea copil sanatosi si fe-riciti, an un cult nemarginit pentru preotulKneipp.

Am vazut murre batrine veniud In procesiunela Kneipp multumindu -I pentru sfaturile pe carile -a dat asupra sauatatit copiilor.

Cum ,i ce afatueste preotul Kneipp pe tnn-mele noastre de-1 admira o lume Intreagfi ?

Recomaudam in aceasta privinta traductia Inrominete a pretioasel seriert a lui KneippSfaturf asupra sátuitäfii copiilor'.

Sunt aci adunate, intr o urica carticica, atiteasfaturi bune, tonte iutemeiate pe o lunga si la-borioasa experionta, toste lntemeiate pe nisteregule higienice absolut folositoare.

Dar înainte de a arata ingrijirile ce trebuesedate alit copiilor sauatoI cis ,i celor bolnavi.Kneipp recomanda cite -va sfaturi asupra dato -riilor parintilor cetre ei ansali, el Insani trebuesa'1I Ingrijeasca trupul ,i sufletul.

Dupa aceea vine expunereaingrijirilorcetre-bue sa dann copiilor sanatoli de la nastere sipina la e,irea dintilor, de la aceasta data sipana la vremea ,coalel ; cum sa supraveghiemapol anil de scoalä interesindu -ne, in de aproapede lucru de supunerea, de bunele inoravurIde felul distractiilor copiilor.

Kneipp se Ingrije$e eu deosebire de virstaacelora cari aú ispravit 9coala zilnica si pentruace,tia recomanda alte sfaturi hune.

Cu privire la tngrijirea copiilor bolnavi, Kneippannua ln primul loe. mai toate boalele ce semanifesta la copi[, le descrie in mod popular,arata cauzele si indica remediile sigure, abso-lute, dobindite in orma unor lungi experientesi zilnice observatiuni.

Sfaturile luf Kneipp asupra sandidfei co-piilor, ar trebui sa fie un Vade-Mecum al fa-miliel, de care sa nu se desparta, o clip «, In cresterea ,i educatiunea copiilor.

Dr. Albert.Nota Red. Cartea Preotului Kneipp inti-

tulata : «Sfaturl asupra sänätátel copiilor»se afla tradusa in romîneste de d. D.:Stan-cescu, la toate libräriile si la editori[ 1g.Hertz, cu prefulde 2 lei.

EBITIA a 3-A

(Serviclul Agentiel nomine)Varsovia, 23 August.

Starea sanatatil confetti( §uvalof s'a Im-bunatatit In mod vadit si no mal presintaniel un pericol.

Santiago, 23 August.D. Errozurig a fost ales presedinte al

republicil Chili.Atena, 23 August.

Ziarele privesc sosirea escadres britaniceca o probe despre bunavointa Ar,gliel. Re-gele a Invitat asta -zi la un prinz pe admi-relul Seymour, pe Statut -major al lui si pecomandantil cuirasatelor.

Petersburg, 23 August.Buletinul asupra sanatatel contelul de

Suvalov este favorabil.1.414,

INMORMiNTAREA PRINTULUi LOBANOFF

Kiev, 23 August.Cadavrul printului Lobanoff a fost trans-

portat de la biserica la gara in mijlocul unesmultimi numeroase. Dupa o scorta ruga -ciune, trenul a plecat la Moscova, unde seva face Inmormintarea. Printre coroane.se observa acelea ale Tarulul si Tarinel.

CNESTIUNEA CREEI

Londra, 23 August.Din Canea se auunte ziarului «Times»

ca printre musulmani, circule un manifest,prin care ar respinge reformele propuse siar invita pe ortodoxa sa se opuna.

Atena, 23 August.Din Candia soseste stirea ce s'aro iscat

greutatl In urma nemultumirel musulmani -

lor, cari arneninta se peraseasca tara, ce-rind Sultanulul despagubirl pentru paresi-rea proprietatilor lor. Ordinea n'a fost tur-burate.

- Musulmanil din Canea si din liera-

kleion ail Put o Intrunire pentru a pro-testa tmpotriva concesiunilor acordate priairadeatta imperiala. Aìi adresat telegrafieSultanului o pungere contra generozitateasale si au trimes o delegatiune speciala laConstantinopol.

0 depe4ä din Canea anunfa ca adu-ilarea creteana, dupa o infelegere cu adu-narea revolufionara, a primit iradeauaim periala.- 41111.

CALATORIA TARULUÌ

Kiev, 23 August.Majest. Lor rusestl ail plecat aseare la

Breslau, in mijlocul manifestatiunilor entu-z.iaste ale poporulul.

Dresda, 23 August.Imparatul, Principil Eerie si Albert ad

plecat la Breslau.Breslau, 23 August.

Majest. Lor germane an sosit. Popula-tiunea le -a primit eu entuziasm. Ail asis-tat la inaugurarea monumentulul Inaltat Lin -paratulul Wilhelm I.

.111111.

SITUATIA IN CONSTAN T INOPOLE

Constantinopole, 23 August.Din ce In ce e mai liniste. Cele mal malle

pravalii, gara de cele armenestl, s'ad re-deschis. Consulil s'aù Intrunit era pentru ase Intelege in privinta modulul coin trebuese procedeze fata de autoritatile turcesti, tucaz de interventiune.

Autoritetile turcesti Incearca se trimeatdacasa la locuintele lor pe loti armenia caritin de'clasa servitorilor. Multi negustori con -cediazlt pe servitoril lor armeni, spre pro-pria lor sigurauta.

Marsilia, 23 August.Steamer -ul «Gironde» a sosit cu 17 ar-

ment implicati In atacul bencel otomane. A-cesti arment aft fost dust ln Inch!' oare Onela viitoarea for plecare la New -York.

Pola, 23 August.A plecat o canoniere pentru Levant, eu

scopul de a pute pe supusii austro - ungarimal lu sigurantd; va sluji ca a doua sta-tionary la Constantinopol.

§TIRÏ DIVERSECrime- Delicte.- Accidente. - Intimpläi(.

DIN CAPITALATäiat de tren. -Era, pe la orele 12 din zi

o locomotiva care manevra in gara de Norda celcat pe hautalnl Pana Parvu, taindu -icorpul In doua.

Moartea nenorocitului hantal a fost ins -tantanee.

Cadavrul a fost transportat la Morga o-rasul u(.

Ceartït eu ränire. Carutasit CristeaGheorghe din strada Iancului si Vasile lo-nescu, lutndu -se eri sears la cearte pe po-dul gare[ de Nord, eel d'intli scoate un eu-lit ce porta la hrau si da o puternice lovi-tura lut lonescu, rdnindu -1 gray Intre costein partea stinga.

Renitut a fost transportat la spitalul Fi-lantropia, tar agresorul arestat la sediarespectiva.

Amant criminal. - Nicolae Ion, gradinardin strada BrInduselor No. 6, duclndu -seeri la amanta sa din strada Dudestl, eucare era certat de mal mult timp, si nega -sind acasd de cat pe sora acessta numiteGherghina G. Nicolae, Intrebind o despre a-manta sa, aceasta '1 -a respuns ce nu stieonde a plecat.

