UTILIZATORI: COMUNA BREBU SI COMUNA PALTINIS ADRESA : LOCALITATEA BREBU, STRADA PRINCIPALA, NR. 21

JUDETUL CARAS SEVERIN

STUDIU DE FEZABILITATE NR. 21SF/2021

”INFIINTARE SISTEM INTELIGENT DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE IN COMUNA BREBU (LOCALITATILE BREBU,

VALEADENI SI APADIA) SI COMUNA PALTINIS (LOCALITATILE PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL),

JUDETUL CARAS SEVERIN”

PROIECTANT: SC CALOR GRUP SRL J11/322/1999 ; CUI RO12336269 RESITA, Platforma Calnicel NR.1 Jud.Caras Severin

SC CALOR GRUP SRL RESITA, Platforma Calnicel NR.1 Jud.Caras Severin J11/322/1999 CUI RO12336269

FOAIE DE CAPAT

”INFIINTARE SISTEM INTELIGENT DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE IN COMUNA BREBU (LOCALITATILE BREBU,

VALEADENI SI APADIA) SI COMUNA PALTINIS (LOCALITATILE PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL),

JUDETUL CARAS SEVERIN”

ADRESA: jud. Caras-Severin, loc. BREBU, STR. PRINCIPALA, NR. 21

PROIECT : 21SF/2021 FAZA: Studiu de fezabilitate BENEFICIARI: COMUNA BREBU SI COMUNA PALTINIS .

PROIECTANT: S.C. CALOR GRUP S.R.L. RESITA Platforma Calnicel nr.1 jud. Caras Severin telefon/fax:0255211243/0255212247

RESITA

SC CALOR GRUP SRL RESITA, Platforma Calnicel J11/322/1999 CUI RO12336269

DATE DE IDENTIFICARE

INSTALATOR AUTORIZAT PENTRU PROIECTARE

Numele şi prenumele : ing. DOROHOI STEFAN Autorizaţie grad : gr. PGD Nr. autorizaţie : 212160034

Perioada de valabilitate : 19.12.2016 – 19.12.2021

Semnătura : _________________________

Stampila societatii autorizate pentru proiectare SC CALOR GRUP SRL Resita

INSTALATOR AUTORIZAT PENTRU EXECUŢIE

Numele şi prenumele : ing. MARGINE SANDU FLORIN GABRIEL Autorizaţie grad : gr. EGD Nr. autorizaţie : 512160057

Perioada de valabilitate : 19.12.2016 – 19.12.2021

Semnătura : _________________________

Stampila societatii autorizate pentru executie S.C. CALOR GRUP S.R.L. RESITA

Anexa nr. 5

Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare

I. Denumirea proiectului ”INFIINTARE SISTEM INTELIGENT DE DISTRIBUTIE GAZE

NATURALE IN COMUNA BREBU (LOCALITATILE BREBU, VALEADENI SI APADIA) SI COMUNA PALTINIS (LOCALITATILE PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL),

JUDETUL CARAS SEVERIN”

II. Titular - numele companiei; S.C. CALOR GRUP S.R.L. - adresa poştală; RESITA, PLATFORMA CALNICEL, NR.1 - numărul de telefon, 0255211243 Nr. fax 0255212247 adresa de e-mail, calor_grup@yahoo.com adresa paginii de internet; www.calorgrup.ro/ - numele persoanelor de contact: DOROHOI STEFAN - director/manager/administrator; DOROHOI STEFAN - responsabil pentru protecţia mediului. MARGINE SANDU FLORIN

III. Descrierea proiectului:

a) un rezumat al proiectului; Racord de înalta presiune,

Racord de înalta presiune, cu Dn 168,3x7,1 mm din OL şi în lungime de 20 m,

aproape de localitatea Cornutel, teren agricol actualmente aflat în intravilan, teren care este scos

din circuitul agricol ;

Montarea (SRMP), cu un debit iniţial de 5065 Smc/h,. SRMP-ul va fi amplasat în

sudul satului Cornutel, în extravilantul comunei Paltinis, pe un teren aparţinător primăriei , terenul este scos definitiv din circuitul agricol, împreună cu drumul de acces la SRMP; - Montarea a 9(opt) posturi de marura astfel:

Post de masura Comuna Brebu si Comuna Paltinis (exclus localitatea Cornutel)

(PM1), Q=6500 Nmc/h;

Post de masura Ohabita (PM2), Q=1600 Nmc/h;

Post de masura Rugi (PM3), Q=1600 Nmc/h;

Post de masura Paltinis (PM4), Q=1000 Nmc/h;

Post de masura Delinesti (PM5), Q=4000 Nmc/h;

Post de masura Apadia (PM6), Q=2500 Nmc/h;

Post de masura Valeadeni (PM7), Q=650 Nmc/h;

Post de masura Brebu (PM8), Q=1600 Nmc/h;

Post de masura Cornutel (PM9), Q=1000 Nmc/h;

si drumuri de acces pentru fiecare post de masura.

- Reţea de distribuţie de presiune medie cu o lungime de aproximativ

61614 m, care va cuprinde pentru început străzile mai importante din cele două localitati (urmând ca pe viitor în funcţie de cerinţe şi dezvoltarea comunei, reţeaua de distribuţie să se extindă) şi va deservi locuinţele şi instituţiile publice, conform planului general anexat si va fi de tip ramificat.

- Un numar de 1417 racorduri, din care 1374 consumatori casnici –

gospodarii si 43 obiective socio-culturale (primarie, scoala, gradinita, biserici, etc.).

Acest numar a fost stabilit in urma angajamentelor ferme obtinute de la locuitorii

comunei pana la data intocmirii prezentei documentatii. Mentionam ca acesta

reprezinta un procent de cca. 85,62 % din numarul total de gospodarii existent la

nivelul comunelor Brebu si Paltinis, astfel 1610 gospodarii si 45 de institutii socio-

culturale;

- Un numar de 43 instalatii de utilizare gaze naturale aferente obiectivelor

socio-culturale (Primarie, scoli, gradinite, etc.).

