STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii...

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC DE TURBINE EOLIENE SI

RETELE ELECTRICE DE RACORDARE”

BETA NORD III extravilan comuna Topolog, judetul Tulcea

Faza - Plan Urbanistic Zonal

BENEFICIAR: S.C. BETA WIND S.R.L.

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2010 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

Evaluare Adecvata P.U.Z. - „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare” BETA NORD III

extravilan comuna Topolog, judetul Tulcea

1

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC DE TURBINE EOLIENE SI

RETELE ELECTRICE DE RACORDARE”

BETA NORD III extravilan comuna Topolog, judetul Tulcea

Faza - Plan Urbanistic Zonal

BENEFICIAR: S.C. BETA WIND S.R.L.

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2010

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului




2

CUPRINS A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII..............................8

1. Informatii privind planul analizat ................................................................................................. 8 2. Localizarea geografica si administrativa ...................................................................................... 9 3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan ...................... 11 4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan................................ 14 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ............................................................................... 15 6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan............................. 15 7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin plan......................................................................................................................................................... 16 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin plan ................. 18 9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin plan............................................................................... 18 10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin plan ..... 20 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului .................................................................... 20 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar..... 22 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului ............... 24

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN.........................25

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar........................................................... 25 2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ................................................................ 34 3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate.......... 78 4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ........................................ 78 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ............................................ 100 6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar........................................................................................................................... 109 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar................................ 109 8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor............................................................................ 110 9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.... 111 10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar ............................ 111

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................112 1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus .................................................................. 123

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ........................................................................................... 123 1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramâne dupa implementarea masurilor de reducere a impactului .............................................................................................................................. 124

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu alte PP .......... 130 2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ....................................................................... 131 2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP................................................................... 132




3

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI........................................................................133 1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere...................................................................... 133 2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului . 135 3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar....................................................................................................................................................... 137

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE...............................................141




4

Elaborator: S.C. As Orimex New S.R.L. – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, EA, RA, RS – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009:

Nr. Crt.

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian RM, RIM, BM, RA

2 S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Biolog Vasile Andreea RM, EA

4 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

5 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA

6 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

7 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

8 Ing. Blînda Antonia – Irina RM, RIM

9 Biolog Stanescu Florina

10 Ecolog Cugut Artur

11 Biolog Iordache Daniela

12 Ecolog Muntean Alina

13 Ing Despina Laurentiu

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Razvan Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected] www.expert-mediu.ro




5




6




7




8

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII

1. Informatii privind planul analizat

Planul Urbanistic Zonal analizeaza conditiile in care se poate construi un parc

eolian pe un domeniu privat cu folosinta de teren arabil, conform Certificatului de

Urbanism nr. 22/ 3.663 si stabileste reglementarile specifice pentru amplasarea si

realizarea obiectivului de investitie: „Construire parc de turbine eoliene si retele

electrice de racordare” – comuna Topolog, judetul Tulcea.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia „Construire parc de

turbine eoliene si retele electrice de racordare” BETA NORD III s-a realizat pe baza

analizarii zonei vizate de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere directiile

de dezvoltare economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre investitor

si administratia locala si judeteana.

Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate proprie

conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile

amplasamentului ales.

Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format din

7 turbine cu o putere nominala a fiecarei turbine de 3 MW (putere totala 21 MW).

Suprafata aferenta obiectivului este de 255,6157 ha. Prin zona aferenta

obiectivului se defineste arealul cuprins in interiorul cercurilor care au raza de 350 m

pornind de la fiecare turbina. In interiorul acestei suprafete vor fi permise lucrari de:

- amplasare a turbinelor, platformelor de montaj, a instalatiilor cablurilor

electrice si a drumurilor de exploatare apartinand obiectivului;

- lucrari de intretinere a culturilor agricole;

- lucrari de intretinere a echipamentelor apartinand parcului.




9

Parcul de turbine eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care

va trebui transportata de la fiecare turbina spre statia de transformare, care va asigura

parametrii specifici de preluare a energiei electrice produsa, in sistemul national de

transport al energiei electrice.

Racordul turbinelor la statiile de conexiune si a acestora la statia mare de 400

kV se va face prin cabluri electrice montate subteran amplasate in structura –

acostamentul drumurilor de exploatare.

Energia colectata in statiile de conexiune se va indrepta spre statia de

transformare de 400 kv prevazuta in alt parc eolian invecinat, Alpha Nord I.

2. Localizarea geografica si administrativa

Amplasamentul are folosinta si destinatia de teren arabil si este situat in

extravilan intr-o zona aflata in apropierea localitatilor Calfa si Cismeaua Noua.

Terenul este identificat prin:

F 12 Extravilan:T 129, A 894; T 128, A 880; T 125, A 849; conform Certificat

de Urbanism nr. 22/ 3.663 din 12.11.2009, comuna Topolog.

Terenul pe care se va construi parcul eolian este obiectul unor contracte de

superficie incheiate intre VISAN DUMITRU si STANCIU ANCUTA – ELENA SRL

in calitate de proprietar si S.C BETA WIND SRL in calitate de utilizator.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta intre amplasament si cele mai

apropiate localitati sunt:

WEA 1- Cismeaua Noua - 1.2 km

WEA 7 - Calfa – 600 m

Accesul la amplasament se face de pe drumul national 22 A. Structura retelei de

transport in zona este reprezentata prin drumuri comunale si drumuri de exploatare.

Comuna TOPOLOG este situata in partea de sud -vest a judetului Tulcea, la o

distanta de 56 de km de orasul Tulcea, delimitata de urmatoarele teritorii comunale:




10

• TOPOLOG-resedinta de comuna

• SIMBATA NOUA-situat la 4km fata de resedinta de comuna

• CERBU-situat la 8 km fata de resedinta de comuna

• CALFA-situat la 7km fata de resedinta de comuna

• FAFARASU NOU-situat la 7 km fata de resedinta de comuna

• MAGURELE-situat la 17km fata de resedinta de comuna

• LUMINITA-situat la 5km fata de resedinta de comuna

Localitatea Calfa este situata in S-V judetului Tulcea la o distanta de 9 km de

resedinta de comuna – Topolog si la 65 km de municipiul Tulcea si este cea mai

apropiata localitate fata de parcul eolian.

Vedere din satelit cu pozitionarea turbinelor eoliene

Amplasarea turbinelor se va studia in limita unor zone care au centru conform

coordonatelor stereo 1970:




11

TURBINE STEREO GEOGRAFICE Nr. Crt. Coordonate X Coordonate Y Lat Long WEA 1 764301 373658 44 48 47.8966 28 20 26.3474 WEA 2 765676 373901 44 48 53.9046 28 21 29.3590 WEA 3 766333 374386 44 49 8.7425 28 22 0.1053 WEA 4 766327 373908 44 48 53. 2502 28 21 58.9661 WEA 5 765650 373301 44 48 34..5589 28 21 26.9944 WEA 6 766111 373265 44 48 32.7706 28 21 47.8807 WEA7 765195 373986 44 48 57.3369 28 21 7.6560

3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan

In timpul perioadei de implementare a planului, se vor executa lucrarile

necesare realizarii infrastructurii parcului eolian (retea de drumuri, platforme de

montaj, statie de conexiune) si montarii propriu - zise a turbinelor eoliene.

Pentru realizarea obiectivelor propuse prin plan sunt necesare lucrari de

excavatii pana la adancimile recomandate de proiect. Straturile de umplutura (unde va

fi cazul) se vor realiza astfel incat sa se asigure forma initiala a terenului.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant vegetal

va fi transportat de pe amplasament si depozitat in locurile indicate de catre

autoritatile competente.

Pentru protectia drumurilor si pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate

rigole de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de

exploatare vor fi consolidate si acoperite cu sol vegetal decopertat initial, pentru a se

reface in mod natural cu vegetatia specifica zonei. Calea de rulare va fi intretinuta in

permanenta.

Principala echipare edilitara noua, pe amplasament o va reprezenta reteaua

electrica montata subteran pana in statia de conexiune. Aceste retele vor urmari in

general traseul drumurilor de exploatare existente si propuse.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de

elemente noi in cadrul peisajului, schimbari in cadrul habitatului, reprezentate de

decopertari si de prezenta utilajelor, a turnurilor turbinelor eoliene, etc.




12

Este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din energia cinetica a

vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza

vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea

locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.

S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in

principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul

de zgomot al centralelor de ultima generatie nu reprezinta o problema la o distanta ce

depaseste in general 3 diametre ale rotorului pana la cea mai apropiata sursa

receptoare.

Ca exemplul al modului de vizualizare a efectului de umbrire, in continuare este

prezentat un exemplu de studiu efectuat de Win Pro pentru un parc alcatuit din turbine

VESTAS V112 inalte de 175 m pentru cateva puncte considerate ca receptori

prezentate in tabelul de mai jos:

Prezentarea grafica arata numarul de ore umbrire pe an, un calcul al valorilor

reale.

In zona cea mai afectata numarul de ore este cuprins intre 100 si 722 ore pe an,

dar din reprezentarea grafica, facuta la scara, se observa ca zonele afectate in acest

mod sunt foarte reduse, deci efectul de umbrire este foarte putin simtit, iar in

Dobrogea, zona puternic insorita acest efect ar putea fi chiar benefic in anumite limite.




13

Fata de un obiect fix ce genereaza o umbrire clasica, rotorul in miscare al

turbinelor eoliene va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde de pozitia

geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile meteorologice

(soare sau nor).

Efectul de umbrire, ce poate fi receptat si de la distante mai mari fata de

umbrirea clasica, este fenomenul de licarire al palelor cand sunt batute direct de soare,

cu posibil efect deranjant. Acest fenomen se produce numai in zilele senine de la

rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai cand soarele bate dinspre

directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci de ore pe an, practic in

orice configurare a parcului eolian si topografie a locului.




14

In ceea ce priveste efectul electromagnetic al turbinelor eoliene, conform

studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by Wind Turbines ”

realizat in ONTARIO, CANADA, rezulta faptul ca la o distanta de aproximativ 3 m,

campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un uscator de par obisnuit.

La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat nici un camp electromagnetic

generat de transportul curentului eletric prin cablurile electrice (masuratorile au

inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului, iar valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor electrice

nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in cablurile

electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa obisnuita.

4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan

Tipul de investitie propus se bazeaza pe generarea de energie electrica prin

valorificarea energiei eoliene. Energia eoliana face parte din categoria energiilor

regenerabile. In acest sens, zona amplasamentului a fost identificata, in baza studiilor

de specialitate cu potentialul eolian cel mai bun, care sa justifice tehnico-economic

amplasarea parcului de turbine eoliene.

Directia predominanta a vanturilor este cea nordica (21,5 %) si vestica (12,7%).

Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 15,2%, iar intensitatea medie a

vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,4 -4,3 m/s. Diferentele de nivel variaza

de-a lungul liniei celor mai inalte cote ale colinelor de la 250 m si coboara spre 130 m

cota drumului de exploatare. Pantele terenului sunt cuprinse intre 3% si 5%, iar zonele




15

mai accidentate sunt foarte reduse ca prezenta. Terenul este specific tipului de dealuri

dobrogene. Prezenta colinelor creaza o specificitate a curentilor de aer, asigurand

astfel parametrii optimi necesari pentru functionarea turbinelor.

Tipul de obiectiv promovat de planul urbanistic zonal nu presupune utilizarea

altor resurse naturale.

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Parcul eolian este situat in interiorul ROSPA 0100 Stepa Casimcea, si in

vecinatatea ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean

Distantele aproximative masurate de la turbinele eoliene pana la cele mai

apropiate zone protejate de interes comunitar sunt:

- turbina WEA 1 – 311 m pana la ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean;


Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la zona aferenta PUZ la Ariile

Protejate de Interes Comunitar este de 75 m.

Din cadrul SPA Stepa Casimcea se va exploata energia eoliana – resursa

regenerabila, de origine abiotica.

6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Investitia in sine nu este sursa de poluare pentru factorii de mediu, fiind o

solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de efect

de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil si poluant). Mai

mult decat atat, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a

emisiilor globale de gaze cu efect de sera.

In timpul realizarii obiectivului si a interventiilor de intretinere din perioada

functionarii acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanti in atmosfera,




16

ca urmare a functionarii motoarelor cu ardere interna si a operatiunilor necesare

realizarii lucrarilor (emisii de praf), insa aceste emisii vor fi in limite admisibile, fara

efecte semnificative asupra biodiversitatii.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Accidental pot sa apara posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite pe santierul de lucru. Aceste cazuri vor fi evitate prin metodologia

specifica de lucru, iar producerea unor astfel de accidente se va evita prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-

un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita orice

contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in spatii

special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat.

In timpul operatiunilor de intretinere a instalatiilor eoliene, posibilitatea

aparitiei unor surse de poluare asupra factorilor de mediu este redusa, intrucat

interventiile au loc la intervale mari de timp, sunt de scurta durata, locale – la nivelul

turbinelor eoliene si nu presupun lucrari de anvergura.

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor

propuse prin plan

Parcul eolian este situat in extravilanul comunei Topolog, pe un teren cu

folosinta actuala de teren arabil si cu destinatia propusa de teren arabil conform

Certificatului de Urbanism nr.22/3663/12.11.2009

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica

montata subteran pana in statiile de transformare. Aceste retele vor urmari in general

traseul drumurilor de exploatare existente si propuse.




17

Realizarea obiectivului impune folosirea unor suprafete de teren pentru:

Astfel se vor scoate definitiv din circuitul de folosinta actual urmatoarele

suprafete de teren pe categorii de folosinta:

- teren arabil – 0,3428 ha (scos temporar din circuitul agricol);

- teren arabil – 4,6724 ha (scos definitiv din circuitul agricol);

Suprafetele care intra in formula de calcul a indicilor urbanistici sunt cele

ocupate de inelul suprateran, statia de conexiuni si transformatorii proprii, raportate la

suprafata aferenta obiectivului.

P.O.T.– (0,2198 + 0,0126 + 0,5)/ 255,6157 x 100 = 0,2865%

C.U.T. – (0,2198 + 0,0126 + 0,5)/ 255,6157 = 0,0028

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un grad de

ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Pe amplasament, potrivit studiului de fezabilitate si a celui de masurarea a

intensitatii vantului s-a propus montarea a 7 turbine eoliene pentru care au fost

stabilite coordonatele proprii. Turbinele au fost numerotate astfel: WEA 1, WEA 2,

WEA 3, WEA 4, WEA 5, WEA 6, WEA 7.

Pentru montarea turbinelor cu ajutorul macaralelor speciale, trebuiesc

amenajate platforme de montaj cu cu o suprafata de 1.500 mp. Aceste suprafete vor

fi scoase definitiv din circuitul agricol. Platformele vor fi mentinute pentru lucrari de

intretinere sau de interventie la turbine.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare

existente si pe drumuri de expoatare ce vor fi nou construite.

Drumurile de exploatare propuse pentru accesul la turbine au calea de rulare

cu latimea de 5 m, panta de maximum 6 % raze de curbura de 30-50 m si va asigura

capacitatea de 15 tone f /osie.

Pe amplasamentul parcului BETA N III s-a prevazut o statie de conexiune.




18

Platforma statiei va avea suprafata de 5.000 mp care va fi betonata in proportie

de 30%. Statia va cuprinde transformatorii specifici si centrul de exploatare, o

constructie care poate si realizata in sistem containerizat si care va avea regim de

inaltime parter. Suprafata desfasurata a centrului de exploatare va fi de 290 mp. Restul

suprafetei va fi acopata de transformatori si alte echipamente specifice care se

monteaza in aer liber.

Incinta statiei va fi imprejmuita cu gard de plasa sudata, montata pe stalpi

metalici cu fundatii din beton armat.

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Implementarea obiectivelor propuse nu presupune servicii suplimentare pe raza

parcului eolian, in afara celor strict necesare realizarii constructiei propriu-zise a

parcului eolian, care sa reprezinte un impact suplimentar asupra biodiversitatii.

Statia de transformare va fi de tipul 400 kV conform rezultatelor studiului de

solutie si va fi amplasata in cadrul parcului eolian ALPHA N 1. Racordul statiilor de

conexiune la statia mare de 400 kV se va face prin cabluri electrice montate subteran

amplasate in structura – acostamentul drumurilor de exploatare

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei

de implementare a obiectivelor propuse prin plan

Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic): 15.09.2008-

15.03.20011

Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua

etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete

durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri):

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian: 15.03.2011-15.12.2011 care consta in:




19

- realizarea drumurilor de exploatare;

- realizarea platformelor de montaj;

- realizarea platformelor de depozitare;

- realizarea platformelor pentru statiile de conexiune;

- montarea cablurilor subterane;

- montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriuzisa a parcului: 15.07.2011-15.01.2016 care consta

in:

- realizare sapatura pentru fundatie;

- montarea sistemului de ancorare al turnului;

- turnarea betonului in radier;

- montarea sectiunilor turnului;

- montarea nacelei;

- asamblarea palelor;

- liftarea si fixarea rotorului;

- echiparea statiilor de conexiuni;

- punere in functiune si testare;

- restaurare site.

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c, Etapa de exploatare – pe o perioada de 25 ani

- operare, mentenanta

d, Etapa de dezafectare: 1 an: presupune scoaterea din functiune a instalatiilor

(turbine eoliene, statie de conexiune) si eliberarea amplasamentului de elementele

folosite pentru functionarea obiectivului (echipamente subterane - cabluri,

echipamente supraterane) precum si readucerea suprafetelor afectate la folosinta




20

initiala. Procesul de dezasamblare este in mod firesc, reversul etapei de constructive,

insa nu presupune activitati de anvergura etapei de constructie propriu-zisa a parcului,

derulandu-se astfel pe o perioada de timp mai scurta (aproximativ un an sau mai putin,

in functie de conditii meteo, efectivul si utilajele disponibile etc.).

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse

prin plan

Nu vor exista activitati generate direct de implementarea parcului, in afara

activitatilor implicite si strict necesare cum sunt activitatea de supraveghere si

mentenanta a parcului eolian si activitatea de monitorizare a biodiversitatii.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele

rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au

viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza, insa sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se

poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.




21

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

Echipamentul care se va monta este generatorul VESTAS V112 de 3 MW,

conceput pentru zone eoliene cu turbulenta redusa si vanturi cu viteza medie.

Principalele caracteristici tehnice ale echipamentului sunt:

1. rotor: diametru – 112 m , suprafata baleiata – 9.852 m2

2. turn: 144 m

3. generator: putere nominala - 3000 kW

Inaltimea turbinei eoliene este de 200 m, fiind alcatuita din turn cu inaltimea de

144 m si 56 m pala.

Pentru turbina VESTAS V 112 MW, care este o turbina inalta, din otel, este

utilizat un element structural cilindric asezat pe o flansa oarba aliniata cu precizie cu

suruburi de ajustare.