Furios, Nicolae Ion scoate un revolver dinbuzunar si trage un foc asupra Gherghinel,pe care o reneste gray la piept.

Ranita a fost transportata la spitalul Col -

tea, tar criminalul arestat.DIN TARA

Ploae eu grindinii. - Se comunica dinConstanta ce eri dupa muiezi a cezut oploae torentiala eu grindina,In orasul Med-jidie, caurtnd marl stricaciuni.

'l'orentele forniate din adunatura apelordin ploae au stricat cu desavirsire o mareparte din soselele si stradele orasului.

FOITA ZIARULUI tEPOCAs

LOUIS JACCOLLIOT

MANCATORIIDE FOG

PARTEA II

Acum domnul metí, adaoge el, pe datace negrul va esi din camera, puteti sa vorbiti.

Necunoscutul se desfecu din mantaua sacare il acoperea toate figura si spre mareamirare a boxorulua remase eu figura mascata.

Powell se ridica pe juinetate In baia sasi privi cn multa curiozitate pe necunoscu-tul site vizitator.

- Ce Inseamna gluma asta ; eu toate a-cestea stile ca nu suntem in carnaval.

Omnl mascat remesese Iunarmurit de ad-miratiune in tata atletulul eu spetele formi-dabile, cu gitul de taur si eu bratele cade fier.

- Am auzit foarte mutt vorbindu -se deforta d -v. neintrecuta, Gentleman, dar acuntnu tra mir de loe ce nu aci fost niel odateInvins, fata de musculatura cu care naturav'a impodohit. Cred ce niel in viitor nu vetiputea gasi rivalul, dupa cum nu l'alt gasitniel In trecut...

Nu suntem In carnaval este adverat, darmotive de cea mal mare insemnatate imlcer ça se nu nia cunoastets la Melbourne,dupa conversatiunea ce vol avea cu d -v.

Boxorul calntat pria laudele cu cari ne-cunoscutul a intrat In materie, respunse cuun ton mult mai blajin :

Socoteala d -tale Gentleman, pastreazamasca si bine- voeste a -ml comunica moti -vele vizitei d -tale.

Trehue se vy mertnrisesc ce imi vinegreti ça se va fac cunoscut scopul viziteimele ; am in adever sa ve propun o Invoialy,care, In cazul clnd d -v. nu a'tl primi -o, asdori se reminit antre noi, ça st cuna n'ar fiexistai.

Nu inteleg nimic.- Ma voit[ sili sa fiü mal explicit... Am

trebuinta de un servititi, pe care daca bine -voestl ça sa -1 faci vel fi platit_ eu pretulpe care -1 vel yxa d -ta. El bine, totul de-pinde de aci ; consunti d -ta de a face acestserviciu fars ça se tin a cunoaste motivelecari me imping la acest demers ?

Sa vedevi mai intuii serviciul ce -mlceri ; este posibil ça sa -1 pot face fera acanta se afin nicl un motiv. Nu sunt curios,si dace lucrul se poate face, n'am sa va cerniel un detaliu.

Vola vedea. Exista In Melbourne unora care jeneaze o asociatiune puternica si...

Ar trebui suprimat... Un asasinat! Nuti -al gasit omul !

Nu m'ati Inteles. Ascultati -ma, pentrucet -l'alt este afacerea noastre, eel mult Inopt zile, grafie unul plan pe care l'am facut,va fi In niliiiile noastre. Cu toate acesteaori -cet de bine ludreptate ar fi miscarilenoastre, ne tentent, si lucrul ni s'a mai ln-tlmplat deja odata, ça sa nu se scape dinmtinl, gratie ajutorului unui prieten al sali,care s'a constituit In protector... clinele lui

pazitor.Ani Inteles... Voit( se va debarasati

de prietenul.Da; dar nu cum socotesti d -ta. Un a-

sasinat! Cum poil erede aceasta propunere!Ast -fel de mijloace sunt uedemne pentruun gentleman.

Atunci, al gasit d -ta un mijloc de aoniort oameni fars ca sa -I asasinezi.

Cind suet puss In pozitiune ca sa a-pere eu arnie egale ?

Vorbesti prin enigme.Oamenl pe cari as trimes in Anglia

pe lumea cea - l'aise, i -al asasinat d -ta dom-nule Powell ?

Cltusl de putin, judecatoril asalturiloran declarat In tot d'a -una el m'ant condosln mod foarte legal; am( aparam pielea du-pa cum adversarii Ire( o aperau pe a tor.

El bine, ceea ce atl facut la Londra,nu puteti face si la Melbourne ?

Cunt ! si d -ta voestl sa estermin peJames Tyler ?

Nu este vorba de acesta.Atunci pe idiotul de Sam sail bruta

cea- l'alte de Mandez...Cttusi de putin.

- Dar nu sont de cis acesti trel adver-sari Inscrisl, James Tyler, Americanul, unadevarat boxor si un adversar redutabil , a-poa negrul Sam si Michel O'Kelly.

Nu te Inchieta de nimic, persoana incestiune se va presinta la time dace d -taprime -ti propunerea mea.

Care este propunerea d -tale ?Ca In iuteala luptel, se administrez( o

loviture alit de puternica cantpionulul fran-cez...

Sa re.mine pe loe.- At] complectat gindirea mea, Domnule

Powell, avers spiritul alit de fin, cum avetlbratele de puternice.

Ma flatezi gentleman.Atunci adevärul, este o flaterie.

- Si ln cazul cind asa accepta?V'am spus ce veil putea fixa dv. pre-

til acestul pretios concurs.- Eh ! afacerea este foarte grava.

Oh ! domnule Powell, o simple. lovi-ture de punie.

Dupa care urmeaza moartea muta ont...Am si eù conscinta, Inteleg(...

Al ! se gindi necunoscutul, are sa mecoste ma( scump de cet credeam eu.

Apol adaoga tare :Este foarte adeverat domnule Powelle, a-

veti o consciinta, dupa coin am si eu ; dartucalzit de patriotizm In mijlocul unul asaltpoti d -ta sil raspunzl de loviturile pe carile dal ?

De sigur ce nu.Vedeti dar ce constiinta d- voastra nu

are niel un amestec In aceasta afaeere ;nu va cereut de cet de a nu meuaja avIit-tul d- voastra patriotic.

- Si de a ucide un ont... de geaba sa-ut( sa faci glume, atesta este punctul prin-cipal al cererel d -tale ; sa dam cartile pefata, mie iml place mal bine sinceritatea,e lucro mal bun de cet toate finetele d -tale,cari n'ai alt scop de clt a influents asu-pra pretului.

- El bine, si eu prefer situatiunile le-murite, raspunse necunoscutul eu un su-prem dispret ; si daca nu mi -al fi vorbitde conscinta...! consti:iuta lui Tom Powell...n'am fi pierdut un timp alit de precios a-ntludorora.