Reducerea, reglarea presiunii, odorizarea gazelor şi măsurarea consumului de gaze naturale se v-a face în staţia de predare - primire gaze SRMP.

Pentru alimentarea cu gaze a viitorilor abonaţi se va proiecta o reţea de distribuţie ramificata, care va fi amplasată pentru început pe străzile importante ale comunei, urmând ca în funcţie de cerinţe reţeaua de distribuţie să se extindă şi pe străzile adiacente. Lungimea iniţiala a reţelei de distribuţie va fi de 62.634 m în localitatiile Brebu, Valeadeni, Apadia, Delinesti,

Cornutel, Ohabita, Rugi si Paltinis.

Pentru evitarea spargerii carosabilului Ia executarea racordurilor, de-a lungul străzilor modernizate, conducta se va amplasa pe ambele părţi ale acestora. De asemenea pe străzile sau aleile cu lăţimi mai mari, conducta se va monta pe ambele părţi.

Reţeaua de distribuţie nou proiectata va funcţiona la presiune medie: 2,0 – 6,0 bar şi va fi executată în marea ei majoritate din ţevi din polietilena de înalta densitate PE 100, SDR 11

montate subteran. Inainte si dupa traversarile Raului Macicas, Raului Poganis si afluenti ale

acestor ape curgatoare, se vor monta piese de tranzitie PE100, SDR11/OL astfel incat

conductele de distributie din teava PE100, SDR11 se vor schimba cu tevi din oţel respectand diametrele dintre celor doua piese de tranzitie, pentru ca conducta de distributie a gazelor

naturale sa traverseze apele curgatoare mentionate mai sus, suprateran pe langa poduri. Numarul

total de poduri este 11 buc. Amplasamentul retelei de distributie Lucrările se desfăşoară in arealul localitatiilor BREBU, VALEADENI, APADIA,

PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL traseul reţelei de distribuţie gaze naturale desfasurandu-se de-a lungul drumului national DN 58 Resita - Caransebes, drumului judetean DJ587, si a drumurilor locale.

Referitor la DN58 exista 3 subtraversari necesare pentru realizarea investitiei, conform planurilor de subraversare, asfel:

- Caransebes-Resita, DN 587 la 3KM+740m, loc. Paltinis - Caransebes-Resita, DN 587 la 11KM+130m, loc. Cornutel - Caransebes-Resita, DN 587 la 19KM+847m, loc. Brebu

Referitor la amplasamentul retelei de distributie gaze naturale presiune medie cu referinta la DN 58, Caransebes - Resita se propune adica amplasarea retelei de gaz in extravilanul localitatilor Brebu si Cornutel se propune ca reteaua de gaz de medie presiune sa se execute pe partea stanga de mers spre localitatea Resita la distanta de 30 m fata de axul DN. In intravilanul localitatiilor Brebu si Paltinis reteaua de distributie gaze natural se

propune sa se execute pe ambele parti a DN 58 la distanta de 6 m fata de bordura DN

respectiv.

De asemenea se propune si o subtraversare de cale ferata in localitatea Cornutel la km

10+100m

■ Racorduri de gaze de presiune medie -1417 buc.;

■ Posturi de reglare la capete de racord (branşament) – 1417 buc.;

■ Instalaţii de utilizare - 43 buc..

Principalele caracteristici in vederea realizarii investitiei - solutia tehnica de

alimentare cu gaze naturale a obiectivului

- Reteaua de distribute gaze naturale in localitatiile BREBU, VALEADENI, APADIA, PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL: - va funciona in regim de presiune medie: - presiunea in nodul de racordare pmax = 3,99 bar – localitatiile Ohabita si Cornutel - presiunea la ultimul consummator pmin = 0,05 bar – localitatea Paltinis - debitul de calcul al retelei, avand in vedere dezvoltarea consumului de gaze in viitorii 20 ani: Qcalcul = 4.583,23 m3/h - tipul de re|ea: Tip ramificat: Qperspectiva = 4.793,50 m3/h

Tehnologia de montare a conductelor de distribute cuprinde urmatoarele : - imbinarea elementelor retelei de conducte se va face cu ajutorul fitingurilor electrosudabile si prin sudura cap la cap; - pentru reperarea conductei montate ingropat, se va amplasa, la acelasi nivel cu conducta, un fir metalic inoxidabil; - protejarea conductei impotriva deteriorarii ulterioare, se va realiza prin aplicarea unei benzi avertizoare din folie de PE de culoare galbena, cu inscripjia GAZ METAN- pericol explozie.

Printr-o buna organizare a lucrarilor de executie opera|iunile de montare nu vor afecta circulafia rutiera si pietonala.

Toate materialele, armaturile, confecjiile si celelalte accesorii prevazute pentru realizarea proiectului sunt de producjie indigena sau de import agrementate conform normativelor si standardelor de specialitate in vigoare, iar procurarea lor de pe piaja libera nu impune probleme deosebite.