Odata ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de fundatie.

Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton cu suprafata de

706,5 m² fiecare, ingropate la adancimea de aproximativ 3 m fata de nivelul solului,

iar in unele cazuri, in functie de conditiile specifice ale solului la locul de amplasare,

se pot folosi variante de fundare cu piloti forati sau alte solutii propuse de catre




22

proiectant.

Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la

adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat

conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a

unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure

forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 0,8

- 1,2 m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu

santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria

naturala protejata de interes comunitar

Elaboratorul are cunostinta de existenta in zona Rahman - Casimcea, de urmatoarele planuri sau proiecte, aflate in diferite stadii de reglementare.




23

Amplasare aproximativa a ansamblului eolian raportat la Ariile Protejate Natura 2000

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD II”, com. Casimcea,

judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. CAS Regenerabile S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea iar turbina WEA 9 este inclusa si in SCI Podisul Nord Dobrogean.

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea - Judetul Tulcea; S.C. Blue Energy S.R.L. - Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea

Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com. Casimcea; S.C. Electricom S,A - Parcul eolian este amplasat integral in interiorul SPA Stepa Casimcea si doua turbine in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean.




24

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea, Benef. CAS Regenerabile S.R.L. - Parcul eolian este inclus partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA SUD III” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate

„Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA SUD II” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD I” comuna Topolog, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD II” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L. - parcul eolian este amplasat infara ariilor protejate cu exceptia unei turbine situate la limita interioara a SCi Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea

PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic national”, comuna Topolog judetul Tulcea, Benef. Dinamic 99 Agro S.R.L. Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate cu exceptia unei turbine situate la limita SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul Macin

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru, racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea, jud Tulcea Benef. DMS Wind Energy S.R.L. Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog, comuna Dorobantu si comuna Topolog, Benef S.C. Land Power S.R.L. Parcul eolian este amplasat partial in Arii Protejate de Interes Comunitar (10 turbine incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean si o singura turbina inclusa in SPA Padurea Babadag).

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog, Benef. S.C. Ecoprod Energy S.R.L. - Parcul eolian este situat partial (4 din 7 turbine) in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog, Benef S.C. Total Electric S.R.L. - Parcul eolian este situat in SCI Podisul Nord Dorbogean

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA SUD I” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in interiorul SPA Stepa Casimcea

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD III” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L. - parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea

“Parc eolian, drumuri si retele electrice” – comuna Topolog, Benef S.C. SEHER EOL S.R.L - parcul eolian este inclus in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Nu au fost solicitate alte informatii de catre autoritatea competenta pentru

protectia mediului.




25

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR

PROPUSE PRIN PLAN

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar

Parcul eolian alcatuit din 7 turbine este amplasat integral in interiorul ariei de

protectie speciala avifaunistica SPA Stepa Casimcea.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la cele mai apropiate

turbine ale parcului pana la Ariile Protejate de Interes Comunitar din vecinatate sunt:



Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la zona aferenta PUZ la Ariile

Protejate de Interes Comunitar este de 75 m.

Pozitionarea turbinelor eoliene in raport cu Ariile Protejate de Interes Comunitar




26

Prezentam in continuare caracteristicile sitului de protectie avifaunistica,

conform Formularului Standard din anexele H.G 1284/2007 privind declararea ariilor

de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în Romania.

• ROSPA0100 - Stepa Casimcea a fost declarata arie protejata conform H.G.

1284/2007 si acopera o suprafata de 22 226.1 ha; 99 % din aceasta se afla pe

teritoriul judetului Tulcea. Situl este desemnat ca IBA conform urmatoarelor

criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop

Conserv Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 3-4 p 30 i A A C A A255 Anthus campestris 3600-

5000 i C A C B

A404 Aquila heliaca 1 p A A B A A089 Aquila pomarina 1 p 100-300 i C B C B A133 Burhinus oedicnemus 40-50 p C B C B A403 Buteo rufinus 20-24 p B A C A A243 Calandrella

brachydactyla 600-700 p C A C B

A080 Circaetus gallicus 9-10 p B A B A A082 Circus cyaneus 90-100 i 150-200 i D B C B A083 Circus macrourus 60-70 i C B C B A084 Circus pygargus 120-150 i B A B A A231 Coracias garrulus 60-70 p C A C B A429 Dendrocopos

syriacus 70-80 p C C B

A379 Emberiza hortulana 10-20 p D B C B A511 Falco cherrug 1-2 p A A B A A103 Falco peregrinus 4i C B C B A097 Falco vespertinus 29-36 i 200-300 i C B C A A321 Ficedula albicollis 200i D B C B A092 Hieraaetus pennatus 30-40 i C B C A A338 Lanius collurio 400-500 p C B C B A339 Lanius minor 210-240 p C B B A A246 Lullula arborea 300-350 p D A C B A242 Melanocorypha

calandra 220-2500

i C A C B




27

A073 Milvus migrans 2-3 p C A B A A533 Oenanthe pleschanka 4-20 p C A C B

Caracteristici generale ale sitului COD % CLC TIPUL HABITATULUI N09 5 321 Pajisti naturale, stepe N12 52 211-213 Culturi (teren arabil)

N14 19 231 Pasuni N16 15 311 Paduri de foioase N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) N26 7 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 37

c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Falco vespertinus Accipiter brevipes

Hieraaetus pennatus Falco peregrinus Circus cyaneus

Aquila pomarina Ficedula albicollis Circus macrourus Circus pygargus

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus

Falco cherrug Falco vespertinus

Aquila heliaca Antus campestris Accipiter brevipes

Calandrella brachydactyla

Pernis apivorus Lanius collurio Lullula arborea

Oenanthe pleschanka Lanius minor

Melanocorypha calandra Burhinus oedicnemus




28

Buteo rufinus Milvus migrans

Dendrocopos syriacus Emberiza hortulana

Circaetus gallicus Galerida cristata Aquila pomarina

Activitati antropice, consecintele lor generale şi suprafata din sit afectata Activitati şi consecinte în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl 100 Cultivare B 55 - 140 Pasunatul A 5 - 502 Drumuri, drumuri

auto A 5 -

Activitati şi consecinte în jurul sitului 100 Cultivare B 45 0 140 Pasunatul A 5 - 400 Zone urbanizate,

habitare urbana B 20 -

Intrucat limita zonei aferente PUZ se afla la o distanta de aproximativ 75 m fata

de limita sitului de importanta comunitara SCI Podisul Nord Dobrogean, prezentam in

cele ce urmeaza si caracteristicile acestui sit, conform Formularului Standard, din

anexa Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a

siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 în Romania.

• ROSCI 0201– Podisul Nord-Dobrogean se intinde pe o suprafata de 87,229 ha pe

teritoriul judetului Tulcea, incluzand urmatoarele tipuri de habitate: Cod

Habitat Denumire Habitat Procent de

Ocupare 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase

1%

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2%

91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01%

62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9%

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001%

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1%

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25%




29

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7%

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6%

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02%

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere (Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Sicista subtilis,

Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii),

reptile si amfibieni (Bombina bombina, Testudo graeca, Elaphe

quatuorlineata),

nevertebrate (Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar,

Bolbelasmus unicornis),

plante: Potentilla emilii-popii (cinci degete), Centaurea jankae, Moehringia

jankae (moeringie), Campanula romanica (clopotelul dobrogean),

Himantoglossum caprinum (ouale popii).

Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa

galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia (cinstetul),

Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa), Paeonia tenuifolia

(bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca, Agropyron cristatum ssp.

brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea,

Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides, Celtis glabrata, Cephalanthera rubra,

Corydalis solida ssp. slivenensis.

Dianthus nardiformis Anacamptis pyramidalis Corydalis solida ssp.slivenensis




30

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion

lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-

Kochion.

In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta

Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;

Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel

national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile regionale

specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae – Festucetum

valesiacae, Bombycilaeno – Botriochloetum ischaemi, subasociatiile dobrogicum ale

cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli

Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).

Alte caracteristici ale sitului:

Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca SCI

distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost adaugat

in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil si la nivel

national - aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata din respectiva

provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de specia amenintata la

nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic

deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Dobrogei au mai intervenit si alte

modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate de catre Comisia

Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial calculate ale acestora

pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ ca subtipuri.

Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta sitului,

modificarile intervenite fiind in special datorita:

- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha




31

- neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care

suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective 60%

fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulata la

habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.

- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de

includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer si

gorun, in care se incadreaza ca subtip.

- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la

habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date a

majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma actualizata.

In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost

identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:

↔ Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea – cea mai mare parte a

ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in sit ;

↔ Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea;

Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-

popii.

In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante

superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista

rosie europeana (***).

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta

nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la

nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general al

comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o

suprafata de 658,33 ha.




32

Calitate si importanta:

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel

mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de

95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa

(24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de interes comunitar, sunt

dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak

woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de

habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate

forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha

(0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta comunitara sunt, de asemenea

reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter

endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile din

aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din

subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si

pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza situl reuneste cea mai

mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial (Subtipul de habitat

417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724

din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date

PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul

34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723; 91MO –subtipul

41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel

national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul

31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe

Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.




33

Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru

descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase

asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita, 1970)

conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere stiintific.

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in care

este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la

acesta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la maximum

60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea, 10000 in judetul

Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte zone ale tarii, insa in

general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului intensiv, in special in

bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in general stepe tipice,

climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru

acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un procent satisfacator

pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul Tulcea, unde

exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.

Vulnerabilitate:

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt

reprezentate in ordine descrescatoare:

- vanatoarea, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri

de vanatoare.

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre

speciile de Quercus sp. si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele

mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.




34

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.

- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele

din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

Studiul asupra biodiversitatii s-a efectuat atat pe amplasamentul Parcului Eolian

Beta Nord III cat si in in zona din imediata vecinatate a acestuia.

Compozitia biodiversitatii in aceste zone este consecinta practicarii agriculturii

intensive - una din activitatile economice de baza pentru locuitorii comunei Topolog.

Astfel, procesul de antropizare se reflecta acut la nivelul compozitiei floristice,

agroecosistemele si comunitatile de plante ruderale fiind caracteristice zonei analizate.

2.a. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata planului, mentionate in

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Amplasamentul parcului este in intregime reprezentat de terenuri arabile.

Pe amplasamentul parcului eolian nu sunt prezente specii de plante / habitate

prioritare, aspect justificat si prin faptul ca amplasamentul are folosinta si destinatia de

teren arabil.




35

Imagini reprezentative pentru zona analizata

Nu au fost observate in cadrul amplasamentului cuiburi/galerii/vizuini sau zone

umede care sa indice prezenta unor populatii de mamifere, amfibieni si reptile sau

nevertebrate precizate in cadrul Fomularului Standard pentru SCI Podisul Nord

Dobrogean. Nu au fost observate exemplare de mamifere, amfibieni si reptile sau

nevertebrate mentionate in Fomularului Standard pentru SCI Podisul Nord

Dobrogean.

Pe amplasament nu au fost identificate habitate propice de reproducere si

odihna pentru diversitatea faunistica, cu atat mai putin cuiburi/galerii/vizuini ale

speciilor pentru care au fost declarate SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord

Dobrogean. Compozitia calitativa scazuta a biodiversitatii pe amplasament se

datoreaza impactului antropic exercitat prin lucrarile agricole mecanizate, regulate,

asupra acestor terenuri.




36

In ceea ce priveste compozitia specifica a faunei, enumeram in continuare

speciile observate pe suprafata amplasamentului, mentionate in formularul standard al

SPA Stepa Casimcea:

Anthus campestris – fasa de camp – mentionata in Formularul Standard la

punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE.

Buteo rufinus – sorecar mare - mentionata in Formularul Standard la punctul

3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE.

Calandrella brachydacyla – ciocarlia de stol - mentionata in Formularul

Standard la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE.

Galerida cristata – ciocarlan – mentionata in Formularul Standard la punctul

4.2. Calitate si importanta (populatii cuibaritoare pentru care este important

situl)

Melanocorypha calandra – ciocarlia de baragan - mentionata in Formularul

Standard la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE.

Speciile mentionate anterior ajung pe suprafata amplasamentului studiat pentru

hranire, in special in perioadele de arat - cand sunt scoase la suprafata, o serie de

insecte, larve si anelide ce traiesc subteran sau in perioadele de semanat si recoltat

cand terenul abunda in seminte. Aglomerarile mari de passeriforme in aceste perioade

atrag la randul lor specii de rapitoare, componente ale verigilor trofice superioare,

pentru arealul analizat.

Informatii referitoare la populatiile acestor specii, conform Formularului

Standard al SPA Stepa Casimcea:




37

Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop


Anthus campestris - 3600-5000 i

- - C A C B

Buteo rufinus 20-24p - - - B A C A Calandrella brachydactyla

- 600-700 p - - C A C B

Melanocorypha calandra

- 220-2500 i

- - C A C B

Galerida cristata* - - - - - - - -

*Datele continute in Formularul Standard al SPA Stepa Casimcea nu ofera informatii

referitoare la populatia de ciocarlan – Galerida cristata din cadrul ariei protejate, iar

pe amplasament nu au fost gasite cuiburi ale speciei, astfel incat colectivul elaborator

nu poate decat sa realizeze o estimare a populatiei cantonate in zona de studiu. Aceste

date sunt prezentate centralizat in cadrul punctului 5 - ”Date privind structura si

dinamica populatiilor de specii afectate”.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate date referitoare la ecologia si biologia

speciilor de fauna mentionate in Formularul Standard al SPA Stepa Casimcea,

observate pe suprafata amplasamentului:

Anthus campestris – fasa de camp

Dimensiuni - Marime: 16 – 18 cm - Anvergura aripi: 25 – 28 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN




38

Distributie - Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand mai putin de jumatate

din arealul global de distributie; raspandita din Spania pana in Mongolia - Efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, numai in tarile UE

populatiile insumand 440 000 – 740 000 perechi - Specia ierneaza in Africa Subsahariana Habitat - De la regiunile mediteraneene la stepe - Prefera terenurile uscate, dar nu aride; habitatele preferate tind sa fie localizate mai

degraba in zone de ses continentale insorite - Evita terenurile abrupte sau pietroase, obstacole constand in corpuri de apa, zonele

cu vegetatie inalta, padurile, zonele umede, terenurile agricole sau tufarisurile Biologie - Reproducerea incepe in mai-iunie; - Cuibareste pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de

vegetatie; cuibul este o cupa alcatuita din tulpini si frunze, captusit cu material vegetal si par/blana; prezinta o deschidere laterala orientata de regula catre nord sau est; cuibul este construit mai mult de femela

- Ponta: 4 – 5 oua, incubate cca. 12 zile de catre femela - Hrana: insecte si seminte, mai ales iarna; se hraneste pe sol si in vegetatia scunda - migratoare Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Buteo rufinus – sorecar mare

Dimensiuni - Marime: 50 – 61 cm - Anvergura aripi: 130 – 150 cm




39

- Greutatea masculului: 1.1 kg - Greutatea femelei: 1.3 kg Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in Africa de N si Asia, din Maroc pana in China de V; este intalnit si

in Europa de SV; - populatia europeana a fost estimata la 1 000 – 2 000 perechi Habitat - pentru cuibarit prefera habitatele de stepa, cu terenuri deschise, necultivate, cu

tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline - juvenilii se disperseaza la nord de teritoriul de cuibarit, astfel ca prezenta sa a fost

inregistrata si in Europa de N Biologie - Perioada de reproducere: martie – mai; ponta cuprinde 2 -3 oua - Dieta: in primul rand mamifere mici, reptile si insecte mari; - Isi cauta prada in zboruri circulare sau din puncte de observatie inalte - Urmareste incendiile spontane pentru a prinde animalele care fug panicate; de

asemenea monitorizeaza vizuinile de rozatoare si pandeste insectele - Migreaza; ierneaza din Turcia pan in Nordul Africii; - Parasesc teritoriile de cuibarit la sfarsitul lui August – septembrie si se intorc la

mijlocul lui Martie – Aprilie; - In caz de seceta se pot inregistra migratii locale Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul






40

Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol


conform Listei Rosii IUCN Distributie - larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana spre

centrul Asiei - populatia europeana a fost estimate la 2.3 – 3.6 milioane perechi, din care 97% se

regasesc in Peninsula Iberica Habitat - regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase,

terenuri neprelucrate, pasuni xerofile Biologie - Migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in regiunea

Sahel din Africa - In Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul nuptial

este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m; - Cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit, asezat

direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta;

- Sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6; - Cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile; - Puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea

cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice - Maturitatea sexuala atinsa la 1 an - Hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de

primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol. Amenintari - Intensificarea agriculturii, pierderea habitatului




41

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan


conform Listei Rosii IUCN Distributie - Nordul Africii, sudul Europei, Orientul Apropiat si Mijlociu - Populatiile din S-SV Europei sunt sedentare, dar cele din Est ierneaza in regiunile

mediteraneene - Populatia UE a fost estimata la 1 -1.3 milioane perechi, din care 95% sunt localizate

in Spania Habitat - Stepa, culturi de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri,

arbusti, arbori imprastiati; evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza bine temperature ridicate pana la 32 °C

Biologie - Cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele

sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu Frunze si tulpinite; - Depunerea pontei: martie-iunie; de doua ori pe an: 4 -5 oua, rar 3 – 6. - Clocitul: 16 zile, de catre femela; puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile. - Vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc mai

mult cu vegetale: seminte, lastari. Se hraneste in timp ce alearga pe sol; sapa dupa larve si pupe




42

- migratoare Amenintari - Pierderea habitatului, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Galerida cristata - ciocarlan


conform Listei Rosii IUCN Distributie - rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand mai

putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial - populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi Habitat - ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri deschise cu

vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane Biologie - cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc. cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie; - un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza 2 – 4

zile; - ponta: 3 -5 oua; clocirea: 11 -13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si masculul - hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse

aripile inainte de a fi consumate




43

Amenintari - deistrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor Conservare

- masuri de conservare: protectia habitatului, practici agricole ecologice

In cadrul Studiului de Evaluare adecvata sunt propuse masuri pentru protectia

speciilor identificate pe amplasament si mentionate in Formularul Standard al SPA

Stepa Casimcea, avand in vedere ca zona amplasamentului reprezinta pentru acestea

parte a arealului de hranire/vanatoare.

2.b. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente in imediata vecinatate a planului,

mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Cele mai mici distante masurate in linie dreapta de la turbinele parcului

eolian pana la limita ROSCI 0201– Podisul Nord Dobrogean (zona ce include,

conform Formularului Standard al SCI, habitate de interes comunitar,

neafectate de implementarea obiectivelor propuse prin plan) sunt:

- de la turbina WEA 1 – 311 m pana la ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean;

- de la turbina WEA 3 – 313 m pana la ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean;

Distanta aproximativa masurata in linie dreapta de la limita zonei aferente PUZ

pana la limita SCI Podisul Nord Dobrogean este de 75 m.