Ei bravo, asa 1ml plat(. Afta dardomnul men ce atoa pasa tot alit de purinde viata unul ora, cet »t'as ingriji de unpaliar de rachiu ; dar chut omor unul po-runcit, atunci trebuie sa mi se plateascapretil dupa valoarea persoanel, si dupa in-

teresul ce exista pentru suprimarea lnl.V'am spus deja ce nu ve pot cornu -

nica motivele cari ma Imping la acestludre.

Fie 1 vol aprecia eu singur ; si cineeste acel otn ?

Dick Lefaucher, supranumit Cana -dianul.

Nu 'I cunose, dar este un supus bri-tanic, de oare ce Canada apartine An-gliel.

Citusi de putin ; este nescut in ade-var in Canada, dar din parintl francezi siin ziva crud si -a luat majoratul el a facutdeclaratiune inscris« In regis'rele munici-pale din Québec ca Ist pestreaza calitateasa de trancez.

Bine, cad( nu as fi putut primi pro -punerile d -tale In contra unul compatriot.

Care este positiuuea sociale. a acestulindivid ?

Oh ! Este un simplu betator de tufi-suri, un vulgar personagiu.

- Da, dar prin suprimarea lui, tintiti adistruge un obstacol cu mull mai impor-tant.

Nu va pot spune nimic mai mull.Atit mal rag pentru d -ta, atunca il

vel plati ca pe un print.Cit ? Intreba lacet omul mascat.Cincl -zeta de mil de dotars, si va In-

stiintez ce nu Incape tocnieala.- Primit.- Drac*, se gindi Powell, a,i fi putut

cere pretul lndouit... si platesti ? relus eltare.

(Va arma).

Page 3: SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia oc_seria_… · o radicase la inaltimea unul prin-eipiú Sgi cu care ar fi aluns, daca. nu s'ar fi luat mäsurt, sa joace in cartl jndettal

EPOC A3

S P E C T A C O L E

Sala Iudépendanee Roumaine Ci-nematograful l.umihrefotografie animatare-presentatiuni in toate zilele de la 5 la 7 p. m.si de la 8 la 11 seara. Pretil intrarel s'a redusla 60 de bani de persoand.

DIN STREINATATEOträv itoarea din Mansfield. O fate In

vlrsta de doua -zees si patru de ant, CeliaRose, este Inehisä, acuzatä find de a ti o-trävit pe parintit sal si pe un frate, in nistacircomstante cari ad produso vie emutiuneIn tot orasul Mansfield (Ohio).

Celia, care nu este de fel frurnoasa, iubea pe un anime Guy Berry, fiul unul a-rendas din vecinatate. Guy era eu mutt malttnar ca dansa si se pare cä niel nu lua Inseamä avansurile fiente de Celia.

Apucäturile Celiel cauzarä un oare -carescandal, si intro zi tata' säú il reprosa Inmod vid purtarea ce avea. Ea atuncl II de-clarä ca este logodita cu Guy si rugs petata' sait sä nu spue nimic d -eel Hose. D.Hose comunicä Inset totul sotie' sale, carenu Intirzie de a face observationl fiicel sale.

Cite -va zile mal tirziti, se observa ca Ce-lianu mincase din un fel de mincare pre -parat de dansa. Putin timp dupa dejun cl-naRose se simti indispustí; d. Rose de ase-menea Incepu sa sufere groaznic si fiel sailWilliam, In vtrstä de trelzecl de ant, cäzude asemenea bolnay. Cu toate Ingrijirile celi s'as dat, d. Hose si fiui saü tnurirä cite -va zile mal tlrziü. D -lia Rose, care se cre-dea ca va scirpe, a murit si dansa In urina.

Vecinil Incepind a banni pe Celia, ea fuarestata, eu toate protestarile sale de ino-centa. Se zice cä ea ar fi niarturisit cramasa uneia din amicele sale, la instructiuneInsu neagä totul.

Ea pare ca nu 'st dä seams de gravita -

tea situatiunel sale si asteapta cu nerabdareziva clnd va putea sa is In casätorie pe Guy.

In tot tinutul, lumea este convinsä de cul -pabilitatea Celse' si procesul sad va producede sigur o mare sensatiune.

ULTIME INFORMATI UNI

Se vorbelte prili uneleIninistere de un nuire Oie-left comis de un inalt func-tiollar al l5itatul ilìí in coin-plicitate cil personaje poli-tice de primul rang tti incontra uilor decizil minis-teriale.

IlI numñrlil nostrltll viitorvom da alliiliiilillte foartegrave.

D. Dim. Sturdza n'a gasit inintreg partidul colectivist un oromal de seams, de cit pe Saveanu,pe care l'a insarcinat cu ingratamisiune de a impaca pe colectivis-til din Galati.

Saveanu s'a si aratat eri prinGalati, dar tots ace! la cari s'a a-dresat, l'ait trimis sa se plimhe.

D. deputat Nicorescu, de pilda,l'a trimis la Malaxaclte Culoglu.

0 delegatiune compusä din 25de alegätori ai colegiului I dinBuzäfi va sosi zilele astea in Ca-pitalä pentru a se pl/Enge minis-trului de interne in potriva pre-fectulul Cätuneanu, cutinnatul mi-nistrulul Palladi.

Noul si impozantul palat al mi-nisterului domeniilor va fi inaugu-rat in cursul lune! Octombrie.

D. G. D. Palladi si functionarilsuperiorl ai ministerului domeniiloraü vizitat ieri palatul, pentru a ve-dea cu114 se vor repartiza biurou-ri le.

In primele zile ale lunei Octom-bre se va tine la Iasi un concurspentru ocuparea catedrel de tiintefinanciare ce s'a infiintat la facul-tatea de drept din Bucure§ti.

Concurentil sunt d-ni! M. Sau-lescu N. Xenopol.

D. dr. Ioan "latin in-terviewa.t

Deutsches Volksblatt din Vienapublica urmatoarele :

In Lugoj, urde acune cite-va ziles'a tina adunarea generala a so-cietatil culturale romine, d. dr.IoanRatiu, seful rominilor din Ungaria§i Transilvania, s'a exprimat uniijurnalist maghiar in urmatorul mod :

Prin vizita Monarchului nos-tro la Curtea rominei se va vntärinumai legatura amicala ce a e-xistat p inä acum /Entre AustroUngaria i Roeninia. Aceastä vi-zitá nu poate avea bisä nicï oinfluente asupra mis %rii noastre,pentru ca scopul nostro este in,-deplinirea justelor noastre cereranationale. , i aceastä Indeplinire

este datoria guvernului unguresc.Cît timp cererile noastre nu vor fi/Endeplinite, agitarea cestiunei ro-mine nu se va sf/Er0.

La viitoarele alegeri gene-rale, ce conduitä vor observa ro-mina. ?

Numaï conferinta nationale',poate decide asupra acestel ces-tiuni. ,57 întrunirea confer-in#eï-find interzisä de guvernul ungu-resc, ramîn toate cunt ais fost.

D. Dim. Sturdza, esedimtele consi-liulu!, a plecat asta-zI de dimineata laorele 6 si un sfert, cu un tren special,la Sinaia.