Reteaua se va proiecta cu respectarea Norme tehnice pentru proiectarea si executia sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2018 si in conformitate cu ISO 14001:2004 si ISO 9001:2000, a OUG 195/2005 si a H.G. 856/aug.2002. Montajul conductelor de distribute gaze naturale din polietilena se va realiza cu utilaje specifice §i personal necesar calificat. Sapatura santului se face manual si mecanizat. Traseul conductei materializat pe planurile de situate anexate la documenta^ie, va fi transpus in teren prin pichetarea corespunzatoare si va fi predat pe baza de proces-verbal, in prezenfa beneficiarului. Predarea amplasamentului traseului conductelor constituie faza determinanta a execujiei. Pentru realizarea conductei de distribute gaze naturale de presiune medie se va utiliza Jeava din polietilena de inalta densitate PE100 SDR11. Tevile din polietilena sunt execute precisa -

destinata tuturor tipurilor de imbinari, corespunzator SDR11 - SR ISO 4437+C1/20Q1 livrate in colaci sau bare. Schimbarea de direcjie in plan orizontal si vertical se face prin curbe executate manual din teava de polietilena fara aport de caldura la o raza minima de curbura de 30 Dn. Unde nu este posibila montarea unei curbe cu raza 30 x Dn, se vor monta coturi fabricate, la 900 si 450 , ce pot fi montate prin sudare, printr-unul din procedeele omologate. La intersectia conductei de racord cu alte conducte sau cabluri, se va monta tub de protectie, daca nu se respecta conditiile impuse de Normele Tehnice pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale/2018. Tuburile de protectie depasesc in ambele parti limitele instalatiei sau constructiei traversate cu cel putin 0.5m (in cazul canalizariilor telefonice, canalelor de ape uzate, conducte care transporta fluide sub presiune, cabluri electrice si a altora de acest gen) si cu cel pu|in 1.5m limitele canalelor termice. La ambele capete ale tuburilor de protectie se vor monta rasuflatori.

Subtraversarile se vor realiza prin metoda forajului orizontal dirijat. Realizarea subtraversarii se va realiza conform NTPE2018, STAS 9312-87 si conform avizelor institutiilor abilitate.

Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic,dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza:

1 .Utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance; 2. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de

injectii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de foraj indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere);

3. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj,. cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei,care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa, inclinarea sapei in % si orientarea varfului sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt primite la suprafata terenului de un receptor -emitator portabil, care le afiseaz a in orice moment si le pune la dispozitia persoanei care dirijeaza executia forajului pilot. Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de foraj, unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus, sonda din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in care se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite, navigatorul (persoana care dirijeaza executia forajului p ilot) transmite in permanenta

operatorului instructiuni de orientare si inaintare a sapei, permitand astfel respectarea traseului proiectat si evitand contactul cu retelele subterane cunoscute si iesind la suprafata in punctul prestabilit, precizia fiind de ±5-20 cm.

Pentru realizarea subtraversarii vor fi executate gropi de pozitie (groapa de lansare si groapa de capat) . Scopul gropilor de pozitie este urmator ul: - colectarea noroiului de foraj, - spatiu de cuplare - decuplare scule foraj, - utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de protectie. Tehnologia de executie:

Tehnologia consta in 3 faze si se incadreaza in grupa lucrarilor NO DIG (fara sapatura). Prima faza tehnologica consta in avansarea in teren a capului dirijabil, care se

realizeaza prin forare de inalta presiune, cujeturi de suspensie. Obstacolele intalnite in calea forarii sunt identificate si evitate de la suprafata prin

masurarea undelor electromagnetice emise de capul de forare si schimbarea traiectoriei pe o anumita raza de curbura.

Curatirea tunelului este realizata prin intermediul suspensiei. De asemenea, suspensia (amestec ecologic de apa si argila solubila in apa) ajuta prin compozitia ei la sustinerea

tunelului. A doua faza tehnologica este reprezentata de largiri succesive ale tunelului, pina la

obtinerea unui diametru cu 20% mai mare decat diametral conductei ce urmeaza a fi pozata . Pentru a evita deteriorarea materialului produsului montat, suspensia contine argila

solubila in apa, usurand astfel avansul produsului in tunel. A teia faza tehnologica consta in pozarea tubului in tuneful executat in cea de-a doua faza . Lucrarile de subtraversare nu vor afecta/interfera sub nici o forma cursul de apa si nici

amenajarile din zona.

b) justificarea necesităţii proiectului; alimentarea cu gaze naturale ai utilizatorilor situati in loc BREBU, VALEADENI, APADIA, PALTINIS, RUGI,

OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL

In prezent locuitorii localitatile BREBU, VALEADENI, APADIA, PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL consuma pentru incalzirea locuintelor, prepararea apei calde menajere si a hranei drept combustibili: lemne, peleti, curent electric, combustibil lichid usor, pacura, motorina, butelii cu GPL, propan, butan, panouri solare etc.

In conformitate cu contractul de servicii de proiectare studiu de fezabilitate incheiat cu COMUNA Brebu Nr. Contract: 1866/17.12.2020, si COMUNA PALTINIS 112/15.01.2021 se doreste extinderea retelelor de gaze naturale existente pentru a deservii si locuitorii din localitatile mentionate. Realizarea lucrarilor propuse avand ca finalitate imbunatatirea nivelului de trai a locuitorilor

Obiectivul investitiei este realizarea unei ivestitii durabile care va fi integrata in

infrastructura existenta si corelata cu investitiile viitoare, in vederea conformarii cu cerintele legislatiei in vigoare.

c) Valoarea investitiei

Valoarea investitiei este de aproximativ: 31.080.979,12 lei fara T.V.A.

d) Perioada de implementare propusa

Perioada de implementare propusa este de 3 ani de la obtinerea Autorizatiei de Constructie.

e) Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului A se consulta plansele anexate (plan de incadrare in zona si planurile de situatie).

f) Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului

f1 Profilul si capacitatile de productie: Nu este cazul, lucrarile propuse nu vor genera capacitati de productie.

f2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament: Nu este cazul.

f3 Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea:

Pe amplasament nu vor avea loc procese de productie. In perioada de constructie toate materialele necesare se vor aduce pe locatie de la producatori autorizati, inclusiv betoanele.

f4. Materiile prime (energie si combustibili utilizati, mod de sigurare): Principalele materii prime pentru realizarea retelei de distributie :

- Teava din polietilena PE 100 SDR11; - Fir insotitor tip monofilar din cupru; - Rasuflatori de spatiu verde si carosabil; - Nisip pentru crearea patului de asezare -drenare necesar la montajul conductei.