44

Pozitionarea obiectivului fata de Ariile Naturale Protejate Natura 2000

Elaboratorul a analizat zona imediat invecinata, observand faptul ca

amplasamentul este inconjurat de terenuri arabile, iar la nivelul zonei limitrofe SCI

Podisul Nord Dobrogean se observa o trecere de la terenuri arabile cultivate

(agroecosisteme) – ce caracterizeaza zona analizata, catre vegetatie spontana; de

asemenea, s-au efectuat observatii in vederea identificarii cuiburilor / vizuinilor /

galeriilor, insa nu au fost observate astfel de elemente.

Suprafetele cu vegetatie spontana de la nivelul zonei limitrofe SCI Podisul Nord

sunt degradate ca urmare a suprapasunatului si a activitatilor agricole desfasurate in

zona, fiind caracterizata printr-o concentratie scazuta a gramineelor si prin prezenta in

procent ridicat a vegetatiei ruderale.

Echipa de specialisti nu a identificat raritati floristice sau habitate prioritare

in zona analizata sau in imediata vecinatate a amplasamentului parcului eolian.




45

Speciile de fauna identificate in vecinatatea amplasamentului parcului eolian

analizat, mentionate in Formularele Standard ale SCI Podisul Nord Dobrogen si SPA

Stepa Casimcea sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- Coracias garrulus – dumbraveanca - mentionata in Formularul Standard al SPA

Stepa Casimcea, punctul 3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE

- Lanius collurio - sfrancioc rosiatic - mentionat in Formularul Standard al SPA

Stepa Casimcea, punctul 3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a


- Lanius minor – sfrancioc cu fruntea neagra - mentionat in Formularul Standard

al SPA Stepa Casimcea, punctul 3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a


- Spermophilus citellus – popandau - mentionat in Formularul Standard al SCI

Podisul Nord Dobrogean, punctul 3.2.c. Specii de mamifere enumerate in

anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- Testudo graeca (ssp. ibera) – testoasa dobrogeana - mentionata in Formularul

Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean, punctul 3.2.d. Specii de amfibieni si

reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Coracias garrulus - dumbraveanca

Dimensiuni - Marime: 29– 32 cm - Anvergura aripi: 52 – 57 cm




46

Status - Aproape amenintata (Near Threatened - NT) pe Listele Rosii IUCN Distributie - Oaspete de vara in sudul si estul Europei; continentul european reprezinta peste 50 %

din arealul global de reproducere a speciei; se reproduce si in nord-vestul Africii, vestul Asiei, pana in Pakistan si Mongolia. Ierneaza in Africa Subsahariana

- Populatia dumbravencei, la nivel de UE, a fost estimata la 5 000 – 12 000 perechi Habitat - Zone de ses calde si insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu luminisuri,

livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate, cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase.

- Cuibareste in scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau maluri de rauri

Biologie - Specie monogama, solitara si teritoriala, cu zbor de afisare specific - Ponta contine 4 – 5 oua si este incubate de catre femela pentru 17 – 19 zile - Dieta consta in nevertebrate: carabusi si alte insecte cu corp tare, chitinizat, dar si

mici vertebrate; in mod exceptional pot manca si fructe (struguri, smochine) - Migratoare – ierneaza in Africa, in Sudul Saharei; inaltimea de zbor in timpul

migratiei este de 300 -500 m, in coloane separate de km distanta, cu viteza medie de 48 km/h (observatii din Somalia)

Amenintari - Principalele amenintari sunt pierderea/ degradarea habitatului, intensificarea

agriculturii si utilizarea crescanda a pesticidelor (reducerea arelului de hranire), vanatului, persecutarii







47

Lanius collurio – sfrancioc rosiatic

Femela juvenil mascul Dimensiuni - Marime: 16 – 18 cm - Anvergura aripi: 24 – 27 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, care reprezinta mai putin de

jumatate din arealul lor global de distributie - regiunile de iernat sunt localizate in Africa Subsahariana - populatia UE a fost estimate la 700 000 perechi Habitat - povarnisuri line, calde, insorite, uscate, semi – aride, cu tufarisuri rasfirate, arbusti,

ogoare, terenuri virane Biologie - reproducerea dureaza din mai – iulie; - cuibaresc in zone cu tufarisuri spinoase, uneori la inaltimi in arbori, gramezi de

lemne - cuiburile sunt alcatuite din materiale vegetale captusite cu blana, par, licheni, iarba,

inflorescente, muschi, stuf - ponta: 3 -7 oua incubate 12 -16 zile mai mult de catre femela hrana: insecte si alte nevertebrate precum si mamifere mici, pasari, reptile - migratoare; parasesc teritoriile de reproducere in August - Septembrie Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul





48

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Lanius minor – sfrancioc cu frunte neagra

Femela Mascul Dimensiuni - Marime: 19 – 21 cm - Anvergura aripi: 32 – 35 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara raspandit in Europa de Est si Sud, reprezentand peste 50% din arealul global de distributie - din Spania pana la muntii Altai - ierneaza in Africa Subsahariana - populatia UE este estimate la cca. 2 100 perechi, reprezentand 2,5 % din populatia europeana totala Habitat - prefera climatul de stepa, mediteranean sau temperat - habitate deschise, cu tufarisuri si arbusti; Biologie - reproducerea: mai - iulie - cuibul este situat pe ramuri laterale, pana la 4 m fata de trunchi sau in coronament, in

general la inaltimi mari deasupra solului - cuibul este alcatuit din materiale vegetale, incluzand plante aromatice, inflorescente,

etc., captusite cu par/ blana/ pene - ponta: 5 – 6 oua incubate 15 -16 zile de catre femela - hrana: insecte; in teritoriul de hranire trebuie sa existe numeroase elemente inalte, de

unde acesta poate sa pandeasca prada; rar ataca si alte pasari - migratoare




49

Amenintari - Intensificarea agriculturii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului Spermophilus citellus - popandau

Dimensiuni - Lungime: 19 - 22 cm - Greutatea corpului: 170- 290g Status - Specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform IUCN; Distributie - In tara noastra, popadaul are o raspandire discontinua, lipsind din Podisul

Transilvaniei; - in Romania nu este intalnit la atitudini mari, urcand numai pana la 450 m; - densitatea populatiilor poate atinge 13-17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea; Habitat - Stepa, terenuri deschise, neimpadurite; poate fi intalnit in biotopuri diferite: terenuri

inierbate, izlazuri, pajisti, terenuri cultivate, gradini, livezi, pana la lizierea padurii, marginea drumurilor de tara

Biologie - Traieste in colonii, insa fiecare individ are propria galerie; - Galeriile pot fi sapate pana la adancimea maxima de 120 cm; in galerii pot exista 1-2

cuiburi; galeriile utilizate pentru hibernare au o structura mai complicata si pot atinge adancimi de peste 2 m;

- Cuibul, in galerie, este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile; este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate si graminee, tulpini, lana/ blana; cuibul serveste atat pentru hibernare, cat si pentru




50

cresterea puilor; - Perioada de hibernare este determinata de temperatura; de regula, dureza din luna

septembrie pana in luna martie; - Hiberneaza in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi; - Nu isi fac provizii, starea de hibernarea fiind profunda si continua; - Trezirea si iesirea la suprafata se face esalonat: intai masculii adulti, dupa care

femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri; - Perioada de reproducere debuteaza la cateva zile de la iesirea din hibernare; in

aceasta perioada, masculii au un comportament agresiv; - Femelele pot da nastere la 2 - 9 pui (cel mai frecvent 4-5 pui), dupa o perioada de

gestatie de 25-28 de zile; - Alaptatul dureaza 6 saptamani, puii ating maturitatea sexuala la un an de la nastere,

dupa perioada de hibernare; - Dieta este variata; consuma, in general, partile verzi ale plantelor, radacini si

seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau alte nevertebrate mici; - Este un animal diurn, isi desfasoara activitatea de cautarea a hranei in prima parte a

zilei si dupa – amiaza, inainte de asfintit; Amenintari - Pierderea habitatului prin conversia pasunilor stepice in favoarea culturilor agricole; Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului, a galeriilor

Testudo graeca (ssp. ibera) – broasca testoasa dobrogeana

Dimensiuni - Lungime: 14,15 – 27,0 cm Status - specie vulnerabila (Vulnerable - VU) conform IUCN




51

Distributie - este prezenta din Nordul Africii pana in Caucaz si Asia Mica. In Europa este

prezenta in Balcani, in zone restranse din sudul Spaniei si a fost introdusa in numeroase localitati din peninsula Italica, Sardinia, Sicilia, Malta.

- in Romania este prezenta doar in Dobrogea. In Dobrogea poate fi gasita in muntii Macinului, la altitudini de peste 400m, dar a fost semnalata la altitudini de 2500m inafara Europei (Lambert, 1997).

- nu exista estimari ale marimii populatiilor de testoase dorbogene. Sunt animale lente ce se camufleaza foarte bine si de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusa.

Habitat - sunt animale foarte bine adapatate la habitate aride - nu este o specie foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in zona de stepa, in

pajisti, cat si paduri si vii - prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu

stancarii - recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga Biologie - primavara si toamna are loc jocul nuptial in urma caruia are loc reproducerea. - la inceputul verii femela depune, intr-o adancitura sapata cu membrele posterioare,

cateva oua (4-12) cu coaja tare din care eclozeaza puii dupa aproximativ 3 luni. - se adapostesc in vizuini sapate sau in grote pe timp de noapte, dar si ziua, cand

temperaturile sunt fie scazute fie prea scazute. - iarna se ingroapa in pamant pentru hibernare. - sunt active la temperaturi peste 18°C si se refugiaza la caldura la temperaturi peste 28°C (Lambert, 1981). - poate da nastere la hibrizi viabili cu alte specii inrudite de testoase, inclusiv cu

Testudo hermanni (Mertens, 1968). Amenintari - este afectata de deteriorarea, distrugerea si fragmentarea habitatului. Astfel,

constructia canalului Dunare-Marea Neagra izoleaza in prezent populatiile de testoase din Dobrogea.

- colectarea in vederea comercializarii sau distrugerea directa in anumite zone poate avea un impact semnificativ.

- proliferarea cainilor si pisicilor fara stapan sau a turmelor de mistreti in unele zone pot reduce mult rata de supravietuire a puilor.

- in zonele intens pasunate animalele sunt puternic infestate de capuse. - incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicata.




52

Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea

coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii, constientizarea sociala.

Informatii referitoare la populatiile speciilor observate in vecinatatea

amplasamentului, conform Formularelor Standard ale SPA Stepa Casimcea si SCI

Podisul Nord Dobrogean: Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit/ Reproducere

Iernat Pasaj Sit Pop


Coracias garrulus - 60-70p - - C A C B Lanius minor - 210-240p - - C B B A

Lanius collurio - 400-500p - - C B C B Spermophilus citellus RC - - - A A C A

Testudo graeca RC - - - A B B A

LEGENDA TABEL RC – relativ comun POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei în sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:

• A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa.

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

• A: conservare excelenta = elemente în stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere,

• B: conservare buna = elemente bine conservate indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente în stare medie sau partial degradata si usor de refacut,




53

• C: conservare medie sau redusa IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei:

• A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspândire extinsa.

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna, • C: valoare considerabila.

Desi in deplasarile pe teren in zonele invecinate amplasamentului au fost

observate doar 3 specii mentionate in Formularul Standard al SPA Stepa CAsimcea

(Coracias garrulus, Lanius collurio, Lanius minor), prezentam in continuare ecologia

speciilor pentru care a fost declarata SPA Stepa Casimcea (mai putin pentru speciile

prezentate la punctele anterioare), intrucat si acestea pot ajunge in vecinatatea sau pe

amplasamentul parcului eolian analizat, in pasaj sau in vederea hranirii:

1. Accipiter brevipes - uliu cu picioare scurte






54

Distributie - Oaspete de vara in SE Europei, reprezentand peste 75% din arealul global de

distributie - Efectivul populatiilor cuibaritoare din toata Europa a fost estimat la 12 000 perechi - Specia ierneaza in NE Africii Habitat - Padurile din zone joase aproape de zonele umede; cuibareste in arbori inalti -Vaneaza survoland deasupra mlastinilor, pajistilor, culturilor agricole - Zona de reproducere – paduri de foioase, mai ales in zone deluroase Biologie - Maturitatea sexuala este atinsa din primul an de viata - Cuiburile sunt construite in zona centurilor de arbori din lungul vailor riverane, la

inaltimi mari, in coroanele arborilor (4 -10 m ); cuibul este lax, alcatuit din crengi, bordat cu Frunze;

- In fiecare an, construieste un alt cuib - Ponta este depusa in mai: 3 – 5 oua, la intervale de o zi - Incubarea este realizata de catre femela, incepand cu primul ou depus; incubarea

dureaza 30 -35 zile - Puii parasesc cuibul in august, ramanand o perioada in zona (1 – 2 saptamani), dupa

care migreaza in Sud - Dieta consta in principal din pasari mici, mamifere terestre mici si, ocazional, lilieci;

juvenilii se hranesc mai mult cu insecte, pe cand adultii se hranesc doar ocazional cu acestea.

- Cartierele de iernare se afla in Africa Subsahariana; teritoriile de reproducere sunt parasite in septembrie; reintoarcerea fiind in aprilie-mai; migratii ale speciei au fost observate pet imp de noapte

Amenintari - Dezvoltarea agriculturii si a proiectelor recreationale din vaile raurilor (afectarea

arealului de vanatoare si cuibarit) - Afectarea populatiilor de specii ce constituie baza trofica pentru ulii Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 2. Anthus campestris – fasa de camp




55

3. Aquila heliaca – acvila de camp

Dimensiuni - Marime: 72 – 83 cm - Anvergura aripi: 180 – 215 cm Status - Specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform Listei Rosii IUCN Distributie - Din centrul, sudul, sud-estul Europei, pana in zona Lacului Baikal din Rusia - Populatia Europei a fost estimate la 1 051 – 1 619 perechi Habitat - Prefera zonele joase; habitatul este reprezentat de paduri, pana la altitudini de max. 1

000 m, dar si de stepa, terenuri deschise si zone agricole - Zona de vanatoare este reprezentata de zone deschise si zone umede; in timpul

migratiei sunt utilizate variate habitate, desi specia pare sa aiba o preferinta pentru zonele umede pentru iernare

Biologie - Cuibul este masiv, alcatuit din crengi, pozitionat spre varful arborilor, in paduri de

foiaoase sau conifere; ocazional, pe stalpi de electricitate; accepta si cuiburi artificiale

- Ponta: 2 – 3 oua depuse in martie-aprilie; clocirea: 42 -44 zile; juvenilii raman alaturi de parinti pe timpul verii, dupa care migreaza

- Dieta consta in mamifere mari si mici, in principal rozatoare, dar si carcase, pasari (prepelite, fazani, pasari domestice, corvide, paseriforme, soparle, etc.)

- Adultii sunt partial migratoare, pe cand juvenilii sunt migratori in totalitate – parasesc teritoriile de reproducere la mijlocul lui Septembrie – Octombrie; adultii raman in/ in apropierea teritoriilor de reproducere.

Amenintari - Persecutia, distrugerea habitatului (exploatari forestiere)




56




4. Aquila pomarina - acvila tipatoare


conform Listei Rosii IUCN Distributie - Europa centrala, de sud si sud-est Habitat - Se reproduce in paduri, dar se hraneste pe pasunile invecinate, pajisti sau terenuri

cultivate - Habitatul de reproducere: dealuri, terenuri joase, inundabile, paduri - Un factor important in alegerea sitului de cuibarit consta in prezenta in apropiere a

unui teren deschis; vaneaza deasupra terenurilor deschise si a culturilor agricol totusi, culturile inalte cum sunt cele de floarea-soarelui si porumb ingreuneaza accesul la prada

- Elemente importante ale habitatului de hranire sunt: arbori solitari sau grupuri de arbori, stive de paie si alte structuri verticale

- In timpul migratiei si pentru iernare sunt utilizate o serie de habitate: terenuri deschise, zone cu tufarisuri, zone umede

Biologie - Cuibul este mare, alcatuit din bete, in arbori, sub coronament, mai mult in paduri de

foioase, rar in paduri de pin; in mod exceptional, cuibaresc pe stanci sau direct pe




57

sol; accepta si cuiburi artificiale sau ale altor specii ; de regula nu folosesc acelasi cuib mai multi ani

- Este depusa o singura ponta, de 1 – 3 oua, incubate 38 - 41 zile; penajul adult este finalizat dupa 3 – 4 ani

- Hrana: mamifere mici (rozatoare), unii amfibieni, serpi, soparle; insecte si alte pasari

- Migreaza; ierneaza in Africa centrala si de sud Amenintari - Persecutia, pierederea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul



5. Burhinus oedicnemus - pasarea ogorului


conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandire discontinua in Europa, populatia reprezentand mai putin de jumatate din

efectivul estimate la nivel global - cuibareste in mare parte in Africa de N, Europa, la nord de paralela de 55 ° si in Asia

de SV; populatiile din regiunile mediteraneene sunt sedentare - la nivel de UE, populatia a fost estimate la 30 000 – 50 000 perechi Habitat - pasuni acide sau calcaroase, cu putina vegetatie sau vegetatie foarte scunda, pasunata - cuibaresc de asemenea in culture arabile insamantate primavara tarziu




58

Biologie - imperecherea se realizeaza inainte de a ajunge la locurile de cuibarit primavara - cuibaresc intr-o adancitura in sol, in teren deschis; ponta consta in 2 oua, fiind

clocita de ambele sesxe pentru 24 -26 zile - hrana: in principal insecte subterane si larve, dar si melci, broaste, soparle mici,

soareci si ouale altor pasari - migratoare; populatiile din Europa de N si Asia Centrala migreaza toamna spre sudul

Europei, Orientul Mijlociu si Africa; populatiile din Peninsula Iberica, Africa de N, India si Asia de S sunt rezidente

Amenintari - Distrugerea habitatului, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 6. Buteo rufinus – sorecar mare

7. Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol

8. Circaetus gallicus - serpar






59

Distributie - Specia se reproduce in sudul Europei, Africa de N, Orientul Mijlociu si Asia

Centrala - Ierneaza in principal in Africa Subsahariana - Populatia la nivelul UE a fost estimata la 3000 - 4500 perechi Habitat - Prefera campii cultivate, zone pietroase cu arbusti, poale de deal si regiuni semi-

aride Biologie - Sosesc in regiunile de cuibarit la mijlocul lui martie – aprilie, perioada ce coincide

cu perioada de activitate intense a reptilelor proaspat iesite din hibernare - Perioada de clocire (iunie-iulie) coincide cu anotimpul cald si uscat si maximul

abundentei prazii, fapt ce creste probabil posibilitatea de suprafietuire a pontei si dezvoltarea optima a juvenililor