D. E. Varnav, prefectul de Ro-man, a fost chemat telegrafic delninistrul de interne, care i-a pro-pus permutarea la judetul Putna,in locul d-lui doctor Munteanu.

D. Vârnav a refuzat aceasta trans-ferare, ceea ce face ca d. Cantacu-zino nu va putea inca impaca vra,jbadin Focsani.

D. Gogu Cantacuzino, ministru ad -in-terim la interne, zäpäcit de afacereaMalaxa, turbat de isprava fäcutä incestiunea de la 1Iugl 0 alnärle de Coateneajunsurile cu primäriile din Iae,Foc.ani, etc. ,gi -a incoronat ere seriaprintr'una boacänet.

Väzind cä Coate potlogäriile arätatemat sus sunt comentate de presa ,gi cäpurtarea sa ca ministru in aceste afa-cerl este via igi cu drept euvint criticatä,dupä ce a fäcut un scandal colosal neattutulor functionarilor superiort din mi-ulster, acuzindu -1 cä din,§il delis infor-matiunl ziarigtilor in aceste afacerl, adat ordin ca nice un redactor de gazetäsä nu mal fie primit in minister pentrua lua informafiuni, punind afige in a-cest sens pe Coate usada ministerului. Sipentru ca sä acopere putin aceastä nid-surä nechibzuitä, printr'acelag afic tri-mete pe dorilorii de in formatiunt, la biu-roul registraturel generale, unde inset nuli se comunicä absolut nimio.

Daca crede d. Gogu Cantacuzino cäcu acest sistem va putea fine la intu-neric potlogäriile administratiei din tóíätara, el protectiunea acordatä pungagilor, 88 îriealä.

D. dr. Felix, directorul serviciu-lui sanitar superior, se afta la Iasiin inspectie.

Ieri am publicat lista tutulor Institute -lor de fete din tari cu numele bacalaurea-telor respective ; ni se atrage acum aten-tia cä la cInstitutul Negoescu» din Capi-tala s'a omis numele d- soarel VasilescuNicolina, care a obtinut cea mal mare me-die dintre colegele sale din ace' institut.

F acem cuvenita rectificare.

Consiliul de rei zboi al corpululIII de armata din GalaÍ'i, sub pre-idenÍia d -lui Lt.- colonel Cocea, a

judecat eri afacerea cet pitanululChristescu, casierul regimentuluide ro§iori, acuzat de delapidareauneI sume de 20.000 de lei.

Consiliul a condamnat pe cäpi-tanul Christesou la 2 ani Inchi-soare i pierderea gradului.

ln privinta grupurilor liberale dinGalati, ziarul ,t Galatil r afirma ctisiguranta, ca in viitoarea lupta elec-torala pentru comuna, se vor ,pre-zenta pe de o parte d -nil Orleanu,Sechiari, Zorila, Nicorescu, Papa-

dopol, Fulge'', Cavaliotti si tot' cel-l'alti membri! ai partidulul liberalfara Malaxale, iar pe de alta parted. Asian, sustinut de prefectul Cu-loglu, cu persoanele ce le va putearecruta.

D. Bonachi, care se bucurä depopularitate in ora, se zice ase-menea ca va lupta separat, precumsi d. Vulpe, care conduce grupuldisidentilor flevisti. In total dar, dinpartea liberalilor vorn avea 4 liste.

Pentru d -nul director general al Po.s-telor.

Primim reclamatiunl ça dirigintele o-ficiulul din Buzau are obiceiul de asustrage ziare din pachetele expediatepentru depositari, pe cari le citested -sa si le ïnainteaza mimai peste douazile la destinatiune.

In noaptea de 14 -15 curent, IoanUngureanu, guard cimpean de pe pro -

prietatea Rusauesti a d -lui Stefan N.Rusanescu, a fost omorit prin multiplelovituri aplicate cu toporu, loviturl carii ail fracturas craniul. Priniele cercetarlail fost Meute de autoritatea comunalisi de Sub - prefectul plasel cari ail sta-bilit, -cä defunctul pe cind conduceaviste vite pe cari le gasise mincind inporumb, a fost ajuns de proprietarullor si omorlt. S'ail facut cautarl si s'a

gasit la niste chirigil din comuna Pis -covani, cari trecusera in atea noaptepe morie, termal cu pete de singe siun topor de curind spalat.

Sub- stitutul de Romanati venind Inlocalitate a continuat ancheta si a a-restat pe 4 dintre chirigil, asupra ca-rora sunt indici! de -culpábilitate.

Nu stiro irisa rum se face ca toateprobele adunate de primis alter! de po -.lisie judiciara, aü fost gasite insuficien-te de d-nu Jude instructor, care a pusin libertate pe arestatl.

Trupa romina de opere a Ince-put deja repetitiile sub directiad -lui Wachmann.

Acum se invasa Mignon.Afara de personalul artistic diti

anul trecut, directiunea generala aTeatrului National a mal angajatpe d oara Placca, o soprananenta, precum §i o prima- dona, untenor de forta 1 ?i un bariton dinItalia.

Afara de cite -va opere comice,se vor mai cinta in stagiunea vii-toare §i operele Aida, Norma, Fa-ust, Ernani.

Domnil membri! al ComitetuluT aso-ciatel studentesti, sunt cu insistenta ru-gatl a lua parte la sedinta de Luni 26August ora 8 juin. seara. Fund la or-dinea zilel intocmirea programulul pen-tru Congres, precum si alte chestiuniimportante.

Inscrierile la Liceul sf. Gheorghe dinBucure,gtl au inceput de la 20 August 1gisä primesc in toate zilele de la 8 12dimineata.

CRIMA DIN GALATÏNoul anianunle

Mcrsul InstrnctlaneiInstructiunea In afacerea asasinärel lut

Hagi Nicola este comidusa cu mulla activi-tate de d. judecätor de instructie Birsescusi de primul procuror Gabrielescn.

Politia suss, voind sa secundeze parche-tul In actiunea sa, a operat mal multe a-restars de si dupa Coate indiciile autorulcrimel nu poate fi de cat fostul bäiat dinprävälie anume Grigore, deja desemnat denot. BanuitiI arestata la politie suet supuslanor grele si crude Iucercarl ; el suet cruetbätutf de agentii polities.

Investigatiunlle d -lut judecätor de in-structie ail flat cele mal hune rezultate siHuma' multümita activitätii sale se va da-tori prinderea ucigasulul.

Asa sora asasinulul' a recunoscut bas -tonul gäsit in privätia lui Hagi Nicola.Ea a declarat cd n'a vllzut pe frate-sail dedoua zile, adicä ;din ajunul comiterelcrimel.

Parchetul e pe urniçle asasinulul.O arestare 1mportantA

Azi, primat procurer a arestat pe unoare -care Stefan Bulgaru un bandit care,dupa Coate probabilitätile, elcomplicele cri -minalului.

ln urina cercetärilor fäcute s'a constatatca arestatul este autorul uneI tilharil comiseacum cat -va timp, In prejudiciul lut Gol-demberg.

Complicele lus s'a refugiat in tunelul dela Barbosl si s'ad luat masure pentru prin-derea sa.