Montarea (SRMP), cu un debit iniţial de 5065 Smc/h,. SRMP-ul va fi amplasat în

sudul satului Cornutel, în extravilantul comunei Paltinis, pe un teren aparţinător primăriei , terenul este scos definitiv din circuitul agricol, împreună cu drumul de acces la SRMP; - Montarea a 9(opt) posturi de marura astfel:

Post de masura Comuna Brebu si Comuna Paltinis (exclus localitatea Cornutel)

(PM1), Q=6500 Nmc/h;

Post de masura Ohabita (PM2), Q=1600 Nmc/h;

Post de masura Rugi (PM3), Q=1600 Nmc/h;

Post de masura Paltinis (PM4), Q=1000 Nmc/h;

Post de masura Delinesti (PM5), Q=4000 Nmc/h;

Post de masura Apadia (PM6), Q=2500 Nmc/h;

Post de masura Valeadeni (PM7), Q=650 Nmc/h;

Post de masura Brebu (PM8), Q=1600 Nmc/h;

Post de masura Cornutel (PM9), Q=1000 Nmc/h; In perioada de implementare a proiectului se va utiliza motorina pentru utilajele active

pe santier. Alimentarea se va realiza de la statii de distributie carburanti autorizate..

f5. Racordarea la retele utilitare in zona: Avand in vedere ca lucrarea propusa este o infiintare retea gaze naturale, presiune

medie, aceasta se va racorda la retea de gaze natural presiune inalta in aproape de localitatea Cornutel. Se vor realiza racorduri la gospodarii existente 1417 buc..

f6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei:

Conductele propuse se vor poza inglobat intr-un strat de nisip (10cm sub si 10cm deasupra conductei).

Dupa stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilena se efectueaza in straturi subtiri, cu pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare strat.

Conform art.216 din NTPEE-2018,deasupra conductelor si racordurilor montate subteran, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de 35 cm de generatoarea superioara a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata « Gaze naturale - Pericol de explozie» .Umplerea santurilor se face in straturi subtiri cu grosime maxima de 20 cm, cu pamant maruntit sau nisip, prin compactare dupa fiecare strat, in cazul compactarii manuale si conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, in cazul compactarii mecanice.Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisa numai dupa realizarea stratului minim de protectie a conductei, care se stabileste in functie de adancimea de actionare a utilajului la gradul de compactare maxima. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20...30 m, avansand intr-o singura directie, pe cat posibil in urcare. Se poate folosi forajul dirijat in cazul subtraversarilor cailor ferate, autostrazilor, drurnurilor nationale si altele asemenea.

In dreptul rasuflatorilor, peste conducta din polietilena care a fost acoperita pe toata

lungimea cu un strat de nisip gros de 10... 15 cm, se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se aseaza calota rasuflatorii.

Terenurile afectate se vor reface conform stratificatiei initiale si conform avizelor organelor abilitate.

f7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente: Accesul la lucrarile propuse se

poate realiza din drumurile existente drumurilor nationale DN58, drumurilor judetene DJ 587

si drumuri locale Nu este necesara realizarea unor cai noi de acces.

f8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare: In perioada de implementare a proiectului se vor folosi cantitatile necesare, calculate prin proiect, de nisip si pietris, achizitionate de la furnizori autorizati. In perioada de functionare nu se vor folosi resurse naturale.

f9. Metode folosite in constructie/demolare: Anterior inceperii lucrarilor de constructie nu sunt necesare lucrari de demolare. Terenul este liber de constructii. Metodele folosite in constructie sunt solutii constructive uzuale pentru conductele de gaze naturale si implica utilizarea de teava si fitinguri de polietilena (PE HD 100 SDR 11), diferite sorturi de nisip si pietris, etc.

f10. Planul de executie: Executia lucrarilor propuse va contine:Lucrari de terasamente Sapatura santului se executa in trotuar, carosabil sau spatii verzi, in functie de configuratia terenului si aglomeratiile de retele subterane, adancimea de pozare a conductelor este de 0.90m, masurata de la generatoarea superioara a conductei. de utilităţi). Şanţurile în care se vor lansa tronsoanele conductelor de gaze se vor săpa cu puţin timp înaintea pozării acestora. Fundul şanţului va fi fără denivelări, curăţat de pietre sau alte obiecte ascuţite iar pereţii fără asperităţi pentru a evita deteriorarea conductei în momentul coborârii acesteia în şanţ. Dimensiunile şanţurilor se vor stabili în funcţie de diametrele ţevilor şi de grosimea patului de nisip care se aşterne pe fundul şanţulu. Decopertarea stratului de vegetaţie se va face pe o adâncime de 0,2 m pentru va fi refolosit doar ca ultim stat Ia umplerea şanţului. Lungimea suprafetelor afectate de sapatura este de 89.093 m, din care lungimea afectata de suprafata asfaltata/beton este de 17.843 m si suprafata spatiului verde este de 71.250 m. Volumul cantitatiilor de deseuri rezultate in urma realizari investitiei mentionate mai sus se imparte astfel: volumul cantitati de pamant excedentar este de cca. 20.000 mc cod deseu 17 05 04, conform HG nr. 856/2002, volumul cantitati de deseu din asfalt este de cca. 2500 mc cod deseu 17 03 02, conform HG nr. 856/2002 si volumul cantitati de deseu din beton este de cca. 2500 mc cod deseu 17 01 01, conform HG nr. 856/2002 Executarea săpăturilor la şanţurile cu pereţi verticali şi mai adânci de 1,50 m se face cu sprijinirea pereţilor corespunzător naturii solului, potrivit normelor pentru securitatea şi sănătatea în muncă. La terenurile slab coezive (terenuri nisip oase, pietroase, de umplutură, etc), sprijinirea pereţilor verticali se va face ori de câte ori situaţia terenului o impune. Din aceasta cauză este necesară executarea unor construcţii care să împiedice alunecarea terenului şi surparea malurilor. Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul panourilor modulare din materiale uşoare pentru susţinere (destinate unor astfel de activităţi), astfel încât să se obţină o siguranţă suficientă şi să permită o executare uşoară a lucrărilor în interiorul şanţului. Suprafaţa pereţilor şanţului şi cantitatea de materiale, precum şi tipul sprijinirilor care se vor realiza depind de natura solului. în funcţie de natura terenului, panourile se vor aşează în continuitate sau distanţate. Demontarea sprijinirilor se vor face de jos în sus, simultan cu umplerea şi compactarea şanţului, în straturi de câte 0,20 - 0,25 m. pietonală, de pe o parte pe alta a săpăturii, atât pentru personalul de lucru cât şi pentru riverani se vor monta, peste şanţ, podeţe provizorii amenajate cu balustradă