- Ponta consta intr-un singur ou - Cuibul este construit la inaltimi ce pot varia intre 2 – 25 m inaltime, de regula in

arbori, oricum, in zone inaccesibile, departe de sol; foloseste adesea cuiburile altor specii de pasari; acelasi cuib poate fi folosit mai multi ani la rand

- Cuibul este relative mic: 50 – 100 cm diametru, 20 – 30 cm inaltime, alcatuit din bête mici, de 5 -10 cm lungime, captusite cu vegetale;

- Clocirea dureaza 45 -47 zile si se realizeaza de catre ambele sexe; Puii ies din cuib cam pe la 60 zile, dar dezvoltarea completa mai dureaza aprox. 10 -

15 zile; - Maturitatea sexuala este atinsa la cel putin 3 -4 ani - Dieta consta in reptile – serpi (inclusive vipere), soparle, unele specii de amfibieni,

mamifere (iepuri, sobolani), pasari ranite sau bolnave si insecte mari - Populatiile din regiune Palearctica sunt migratoare; principala ruta de migratie dintre

Africa si Europa traverseaza stramtoarea Gibraltar, iar dintre Africa si Asia, golful Suez

Amenintari - Intensificarea agriculturii Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masurile de conservare recomandate includ protectia habitatului




60

9. Circus cyaneus – erete vanat

Dimensiuni - Marime: 45 – 55 cm - Anvergura aripi: 97 – 118 cm - Greutatea masculului: 290 - 400 g - Greutatea femelei: 370 – 708 g Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - Ocupa o mare diversitate de zone, din America pana in Eurasia - Populatia UE este de cca.. 4 400 perechi Habitat - Cel mai adesea este asociat cu zone umede deschise, inclusive pasunile mlastinoase,

terenuri virane; smarcuri de apa dulce/ salmastra - Terenuri uscate inalte, pasuni, mlastini desecate, terenuri agricole, zone impadurite

ripariene Biologie - sunt atat mono cat si poligame; in cazul poligamiei, fiecare femela are un cuib, iar

masculul are grija de fiecare, individual - este posibil ca femela sa abandoneze masculul chiar in timpul construirii cuibului,

daca dansul sau de curtare nu este convingator si nu aduce suficienta hrana - perechile nu se stabilesc pe viata - masculii ajung primii pe teritoriile de reproducere; dansul de curtare se poate

desfasura la inaltimi cuprinse intre 10 si 300 m - masculii pot refolosi siturile de cuibarire - cuibul e construit pe sol, de regula in habitate deschise, de catre ambii parteneri - de regula cuibul este amplasat in zone cu vegetatie de tufaris, cu ierburi inalte sau

zone umede, pentru a reduce riscul pradarii; constructia cuibului poate dura de la zile la saptamani; partenerii continua sa adauge materiale in cuib chiar si perioada de incubare, uneori pana ce puii implinesc 4 saptamani




61

- ponta: 4 – 6 oua,; incubarea incepe de la primul ou depus, 29 – 39 zile - puii sunt ingrijiti pana la 12 -14 zile; apoi femela ingrijeste puii mai mult pet imp de

noapte, pana la 2 saptamani - masculul adduce hrana la cuib; hrana este transferata femelei, iar daca aceasta nu

este pe cuib, este aruncata in cuib, insa masculul nu hraneste puii direct - dupa ce se acopera cu pene, puii se cuibaresc impreuna noaptea, iar cea mai mare

parte a zilei o petrec asteptandu-si parintii cu hrana, pe suporturi, la inaltime; -petrec mai putin de o ora vanand singuri - hrana: rozatoare mici – medii vara, dar si reptile, amfibieni, insecte; iarna –

mamifere si pasari; adesea isi ascund hrana in surplus, mai ales in perioada de reproducere

- migreaza; ierneaza in sudul Europei, putine pasari ajungand in Africa Amenintari - Pierderea habitatului, persecutia Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 10. Circus macrourus - erete alb

Dimensiuni - Marime: 40 – 50 cm - Anvergura aripi: 97 – 118 cm Status - Specie aproape amenintata (Near Threatened - NT) conform Listei Rosii IUCN Distributie - In Europa, arealul de cuibarire este fragmentat, iar limitele vestice se schimba de la

an la an - Concomitent, se observa o expansiune a arealului speciei spre nord




62

- Arealul de reproducere consta in 3 zone: zona optima (habitate umede din stepe, silvostepe si regiuni semidesertice din Eurasia Nordica), zona de reproducere sporadica (zone de oadure di Europa si pasuni nordice din Kazahstan), zone folosite ocazional, in timpul invaziilor in nordul, centrul sau chiar vestul Europei

- Cea mai mare parte a populatiei cuibaritoare se afla in steeple din Rusia Asiatica, Kazahstan si N-V Chinei; in Azerbaijan, Romania, Turcia si Ucraina cuibaresc populatii mici

Populatia globala a fost estimate la 9 000 -15 000 indivizi, observandu-se un declin evident si o contractie a arealului de distributie; populatiile europene reprezinta 25 – 49 % din cea globala (310 – 1 200 perechi)

Habitat - Zonele umede din regiunile cu pasuni ale stepelor si silvo-stepelor - In anii cu abundenta in prada, pot cuibari si in zone agricole - Habitatele preferate pentru reproducere sunt pasunile umede din vecinatatea unor

lacuri sau rauri si mlastinile; pot cuibari chiar in smarcuri sau insule umede, pe lacuri;

- Recent, au fost observati colonizand luminisurile din paduri, in regiunile nordice ale Europei

Biologie - Cuibareste atat solitar ( o pereche) – in special in nord, cat si in grupuri de 3 -5

perechi – in habitate precum pasunile umede virgine, uneori in apropierea cuiburilor de erete sur

- Cuibareste pe sol, atat in vegetatie inalta (peste 50 cm) dar si mai scunda, precum si in mlastini

- In habitatele optime, locurile de cuibarit pot fi folosite ani la rand - Ponta tipica este de 4 – 5 oua, incubate 30 zile, din care zupravietuiesc de regula 2 –

3 juvenili ce pot zbura la 35 -40 zile; femela este cea care se ocupa de cuibarit si ingrijirea cuibului, pe cand masculul se ocupa de vanatoare

- Hrana: mici mamifere si pasari (ciocarlii si fase) – sunt prada preferata, cel putin in timpul verii; alternative, se poate hrani cu soparle si insecte mari (lacuste, greieri); passeriformele mici si insectele ortoptere mari sunt foarte importante in perioada migratiei sau in teritoriile de iernare

- Vaneaza la distante mari fata de cuib (peste 20 km), ziua, fapt pentru care utilizarea regiunilor din apropierea zonelor de cuibarit este foarte importanta pentru conservarea speciei

- Zborul de vanatoare este jos, rapid si direct; se foloseste de palcurile de vegetatie inalta pentru a vana ciocarliile ce se hranesc pe sol – asadar suprapasunatul reprezinta un risc major

- Masculii sunt teritoriali, in functie de capacitatea de sustinere trofica a habitatului (factor limitant)




63

- Specie migratoare; populatiile europene migreaza in Africa Amenintari - Degradarea, distrugerea, fragmentarea habitatelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- cea mai importanta masura de conservare recomandata este protectia habitatului

11. Circus pygargus – erete sur


conform Listei Rosii IUCN Distributie - din Peninsula Iberica si Anglia pana in Mongolia; se reproduce si in Marocş Ierneaza in Africa Subsahariana; - Populatia la nivel UE a fost estimata la 6 100 perechi, adica cca. 20 % dun totalul

populatiilor europene Habitat - Stepa si zonele mlastinoase din cea mai mare parte a Eurasiei - Regiuni cu climat temperat, mediteraneam si chiar boreal - Poate ajunge la 1500 m altitudine, dar in principiu este o specie de joasa altitudine - Pentru cuibarit prefera vaile largi de rau, campiile, margini de lacuri, tarmuri marine - Poate cuibari in zone umede, ogoare, dune, stepe, se poate adapta bine si in zone cu

tufarisuri, plantatii tinere de conifereş in lipsa unui habitat potrivit, va cuibari in culturi agrare, fiind vulnerabile in timpul recoltei

- In Europa de V, 70 % din populatie se reproduce in habitate artificiale




64

Biologie - Zborul de vanatoare este tipic – survoleaza terenurile la joasa altitudine, lasandu-se

in picaj asupra prazii, odata ce o localizeaza - Perechile se formeaza pe la 2 -3 ani si uneori poate dura toata viata, cu toate ca se

inregistreaza si cazuri de poligamie - Cuibul e construit la sol, in vegetatie naturala sau cultivate, zone baltite, paduri

tinere plantate sau dune nisipoase - Construirea cuibului dureaza cca. 4 zileş femela construieste - Ponta cuprinde 4 – 5 oua, incubate mai mult de femela, 30 – 40 zile - Puii raman in cuib cca. 3 saptamani - hrana: mici mamifere, in special rozatoare, uneori mici pasari, inclusive juvenili,

reptile si insecte mari - migreaza la distante mari Amenintari - agricultura intensiva, persecutia, vanatoarea neselectiva Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul



12. Coracias garrulus - dumbraveanca 13. Dendrocopos syriacus – ciocanitoare de gradini






65

Distributie - Larg raspandita in Euroapa centrala si de sud-est, populatiile de aici reprezentand

peste 50% din populatia estimate la nivel global - Populatia cuibaritoare europeana a fost estimata la peste 530 000 perechi; pot fi

gasite intr-o gama variata de habitate din Orientul apropiat Habitat - Paduri de stejar, paduri de foioase si conifere, zone impadurite, cu arbori mari, cu

diametrul peste 25 cm ; poate fi gasita si in parcuri sau gradini urbane cu astfel de arbori, livezi.

- Pentru hranire tranziteaza zonele cu vegetatie perena, dar nu cuibareste aici Biologie - Ponta eset depusa din aprilie pana in iunie; cuibul este scobit in trunchiuri sau ramuri

groase, avand peste 20 cm de la un capat la altul; uneori este folosit un cuib vechi; cuibul se afla pana la 6 m inaltime fata de sol; adesea este folosit acelasi sit de cuibarire mai multi ani la rand;

- In principal, cuibul este construit de catre mascul; - Cuibul nu este captusit cu nimic altceva pe langa talas; - Ponta cuprinde 4 oua, incubarea dureaza 11 -12 zile, relizata de catre ambele sexe

ziua si doar de mascul noaptea Hrana consta in insecte si alte artropode, uneori seminte oleaginoase (nuci, alune,

migdale) - Se pot deplasa vertical pe trunchiuri; in locurile de hranire ale speciei se acumuleaza

numeroase resturi ce sunt apoi valorificate de catre paseriforme - Rezidenta in Europa Centrala di de Est; exista dovezi ale expansiunii arealului catre

Vest. Amenintari - Distrugerea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare: protejarea habitatului




66

14. Emberiza hortulana– presura de gradina


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand peste 50% din arealul

global de distributie - in anumite regiuni din Europa si Asia de V - ierneaza in Africa subsahariana - populatia UE este estimate la 240 000 – 300 000 perechi, din care 75 -80% sunt

localizate in Spania Habitat - variat - atrase de arbori, se reproduce in luminisuri de padure, paduri de conifere, plantatii,

paduri de stepa, versanti, terenuri abrupte, livezi, depozite aluvionare, teren pietros acoperit cu tufarisuri spinoase, terenuri agrare

Biologie - se reproduce in aprilie – iunie - cuibareste in culture, vii, luminisuri in cuiburi alcatuite din materiale vegetale,

captusite cu iarba si blana/ par - ponta cuprinde 4 – 5 oua, incubate 11 -12 zile de catre femela - hrana: nevertebrate, seminte; isi cauta hrana pe sol, in culture, arbori foiosi, mai ales

stejar – pentru omizi defoliatoare si pini pentru seminte - migreaza pe distante mari Amenintari - Fragmentarea/ pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul





67

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 15. Falco cherrug – soim dunarean

Dimensiuni - Marime: 45 – 55 cm - Anvergura aripi: 110 – 125 cm Status - Vulnerabila (Vulnerable - VU) conform Listei Rosii IUCN Distributie - larg raspandit in regiune palearctica, din Europa de E pana in China de V; in 2003,

populatia globala era de 3 600 – 4 400 perechi; - populatiile speciei la nivel European insumeaza 600 -700 perechi; in regiunea

Ucraina de S - Moldova – Dobrogea, au fost inventariate 260 -280 perechi Habitat - specie adaptata sa vaneze aproape de sol, pe terenuri deschise, specializata pe

rozatoare terestre diurne de dimensiuni medii din terenuri ierboase, zone de semi-desert, stepa, regiuni montane aride sau in apropierea apelor;

- habitatul de cuibarire: zone stancoase, in nise, pe margini stancoase, uneori direct pe sol, pe piloni/ stalpi, folosind uneori cuiburi vechi ale altor pasari (ex.: cioara)

Biologie - Zborul de imperechere poate fi observat la inceputul lui martie - Ponta variaza de la 1 la 5 oua, fiind depusa cel mai devreme la sfarsitul lunii martie;

incubarea dureaza 28 -30 zile - Juvenilia masculi incep sa vaneze mai devreme decat femelele, la inceputul lui

August; de asemenea, masculii incep primii migratia de toamna, la mijlocul lui August, pe cand femelele raman in preajma cuibului pana la sfarsitul lui Septembrie; adultii pleaca la inceputul lui Noiembrie; ierneaza in zone invecinate habitatului de cuibarire;

- Hrana: in zonele de teren deschis, vaneaza rozatoare; in zonele din apropierea apelor, vaneaza pasari




68

- Adultii pot fi sedentari (Turcia), partial-migratori (Europa centrala) sau migratory (parti din Rusia), dependent de disponibilitatea hranei pe timpul iernii pasarile parasesc teritoriile de cuibarit in martie-aprilie

Amenintari - Vanatoarea excesiva, afectarea populatiilor de rozatoare Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare: legislative, protectia habitatului

16. Falco peregrinus - soim calator


conform Listei Rosii IUCN Distributie - pe toate continentele, mai putin Antarctica, intr-o gama larga de habitate distributie neregulata; populatiile din nord sunt migratoare, iar cele din sud sedentare - ierneaza in Africa tropicala - populatia UE a fostt estimate la 5 000 perechi Habitat regiuni deschise dar si impadurit; pentru cuibarit depind de stancarii abrupte - prefera zonele nederanjate, de unde au o viziune buna a imprejurimilor, cu hrana

abundenta - pot accepta si habitate antropice - cladiri, cariere de piatra, platforme inalte Biologie - maturitatea sexuala este atinsa la 2 – 3 ani




69

- monogame, formeaza perechi pe viata - isi pastreaza siturile de cuibarit - masculii sunt teritoriali - ponta cuprinde in medie 4 oua, incubate de femela, dar si de catre mascul, pentru

perioade scurteş incubarea dureaza 32 -34 zile; daca cuibul este distrus in timpul primei ponte, femela poate depune o a doua ponta – de inlocuire

- hrana: pasari (porumbei, gaite, pasari limnicole si de apa, etc.), mamifere, reptile, insecte

- migratoare Amenintari - Persecutia, pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul



17. Falco vespertinus - vanturel de seara

Femela Mascul Dimensiuni - Marime: 28 – 34 cm - Anvergura aripi: 65 – 76 cm Status - Aproape amenintata (Near Threatened - NT) pe Listele Rosii IUCN Distributie - Cuibareste in Europa de Est si de Vest, Asia Centrala si Nord – centrala; ierneaza -

in Africa de Sud - Populatia la nivel mondial a fost estimata la 300 000 – 800 000 indivizi, iar la nivel

European de 26 000 – 39 000 perechi




70

Habitat - Terenuri joase, deschise, cu arbori si abundenta mare insecte, inclusiv zone de stepa

si silvo-stepa, paduri deschise, pasuni, terenuri cultivate, zone mlastinoase, luminisuri de padure

- In Europa nu se intalneste la altitudini mai mari de 300 m; - Prefera cuiburile din coronamentul arborilor; pentru hranire, pot utiliza ca puncte de

observatie stalpi, LEA, etc. Biologie - Sociala, cuibareste in vechile cuiburi ale altor specii de pasari - Soseste in teritoriile de cuibarire la sfarsitul lui aprilie; ponta (3 – 5 oua) este depusa

la cca. 3 saptamani de la sosire, iar clocirea (21 -27 zile de la al doilea ou depus) se realizeaza in colonii; puii se acopera cu pene la cca. 26 -27 zile;

- dispersarea coloniei incepe la sfarsitul lui August, iar migratia incepe la mijlocul lui Septembrie

- Hrana: in principal insecte, dar si mici vertebrate: amfibieni, reptile si mamifere; - vaneaza la amiaza; in teritoriile de iernare din Africa de sud vaneaza adesea in grup,

uneori si alaturi de alte specii de rapitoare; - Sunt atrase de aglomerarile de insecte - Migratoare: oaspete de vara in regiunea palearctica; ierneaza in Africa de Sud Amenintari - Distrugerea arealelor optime pentru cuibarit; utilizarea pesticidelor afecteaza sursa

de hrana Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare: protectia habitatului, tehnici de cultivare ecologice in agricultura

18. Ficedula albicollis - muscar gulerat





71

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in estul si centrul Europei; - populatia europeana este mare – peste 1 400 000 perechi - ierneaza in SE Africii, imediat sub Ecuator - populatiua UE: 20 000 – 35 000 perechi, 4 – 8 % din populatia la nivel global Habitat - prefera coronamentul arborilorş diferite tipuri de padure, frecvent paduri de foioase,

mai ales de stejar Biologie - reproducerea: mnai – iunie - cuibareste in gauri din arbori, pereti, cladiri, preferat la inaltimi de pana la 15 m

deasupra solului - cuibul este o cupa alcatuita din material vegetal uscat, captusit cu iarba ponta: 5 – 7 oua incubate de catre femela 12 – 14 zile - hrana: artropode, iar in perioada de reproduceresunt importante larvele de fluturi - pare sa nu recunoasca insectele care stau nemiscate - migreaza; pleaca spre locurile de iernat in principal in August, reintorcandu-se in

aprilie - mai Amenintari - Exploatarile forestiere, degradarea/ pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 19. Galerida cristata - ciocarlan




72

20. Hieraaetus pennatus – acvila mica


conform Listei Rosii IUCN Distributie - din SV Europei pana Africa de Nord si Asia Centala - oaspete de vara larg raspandit in cea mai mare parte a Europei de Est si Sud-Vest,

reprezentand aici mai putin de jumatate din populatia mondiala a speciei - populatia europeana a fost estimate la cca. 4 400 perechi; populatia la nivel de UE a

fost estimate la 2 450 – 4 950 perechi - zona de iernare: Africa Subsahariana Habitat - paduri de conifere si foioase, in regiuni montane, pana la 10 000 m altitudine, dar

uneori si in regiuni de campie, la altitudini joase; prefera palcuri de padure cu luminisuri sau regiuni deschise, cu arbori izolati

Biologie - dansuri nuptiale spectaculoase atat in timpul perioadei de reproducere cat si dupa

aceasta; - cuibareste de regula in arbori, la 6 – 15 m inaltime; cuibul este o structura solida

alcatuita din crengi, bête, adanc, captusit cu frunze sau ramurele de conifere; cand sunt prea putini arbori in zona, cuibareste pe colturi de stanca; cuibul este folosit ani la rand, dar o pereche poate avea mai multe cuiburi;

- ponta: 1 -2 oua, la intervale de cateva zile; incubarea incepe cu primul ou depus; doar femela cloceste; intre cei 2 pui exista diferente de marime considerabile, numai unul din ei supravietuind in cele din urma; masculul aprovizioneaza cuibul cu hrana inclusive in perioada de dezvoltare a juvenilului; puiul se acopera cu pene complet pana la inceputul lui August; o perioada de timp de la primul zbor,

- juvenilul isi va insoti parintii in teritoriu




73

- hrana: pasari de dimensiuni mici si medii, soparle si mici mamifere, ocazional insecte; isi urmareste prada prin coronament, dar si in teren deschis

- migratoare; ierneaza in mod exceptional in Sudul Europei, ocazional in NV Africii si egipt; majoritatea reproducatorilor vest palearctici sunt migratory trans-saharieni

- plecarea din Sudul Europei incepe la sfarsitul lui august, din Europa pana la mijlocul lui Octombrie, exceptional noiembrie; intoarcerea la teritoriile de cuibarit se realizeaza in martie – aprilie.