Iumormiutarea lui Hagi- NicolaInmormtutarea lui Hagi Nicola s'a fäcut

eri, la orele 3 p. m., In nnjlocul unel mariafluente.

Niel unnl din liberali nu s'a simtit Instare sad n'a voit sä rosteascä discursulfunebru scris de prefectul Culoglu, ara caacesta l'a citit siugur, eu un aer foartelnahmur.

Prefectul, In discursul sail, a sehitat ro-lul pe care l'a jucat Hagi Nicola In politi-cä si Iii comerciü si a adus un omagiümemories lus.

Spaima gälAteuilorIu oras se vorbeste cu multi staruintä

tao petitiune va fi adresatä de orúsenlministerului de interne, cerînd protectiu-ne in contra asasinilor §i furilor rata eunepäsarea fi släbiciunea polities.

BIILETIN ECONOMIC(Raportul Semaphorulul de Braila)

Braila, 234 August 1896.Tendinta pietel a foss asta -zI ceva mal

activa, preturile Inset aproape neschimbate.

AvisDielionarul Contluiporanilor, urmifnd

sa apara in curend, ani adresat mat multorpersoane urmatoarea scrisoare :

a Domnule,

«Sub- selnnatul, ocupandu -ms cu Intocmireaunes lucraci biografice a Rominilor cari an ju-cat un rol de frunte in secolul nostro, in po-litica, literatura, ziarist.ica, aria, tiinte, carieraarmelor, etc., etc.

Ve reg sa bine -voit' l'in! da lntru eût vë pri-veste pe D -v., urmatoarele oolite :

i) Numele, pronumele, locul i data nasterel.2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile d- voastre,3) Functiunile ce atl ocupat, eu data lor pre-

cisa, faptele Dv. de arma, campaniile, etc.,4) Titlul scrierilor D -v. liparite, ;i orI -cari

alte amanunte cari merita sit fie inregistrateiutr'o lucrare biografica.

Ma sinit dater sa precisez ça lucrarea aceastapur biografica, exclude eu desevir;ire or -ce cri-tica, or -ce apreciere fie in bine fie In raú, asu-pra persoanelor ;i faptelor.

Nadajduesc ça tinind seana de dificultatile ceintimpin pentru aduuarea materialului necesar

EuhyadiJános Apá mineralinaturalá

Cea mai bunàl din apele purgativeA se cere eticheta purtind numele Andreas Sax1ehne:- :2 -1SAceasta apä natural so vinde in toate drogneriele, farmaciile 4i magasinele de Coloniale

uneI asemenea lucrad, veti aven huna vointasa 'nil inlesnitl nunca, trimetindu-mI prin postamaanuntele ce va cer.

Reinoesc aicl interventiunea mea catre publicrog alit pe ace' cari ail primit asemeneaserisori. cit ;i pe ace' cari din eroare nu ar fiprimit, se bine- voiasca á ml trimete de urgentsateste notite biografice.

D. R. RosettaStrada Biserica Amzel No. 15

Bucnregti

COMITETUL SPITAL.ULUi,.Elisabeta Dómna, Caritatea Gaiátiana"

ANUNCIT7Se publica spre culto§tiuta generala cd,

In urina autorizatiunel d-lui ministru de in-terne data cu adresa No. 25959;96, tragerealotariel organizata de acest comitet. a fostaminatä pe ziva de 16 Februarie 1897.

No. 737.Galati, 22 August, 1896.

INSTITUTELE -UNITE 141Institutele -Unite din Iast, fundat in

1866 de catre o asociatie de- profesorluniversitari si secondari, situat in par -tea cea mal Itigienica a orasulul, coin-pus din dona mari clad;ri pentru clasesi dormitoril, doua marl gradin! pentrurecreatil, (despartite de curtea de ser -viciu), face cunoscut Onor. parinti caprimeste elevi interni si externi atitpentru cursul primar cit si pentru cur-sul de liceú complect.

Despre modul de tratament, educatiu-ne si instructiune ce se practica in a-ceasta scoala, este de notorietate publicaca asociatiunea face marl sacrifici! pen-tru a corespullde cerintelor.

Deschiderea cursurilor la inceputulhinel Septembrie. Inscrierea se face dela 20 August in fie care zi de la 8 -12a. in. si 2-5 p. m.

Conditiunele de primire se trimit prinposta la cerere. Uniforma obligatorie.

Direcfiunea165

INSTITUTUL de DOMNIOAREDE SUB DIECTIUNEA

D-NEI PAULINA LUPU-ANTONESCU22, Strada Fintine', 22

(in faca ministernlace instructiunei Publica)

Lieen, Externat, coala Normale, *ceala Pri-mera, Gradins de copil, Limbi moderne, Pian,Musica voczla, Desen, Picture, Gimnastica ;iDans.

Certificatele valahile pentru bacalaureat siconcursol de ;coale normale. Autorisatia No.41796.

Local spatios. Bae in interior. Curtea ,i gra-dina an suprafata de peste 3000 ni. p.

Studiile se fata dupe programa statuluT.174 15 -2

LICEUL MODERN DE FETEDiRECTÓRE ; MARIA ENIU BALTEAMU

BUCURE §TÌ, CALEA, MO§SILOR, No. 162

In Septembre viitor, aceasta scoala sutrain al 2 -lea an de la Iufiintarea el. In anus[recul. primul of an, a avut LICEU COM-PI.ECT, CURSURI SECUNDARE, CLASEPRIMARE si GRADINA DE COPII. Eleveinterne, externe si semi- interne.

Personalul didactic ales In conditiile sce-lelor Statulu'. Regimim si local igienic.. Edu-catie sanatoasä.

Auul trecut, deli primul, s'aïr presentat 5eleve la bacalaureat, din cari 4 ad rensitpe deplin.

Se trimit PROSPECTE on cul va cere:168 10 -3

PA MINER ALA PURGATIVA DE LAIingd la 1. - eeusta apis lin tari

BREAZU 9 Rl -a fäcut drnmul dela sine färalmulta reclama ti cu toata oonourenta ape -lor similare strette, dovedindu -se eu mari avantaje pria

r oprietatile sale particulare ti anume:Apa de Breazu este mal placuta la baut ti cu efect

sigur, bluta 1 -2 pahare ln interval de 1 ora; in cele malmulte cazurl ajunge 1 pahar.

Apa de Breazu are efect durabil, firs a produce .adoua -zi constipatie.

Apa de Breazu nu produce absolut nid o durere dettomah sari in intestine.

Apa de Breazu se intrebuinteaza specialmente cu suc-ces pentru a combate: congestiunae obicinuite cuit ti cons -tipatiunile, dispositiunlle tnllamatoare ale organelor princi-pale, indispositiuutle cronice ale organelor de respiratiune ticirculatiune, deteriorares gräsimei prea abondente, boaleleurinare ti formarea pietre', Aaemoroldele, boalele orga-nelor genitale la ferrei.

Cousumatora fanantl pentru apele purgative striine, dupace ad incereat aerasta epa de la Breuzes, ad pariait pecele striane.