(" mână curentă ").

Transportul si depozitarea tevilor

In timpul transportului, tevile din PE trebuie sustinute continu, in scopul reducerii la minimum a deplasarii intre ele si suportii lor, pentru evitarea deteriorarii. Depozitarea tevilor se face in locuri ferite de actiunea directa a razelor soarelui sau intemperii. Depozitarea se face pe suprafete plane, lipsite de proeminente care le pot deforma sau deteriora, sau pe cadre asezate la distante egale intre ele. Fitingurile din polietilena trebuie sa fie stocate in ambalajele lor de origine pana la folosirea lor. Se va evita contactul cu produsele chimice ca de exemplu hidrocarburile lichide. Tevile si fitingurile din polietilena trebuie sa. fie stocate astfel incat sa. nu existe riscul deteriorarii prin spargere, gaurire, zgariere sau expunere la lumina pe durata lunga (mai mare de 2 ani).

Imbinarea tevilor

Imbinarea tevilor de PE100 SDR11 cu diametral mai mare de 63 mm se va face prin sudura cap la cap. Pentru diametru de 63mm si mai mici, imbinarea se va face cu mufe de elecrofuziune din PE100 SDR11, Dn [63, 50, 40 si 32] mm. Imbinarile realizate vor avea cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii. Prelucrarea si imbinarea tevilor din polietilena prin una din metodele agrementate se vor executa la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre [50 - 400] C. Unitatile constractoare raspund de calitatea sudurilor executate si sunt obligate ca la lucrarile de montaj sa foloseasca: -procedee de sudare omologate; - tehnologii de sudare omologate; - personal autorizat si agrementat pentra sudura in polietilena Calitatea sudurilor se va incadra in conditiile de calitate impuse atat de NTPEE - 2018, cat si de standardele romanesti si ISO la care se face referire in acestea.

Coborarea si pozarea conductelor in sant

Realizarea verificărilor (probelor de casă), se vor realiza, după caz, înainte de lansarea conductei în şanţ sau după lansarea acesteia cu condiţia ca zona sudurilor să fie neacoperite, pentru a permite verificarea acestora. Montarea conductelor se face astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora. Conductele vor fi poziţionate pe centrul şanţului, nu perfect întinse şi vor avea o sprijinire continuă pe patul de aşternere realizat din nisip . Traseele reţelelor de distribuţie vor fi pe cât posibil rectilinii. Acolo unde traseul reţelei noi impune schimbări de direcţie, curbarea conductelor se va realiza funcţie de materialul folosit după cum urmează: - curbarea ţevilor din polietilenă se va realiza fără aport de căldură cu respectarea razei minime de curbură aferentă ţevilor cu PE SDR 11 este de 30xDn. Când nu se poate respecta raza minimă de curbură, Executantul va utiliza coturi cu unghiurile aferente, impuse de situaţia terenului. - nu se acceptă curbarea ţevilor de oţel, fiind obligatorie numai utilizarea fitingurilor sudabile (coturi, curbe) Conductele se vor manipula cu grijă pentru a se preveni deteriorările. Este interzisă tragerea conductelor prin frecare cu fundul şanţului în vederea poziţionării. Dacă se impune acest lucru, datorită reţelelor de utilităţi existente, tragerea se va executa numai după amplasarea conductei pe role de tragere sau pe capete de ţevi care la tregerea conductelor se vor deplasa. In principiu, conductele de gaze naturale se vor poza deasupra tuturor celorlalte utilităţi existente cu respectarea distanţelor minime impuse de normele tehnice în vigoare, dar vor exista şi excepţii de la această regulă impuse de nerespectarea regulilor în construcţii de către toţi constructorii de utilităţi. în cazul în care adâncimea de montare nu poate fi respectată (H = 0,9 m), Executantul poate reduce adâncimea de montare numai după abţinerea acordului Proiectantului şi întocmirii dispoziţilor de şantier. In zonele unde conductele pozate nu pot păstra distanţele minime faţă de

celelalte utilităţi, Executantul va lua măsuri de protecţie care să protejeze conducta faţă de reţelele existente în zonă, conform proiectului de execuţie şi NTPEE/2018. Conductele din polietilenă şi din oţel (montate subteran) din care se realizează branşamente din polietilenă se vor poza la o distanţa minimă faţă de limita de proprietate de 1 m de la axul conductei. Acest fapt se datorează lungimii capătului de branşament, adâncimii de montare (0,5 m la capătul branşamentului) şi pentru asigurarea pantei necesare realizării unei îmbinări sudate conforme (sudură netensionată), între teul de branşament si capătul de branşament.