Amenintari - Distrugerea/ degradarea/ pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare: protectia habitatului 21. Lanius collurio – sfrancioc rosiatic 22. Lanius minor – sfrancioc cu frunte neagra

23. Lullula arborea – ciocarlie de padure


conform Listei Rosii IUCN Distributie - areal larg de raspandire in cea mai mare parte a Europei (peste 75% din arealul

global), mai putin regiunea Nordica; aici, populatia la nivel UE a fost estimata la peste 1 300 000 perechi, 90% din efectiv gasindu-se in Peninsula Iberica




74

Habitat - necesita habitate cu vegetatie scunda pentru hranire, vegetatie mai inalta pentru

cuibarire si de arbori expusi sau tufisuri ca support pentru cantec - evita zonele unde se practica agricultura intensive, dar poate fi gasita pe terenuri

agricole abandonate Biologie - specie monogama; reproducerea are loc in mai-iunie; femela construieste un cuib in forma de cupa; annual se depun 2 – 3 ponte a cate 3 – 5

oua, incubate de femela pentru 11 -15 zile; - puii sunt hraniti de ambii parinti; puii parasesc cuibul dupa 8 zile, inainte de a fi

capabili de zbor - daca femela incepe intre timp a doua ponta, masculul va avea grija singur de puii din

prima ponta - in timpul sezonului de reproducere, hrana consta in insecte de dimensiune medie-

mare si paianjeni; in afara sezonului de reproducere dieta consta in principal din seminte

- vaneaza in vegetatie si pe sol - migreaza, mai putin populatiile din Europa de V si bazinul mediteranean, acestea

fiind rezidente Amenintari - degradarea habitatelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia habitatelor

24. Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan 25. Milvus migrans – gaie neagra




75


conform Listei Rosii IUCN Distributie - Africa si Eurasia, de la Peninsula Iberica la Japonia; in Nord, raspandita pana la

paralela de 65° - Populatiile europene ierneaza in Africa Subsahariana - In UE populatia speciei a fost estimata la 21 000 – 28 000 perechi, reprezentand 25%

din populatia totala a Euriopei Habitat - Specie ubicvista, poate fi gasita in zone de semi-desert, pasuni, savane, zone

impadurite; evita padurile dese; - Comun in habitate acvatice, rauri, lacuri, zone umede, tarmuri marine si apropierea

pajistilor, in lungul zonelor umede; adesea legat de factorul uman Biologie - Necrofag; - In zonele temperate din Eurasia, se reproduce in martie-iunie - Usoare tendinte coloniale, cuibaresc in arbori, construindu-si cuibul la bifurcatia

ramurilor, de asemenea pe margini de stanci sau de-a lungul coastelor - Cuibul este o platforma din crengi, adesea amestecate cu bucati de plastic, carpe,

hartie, piele - Ponta: 2 -3 oua, incubate 26 -38 zile, aproape exclusive de catre femela, daca

masculul reuseste sa aduca destula hrana - In principal cadaver, dar si mamifere, pasari, pesti mici si de marime mijlocie,

soparle, amfibieni si nevertebrate; dieta variaza in functie de productivitatea habitatului ocupat; o cantitate mai mare de prada este capturata in sezonul de reproducere

- Prada este capturata la sol sau pea pa, iar insectele in aer - Poate cauta hrana pe langa gropile de gunoi, margini de apa, abatoare, drumuri, unde

se pot gasi resturi/ cadavre Amenintari - Datorita regimului alimentar este foarte expus la otravire Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul






76

26. Oenanthe pleschanka – pietrar negru


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara larg raspandit in Europa de SE, aceasta zona reprezentand mai putin

de un sfert din arealul global de ditributie a speciei; - populatia europeana: mai putin de 140 000 perechi Habitat - zone de stepa si temperate, in principal in zone de joasa altitudine, dar pot ajunge

pana la 1 800 m. - ocupa zone pustii, pietroase, presarate cu bolovanis si mai rar pe campiile necultivate

de la limita terenurilor cultivate Biologie - reproducerea incepe in mai-iunie; cuibareste in gauri din maluri, stancarii, sub

bolovani sau in constructii umane; - cuibul este o cupa din iarba uscata si tulpini, captusita cu iarba, radacini, lana sau

par; - ponta: 4 -6 oua, incubate 13 -14 zile de catre femela - insectivore; vaneaza insectele de pe sol sau din vegetatie joasa; pandeste insectele de

la inaltimi de pana la 1.5 m; dup ace isi captureaza prada se intoarce imediat la inaltime, rar petrecandu-si timpul pe sol

Amenintari - degradarea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul





77

- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 27. Pernis apivorus - viespar


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in Europa, reprezentand peste 75% din arealul sau global de

distributie - populatia europeana a fost estimate la 130 000 perechi - la nivel UE, populatia a fost estimate la cca. 20 000 perechi Habitat - cuibareste in regiuni impadurite, unde poate gasi si hrana preferata; in paduri de

foioase sau conifere, cu luminisuri, pajisti si hatisuri Biologie - cuiburile sunt relative mici, adesea construite peste cele de cioara - ponta: 3 -5 oua, depuse in iunie-iulie, clocite de ambii parinti, 30 -35 zile; - puii sunt hraniti de ambii parinti si se acopera cu pene si isi iau zborul dupa 40 – 44

zile - hrana preferata consta in viespi si bondari; - la inceputul perioadei de reproducere se hranesc si cu pasari mici, mici mamifere si

rame pentru a-si suplimenta dieta Amenintari - pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul





78


Mentionam faptul ca in elaborarea masurilor pentru protectia speciilor pentru

care au fost declarate ariile naturale protejate, au fost luate in considerare informatiile

existente in literatura de specialitate cu referire la biologia si ecologia acestora.

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate

Avand in considerare informatiile prezentate in cadrul capitolului anterior,

punctele a) si b), colectivul elaborator concluzioneaza ca implementarea obiectivelor

propuse prin plan nu va conduce la afectarea integritatii populatiilor speciilor de

interes comunitar. Mai mult decat atat, se estimeaza o imbunatatire a conditiilor

locale de habitat prin implementarea parcului eolian, tinand cont de efectele

pozitive ce decurg din implementarea unor conditii speciale in aceasta regiune si de

efectele masurilor propuse pentru asigurarea unui grad ridicat de protectie a

biodiversitatii locale si a vecinatatilor (vezi capitolul “D”).

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Pe amplasament nu sunt prezente specii de plante / habitate de interes prioritar.

Prezentam centralizat, in tabelul urmator, speciile de fauna (pasari, mamifere,

reptile) de interes comunitar (si nu numai) intalnite in timpul observatiilor in teren la

nivelul amplasamentului si vecinatatilor, precum si statutul de conservare al acestora:

Pop. cuibaritoare in

Romania (perechi)

Tendinta populatiei la nivelul tarii

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG 57/200

7

Categorie

SPEC

Categorie

IUCN

Conform Bird Life International

1 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC 460,000-850,000 -




79

2 Anthus campestris Anexa 3 3 LC 150,000-

220,000 0

3 Buteo buteo – Non Spec LC 28,000-34,000 0

4 Buteo rufinus Anexa 3 3 LC 65 - 110 +

5 Calandrella brachydactyla

Anexa 3 3 LC 10,000-12,000 0

6 Coracias garrulus Anexa 3 2 NT 4,600-6,500 0

7 Corvus corone Anexa 5C Non Spec LC 240,000-320,000 +

8 Corvus frugilegus Anexa 5C Non Spec LC 350,000 420,000

9 Falco tinnunculus Anexa 4 B 3 LC 10,000-14,000 -

10 Galerida cristata – 3 LC 220,000-312,000 +

11 Hirundo rustica – 3 LC 800,000-1,000,000 0

12 Lanius collurio Anexa 3 3 LC 1,380,000-

2,600,000 +

13 Lanius minor Anexa 3 3 LC 364,000-857,000 +

14 Melanocorypha calandra

Anexa 3 3 LC 85-105 0

15 Merops apiaster Anexa 4B 3 LC 15,000-20,000 -

16 Oenanthe oenanthe – 3 LC 225,000 -343,000 +

17 Oenanthe isabellina - Non Spec LC 500-700 +

18 Passer domesticus – 3 LC 1,200,000-3,400,000 0

19 Pica pica Anexa 5C Non Spec LC 624,000-780,000 0

20 Podarcis taurica Anexa 4A - LC - 0

21 Riparia riparia - 3 LC 55,000-80,000 0

22 Spermophilus citellus

Anexa 3 si

Anexa 4A

- VU 15,000 -

23 Sturnus vulgaris Anexa 5C 3 LC 840,000-

1,224,000 0

24 Testudo graeca

Anexa 3 si

Anexa 4A

- VU - Nu se cunoaste




80

25 Upupa epops Anexa 4B 3 LC 24,000-42,000 +

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NAŢIONAL- Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă - ANEXA 5 D - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR - a căror comercializare este permisă - ANEXA 5 E - SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR - a căror comercializare este permisă în condiţii speciale

Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated – neevaluate Categorie IUCN: • Dispărute (EX) • Dispărute în sălbăticie (EW) • Ameninţate critic (CR) • Ameninţate (EN) • Vulnerabile (VU) • Uşor ameninţate (NT) • Cu risc scăzut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE) Tendinta populatiei la nivelul tarii:




81

“-” populatie in scadere “0” populatie constanta “+” populatie in crstere

Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe amplasament si in

vecinatati, inclusiv date despre ecologia/biologia speciilor observate, nementionate in

Formularele Standard ale SCI si SPA, dar protejate prin incadrarea acestora in

anexele OUG 57/2007 – Specii de interes comunitar:

Clasa Reptilia:

Ordinul Sauria: Podarcis taurica – specia nu este mentionata in Formularul

Standarad al SCI Podisul Nord Dobrogean, dar este prezenta in anexa 4A din OUG

57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.

In urma parcurgerii transectelor stabilite in teren, au fost observate sporadic

exemplare ale acestei specii, in zona fostelor canale de irigatie situate in sud - vestul

amplasamentului analizat pe o lungime de aproximativ 2 km, zona unde s-a constat ca

exista un grad de umiditate usor mai ridicat fata de zona cultivata, si s-a instalat

vegetatie spontana.

Podarcis taurica – soparla de stepa

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN




82

Distributie - Grecia, insulele Ionice, Albania, Turcia Europeana, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria - in sudul Romaniei si in Banat, sudul Olteniei si Dobrogea - in habitate specifice in cateva zone din centrul si sudul tarii (Gasc et al., 1997) - prezenta pe litoral si in habitatele costiere - populatiile de soparla de stepa sunt destul de bine cercetate in Romania; populatiile sunt de obicei dense, concentrate in habitat (Fuhn si Vancea, 1961). Habitat - ocupa habitate in zone cu stancarii si ierburi, taluzuri de cale ferata si canale navigabile si de irigatii, canarale, viroage, bolovanisuri, uneori chiar pe dunele de nisip - mai poate fi gasita si la liziera padurilor, pe terenuri agricole si rape cu loess Biologie - este o specie destul de termofila, preferand terenurile cu expozitie sudica si estica - faptul ca specia poate fi inatlnita in habitate din apropierea apei si liziera padurilor sugereaza ca necesita umezeala - hiberneaza ingropata in pamant de la inceputul lui noiembrie pana in aprilie - dieta consta in artropode - indivizii sunt activi de obicei intre orele 9 si 17 - imperecherea are loc in aprilie - ponta este depusa in a doua jumatate a lunii mai; femela depunde de regula maxim 4 oua - juvenilii eclozeaza in septembrie - constituie baza trofica importanta pentru un numar mare de specii de reptile, mamifere si pasari Amenintari - la nivelul Romaniei, intensificarea agriculturii reprezinta principala amenintare, concretizata prin pierderea habitatului acestei specii (inlocuirea vegetatiei de stepa cu plante de cultura si ruderalizarea pajistilor stepice) Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii.




83

Implementarea si functionarea obiectivului nu va conduce la afectarea statutului

de conservare al speciei, respectiv integritatii populatiilor sau a dinamicii acestora,

data fiind etologia speciei (specie cu o plasticitate ecologica ridicata, bine adaptata la

prezenta si activitatea antropica). Prin respectarea intocmai a planului nu vor fi

afectate fizic suprafete suplimentare de teren fata de cele prevazute in plan, respectiv

zona fostelor canale de irigatie, ce constituie habitat pentru specia Podarcis taurica.

Clasa Aves

Ordinul Coraciiformes:

Merops apiaster – progorie


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara raspandit in sudul si estul Europei, aceasta reprezentand mai putin de

50% din arealul sau global de distributie - populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 950 000 – 2 000 000 indivizi - ierneaza in Africa Habitat - versanti de deal insoriti, pasuni, pajisti si terenuri cultivate cu centuri arbustive

(pentru adapost), arbori imprastiati, campii, stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri




84

Biologie - coloniala si migratoare - populatiile sosesc in teritoriile de reproducere la inceputul lui mai si le parasesc pana

la sfarsitul lui august - intervalul intre primul ou depus si pana la inceputul incubarii este de cca. 28 zile - ponta consta in 4 -7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie - camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca. 1 m lungime,

construit intr-un mal de nisip sau pamant sau la nivelul solului; - unele galerii sunt folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi sapa

noi galerii anual - aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare – 1 – 2 indivizi ajutatori,

ocazional 3 – 4 - indivizii ajutatori contribuie la aprovizionarea cu hrana a cuibului - dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte zburatoare

diurne - isi pandesc prada dintr-un punct inalt, o urmaresc in zbor si apoi o aduc in punctul de

pnservatie pentru a o ucide Amenintari - deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire

Upupa epops – pupaza





85


conform Listei Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Europei sudice, acesata reprezentand mai

putin de un sfert din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 1,8 – 3,5 000 000 indivizi - populatiile migratoare (din nordul arealului de distributie) ierneaua in Africa de N si

bazinul mediteranean Habitat - terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa - prefera vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si

scorburi oentru cuibarit Biologie - se reproduc din ianuarie pana in mai - monogame, solitare, teritoriale - cuibul este construit in cioturi, arbori, ziduri, ruine sau stanci si este are putina

captuseala - ponta: 5 – 8 oua, incubate de catre femela pentru 16 -18 zile - maturitatea sexuala este atinsa la 1 an de zile - dieta: insecte mari si stadiile lor larvare, mici vertebrate: reptile, amfibieni - isi cauta hrana pe sol, sapand, cautand prin frunzar Amenintari - utilizarea pesticidelor, persecutia, distrtugerea cuiburilor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


- masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor




86

Ordinul Passeriformes:

Alauda arvensis- ciocarlie de camp

Dimensiuni - Lungime: 18 – 19 cm - Anvergura aripi: 30 – 36 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita pe continentul european, acesta reprezentand sub 50% din

arealul global de distributie al speciei - populatia UE a fost estimata la cca. 15 -20 milioane perechi Habitat - specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate - prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul optim

pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline

- in regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici Biologie - perechile se formeaza in februarie - teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an - dansurile nuptiale ating climax-ul in martie-aprilie, in special dupa ploaie; in

perioada de reproducere, masculii devin teritoriali - reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2 -3 ponte a cate 3 – 5 oua - cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori blana/par,

direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni - incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat

dupa 20 - insectivore vara, in general granivore iarna




87

- in principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice se pot alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei

- daca iernile sunt prea geroase, pot muri Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: practici agricole neinvazive

Corvus corone cornix – cioara griva


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandita in N si E Europei - migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si V

Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996) - populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000

indivizi Habitat - se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si

temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000 m in Carpati si Urali




88

Biologie - depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de 2 –

7 oua, incubatia durand 18 -19 zile - cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni, rar

pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa

- cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la bifurcatia ramurilor

- cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri de telefon, pentru fundatie

- dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari, resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat

- se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in primavara si vara; toamna si iarma – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane(ferme, orase)

Amenintari - nu este cazul Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu este cazul

Corvus frugilegus – cioara de semanatura

Dimensiuni - Lungime: 41 – 49 cm - Anvergura aripi: 81 – 94 cm




89


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000 indivizi Habitat - se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice; este

prezenta doar iarna in regiunile mai calde - nu patrunde in regiunile montane - in regiunile joase continentale si oceanice Biologie - reproducerea are loc in martie- aprilie - cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate - cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri si

bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice – salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie

- ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de femela

- isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;

- prefera zonel cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere; - evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si

nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole

- au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse

- migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri Amenintari - nu este cazul Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu este cazul




90

Pica pica – cotofana

Dimensiuni - Lungime: 43 – 46 cm - Lg. aripi: 48 – 58 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi Habitat - zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri si gradini, zone urbane Biologie - nu migreaza - specie monogama, formeaza perechi pe termen lung - perechea se formeaza toamna sau iarna - cuibaresc adesea in mici colonii - ambii parteneri participa la construirea cuibului - cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un invelis mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd – la baza, captusit cu material vegetal, par/ blana, iarba - ponta cuprinde 6 -7 oua incubate de femela cca. 18 zile; masculul asigura hrana - omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de conifere, mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare Amenintari - persecutie, utilizarea pesticidelor




91

Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: constientizare sociala

Sturnus vulgaris – graur


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de

jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000 indivizi Habitat - specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice - pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a

regiunilor alpine virgine Biologie - au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare

ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N - isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate

antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere - cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi

vechile cuiburi de ciocanitoare - cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o mica




92

adancitura centrala - ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile - omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent observati

hranindu+se din hranitoare artificiale Amenintari - nu se cunosc Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu se cunosc/ nu se considera necesare

Ordinul Falconiformes (rapitoare de zi):

Falco tinnunculus – vinderel, vanturel rosu

Dimensiuni - Marime: 31– 37 cm - Anvergura aripi: 68 – 78 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 25% din arealul sau

global de reproducere - populatia globala este foarte mare; a fost estimata la cca. 5 milioane indivizi Habitat - specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de

habitate – parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, zone urbane, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate




93

Biologie - de regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare - cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate de

om - ponta cuprinde 3 – 5 oua si este depusa in aprilie-mai; ouale sunt depuse la intervale

de 2 zile - incubarea dureaza 26 -30 zile si este relizata de femela; rata de crestere a puilor este

rapida; hrana este asigurata de mascul - dieta cuprinde mamifere mici – rozatoare, pasari si nevertebrate – ortoptere si

anelide, uneori resturi - pot vedea si in spectrul UV - migratoare sau partial migratoare; migreaza spre sud si sud-vest Amenintari - persecutia Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul


Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe amplasament si in

vecinatati, inclusiv date despre ecologia/biologia speciilor observate, nementionate in

Formularele Standard ale SCI si SPA si neprotejate din punct de vedere legislativ

(nementionate in anexele OUG 57/2007):

Clasa Aves

Ordinul Passeriformes:

Hirundo rustica – randunica




94


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin de

50% din arealul sau global de distributie - populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et al.