AYu de Breazu a obtlnut la expozitia de Buourettìin seul trecut Medalla de sur prin auperioritatea sa iucomparato eu alte ape similare.

Apa de Rreazu se gasette astazi in tonte oratele, atitdiucoace cit ti peste Milcov. ti merita tosta ineurajarea dinpartes publiculuf.

139 12 -J

NU SAIMANATÌRira 31 tutrebuin a Gerniinatorald -relui Quarante Descalonne, eel fiaibleu ingredient recufeoscut pretutinde,li j'entrapdzirea cereulelor ils contra tutulor boalelor §1pentru desuoltarea i intre(inerea spicuriler.

Peste 5000 cuti! de Germinator s'aü ;i vin -dut in Rominia.

Cutia 7 leI loco : pentru comenzi peste 40 decutis se acorda 10 la sietä rabat.

Comeuzile trebuesc adresate la AgentlaHavas, Bucurefti.166 10 3

GANGAYlSe vindeca sigur intr'un timp foarte scurt.

5000 let acelul gtngav care cu ajutorul me-toadel Invatata, nu va putea vorbi si citiori-ce, färä nid o impiedicare.

Pentru detaliurl a se adresa, arätind sietatea.

161D-lui Z. Cllmpeann, Bazslii-

5-5d

IsTNILocurl de case de Vînzare

Situate In cea mal trumoasa positie din Bu;tenl, in apropiere de gara, linga Valea Cerbu-luT, la adapost de vinturI.

Un toc de 3 pogoane este rezervat pentruCasino §i parcu.

A se adresa la Societatea de Constructie,Strada DoamneT Bucurescl, sail la Hutten!, lad-nu Eliescu, ingrijitorul proprietateT.

Fabrica de zahiir de la ChitilaAgricultoril care doresc a cultiva sfecle, se

pot adresa prin pota AdministratiuneT fabri-ce!, Bucuro;tT, Calea Victoriel 118, pentru ji-detele Ilfov, Prahova, Buzaü, ;i Vlaca : iarpeutru judetele Damhovita ;i Arge; : D-1u1 M.Th. PissaGara Titu.

164 6-4Adeveratele Ape de Vichy : Vichy-Céles-

tins, Vichy - Grande- Grille, si Vichy -Hôpital suntil la not destulü de respändite,In unele localitati indepärtate unde Inset dincausa cheltuelelori prea mari peetul vänzäreieste ce -va mai urcat putem recommanda"Sarea comprimatiá de Vichy" tabricatäde "Societatea de explotatiune a produselorde Vichy" subtil controlu direct al Statuluifiancez. Aceasta sare permite a preparaimediat o apä mineralá artificiala gazósä,care bine infieles nu are qualit:Aile apeiminerale naturalä lnsä este muai-ide preferatimitatillor Apei de Vichy, de 61e ce continsrti conserva cea mai mare parte a qualitateiApei de Vichy : Vichy- Célestins, Vichy -Grande- Grille Si Vichy-Hôpital.

36-21

Schneyer Fost medic intern laDoctor Se Y Clinica prof. Nothangeldin Viena. Specialist pentru hoale interne.

Str. Caragheorghevici No 6 (Etagiul I). 11Consult. de la 2 -4 p. ni. Saracilor gratuil101 25 -25

PLUS DE CHEVEUX BLANCSPLUS DE BARBES GRISESLE NIGER ßf.ó°

donne ,nttantanlment le, nuance,BLOND, CBATAIN, BRUN ou NOIR

Une application 15Ne tache pa, la peau et sechs de suits.CHEZ LES COIFFEURS ET PARFUMEURS

OROI Et DETAIL pour la ROUMANIE :

C aBEER Coiffeur-Part. i BUCAREST,

70, Cilla VictorlelSn dessous des Magasina de Confections de M -. PAUL.

Golgi Depon la d. Alex. Kreuter, coafor subHotel Regal.

Buzdii Depoü la d, Ghita Tanasescu coafor.Foc.ianl a a Ilse Soroceanu, coafor,

Strada Mare.102 26 1

Boalele sifiliticeNEPUTINTA BÁRBÁTEASCi

Vindecs dupa cele ma! noue metode radicaleRira durere ;i impedicare, dupa o experienta de23 an!. Specialist lu boale lumestI

Dr. THtnB.Strada Emigratu No. 1, intrarea Humai prin

trada sf. Voevozi. (Tramway).Consultatiunl de la 10 -1 dim. ;i de la 5 -8

eara. Loc separat de asteptare pentru fie- cale.121 30 -21

Doctorul I. G. Radovicide la facultatea de medicina.

DIN PARISda, pentru restul veril, consultatif la Sinaia.

Fila Radovici Cales Predeal 12.157 10 -9

VILLA HOFFMANDIN SINAIAstrada izvor

No. 12 este DE ViNZARE in conditi' farteavantagioase. Villa se compone dintr'un corpde cladire la strada, ou noua odal, entrée, bu-catarie ;i pivnita ; apol o aripa eu cincl odal,hucatarie, grajd, t opron, set. Assemenea o gra-dina mare cu doua chio;curl ;i un put.

Ili. VINE W'lCIMaladif de copi' §i interne

Dupa o practica indelungata in clinicele deG'opt ;i interne. de la Facultatea de Me-dicina din Paris, intorcindu-se s'a stabilit Ca-lea Mosilor 53.Consultatiuni de la 1 -3 Si de la 6 -7 p. m.153 15 -15

Casa de Sán&tateInstitut din nod reorganisat51, Strada Teilor 51

Dirigiatä, de dr. §aabner TuduriCautarea boalelor interne si chirurgicale, pre-

cum ;i a tutulor boalelor ueivoase ;i chronice.Trataren boalelor de piale, a boalelor de ochl,gil, nas ;i uccel!. a boalelor de ficat rinichi.Operatiunl. Tratamentul boalelor gynecologice ;camere eu intrare separata pentru facer', o moa-Tn eu diploma locuet te In institut. Discretiune.

rataulent special al syphilisulul ti a boule-lor uretro- genitale.Bohlavil se pot cauta cu ori-ce medic san

specialist.Preturile moderate, pentru angajamente lu-nare se fac reducer!.Consuttatiunl ill fie -care zi, pentru boalele

interne vi syphilitice de la 10 -12 p. in.Directiunea trimete de lndata dupa cerere

noul prospect al Casel pe 1896.20 100 -62

Page 4: SERIA II. ANUL II, No. 237. Edi> is a troia oc_seria_… · o radicase la inaltimea unul prin-eipiú Sgi cu care ar fi aluns, daca. nu s'ar fi luat mäsurt, sa joace in cartl jndettal

E P O C A

7 CASA DE SCHIMB

}LF,SKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada Llpseanl No. 5CumparA gi vinde efecto publice ei face ori -ce

schimb de monezl.Cursul pe ziva de 23 August, 1896

0/o ' enta Ámortisabila. . .50 /o ) Amortisabila. . .6 °/o Obliga . de Stat ((Cov. R.) .5 °/o . Municipale din 188350 /o s s s 189050 /o Scrisuri Fundar Rurale .60/0 . s Urbane .50 /o s s ) Mal .