Umplerea şanţurilor

Acoperirea conductelor (primele straturi de umplere, până la realizarea a 0,5 m deasupra conductelor), se efectuează în perioada mai răcoroasă a zilei, avansându-se într-o singură direcţie în sensul montării conductelor pentru evitarea fenomenului de dilaţie termică a conductelor în perioada însorităazilei. Umplerea şanţurilor săpate se va începe cu amenajarea patului de nisip al conductei (aşternere şi acoperire), care se va realiza astfel încât să se evite prezenţa pe fundul şanţului, în pereţii şanţului şi în patul de nisip a unor corpuri tari, ascuţite sau cu muchii tăiose (pietre, roci, etc). Straturile de aşternere şi de acoperire a conductei se va realiza din nisip de granulaţia 0,3 - 0,8 mm şi vor avea o grosime de 0,1 - 0,15 m. Nu se acceptă ca patul de aşternere a conductei să fie realizat din pământ galben sau în nisip argilos sau amestecat cu mâl. In cazul impunerii unei reţete de refacere a umpluturii şanţurilor (balast, piatră spartă, etc), Executantul are obligaţia de a respecta întocmai reţeta. Dacă nu este impusă o reţetă de umplere şi refacere a carosabilului în care se indică materialul de umplere şi grosimea straturilor aşternute, după realizarea patului de nisip se va proceda la umplerea şanţului, în straturi succesive, cu pământ mărunţit rezultat din săpătură sau înlocuit, dacă acesta nu corespunde cerinţelor. Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosimea maximă de 0,2 - 0,25 m, cu pământ mărunţit sau nisip , ţinându-se cont de tipul compactării (manuală sau mecanică) care se va realiza. La instalarea în terenuri îmbibate cu apă este necesar să se realizeze o încărcare substanţială cu material de umplutură imediat după lansarea conductei în şanţ (lestarea conductei). Nu se acceptă umpluturi executate cu :

mâluri şi argile moi; pământ cu conţinut de teren vegetal sau substanţe organice; materiale eterogene rezultate din demolări, cu resturi de lemn; materiale cu bulgări; etc. In cazul în care materialul rezultat din săpătură este

impropriu, Executantul are obligaţia de a asigura necesarul de pământ sau nisip pentru înlocuirea materialului necorespunzător, din gropi de împrumut sau alte zone posibile. In cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin autorizaţia de spargere sau alte avize, alegerea acestora o va face Executantul, cu acordul autorităţilor locale pentru domeniul public sau al proprietarilor, pentru domeniul privat. Acest acord va exista şi va fi pus la dispoziţia Dirigintelui de şantier şi a reprezentanţilor SC DELGAZ GRID SA înainte de demararea activităţilor de umplere a şanţurilor. Acordul de exploatare a gropilor/zonelor de împrumut va fi însoţit şi de: raportul privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul celor menţionate mai sus, cheltuielile pentru sondajele şi anaiizeie de laborator executate pentru acest raport cad în sarcina Executantului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau pentru gropile de împrumut;

Compactarea umpluturii Activităţile de compactare se vor desfăşura concomitent cu realizarea activităţilor de umplere a şanţurilor, după fiecare strat aşternut. în funcţie de specificul fiecărei zone, Executantul va stabili tipul compactării care se va aplica pentru tasarea straturilor de umplere: compactare manuală sau compactare manuală şi mecanică. Astfel, compactarea manuală este obligatorie a se efectua pentru

tasarea patului de nisip atât de aşternere cât şi de acoperire a conductei iar celelalte straturi de umplere urmând a se compacta, funcţie de configuraţia zonei (existenţa reţelelor de utilităţi), fie prin compactare manuală fie prin compactare mecanică. După curăţarea şi netezirea fundului şanţului, acesta se va compacta pentru a asigura structura de rezistenţă pentru umplerea şi compactarea straturilor ulterioare. Compactarea manuala se va executadupa straturi de umplere cu grosimea de max 0,20 m, iar compactarea mecanică se va ţine cont de prevederilor din cartea utilajului de compactare. Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maxim. Inainte de începerea lucrărilor de execuţie a tasărilor se vor stabili, de către un laborator de specialitate, caracteristicile optime de compactare ale straturilor de umplere a şanţurilor pe baza probelor provenite din lucrare, în vederea stabilirii gradului de compactare. Gradul de compactare se exprimă în procente, prin raportul dintre densitatea aparentă în stare uscată a materialului din terasamente şi densitatea aparentă în stare uscată a materialului, obţinută în laborator. Pentru compactarea fiecare strat de umplere se va utiliza şi apă. Apa necesară compactării poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. Alegerea utilajelor de compactare, grosimea stratului şi numărul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare, se stabilesc la execuţie în funcţie de natura materialului din terasamente, pe bază de încercări. Executantul este responsabil de tipul de compactare ales pentru tasarea umpluturilor şi va achita toate daunele datorate unei tasări necorespunzătoare sau a eventualelor deranjamente cauzate reţelelor de utilităţi. Executantul are obligaţia de a verifica gradul de compactare cu laboratoare atestate (si agreate de autorităţile locale) care vor emite buletine de verificare din care să reiasă gradul de compactare a straturilor de umplere realizate. Aceste buletine se vor preda Dirigintelui de şantier.

Controlul compactării în timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecvenţa minimă a testelor pentru determinarea conţinutului de apă 1 la 250 ml de platformă/strat iar pentru determinarea gradului de compactare va fi 3 la 250 ml de platformă/strat, dacă prin avizele eliberate de autorităţile locale nu se solicită alte cerinţe.

Laboratorul Executantului sau cu cel cu care acesta a încheiat contract va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum în lucru Verificarea terasamentelor

Se va verifica de către Executant, Dirigintele de şantier următoarele: executarea săpăturilor la cotele prevăzute în proiect; cota umpluturii; calitatea materialelor de umplutură folosite; respectarea grosimii straturilor aşternute funcţie de utilajul folosit la compactare; modalitatea de compactare; umiditatea efectivă la care se compactează pământul şi variaţia acestuia faţă de umiditatea optimă de compactare; respectarea gradului de compactare.