2003) Habitat - terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit – constructii, poduri sau alte

structuri construite de om - evita padurile dese si zonele foarte aride - habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si tarmuri

marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari

Biologie - cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant, paie,

pene si bete; - ponta consta in 4 – 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12 -17 zile; - puii sunt hraniti de catre ambii parinti; - juvenilii parasesc cuibul la 20 -21 zile de la eclozare - dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu fructe

de padure, seminte si insecte moarte de pe sol Amenintari - deranjarea/ distrugerea cuiburilor Conservare - masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor




95

Oenanthe isabellina – pietrar


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara raspandit in SE Europei, aceasta regiune reprezentand mai putin de

un sfert din arealul sau global de reproducere - populatia europeana a fost estimata la 4 200 000 – 13 000 000 indivizi - ierneaza in N Africii - migreaza in principal pe timp de noapte Habitat - prefera terenurile line sau cu pante line, deschise, cu suficienta vegetatie arbustiva

sau stancarie, cu soluri argiloase sau nisipoase, maluri de rauri cu acoperire vegetale ridicata

- specie de stepa si stepa arida, poate fi intalnita si in silvostepa; oportunista in ceea ce priveste habitatul de cuibarire (zone cu vizuini)

Biologie - reproducerea: din martie pana in iunie - cuibaresc in vizuini de rozatoare sau cuiburi de prigorie, ocazional in cavitati

naturale din pamant sau stancarie - cuibul este o cupa voluminoasa alcatuita din vegetatie uscata, radacini, blana,

captusit cu blana si lana, par si pene - ponta de 5 -6 oua este incubata de femela pentru aprox. 12 zile - dieta consta in principal din nevertebrate – furnici, carabusi in special - isi captureaza prada in curse rapide la sol sau o pandeste din puncte fixe si o

captureaza in zbor, consumand-o inainte de a-si reocupa pozitia initiala Amenintari deranjarea/ distrugerea cuiburilor




96

Conservare - masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor Oenanthe oenanthe – pietrar sur


conform Listei Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata

reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare; populatia globala a fost estimata la 2 900 000

indivizi (Rich et al. 2003) Habitat - regiunea de tundra cu tufarisuri di bolovanis, pante pietroase, grohotisuri, pajisti

alpine Biologie - reproducerea: aprilie iunie; depune 1 – 2 ponte - cuibareste in crapaturile din ziduri, printre stanci si bolovani, cuiburi artificiale si

alte structuri realizate de om - cuibul consta intr-o fundatie ce cuprinde o masa de vegetatie uscata, iarba si

ocazional pene mari si o cupa tesuta fin din fire de iarba, tulpinite si frunze, muschi si licheni

- ponta: 4 -7 sau 2 -9 oua incubate 13 sau 10 -16 zile doar de catre femela, cu toate ca si masculul poate ajuta in acest sens, ocazional; puii pot iesi din cuib la 10 zile de la eclozare

- dieta consta in insecte, paianjeni, moluste si alte nevertebrate mici, suplimentate cu fructe de padure

- isi vaneaza prada pe sol sau in vegetatie joasa; ca tehnici de vanatoare, ii sunt




97

specifice alergatul si panda, caz in care prada este adusa pe structura ce a servit drept punct de observatie

- migratoare; ierneaza in diferite regiuni ale Africii Amenintari - deranjarea/ distrugerea cuiburilor Conservare - masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor Passer domesticus – vrabia de casa


conform Listei Rosii IUCN Distributie - rezidentcu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand

mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000 indivizi Habitat - specie antropofila, asociata asezarilor umane - zone urbane si suburbane, terenuri agricole - evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul - densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola Biologie - nu migreaza - folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,

acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele!

- Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse din




98

martie pana in august - Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani - Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim

omnivor - Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie, dar

si in gramezile de gunoi Amenintari - specia nu este considerata amenintata in prezent Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent, vrabia

de casa este considerata o specie comuna. Riparia riparia –lastun de mal

Dimensiuni - Marime: 12-14 cm - Anvergura aripi: 25-29 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listei Rosii IUCN Distributie - specia este raspandita in cea mai mare parte a Europei, aceasta regiune reprezentand

mai putin de 50% din arealul sau global de distributie - populatia globala este mare, fiind estimata la cca. 46 milioane de indivizi (Rich et al.

2003) - migratoare pe distante mari; majoritatea parasesc Europa pentru a ierna in Africa Habitat - zone deschise, pajisti, in apropierea apelor, pe maluri abrupte de rauri Biologie - specie monogama - in perioada de migratie, innopteaza in stoluri imense in stufarisuri - perioada de reproducere incepe in mai - iunie




99

- specie coloniala - cuiburile sunt adapostite in galerii sapate in maluri de pamant sau nisip; cuibul este

construit din argila si fire de iarba - camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca 100 cm

lungime; - ponta: 4-7 oua incubate de catre ambii parinti, 14-16 zile - puii sunt hraniti de ambii parinti - juvenilii parasec cuibul dupa 18-24 zile de la eclozare - dieta consta din insecte (capturate in zbor) Amenintari - distrugerea siturilor de cuibarire, utilizarea insecticidelor Conservare - specia nu este protejata legislativ - masuri de conservare recomandate: protejarea zonelor de cuibarit Ordinul Falconiformes:

Buteo buteo – sorecar comun


conform Listei Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi Habitat - ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de

acoperire) - prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile




100

alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase) - ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara

denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata Biologie - depunerea pontei se realizeaza in martie - mai - cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor - cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este

construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi - ponta consta in 2 – 4 oua incubate 35 -38 zile de catre femela, hrana fiind asigurata

de mascul - maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in

principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate – insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot trece pe pasari

- vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor, lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol

- partial migratoare – populatiile din centrul Europei – acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia

Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor Conservare - masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor, constientizare sociala

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In cadrul deplasarilor pe teren, colectivul elaborator a identificat alaturi de

culturile agricole, comunitati de plante ruderale si segetale fara valoare

conservativa, precum si specii de fauna din urmatoarele clase: Arachnida (ordinul

Araneae), Insecta (cu preponderenta reprezentantilor ordinului Orthoptera), Aves (cu

preponderenta reprezentantilor ordinului Passeriformes).

FLORA

Amplasamentul parcului este in intregime reprezentat de terenuri arabile.




101

Terenurile arabile de pe amplasament sunt periodic cultivate in special cu

porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Heliantum annuum), grau (Triticum sp.), plante

tehnice sau furajere. Existenta culturilor agricole implica dezvoltarea unor specii

segetale, specifice agroecosistemelor.

Speciile segetale identificate sunt: Erodium cicutarium (ciocul berzei),

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Consolida regalis (nemtisor de camp),

Nigella arvensis (negrusca), Taraxacum offcinale (papadie), Cichorium intybus

(cicoare), Cirsium arvense (palamida), Eryngium campestre (rostogol), Stellaria

media, Thesium dollineri, Stachys annua, Xeranthenum annuum (plevaita), Xanthium

strumarium (scaietele popii), Conyza canadensis.

Nu au fost identificate specii lemnoase.

In cazul de fata, in agroecosistemul ce caracterizeaza zona amplasamentului,

interventiile antropice modifica si simplifica relatiile trofice dintre populatii,

favorizand o parte dinte producatorii autotrofi (planta cultivata) si controland

consumatorii si producatorii autotrofi inutili omului (buruienile). Astfel, se intervine si

in privinta legaturilor chorologice, cautand sa asigure fiecarui individ spatiul necesar

in mod uniform (distante de plantare) si având tendinta de a ocupa terenul cu o

populatie ce apartine unei singure specii. Competitia dintre populatiile ce formeaza

comunitatea si chiar dintre indivizi, este in acest caz dirijata de om. Ca urmare,

conexiunile ce se instaleaza intre componentii biocenozei se caracterizeaza prin

complexitate redusa si sunt relativ stabile. In acest caz, agroecosistemul este mai putin

stabil decat cel natural, mai sensibil la actiunea unor factori negativi si poate fi

mentinut numai prin lucrari agricole.

La limita agroecosistemelor, imprejmuind culturile agricole, de-a lungul

drumurilor de exploatare si a canalului de irigatie dezafectat ce strabate sud-vestul

amplasamentului parcului pe o distanta de cca. 2 km, au fost identificate comunitati




102

de plante ruderale si segetale, in cadrul carora au fost identificate urmatoarele

asociatii vegetale fara valoare conservativa:

- Potentillo argenteae-Artemisietum absinthii (Falinski 1965) - plante

edificatoare: Artemisia absinthium, Potentilla argente, Alte plante din asociatie:

Sisymbrium officinale, Cichorium intybus, Hordeum murinum, Plantago lanceolata,

P. major, Achillea millefolium, Althaea officinalis, Lolium perenne, Lotus

corniculatus, Potentilla reptans, Taraxacum officinale. Fitocenozele de Potentilla

argentea cu Artemisia absinthium prezinta o larga raspandire pe terenurile bogate in

substante organice aflate in diferite faze de descompunere. Domina de regula

Artemisia absinthium. ( Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)

- Convolvulo-Agropyretum repentis (Felföldy 1943) - plante edificatoare:

Convolvulus arvensis, Agropyron repens, Alte plante din asociatie: Cirsium arvense,

Ballota nigra, Cardaria draba, Cichorium intybus, Artemisia absinthium, Tanacetum

vulgare, Lathyrus tuberosus, Euphorbia helioscopia, Cynodon dactylon, Potentilla

argentea, Achillea millefolium, Botriochloa iscahemum, Centaurea diffusa,

Cychorium inthybus. Fitocenozele de Convolvulus arvensis si Agropyron repens se

dezvolta pe terenurile intelenite de la marginea culturilor agricole, parloage si la

marginea drumurilor dintre culturi. Structura floristica a acestor grupari este bogata si

variata, remarcandu-se prezenta a numeroase elemente de pajisti din clasele Festuco-

Brometea si Molinio-Arrhenatheretea, dar si unele elemente segetale ale clasei

Stellarietea mediae. (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)

- Xanthietum strumarii (Pauca 1941) - plante edificatoare: Xanthium

strumarium, Xantium spinosum. Alte plante din asociatie: Malva neglecta, Ballota

nigra, Convolvulus arvensis, Cynodon dactylon.

- Stachyo annuae - Setarietum pumilae (Felfoldy 1942 em. Mucina 1993) - se

dezvolta pe miristi, culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria

pumila şi Stachys annua sunt insotite de Papaver rhoes, Setaria viridis, Consolida




103

regalis, Heliotropium europaeum, Nigella arvensis. Este raspandita atat pe soluri brun

roscate de padure, cat şi pe cernoziomuri, in toata Campia Dunarii.

- Setario pumilae - Sorghetum halepensi (Stefan et Oprea 1997) - vegeteaza in

culturile de porumb (Zea mays). Speciile edificatoare sunt Setaria pumila si Sorghum

halepense. Ca specie insotitoare a fost observata Convolvulus arvensis.

- Carduetum acanthoidis (Morariu 43) - specia edificatoare este Carduus

acanthoides, alaturi de care mai sunt specii din diverse aliante de buruieni ruderale şi

specii din vegetaţia inlocuita, cum ar fi: Agropyron repens, Poa pratensis, Centaurea

solstitialis, Eryngium campestre, Convolvulus arvensis, Daucus carota, Cichorium

intybus.

*Prezenta speciilor de Eryngium campestre, Carduus acanthoides, Xanthium

spinosum indica un inalt grad de ruderalizare ceea ce face ca asociatia sa fie incadrata

in habitatul comunitatilor ruderale.

Toate asociatiile de plante ruderale descrise se incadreaza in habitatul 87.2

Ruderal communities (conform clasificarii palearctice) si prezinta valoare

conservativa redusa.

Mentionam ca implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin plan nu

implica afectarea de suprafete din vecinatatea amplasamentului. Mai mult decat

atat, (vezi cap. “D”) in cadrul studiului s-a propus ca prin realizarea obiectivelor

propuse prin plan sa nu se afecteze decat suprafete de teren arabil.

In cadrul Evaluarii Adecvate s-a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii

speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa

Casimcea, luand in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale

initiale precum si posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in

cadrul zonelor invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu

vor fi afectate de realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind:




104

- sensibilitatea redusa a comunitatilor vegetale instalate (si valoarea conservativa

redusa a acsestora);

- specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu;

- faptul ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat cele

prevazute prin plan (ce vizeaza suprafete de teren arabil). In plus, nici una

dintre speciile vegetale identificate nu este mentionata in OUG 57/2007.

- distanta suficient de mare (peste 300 m) pana la SCI Podisul Nord Dobrogean,

la nivelul caruia se afla, conform Formularului Standard habitate prioritare.

FAUNA

In cadrul observatiilor din teren, colectivul eolaborator a identificat o serie de

specii de fauna din urmatoarele clase: Arachnida (ordinul Araneae), Insecta (cu

preponderenta reprezentantilor ordinului Orthoptera), Aves (cu preponderenta

reprezentantilor ordinului Passeriformes).

Prezentam in continuare speciile de fauna identificate pe suprafata

amplasamentului si a vecinatatilor acestuia, posibil a fi afectate de implementarea

obiectivului:

Clasa Arachnida

Ordinul Araneae: Argiope lobata, Argiope bruennichi – specii comune in

zonele cu vegetatie ierboasa inalta. Nici una dintre speciile de Arachnidae

identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD

154/2008.

Clasa Insecta

Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind

observate specii caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate. Acestea,

la randul lor, sunt specii euribionte, la care preferintele de habitat sunt laxe.




105

Ordinul Orthoptera: Acrida ungarica, Acrida turrita, Sphingonotus

caerulans,Decticus albifrons,Decticus verrucivorus, Dociostaurus maroccanus,

Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Gryllus campestris. Nici una din

speciile de Orthoptere identificate nu este mentionata in OUG 57/2007 modificata

si completata de ORD 154/2008.

Speciile de ortoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai

mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor cat si

activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,

fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de mediu.

Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din care

fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori

imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care fac

parte.

Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de Orthoptere

in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si pasarile (ciocarlia,

ciorile, graurii, etc). Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre

cele mai importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu valorii vreuneia sau alteia

dintre specii, ci mai ales daunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile

importante din punct de vedere al invazivitatii, considerate daunatoare in Romania

este lacusta marocana

(Dociostaurus marocanus).

Ordinul Heteroptera: Eurygaster integriceps. Specie oligofaga, foarte des

intalnita, dezvoltandu-se in principal pe culturile de grau, dar ataca si alte graminee

cultivate sau spontane. Pleosnita cerealelor, cum este denumita popular, ataca mai ales

in perioada de seceta si este un daunator frecvent intalnit in agricultura tulceana care

afecteaza grav productia si calitatea culturilor de grau.




106

Ordinul Lepidoptera: Colias crocea, Pontia edusa, Coenonympha pamphilus,

Pieris rapae, Pieris napi. Nici una dintre speciile de Lepidoptere identificate nu

este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.

*In cadrul deplasarilor pe teren nu au fost identificate specii endemice de

insecte.

Clasa AVES

In aprecierea evolutiei numerice a speciilor de avifauna, colectivul elaborator a

intampinat dificultati ca urmare a faptului ca nu exista baze concrete de date anuale

(pe o perioada indelungata de monitorizare) privind populatiile fiecarei specii si

tendinta evolutiei acestora, astfel incat sa se poata efectua o raportare adecvata in

cazul de fata. In schimb se pot reda o serie de observatii pertinente pe baza experientei

in teren a colectivului elaborator, in cazul unor astfel de obiective – parcuri eoliene.

In urma analizei calitative si cantitative a biodiversitatii, pe baza

observatiilor si a cunostintelor referitoare la biologia si ecologia speciilor

componente, elaboratorul considera ca evolutia numerica a populatiilor din

cadrul ariei naturale protejate de importanta comunitara nu va fi afectata negativ

de implementarea obiectivelor planului, apreciindu-se reducerea factorilor de stres (de

origine antropica) pe raza parcului eolian. Precizam de asemenea ca suprafetele

afectate definitiv de implementarea parcului eolian raportat la suprafata aferenta PUZ,

care poate reprezenta habitat de hranire si pentru speciile de pasari din cadrul ariei

naturale protejate, sunt nesemnificative (P.O.T 0,2865%), neafectand astfel

mentinerea speciilor pe termen lung.

Precizam de asmenea ca din suprafata totala de 22 226.1 ha a SPA Stepa

Casimcea, suprafata parcului eolian reprezinta doar 1,15%, iar suprafetele

afectate definitiv reprezinta 0,021% din Aria Protejata de Interes Comunitar.




107

Consideram ca nu vor fi afectate populatiile speciior de fauna intalnite pe

amplasamentul analizat si cele din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin

mentinerea structurii si dinamicii acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”),

creandu-se conditii mai bune de habitat decat cele existente iaintea implementarii

parcului eolian (vezi cap ‘D”).