Actiuni Banca Nationals.. Agricola .

Dacia Romania asig., S -tea Natienala asig.

S -tatea de Coastructiun! .Florint valoare AustriacaMarc! Germane . . . .Bacnote Franceze . . .

Italiene. . .

ruble hirtie . .

Cutup.

1001019495928882

1640218438455175

21

100892

1/4

,I.014

'/I'/.'/4

1123

65

Vlad8

1001029596928882

1650222445465185

2i

10193

2

1.

/4

1/1

1225

77,

Imprimaren cu maginele dublu-c(lindrice, dinfabrica Albert & C1!, Fraukenihal ¢¢nn cu carat-tore din fonderia de litera Flinech din Frank-turf A 31' í

MARE DEPOUDY

Burlane de Basalt,TEVE DE PLITMB,

TUCIU

Fox-tant da cinepìí, lei calculeObjecte de faiantä, alami tucitl pentru conducte de

api, scurgere, bäl,tout à l'égout, gaz, etc. la

HANS HARTBUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. BUCURESCI

INSTALATORPENTRU

SISTEMUL TOUT A l'E60UT

ti t pentru ineallzirl eentrale4 ß (100-66)

i

I

ALBERT BAERBUCURESCÌ, Strada Numa Pompiliñ No. 7

LITO-TIPOGRAFIASpecialitati : didactice, hArtTi geogra-

Hce, caete de caligratie desemn, us-ragelciin;ifice ilustrate, etichete peutru tot fe-ful de industrie 11 comerelfi. Asetnenea Si comp-turi, hirtie pentru scrisorI, plieur' comerciale etc. etc.

Fabrica de CartonageSpecialitAtl : Cartonage Si tot felul de ambalagiu

,si eticltetat pentru farmacie, Cutil pentru Cofetaril,Sapunaril, Parfumeril, etc. etc.

Prefuri eurente gratis ¿i francoSe trimete un amploiat competent al Stabilimentu-

lui pentru primirea une! comande cit de mica.(66) (25 -25)

AVISFac eunoscut cd mai multI agenti de

la alte fotografii, ca sA fata mat lesne a-bonamente profiitA de ocazie si spun cacunt de la mine, de aceea rog pe onor.mel client! ca la facerea unu! abonamentsa observe bine data aitante poartm firma

L. VaisnnanCunoscuta Fotografie

aranjatd sistem á la PARIScare s'a mutat din cartea ceamare, peste drum In caselecele noul, Calea Rahovet Ab. 3,

a fost Hanul Golescu In rindcu biserica Doamna Bala §a.

(77) (30 -29)

REDACTIA 51 AD1'dINISTRA

TIA ziarnlni EPOCA" se aflä inStradn Clementoi No. 3.

OTTO HARNISCHBucuresci Galati

41 Strada Academieï -4.1 49. Strada Portuluï -49.Toate articole technice

CAITCIITC ASBESTFurtuns pentru api, vin, spirt, etc. Table Corde Fire

Ciirele cle tra11t 3H1il fune111(anometri Robinete Pentile Stiele pentru nirel

Pompe pentru vin Pompe de incendiuMu= amale

Nam(97) (60 2)

PATRIA"SOCIETATE ROMINA DE ASIGURARE DE REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL VARSAT LEÍ UN MILIONSediul Societatel : Bucureati, Strada Smlydan No, 15

Societatea (Patria* se recomandC pentru

ASIGURIR AI5UPRA VIETEipentru cas de moarte, asociatiunl cu capital garantat, zestre : (eu in-

cetarea platel premielor la moartea psrintelut :)

ASIGUBARÏ ÎN CONTRA ACCIDENTELORpentru cas de moarte si de invaliditate, Indemnisare zilnicA.

Asigurarea colectiva a lucritorilo din stabilimentele industrialePentru prospecte a se adresa la Directiune ,i la agentiile din tara

Representan ta generala pentru Bucure §ti strada15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)

9u

CHAMPAGNE DOYEN & CAE REIMSRepresentant pentru Romînia A. FELDJIANN Bucnrestl.

DR, STERIE N. CIURCUI% PolikangasseNo. 10. Viena

Consultatiuni eu celebritatile medicale ,cu s eciali,til de la facultatea de medicinadin Viena.

129

La TS'pografia (Epoca, se vinde hirtie maculaturäti cu 45 banl Kilogramulin pachete de 10 kilogramo.

26-7

Intiiul institut de plasare autorisai de gu-vern inca din anul 1882, recomanda insti-tutoare, guvernante, menajere, bone de co-piI si femee de casa. Acest institut este Incorespondents eu streinAtate.

M -me BandauAleea Carmen Sylva

allturea ca Clsmeglu74 25 -24

ATELIER DE LACATWRIEi entra

CONSTR UCTUNE DE FIER

I. HAUGStrada Isvor, No. 110 13iicuresct

efectuiaza tot felul de lucrarl de fier pentru Binale,precut: Grilage, Porti, Balcoane, 17$I Ferestre. Marchi-ze, Bari, Lamps, etc.spelalitate tloriirie, sere, gredine ne earn#,

pavilloane In Her etc. etc,Primesc comande nentrn Provincie:

Prefurt Moderate0 inn --

TEIRICH & C°_!BUCURE*TI

0.Strada I3erzet.-0.INSTALAN UNÏ

DE

' TELEGRAF GAZ§iAPAie

Aparaíe de gaz

Luminá incandescent)peutru

Gaz aerian

CLOSETE DE TOATE SISTEMELE

SALON DE EXPOSITIE (100-97

Proecte. Binroi~i de Constrnctie. Export

ALBERT ENGEL SçESÓRCASA DE CONFIENTA.

Fondatá in Bucuresclîn anul 1853.Bucure§tt, Strada Carol,' No. 37Recomanda oner. sale clientele cil si

p. t. publiculul bogatul sali asortiment deLAmpl de sistemele cele mal bune §i

solide. Maine cu lumina incandescents,arzind cu spirt si aplicabile la or! -ce lam-pa de Petrol. Portelanurl i cristaluri fran-tuze,tl ,si de Boemia. Maine pentru fa-cut inghetata. Maine pentru facut unt.Macine pentru tocat carne. Tacimurl deAlpaca peutru mass. Vase smaltuiteindigene ,i streine pentru bucatarie. Or!-ce objecte necesare pentru casa ,i buca-tarie. Paturl de fier In tabla si vergele.Mobile de fier. Scanne de paie. Colivilpentru Papagall ;i Canari Felinare si co-roane pentru morminte. Macine pentruspälat s stors rufe. Bal de scaldat. BAIde ,sezut. Aparate de dual. Mu,amale giLinoleum. Petroliu indigen I -a calitatedecalitru le! 3,50 franco la doiniciliO. U.leitt de rapita dublu raffinat.

Petreliu regal lm. 5.Atelier pentru reparatie comenzl

ticole de meta 1.Serviciu prompt fi preturl moderate

pentru ori -ce ar-

se garanteaza25 -2

CULampi,

PRETURI F(11ARTE REDITíSiI:Articole de menagiu, Portelanurl, Cristalurl

de Bacara, Alpaca, etc.