Refacerea carosabilului Suprafaţa terenului pe zona afectată de montarea conductei, trebuie să fie refăcută în mod identic cu starea iniţială (teren agricol, drumuri, etc), dacă nu există alte impuneri din partea autorităţilor locale. în cazul impunerilor se va respecta reţeta de refacere a carosabilului. Când zona verde trebuie acoperită cu pământ vegetal trebuie ca acesta să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire. După răspândire, pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu

pământ vegetal este, în principiu, suspendată pe timp de ploaie. In cazul refacerii ultimului strat al carosabilului (beton, asfalt, etc), doar de către firmele acreditate de autorităţiile locale, atât Executantul cât şi Dirigintele de şantier vor monitoriza şi verifica calitatea lucrărilor executate în conformitate cu solicitările din reţeta de refacere impusă. în această etapă, Executantul se va asigura şi va preda lucrarea, firmei de refacere desemnată, în condiţiile de calitate impuse, astfel încât problemele ulterioare care pot apărea pe porţiunea de carosabil refăcută să nu i se datoreze. In acest sens va încheia cu firma respectivă un proce verbal în care se vor consemna condiţiile de predare-primire a lucrărilor de terasament. Acest document se va transmite Dirigintelui de şantier pentru a se depune la cartea tehnică a construcţiei. Predarea-primirea se va face de către Executant către firma de refacere, în prezenţa Dirigintelui de şantier, a reprezentanţii lor SC DELGAZ GRID SA şi al autorităţilor locale pe bază de proces verbal, unde se va consemna adresa fiecărei locaţii predate, suprafeţele care trebuiesc refăcute, data predării şi termenul scadent impus prin autorizaţia de spargere. Executantul vor pune la dispoziţia firmei de refacere o copie după autorizaţia de spargere (în termen de valabilitate). Procesul verbal de predare-primire se va întocmi în patru exemplare cate unul pentru fiecare dintre parte. Predarea zonei de lucru către firma de refacere se va face cu marginile carosabilului pregătite, prin tăierea acestora la verticală. în cazul în care după predarea amplasamentului, carosabilul suferă deteriorări faţă de starea iniţială din momentul predării (ruperi, spargeri, fisurări, etc), Prestatorul va reface întreaga suprafaţă a zonei de lucru: cea preluată + cea afectată (va efectua inclusiv activităţiile de tăiere, decapare, încărcare şi transportare a materialului rezultat din aceste activităţi). Se va respecta grosimea şi calitatea straturilor de refacere a infrastructurii drumului sau trotuarului conform autorizaţiei de spargere şi/sau a cerinţelor regulamentului pentru refacerea spargerilor emise de administratorul drumurilor (funcţie de tipul carosabilului, asfalt turnat sau beton asfaltic, se vor respecta şi se vor executa inclusiv straturile de uzură sau legătură, conform normativelor în vigoare, cu respectarea tehnologiilor de execuţie specifice categoriei de drum). Suprafaţa reparată se va reface la aceeaşi cotă cu îmbrăcămintea existentă şi se va da în folosinţă numai după răcirea îmbrăcăminţii asfaltice. Acolo unde lucările realizate afectează marcajul rutier (stradal) acesta se va reîntregi (se va aduce la starea iniţială) utilizându-se vopsele aplicabile sau bandă adezivă cu caracteristicile tehnice impuse de legislaţia în vigoare pentru executarea acestora. Lucrările de terasamente se consideră încheiate doar după ce Executantul obţine acordul scris al autorităţilor locale cu privire la calitatea refacerii carosabilului. Dacă lucrările executate afecteză marcajul stradal, Executantul sau firma de refacere (după caz) are

obligaţia de readucere la starea iniţială a marcajului afectat - descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul

investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea; . Verificarea inainte si in timpul montajului

Conductele vor fi verificate de catre firma achizitoare sau reprezentantul acesteia la locul livrarii. Marcajul conductelor se va verifica pentra a se asigura ca acestea corespund specificafiei din comanda. Se va monta un fir trasor din cupra monofilar cu sectiunea de minim 1.50mm2 cu izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungere minima de 5 kV de-a lungul conductei de distributie gaze naturale si a bransamentelor aferente, pentra detectarea traseului acestora. Pe timpul montarii se vor face urmatoarele verificari:

a) sa nu existe pe conducta defecte de suprafa|a (zgarieturi, fisuri, deformari, etc.); b) daca imbinarile au fost facute in conformitate cu prevederile NTPEE - 2018 si cu

instructiunile fabricantilor si a procedeului agrementat; c) daca s-a realizat adancimea si latimea corecta a santului si daca s-au respectat

distanta obligatorie fata de alte constructii si retele subterane existente; d) daca au fost eliminate toate obstacolele de pe fundul santului inainte de coborarea

conductei; e) daca pe timpul coborarii conductei in sant s-a asigurat o pozitie corecta a conductei

si daca nu au aparat deteriorari ale acesteia;

f) daca baza santului a fost acoperita cu un start de nisip cu grosimea de 10 cm; g) daca umplerea santului se executa corect; h) dupa terminarea montarii se vor verifica toate fitingurile si conducta si se vor

incepe pregatirile pentru efectuarea probelor de presiune.

Probe de presiune

Dupa terminarea montarii se vor verifica toate fitingurile si conducta si se vor incepe pregatirile pentru efectuarea probelor de presiune. Probele de presiune constituie faza determinanta si se vor efectua conform NTPEE - 2018, tabelul 8 astfel:

- verificarea si proba de rezistenta pentru conductele de presiune medie se vor realiza la presiunea de 9 bar timp de o ora.