Predictie asupra evolutiei populatiilor la nivelul SPA Stepa Casimcea

Nr. crt


Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament

si in vecinatate

In timpul perioadei de

implementare

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = =

2 Anthus campestris fasa de camp b = =

3 Buteo buteo sorecar comun a = ≈

4 Buteo rufinus sorecar mare a < ≈


ciocarlia de stol b = =

6 Coracias garrulus

dumbraveanca b = =

7 Corvus corone cioara griva c = =

8 Corvus frugilegus

ciara de semanatura c = =

9 Falco tinnunculus vinderel a = ≈

10 Galerida cristata ciocarlan b = = 11 Hirundo rustica randunica b = =

12 Lanius collurio sfrancioc rosiatic a < =

13 Lanius minor sfrancioc cu

fruntea neagra

a < =

14 Melanocorypha ciocarlie de b = =




108

calandra baragan 15 Merops apiaster prigorie a = =

16 Oenanthe oenanthe pietrar sur a < =

17 Oenanthe isabellina

pietrar rasaritean a < =

18 Passer domesticus vrabie c = =

19 Pica pica cotofana b = =

20 Podarcis taurica soparla de stepa b ≈ =

21 Riparia riparia lastun de mal b = =

22 Spermophillus citellus popandau a < =

23 Sturnus vulgaris graur d < =

24 Testudo graeca testoasa dobrogeana a < =

25 Upupa epops pupaza a = = Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc

amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze

etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a

impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre

alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului

provocat de implementarea obiectivului;

Metodologia privind evaluarea si cuantificarea efectelor asupra speciilor

de pasari observate si asupra celor pentru care a fost declarata SPA Stepa

Casimcea se regaseste in cadrul capitolului C.




109

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Avand in vedere ca in acest moment nu exista custode, planuri de management

sau documentatie publica relevanta pentru aria naturala protejata de interes comunitar;

singurele date disponibile referitoare la Aria Naturala de Interes Comunitar sunt

informatiile continute in Formularele Standard ale zonelor protejate. Mentionam insa

ca sursele precizate mai sus, ofera cu precadere informatii despre compozitia

biodiversitatii (fara a analiza relatiile structurale si functionale care au creat si mentin

integritatea ariei naturale protejate).

Cu ocazia realizarii prezentului Studiu de Evaluare Adecvata pentru obiectivul

analizat, aflat integral in interiorul SPA Stepa Casimcei, elaboratorul a realizat o serie

de observatii in teren relevante pentru amplasamentul analizat.

Suprafata ocupata definitiv de obiectivul analizat comparativ cu suprafata totala

a ariei naturale protejate reprezinta un procent infim (0,02% din SPA Stepa

Casimcea). iar o raportare a suprafetei analizate la suprafata ariei naturale protejata de

interes comunitar nu este relevanta, cu atat mai mult cu cat conditiile de mediu biotic

si abiotic variaza pe intreaga suprafata a acesteia.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului

nu exista planuri de management. Mentionam ca obiectivul de conservare evident, ce

reiese din cadrul Formularelor Standard ale SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord

Dobrogean este protectia durabila a speciilor de fauna si flora - habitate pentru care au

fost declarate ariile naturale de interes comunitar (vezi cap. B.1). Prezentul studiu

urmareste protectia si conservarea integritatii SPA Stepa Casimcea, pentru care s-a si

elaborat un set de masuri speciale de protectie si conservare si se apreciaza chiar o




110

usoara imbunatatire a conditiilor actuale ce caracterizeaza zona de amplasare a

parcului eolian (vezi cap ‘D”).

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Dupa analizarea de catre colectivul elaborator a amplasamentului si a altor zone

din cadrul SPA Stepa Casimcea cu ocazia realizarii unor evaluari de mediu pentru

obiective similare, se concluzioneaza faptul ca Aria Naturala Protejata de Interes

Comunitar este supusa presiunilor antropice, in special datorita practicarii agriculturii

intensive si a pasunatului irational, cu efecte asupra habitatelor, resurselor trofice ale

ecosistemului si implicit a speciilor protejate in cadrul acesteia.

Prin schimbarea destinatiei terenurilor in terenuri arabile de-a lungul timpului s-

a realizat implicit o fragmentare a habitatelor initiale, naturale, precum si o

uniformizare a acestora (reducerea calitativa a biodiversitatii), fapt constatat in

prezent, pe amplasament, in urma analizelor de teren efectuate. Prin suprapasunat

precum si prin incendierile miristei, sunt perturbate lanturile trofice din cadrul ariei

naturale protejate de interes comunitar, provocand dezechilibre la nivelul verigilor de

baza ale acestora, avand implicit, efecte negative asupra populatiilor de fauna ce

constituie verigile superioare – avifauna, mamifere mari.

La nivelul agroecosistemelor se practica stropirea culturilor cu insecticide prin

intermediul avioanelor utilitare, cu efecte atat asupra faunei locale cat si asupra florei

si faunei invecinate (de la nivelul SCI Podisul Nord Dorbogean) datorita dispersiei

necontrolate a substantelor chimice. Odata cu implementarea obiectivului, se va

interzice practicarea acestor metode, putand fi folosite utilaje cu stropire la nivelul

solului (cu efect la nivel local).

In privinta evolutiilor/schimbarilor posibil a se produce in viitor in cadrul ariei

naturale de interes comunitar, apreciem o accentuare a efectelor suprapasunatului si a




111

agriculturii intensive, afectand totodata relatiile structurale ce au creat si mentin

integritatea SPA Stepa Casimcea.

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

In privinta conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar, consideram

strict necesara preluarea acesteia de catre un custode si elaborarea imediata a unui

plan de management care sa ofere zonei un adevarat statut de zona protejata la

nivel european.

10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Obligativitatea monitorizarii zonei parcului eolian pe o perioada bine stabilita,

asigura constanta observatiilor, culegerea de date in perioade optime pentru

surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia

acestora cu diferite categorii de habitate. Aceste aspecte reprezinta, in acceptiunea

elaboratorului, o prioritate in elaborarea si adaptarea unui plan de management pentru

aria naturala protejata de interes comunitar, precum si in elaborarea celor mai eficiente

masuri pentru conservarea integritatii acesteia.




112

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei

zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact

care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete

de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare. Data fiind

folosinta actuala a terenului –arabil, ce implica prezenta in mare parte a unui

agroecosistem cu elemente de biodiversitate specifice, influentate de rotatia periodica

a culturilor si de interventiile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de pesticide si

ingrasaminte chimice), se apreciaza un efect nesemnificativ in timpul implementarii

planului si in timpul functionarii obiectivului asupra biodiversitatii locale.

Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu

reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista un

impact indirect asupra biodiversitatii.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a planului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul

organizarii de santier ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf

pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de

constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o

perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita

conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui impact pe termen

mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin studierea

parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii parcului

eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor exista o serie de




113

efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel

local.

Efecte pozitive

Atat la nivel global cat si regional, principala activitate umana responsabila de

saracirea biodiversitatii o constituie transformarea terenurilor pentru agricultura,

respectiv pierderea si degradarea habitatelor in favoarea culturilor intensive. In

momentul de fata, un numar mare de specii de plante si animale se confrunta cu

problema restrangerii arealelor de distributie; biodivesitatea Dobrogei nu face exceptie

de la aceasta situatie. Utilizarea terenurilor deja transformate de agricultura intensiva

pentru implementarea unor activitati precum obtinerea “energiei verzi” reprezinta un

plus pentru conservarea diversitatii specifice, atat din punct de vedere al economiei de

teren ce va fi afectat de constructia agregatelor, cat si a tehnologiei nepoluante

utilizate; nu trebuie omis faptul ca odata cu finisarea lucarilor de constructie a

parcului, interventiile antropice implicate sunt minime. Mai mult decat atat,

implementarea unui astfel de obiectiv, implica urmatoarele beneficii pentru

biodiversitatea zonala:

eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian –

ceea ce ofera un plus de protectie pentru speciile de avifauna si fauna terestra ce

utilizeaza amplasamentul pentru hranire;

interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie

pentru fauna protejata si neprotejata;

interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi

redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe

suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile locale de flora si fauna

din afara culturilor agricole;




114

zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre

biologi/ecologi, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna este

redusa semnificativ.

Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin decopertari si

recopertari, respectiv indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza amplasamentul

pentru hranire (inclusiv unele specii din Formularul Standard al SPA Stepa Casimcea

observate pe amplasament), catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii lucrarilor

de constructie.

Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a unor

portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate

definitiv (teren arabil)

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de

activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect sinergic

asupra biodiversitatii.

Impactul asupra vecinatatilor (a speciilor si habitatelor din cadrul SCI

Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea) va fi nesemnificativ ca urmare a

amplasarii si a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul

parcului eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului.

In timpul implementarii planului

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii planului se

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si a

drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului

produs de utilajele folosite.




115

In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra biodiversitatii

se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita

functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie, dar si a celorlalte

activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si prezenta elementelor

noi in cadrul zonelor de lucru determina reorientarea exemplarelor de fauna ce

utilizeaza zona analizata pentru hranire, in zonele invecinate ce prezinta conditii de

habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca

efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal

la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor

principale de acces.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu

efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand insa in vedere

distanta de peste 300 m pana la SCI Podisul Nord Dobrogean precum si faptul ca este

o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate

suprafete cu vegetatie spontana. In plus, transportul pe structura de drumuri existenta

nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare temporara a acestora, prin urmare efectele asupra speciilor din vecinatate

sunt nesemnificative, similare situatiei actuale.

Pentru a se evita perturbarea speciilor de pasari din cadrul SPA Stepa Casimcea

si avand in vedere preferintele acestora pentru cuibarit, s-a optat pentru amplasarea

turbinelor eoliene in apropierea localitatilor, pe terenuri arabile. Consideram ca

prin prezenta configuratie a parcului eolian, nu se va afecta desfasurarea celor 3

activitati esentiale mentinerii la nivel populational a speciilor identificate: adapost,

hrana si reproducere.




116

Pentru a se evita perturbarea populatiilor de Podarcis taurica intalnite in lungul

canalelor de irigatie dezafectate, se va avea in vedere respectarea intocmai a planului,

astfel incat sa nu fie afectate fizic suprafete suplimentare de teren. Trebuie mentionat

faptul ca soparla de stepa este o specie cu o plasticitate ecologica mare, fiind foarte

bine adaptata la prezenta si activitatea antropica.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul

ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea

destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avand

in vedere ca suprafetele afectate definitiv ocupa doar 1,828 % din suprafata aferenta si

nu s-au intalnit specii de flora sau fauna protejata apreciem ca impactul rezidual

asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.

Dat fiind faptul ca in zona analizata nu au fost identificate specii de plante de

interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de culturile agricole si specii

ruderale, apreciem un impact nesemnificativ asupra vegetatiei.

Pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza

o dislocare a faunei din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de

hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat odata cu

incetarea lucrarilor si refacerea terenului.

Din experienta coelctivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a

rezultat ca majoritatea reprezentantelor Ordinului Passeriformes nu sunt

deranjate de realizarea organizarii de santier si lucrarile aferente, acestea fiind

frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene in proces de implementare.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor




117

prevazute prin plan. Zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan

sunt reprezentate de teren arabil, unde nu au fost observate cuiburi ale speciilor de

avifauna pentru care a fost declarat SPA Stepa Casimcea.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o

schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare

a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si traficul, care au

sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare propriu-zisa a habitatului

(cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar structuri de genul gardurilor,

zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul studiat

vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta, dupa cum bine

se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila. Singurul aspect

important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul de fata, va fi

reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de implementare a

planului. Tinand cont ca suprafata la care se face referire este un teren antropizat

asupra caruia se intervine periodic, consideram ca efectele drumurilor de acces

asupra biodiversitatii locale nu sunt semnificative in cazul de fata.

Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii speciilor

si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea, luand

in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si

posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor

invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de

realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind: distanta suficient de mare pana

la SCI – peste 300 m, specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu si faptul

ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat cele prevazute prin plan (ce

vizeaza suprafete de teren arabil).

In ceea ce priveste speciile de fauna de importanta comunitara mentionate in




118

anexele OUG 57/2007 precizam ca in timpul implementarii planului va exista o

inlaturare temporara a acestora din cadrul zonelor afectate direct, in imediata

vecinatate, urmand ca la finalizarea lucrarilor, acestea sa reutilizeze amplasamentul.

Reamintim faptul ca in zonele vizate de implementarea obiectivelor propuse prin plan,

folosinta terenului este de teren arabil, nefiind prezente cuiburi sau galerii ale speciilor

de fauna terestra. Populatiile speciilor de fauna nu vor fi astfel afectate in timpul

implementarii planului, deoarece nu va fi afectat semnificativ habitatul acestora si

perioada de executie are o durata limitata.

Structura propusa a parcului este destul de rarefiata fiind alcatuita doar din 7

eoliene care sunt dispuse la distante suficient de mari una fata de alta (peste 450 m

intre eolienele WEA 5 si WEA 6) ceea ce va permite zborul nestingherit al pasarilor in

vederea hranirii pe amplasamentul studiat.

Se apreciaza ca nu va exista un impact asupra liliecilor, cauzat de

implementarea si functionarea parcului eolian, in timpul deplasarilor in teren, nefiind

identificate specii de lilieci sau elemente caracteristice care pot fi folosite de acestia in

vederea orientarii.

O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter temporar

si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul

ca acesta consta in pierderea definitiva (pe perioada existentei parcului eolian) a

unor portiuni de teren arabil prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele

afectate definitiv de implementarea planului.

In timpul functionarii obiectivului propus de plan

In timpul functionarii obiectivului propus prin plan nu va exista un impact

asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De

asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima”




119

face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se pun

in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect

fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la

principalele puncte de interes biogeografic sunt:

- 17 km pana la Bratul Dunarea Veche

- 4,4 km pana la Padurea Babadag

- 27 km pana la Muntii Macin

- 29,5 km pana la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

- 50 km pana la Marea Neagra

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece procentul

de ocupare a terenului este de este de 0,2865 % in raport cu totalul suprafetei aferente

de 255,6157 ha.

Avand in vedere suprafata SPA Stepa Casimcea de 22226,1 ha, mentionam

ca suprafata aferenta parcului eolian reprezinta 1,15% din Aria Protejata, iar

suprafetele afectate definitiv prin implementarea obiectivelor propuse prin plan,

reprezinta doar 0,02 % din aceasta.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a

aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.

Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se

apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra speciilor de fauna (inclusiv

vanat) din cadrul Ariilor Protejate de Interes Comunitar.




120

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectata nici in timpul

implementarii planului si, nici in timpul functionarii obiectivelor planului, date fiind

masurile de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu, recomandate in cadrul

evaluarii.

Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor asupra

biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de Monitorizare

propus.

La analiza efectelor asupra speciilor pentru care a fost declarat SPA Stepa

Casimcea, colectivul elaborator a avut in vedere toate aspectele pe care le implica

implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin P.U.Z. inclusiv suprafata

palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu reprezinta un aspect semnificativ,

avand in vedere urmatoarele:

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- suprafetele de pasune si teren arabil din vecinatate ce ofera speciilor rapitoare

posibilitatea de a se orienta catre aceste zone in vederea hranirii;

- numarul redus de turbine si dispunerea distantata a turbinelor in cadrul parcului

contribuie de asemenea la reducerea riscului de aparitie a coliziunilor.

In ceea ce priveste rutele de migrare din zona analizata s-au avut in vedere

datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia

Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia

pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) precum si informatiile

din diverse studii (”Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si

parcurile de turbine tinand cont de Directiva Păsări, Directiva Habitate si

Conventia de la Berna)




121

Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul evaluarii ca posibil efect

negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari concrete.




122

Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii

bibliografiei sus-mentionate, este ca parcul eolian este pozitionat intr-o zona

geografica fara importanta din punct de vedere al migratiei pasarilor (la o

distanta de peste 10 km fata de rutele de migratie); prin urmare, impactul

proiectului analizat aupra activitatii de migratie a pasarilor, este considerat

nesemnificativ.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform datelor

de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana,

pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia umana,

la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate pasarile

cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o distanta de 300 m

zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe

amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

In ceea ce priveste perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca

impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai

scurta decat cea de constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In acelasi

timp, dezafectarea parcului eolian, se va efectua cu respectarea stricta a masurilor

impuse pentru perioada de constructie a parcului eolian si cu efectuarea lucrarilor de

ecologizare a tuturor suprafetelor ocupate initial. Subliniem ca desfiintarea parcului

eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si masurilor din timpul existentei

acestuia (interzicerea vanatorii, supravegherea in privinta incendiilor, etc.),

ajungandu-se in final la actualul nivel calitativ existent la nivelul amplasamentului.




123

1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului

Fara implementarea masurilor de reducere a impactului propuse in capitolul

“D” apreciem mentinerea statutului actual de conservare a biodiversitatii la nivelul

amplasamentului analizat (teren arabil), insa intregul set de masuri propuse va

contribui la reducerea pana la eliminare a riscurilor de producere a posibilelor efecte

neprevazute asupra biodiversitatii.

Totalitatea masurilor impuse prin actul de reglementare, trebuiesc supervizate

de catre o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, iar

nerespectarea acestei masuri esentiale reduce considerabil aparitia efectului dorit prin

celelalte masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii.

Nesemnalizarea turbinelor eoliene prin vopsirea varfurilor palelor si prin

semnalizarea luminoasa a acestora pe timpul noptii, care reprezinta masuri de ordin

general si obligatoriu in bibliografia de specialitate, mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni in special in randul pasarilor ce tranziteaza amplasamentul.

Chiar daca din perspectiva protejarii biodiversitatii este de neacceptat ca

suprafata unui parc eolian sa nu fie monitorizata, in special in ceea ce priveste

avifauna, mentionam ca in lipsa unei monitorizari, conform planului de

monitorizare propus, eventualele masuri de diminuare a impactului care vor trebui

luate in cazul aparitiei de efecte negative neprevazute, nu vor putea reprezenta

masurile cele mai adaptate cauzelor locale.




124

1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramâne dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului

Impactul rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere

a impactului asupra biodiversitatii va consta in pierderea definitiva a unor portiuni de

habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de

elementele obiectivului. Avand in vedere ca suprafetele afectate definitiv ocupa doar

1,828 % din suprafata aferenta parcului eolian si nu s-au intalnit habitate sau

cuiburi/galerii ale speciilor de fauna protejata apreciem ca impactul rezidual asupra

biodiversitatii va fi nesemnificativ. Nu trebuiesc omise efectele pozitive ale

implementarii parcului eolian, impreuna cu masurile propuse pentru reducerea

impactului asupra mediului. Aceste efecte pozitive constau in:

eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian –

ceea ce ofera un plus de protectie pentru speciile de fauna pentru care a fost

declarat SPA Stepa Casimcea, ce utilizeaza amplasamentul in vederea hranirii;

interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie

pentru fauna protejata si neprotejata;

interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi

redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe

suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile locale de flora si fauna

din afara culturilor agricole;

zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre

biologi/ecologi, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna sau a

comunitatilor vegetale locale, este redusa semnificativ.