76Bucure,t!

W.

MA §INEDE

13 atedtdrie3istem amerieanCele mal practice

cele mal solide.

MI de zinc, Dale,Water- Closete,

Tout- á -l' égout eta. ato

SINGERstr. Doamnel 8, vis -à -vinde Posta ,i Telegraf.

25 -2 5

Tamar Indian GrillonFruct laxativ rAcoritor, admirabil In contra constipatiei.

2 fr. 50 culla29 Paris, 28 rue Grammont t in tonte farmacile. 8-e

min de VialTONIC

ANALEPTICReconstituant

Tonieul cel mal e-nergic pentru con-valescenti, batrtnl,fernel si ori -ce per -soan delicate.

CU QUINASue de CarneFosfat de Calce

Compus din sub -stante absolut in-dispensabile forina-reI ai desvo'tareTmusehilor ,i t iste-mulul nervos usos

VIN D I VIA Leste asociatiunea medicamentelor celor mal active peu-tru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispep-sia, Glastritele Virsta criticá, Epulsare ner-voasá, Sltbiciune resultind din batrinete, lungile con-valescente, Int'un cuvant toate starile adimice de slabiciunecaracterizata prin perderea poile! de mineure a fortelor.

Lion, Farmacia J. VIAL, rue do Bourbon, 14.In Bucureti, la d. ILIE ZAMFIRESCIJ, ti la toll

14 Droghiltil Qi Farmacigtil. 52 -42

E. WOLFFStudil §$ Intreprinderï

BIICIIRESCI3.STRADA SF. DUMITRU.-3I--

Cel mg mare deposit de toate articolele technice

Tubnrti de fontd, de fier ,ci de plumbFurtuni de cauciuc si de cînepd pentru Vin si Grddinï

Pompe pentru Apd, Vin ,gi pentru PdcurdDur Robinete ( Ventile) pentru Apd 0 Abur log

Cauclue si Asbest toate articolele.Armature de locomobile gi de cazane.

Curele de piele Curele Balata.Mtiacarale, V @rtejurt ,ci Troliurl

Masgine gi unelte de tot felul.Table de fier, negre plumbate, gatvanisate 'i de zinc.

Otel turnat enviez 0 Bessemer.ATELIER FABRICA

de reparatie de ors ce fel de de objecte de fier 0 alamX pentrumoine constrnctiuni de case.

81 50

EUACILA A1d1N13ltAtLA ziarului EPOCA Unit inClementel No. 3.

4-sta:lll®®

Vin DésilesCordial Regenerator

COIIIPOZITIEQUININACOCA.HOLA

CACAOFosfat de calcifiSolutie Iodo- Tonieä

Excipient special Désiles

niFI

1oA;

tle

de

Acest vin se poate Intrebuinta de cipentru : Anemie, Ftisie, Convales-cente (ma! ales la femel In vremea cri-tica a viete!), SlAbieinnca mulchit -lará sue nervoasa pricinuita de obsell, de vegherl, de munta intelectualepnizarea prematurii ; sperma-tarea ; hoalele mádnvel Spinäre ìí ;Diabeta ; afectinuile stomacula,i a intestinelor, precum si la boapricinuite de vitiarea singelui ca : Po.dagra, Renmatismul, Racliítimal, Accidentele scrofuloase, etc.

Gustul e placut ca al unul lichermasa.

I're Gal flaconulul : S leiDepozit Central : RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS.

Se gaseste la toate farmaciile bune.

(40-19-rMETEOR

Fabrioatnl eel maibun. Resistenta cea

mai mare.

. METEORLea millibar() elgan-

tá. Mers nrior.

NTF.TEOT Fahrrad Werke GrazRepresentant rreneral pentru Romania Depozit la Ia¢1 la d -nnl M. COTTLIEB

B. COURANT Bucureftl, str. Academies, 3 I Str. Stefan eel Mare No. 38.69

25 -17

Bucurescl. Tipografia (Epoca).Strada Clementei- No. 3.


Agricultura și Viața...Elena Patrolea, II, TPPA: Când ați luat hotărârea de a fi profesor și care a fost motivul pentru care ați optat pentru această carieră? Prof. univ.

Agricultura și Viața...Elena Patrolea, II, TPPA: Când ați luat hotărârea de a fi profesor și care a fost motivul pentru care ați optat pentru această carieră? Prof. univ.

20140721 Fi-Fi M14G001-1 1 DCN 2014 III Trim

20140721 Fi-Fi M14G001-1 1 DCN 2014 III Trim

BBVA Bolsa Euro, FI BBVA Bolsa Europa, FI

BBVA Bolsa Euro, FI BBVA Bolsa Europa, FI

blog.travian.commulti dintre fratii surorile mele lângä mine. Vorbim unul cu celälalt în soaptä. Ne amintim totul. Nu uitäm niciodatä faptele. Cunoastem trecutul. Putem prezice

blog.travian.commulti dintre fratii surorile mele lângä mine. Vorbim unul cu celälalt în soaptä. Ne amintim totul. Nu uitäm niciodatä faptele. Cunoastem trecutul. Putem prezice

˛ ˆ ˇ fi˚˛˝˙ˆˇ˚ˆ˘˚˛ ˇ fi

˛ ˆ ˇ fi˚˛˝˙ˆˇ˚ˆ˘˚˛ ˇ fi

Remedia fi

Remedia fi

Proyecto fi

Proyecto fi

fi - DIRAC

fi - DIRAC

FA FE FI FO FU fa fe fi fo fu

FA FE FI FO FU fa fe fi fo fu

 · 2019. 12. 11. · conflict de interese. (3) În cazul în care unul dintre membrii desemnati în comisia de evaluare sau unul dintre expertii cooptati constatä cä se aflä într-o

 · 2019. 12. 11. · conflict de interese. (3) În cazul în care unul dintre membrii desemnati în comisia de evaluare sau unul dintre expertii cooptati constatä cä se aflä într-o

Repaso Mate Fi

Repaso Mate Fi

Organiza ţia Mondial ă a S ănătăţ ii a luat fiin ţă , ca o ...

Organiza ţia Mondial ă a S ănătăţ ii a luat fiin ţă , ca o ...

lavavajillas FI

lavavajillas FI

-jJMASI Fi

-jJMASI Fi

Documentació FI V2.50_Manual MyPyme FI

Documentació FI V2.50_Manual MyPyme FI

Auditorias Fi

Auditorias Fi

fifl Fic a fifl fi˝˙ˇ˝ “Or fi˝˙ˇ˝ - UTPL

fifl Fic a fifl fi˝˙ˇ˝ “Or fi˝˙ˇ˝ - UTPL

FI- Parametrización

FI- Parametrización

Examen fi..

Examen fi..

REVISTA ISTORICAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/22173/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-04-04 · menta apropierea celor două ţâri" (p. 61). La o Legaţie, „unul din represintanţii

REVISTA ISTORICAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/22173/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-04-04 · menta apropierea celor două ţâri" (p. 61). La o Legaţie, „unul din represintanţii