125

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR DE PASARI OBSERVATE SI

ASUPRA CELOR PENTRU CARE A FOST DECLARATA SPA STEPA CASIMCEA Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate

(inclusiv SPA si SCI)

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera: - dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 10 km distanta

fata de acestea - parcul eolian este alcatuit dintr-un numar redus de agregate, ce ocupa o suprafata

redusa de teren arabil.

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- distante suficiente intre turbinele eoliene (minim 450 m); - turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian este intr-o zona antropizata, mai putin utilizata de catre speciile de avifauna

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei; - implementarea si functionarea elementelor propuse prin plan implica urmatoarele efecte pozitive asupra diversitatii specifice locale: eliminarea riscului de producere

Se apreciaza o usoara

imbunatatire a conditiilor de




126

a incendiilor pe suprafata parcului eolian ce constituie parte a habitatului de hranire pentru speciile de avifauna; interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata; interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile locale de flora si fauna din afara culturilor agricole; zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de persoane de specialitate, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna sau a comunitatilor vegetale locale, este redusa la maximum. - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

- suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,828 % din suprafata aferenta parcului - zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de terenuri arabile (habitate antropizate), nefiind necesara ocuparea altor suprafete de teren (cu vegetatie spontana) - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

habitat de pe suprafata

parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de peste 85 m; - distanta mare dintre turbine (parcul va avea o conformatie laxa, cu spatii suficiente intre turbine);

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor na nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de teren arabil, nefiind prezente zone de cuibarire, odihna si adapost pentru speciile de fauna pentru care a fost declarata SPA Stepa Casimcea;

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire,

odihna si adapost ale populatiilor




127

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare temporara a exemplarelor de fauna (inclusiv specii de avifauna intalnite pe amplasament si mentionate in Formularul Standard SPA Stepa Casimcea) din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat, odata cu incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elaborator in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca majoritatea reprezentantelor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - nu vor exista efecte directe sau indirecte asupra speciei Podarcis taurica avand in vedere ca aceasta nu este o specie sensibila din punct de vedere etologic, iar prin implementarea obiectivelor planului nu vor fi afectate suprafetele unde au fost observate acestea - prezenta configuratie a parcului eolian nu va interveni in desfasurarea celor 3 activitati esentiale mentinerii la nivel populational a speciilor identificate: adapost, hrana si reproducere. - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna din cadrul amplasamentului

sau a vecinatatilor




128

Legenda:

Nivel al Indicelui de

impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar

rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea

unor solutii alternative;

“- 1” – efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor;

“0” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive;

“0+2” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes

comunitar;




129

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL AL SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU

CARE A FOST DECLARATA SPA STEPA CASIMCEA




130

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu

alte PP

Amplasarea turbinelor este prevazuta in extravilanul comunelor Casimcea,

Dorobantu si Topolog, intr-o zona lipsita de constructii, caracterizata de prezenta

terenurilor arabile si de o vegetatie ruderala. In total, in aceasta zona sunt propuse

20 de parcuri eoliene ce totalizeaza un numar de 355 centrale eoliene cu puteri

cuprinse intre 2 si 3 MW.

Din cele 355 turbine eoliene, 244 nu sunt situate in nici o arie protejata, inclusiv

situri Natura 2000, iar restul de 111 de unitati sunt situate in situri Natura 2000 dupa

cum urmeaza: 87 sunt situate in SPA Stepa Casimcei (ROSPA0100), o turbina este

inclusa in SPA Padurea Babadag, o turbina este inclusa in SPA Dunarea Veche Bratul

Nacin si 29 sunt situate in SCI Podisul Nord Dobrogean (ROSCI0201). Pe scurt

mentionam ca sunt 82 unitati doar in SPA, 22 doar in SCI si alte 7 sunt incluse

comcomitent si in SCI si in SPA.

Este important de mentionat faptul ca din cele 355 turbine eoliene, 299

(aproximativ 85% din turbinele ansamblului) sunt amplasate pe teren arabil,

chiar daca o parte dintre aceste turbine sunt totusi incluse in SPA sau chiar SCI.

Suprafata construita a ansamblului eolian reprezinta aproximativ 0,04%

din SPA Stepa Casimcei (22 226.1 ha), respectiv aproximativ 0,01% din SCI

Podisul Nord Dobrogean (87,229 ha).

Ansamblul eolian analizat are o dispunere usor nord-vest ↔ sud-est, iar

dimensiunile acestuia sunt: 28 km lungime si 13 Km latime. Cea mai mica distanta

dintre doua turbine consecutive este de aprox. 160 m, iar cea mai mare de aprox. 5,1

km.




131

2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte

PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Chiar si fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului pentru

obiectivul analizat, mentionam ca fiecare obiectiv in parte a parcurs sau va parcurge o

procedura de mediu, iar in actele de reglementare sunt impuse masuri care vor trebui

respectate in functie de perioada in care se afla obiectivul. Respectarea masurilor

pentru fiecare obiectiv in parte va contribui la diminuarea considerabila atat a

impactului local, pentru fiecare parc in parte, dar si a posibilului impact provocat de

intreg ansamblul eolian.

Avand o viziune generala asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc unitar),

putem observa faptul ca turbinele parcului eolian analizat, ca si parte componenta a

ansamblului, nu afecteaza semnificativ zone de interes comunitar, prin urmare,

neluarea in considerare a masurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenta

semnificativ nivelul impactului la nivelul ansamblului eolian. Pe de alta parte, intrucat

nu exista o planificare unitara, clara, a implementarii fiecarui parc eolian in parte, care

sa prezinte o garantie in ceea ce priveste evolutia in timp a lucrarilor, putem considera

ca rolul masurilor propuse pentru obiectivul analizat va creste considerabil, insa fara a

provoca efecte semnificative asupra ariilor de interes comunitar.

Concluzionand, consideram ca nesemnalizarea turbinelor (vopsirea palelor si

semnalizarea luminoasa) din cadrul parcului eolian va mari riscul producerii de

coliziuni in cadrul ansamblului eolian, cu posibilitatea aparitiei unor efecte negative

asupra zborului pasarilor la nivel local, fara a exista posibilitatea afectarii/devierii

rutelor de migrare (care se afla la peste 10 km distanta).




132

2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul

ariilor de interes comunitar, mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva

a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate

definitiv de realizarea ansamblului eolian (pe perioada existentei ansamblului eolian).




133

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in

perioada de constructie a obiectivului.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia.

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete

utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea solului fertil.

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este

recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel

suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian

sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate,

contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a

obiectivelor propuse prin plan.

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile

menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor

pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor

aglomerari de pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei de

coliziuni cu turbinele in functiune.

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/ zone umede (nici

temporare) in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari

iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).




134

Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de

habitat afectat de decopertari-recopertari.

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.

Masuri pentru protectia speciilor de avifauna din cadrul SPA Stepa Casimcea

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza

pe o durata de minim 3 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce

reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice

existente.

Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor,

iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la surprinderea

perioadelor cheie ale ecologiei speciilor si relatia acestora cu diferite categorii de

habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in

cazul observarii de efecte neprevazute.

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian

(conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati semnificative,

care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a

anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex

inaintea previziunilor meteo extreme - furtuni, ceata etc.).

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va

face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai

usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea

celei continue.

Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel

putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.




135

Masuri pentru protectia speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord

Dobrogean

Pentru eliminarea oricaror posibile efecte negative asupra integritatii SCI

Podisul Nord-Dobrogean, recomandam ca lucarile din zona limitrofa a suprafetei

PUZ, din imediata vecinatate a ariei protejate (75 m), sa fie strict supravegheate, astfel

incat sa nu fie afectate suprafete suplimentare fata de cele prevazute prin plan. In

cazul observarii unor specii de fauna protejata in zona de lucru, persoana de

specialitate responsabila de activitatea de monitorizare se va ocupa de relocarea

acestora catre zonele cele mai apropiate cu habitat propice (localizate la nivelul SCI

Podisul Nord Dobrogean), in afara terenurilor arabile.

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si lucrarile de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient, si, in

limita posibilitatilor, la o distanta cat mai mare fata de limita SCI Podisul Nord

Dobrogean (pe terenuri arabile) pentru a nu exista posibilitatea unor perturbari

etologice asupra faunei.

2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora

Beneficiarul investitiei

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in




136

domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie

Executantul lucrarilor

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic


Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, la o distanta cat mai mare fata de limita SCI Podisul Nord Dobrogean (pe terenuri arabile).



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.


Executantul lucrarilor/ Beneficiarul investitiei

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian





137

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie


Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.



3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar

PLAN MONITORIZARE:

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii unei

baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta de specii

in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia dominanta de zbor,

inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru

habitat (pasaj, cuibarit, hranire) sau absenta acestora.

Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan, frecventa

observatiilor/ prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15

zile.

Atat in timpul constructiei cat si in timpul functionarii obiectivului,

recomandam sa se realizeze o monitorizare a efectelor (conform Planului de

Monitorizare propus de elaborator) provocate de fiecare faza in care se va afla parcul

eolian asupra biodiversitatii. Astfel, efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul

SPA Stepa Casimcea, se vor observa ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor

speciilor observate de catre evaluator si prezentate in actualul Studiu, precum si ca

urmare a analizelor asupra carcaselor (daca acestea vor exista in timpul functionarii




138

obiectivului). De asemenea, va fi necesara o comparatie intre speciile intalnite in

timpul constructiei parcului eolian, cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele

observate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Mentionam ca numai in urma

unor observatii directe in timpul constructiei si functionarii obiectivului, se vor putea

trage concluzii certe referitoare la efectele parcului eolian (inclusiv efectele

secundare) asupra avifaunei si recomandam respectarea cu strictete a tuturor masurilor

mentionate.

Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului

de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau

eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete

adaptate situatiilor practice din teren.

Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a

obiectivelor prevazute de plan, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte

perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In

aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se

realizeze la un interval de 7 zile.

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va

realiza pe o durata de 3-6 ani, in functie de decizia Autoritatii de Mediu.

Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:

- monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene

(dupa ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor

conditii ce implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor - daca vor exista; de asemenea, se va avea in vedere starea conditiilor meteo

si comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian, cum sunt:




139

- inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

- distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene.

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca va fi

cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si a evalua

cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor

intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si

respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca durata

perioadei de monitorizare va fi de minim trei ani, cu posibilitatea de prelungire in

functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate

cu datele bibliografice existente.

Mentionam ca intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai relevanta

pentru monitorizarea speciilor de pasari, mamifere terestre, reptile, insa si restul

anului poate oferi date (ex. monitorizarea pasarilor sedentare si a mamiferelor mari)

care sa contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor parcului eolian asupra

biodiversitatii.

Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica

folosind camere video cu infra-rosu, radare mobile, etc.

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel: Denumire locatie:........................................................................ Nume observator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…




140

Ora


(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii

fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;

stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de

zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite

carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in

pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de

popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul

acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).




141

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE

Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente

specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, GPS GARMIN

60CSx; luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY

DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-

300 mm, fileu entomologic). La nivel terestru s-a urmarit cu precadere identificarea

cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.

In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifauna cu

ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate.

S-au efectuat observatii din puncte fixe si pe transecte.

In procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectari de

exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor si determinatoarelor

(“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004:

Flora segetala a Romaniei ”). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrari

precum “Habitatele din Romania”, Nicolae Donitã, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-

Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005, “Dobrogea si Delta

Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora

and Habitat Conservation”, Petrescu M, 2007. Pentru determinarea entomofaunei s-a

utilizat ghidul de teren “Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer der Europaischen

Insekten”, Michael Chinery, Irmgard Jung, Dieter Jung, 2002.




142

CONCLUZIILE CARE REIES IN URMA EVALUARII ADECVATE

Nu vor fi afectate populatiile speciior intalnite pe amplasamentul analizat si in

vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si dinamicii acestor

populatii.

Predictie asupra evolutiei populatiilor la nivelul SPA Stepa Casimcea Nr.

crt Denumire stiintifica

Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament

si in vecinatate

In timpul perioadei de implementa

re

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = =

2 Anthus campestris fasa de camp b = =

3 Buteo buteo sorecar comun a = ≈ 4 Buteo rufinus sorecar mare a < ≈


ciocarlia de stol b = =

6 Coracias garrulus dumbraveanca b = =

7 Corvus corone cioara griva c = =

8 Corvus frugilegus

ciara de semanatura c = =

9 Falco tinnunculus vinderel a = ≈

10 Galerida cristata ciocarlan b = = 11 Hirundo rustica randunica b = =

12 Lanius collurio sfrancioc rosiatic a < =

13 Lanius minor sfrancioc cu fruntea neagra a < =

14 Melanocorypha calandra

ciocarlie de baragan b = =

15 Merops apiaster prigorie a = =

16 Oenanthe oenanthe pietrar sur a < =




143

17 Oenanthe isabellina

pietrar rasaritean a < =

18 Passer domesticus vrabie c = =

19 Pica pica cotofana b = =

20 Podarcis taurica soparla de stepa b ≈ =

21 Riparia riparia lastun de mal b = =

22 Spermophillus citellus popandau a < =

23 Sturnus vulgaris graur d < =

24 Testudo graeca testoasa dobrogeana a < =

25 Upupa epops pupaza a = =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc

amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze

etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a

impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre

alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului

provocat de implementarea obiectivului;




144

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE ( SPA STEPA CASIMCEA SI SCI PODISUL

NORD DOBROGEAN) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate

(inclusiv SPA si SCI)

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera: - dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 10 km distanta

fata de acestea - parcul eolian este alcatuit dintr-un numar redus de agregate, ce ocupa o suprafata

redusa

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- distante suficiente intre turbinele eoliene (minim 450 m); - turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian este intr-o zona antropizata, mai putin utilizata de catre speciile de avifauna

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ

0+1 3. Pierderea sau degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei;

Se apreciaza o usoara




145

- implementarea si functionarea elementelor propuse prin plan implica urmatoarele efecte pozitive asupra diversitatii specifice locale: eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian ce constituie habitat de hranire pentru speciile de avifauna; interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata; interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile locale de flora si fauna din afara culturilor agricole; zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre biologi/ecologi, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna sau a comunitatilor vegetale locale, este redusa la maximum. - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

- suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,828 % din suprafata aferenta parcului - zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de terenuri arabile (habitate antropizate), nefiind necesara ocuparea altor suprafete de teren (cu vegetatie spontana) - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

imbunatatire a conditiilor de habitat de pe

suprafata parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de peste 85 m; - distanta mare dintre turbine (parcul va avea o conformatie laxa, cu spatii suficiente intre turbine);

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor na nivel local sau regional

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de teren arabil, nefiind prezente zone de cuibarire, odihna si adapost pentru speciile de fauna pentru care a fost declarata SPA Stepa Casimcea;

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire,




146

odihna si adapost ale populatiilor

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare temporara a exemplarelor de fauna (inclusiv specii de avifauna intalnite pe amplasament si mentionate in Formularul Standard SPA Stepa Casimcea) din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat, odata cu incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elaborator in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca majoritatea reprezentantelor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - nu vor exista efecte directe sau indirecte asupra speciei Podarcis taurica avand in vedere ca aceasta nu este o specie sensibila din punct de vedere etologic, iar prin implementarea obiectivelor planului nu vor fi afectate suprafetele unde au fost observate acestea - prezenta configuratie a parcului eolian nu va interveni in desfasurarea celor 3 activitati esentiale mentinerii la nivel populational a speciilor identificate: adapost, hrana si reproducere. - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna din cadrul amplasamentului

sau a vecinatatilor




147

Legenda: Nivel al

Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” – efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




148

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL AL

SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE A FOST DECLARATA SPA STEPA CASIMCEA




149

CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII MASURILOR DE

REDUCERE A IMPACTULUI

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora


Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia


Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.


Executantul lucrarilor

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.



Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, la o distanta cat mai mare fata de limita SCI Podisul Nord Dobrogean (pe terenuri arabile).



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.



Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului





150

mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate

O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian


Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.



Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.






151

BIBLIOGRAFIE:

1. Alberts Daniel J.: Adressing Wind Turbine Noise 2. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si Evaluarea

Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic 3. Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii 4. Banica G./2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei; 5. Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului; 6. British Wind Energy Association/2000: Noise from wind turbines. The facts; 7. British Wind Energy Association / 2005: Studiu - Low Frequency Noise and

Wind Turbins Technical Annex 8. Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din

Romania si Europa, 9. Chinery M., Jung I., Jung D./ 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer

der Europaischen Insekten; 10. Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; 11. Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei; 12. Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor; 13. Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului 14. Cogalniceanu D., Tudor M/ 2007: Amfibieni si Reptile din Parcul National

Muntii Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007 15. Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din

Romania 16. Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power 17. Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei; 18. English Nature, RSPB, WWF, British Wind Energy Association / 200l: Wind

farm development and nature conservation 19. EREC : Renewable Energy Scenario to 2040 20. European Wind Energy Association : European Best Practice Guideline for

Wind Energy Development 21. Fuhn I. E.,Vancea Şt./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia




152

22. Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; 23. Godeanu S./ 2004: Ecotehnie; 24. Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei; 25. Hotker H., Thomsen K.M., Jeromin H./ 2005: Impacts on biodiversity of

exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats 26. INCDD Tulcea/ 2007: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si

parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

27. Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; 28. Iowa Energy Center : Wind Energy Manual 29. Midwest Research Institute, Colorado/ 2002: Avian hearing and avoidance of

wind turbines 30. Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe 31. Moldoveanu A. M./2005: Poluarea aerului cu particule; 32. Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor; 33. Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata; 34. Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant; 35. Renewable Energy Research Laboratory /2002: Wind Turbine Acoustic Noise 36. Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor; 37. Sanda V., Öllerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din România.

Sintaxonomie, structura, dinamica şi evolutie; 38. Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola – Daunatorii plantelor

cultivate, Vol.II 39. Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei costiere

a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra; 40. State Energy Resources Conservation and Development Commission -

Sacremento California : Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area




153

Bibliografie electronica www.anpm.ro www.apmtl.ro www.arpmgl.ro www.arkive.org www.avibirds.com www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro

Baze legale:

LEGE Nr. 265 din 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;

LEGE nr.19 - 29/02/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

HOTARARE nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;




154

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006

pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

ORDIN nr. 68 MAPAM / 26.01.1998 privind declararea Parcului National Muntii Macinului;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic;

STAS 12574/1988

Aer din zonele protejate - Conditii de calitate

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMapmtl-old.anpm.ro/files/APM Tulcea/Avize/Studii...