- verificarea si proba de etansare pentru conductele de presiune medie se vor realiza la presiunea de 6 bar si se considera corespunzatoare daca presiunea se mentine constanta 24 ore.

La efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate, aparatele de masurare a presiunii si temperaturii vor fi de tipul cu inregistrare continua, cu verificare metrologica in termen de valabilitate.

Punerea in functiune a conductei de distributie gaze naturale se face de catre instalatorul autorizat al operatorului Sistemului de Distributie gaze, conform procedurilor interne, dupa primirea cartii tehnice de la instalatorul autorizat al executantului. Odata cu predarea cartii tehnice se face si receptia tehnica a conductei, din acest moment punerea in functiune si exploatarea conductei intra in sarcina distribuitorului licentiat conform normelor ANRE. Punerea in functiune a conductelor de gaze naturale pentru cladirile prevazute cu subsol va fi realizata numai dupa ce, prin grija proprietarului imobilului sau beneficiarului lucrarii, se va realiza etansarea intrarilor racordurilor subterane de incalzire, apa, canalizare, cabluri electrice, telefonice, cablu TV etc., in cladire. Se va intocmi de catre constructor planul conductelor pentru cartea construcfiei pe care se vor menjiona distance intre suduri, locul sudurilor de pozitie, diametral conductei, locul schimbarilor de diametru, lungimea fiecarui tronson de conducta pe diametre si lungimea totala a conductei, locul de intersectie cu alte conducte, cabluri, etc, distanta pana la alte instalatii intalnite in sapatura, constructii sau alte obstacole subterane, locurile dispozitivelor de inchidere, profile transversale in puncte aglomerate. De asemenea constructorul va pune la dispozitia operatorului sistemului de distributie pentru completarea cartii constructiei: - certificate de calitate materiale, - procese verbale de lucrari ascunse, - diagramele probelor de presiune.

Exploatarea retelei de distributie gaze se face, numai de catre distribuitoral licentiat conform procedurilor interne si normelor ANRE.

Montarea conductelor subterane prin procedeul de foraj orizontal In cazul în care este necesară pozarea conductelor prin procedeul de foraj, Executantul sau SubContractantul de specialitate al acestuia, va trebui să ţină cont de avizele de la deţinătorii de utilităţii şi/sau proiectele de specialitate. Forajul şi introducerea concomitentă a tubului de protecţie şi/sau a conductei de gaz se va face prin utilizare echipamentelor de forj dirijat. Executantul va realiza doua gropi de o parte şi de alta a porţiunii ce trebuie traversată prin foraj, una pentru introducerea utilajului şi cealata pentru „ieşire" şi recuperarea frezei. După încheierea forajului aceste gropi se vor astupa şi zona va fi readusă la starea iniţială (asfaltare, turnat beton,...). Dacă forajul s-a realizat cu introducerea unui tub de protecţie, Executantul va introduce conducta de gaz în tubul de protecţie împreună cu distanţierele de plastic.

- Tehnologia de executie a forajului: Tehnologia consta in 3 faze si se incadreaza in grupa lucrarilor NO DIG (fara sapatura). Prima faza tehnologica consta in avansarea in teren a capului dirijabil, care se

realizeaza prin forare de inalta presiune, cujeturi de suspensie. Obstacolele intalnite in calea forarii sunt identificate si evitate de la suprafata prin

masurarea undelor electromagnetice emise de capul de forare si schimbarea traiectoriei pe o anumita raza de curbura.

Curatirea tunelului este realizata prin intermediul suspensiei. De asemenea, suspensia (amestec ecologic de apa si argila solubila in apa) ajuta prin compozitia ei la sustinerea tunelului.

A doua faza tehnologica este reprezentata de largiri succesive ale tunelului, pina la obtinerea unui diametru cu 20% mai mare decat diametrul conductei ce urmeaza a fi pozata .

Pentru a evita deteriorarea materialului produsului montat, suspensia contine argila solubila in apa, usurand astfel avansul produsului in tunel.

A treia faza tehnologica consta in pozarea tubului in tunelul executat in cea de-a doua faza .

f11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate: Acest proiect nu este in relatie cu alte proiecte din zona.

f12. Detalii privind alternative care au fost luate in considerare Avand in vedere ca punctele de racordare au fost alese conform avizului de racordare

al distribuitorului de gaz care a tinut cont de amplasarea consumatorului si de drumurile care asigura legatura la obiectivele studiate, nu au fost posibile alte alternative sau variante,

f13. Alte activitati care pot sa apara ca urmare a proiectului In timpul realizarii lucrarii si la exploatare nu rezulta alte activitati care pot

deriva din lucrare.

f14. Alte autorizatii cerute pentru proiect Conform certificatului de urbanism emis de Primarie,

atasat.

IV.Descrierea lucrarilor de demolare necesare

Planul de executie a lucrarilor de demolare, refacere si folosire ulterioara a terenului: Nu se vor realiza lucrari de demolare, terenul fund liber de constructii.

Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului: Dupa stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilena se efectueaza in straturi

subtiri, cu pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare strat. Conform art.216 din NTPEE-2018,deasupra conductelor si bransamentelor montate

subteran, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de 35 cm de generatoarea superioara a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata « Gaze naturale - Pericol de explozie» .Umplerea santurilor se face in straturi subtiri cu grosime maxima de 20 cm,cu pamant maruntit sau nisip, prin compactare dupa fiecare strat, in cazul compactarii manuale si conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, in cazul compactarii mecanice. Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisa numai dupa realizarea stratului minim de protectie a conductei, care se stabileste in functie de adancimea de actionare a utilajului la gradul de compactare maxima. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20...30 m,

avansand intr-o singura directie, pe cat posibil in urcare. Se poate folosi forajul dirijat in cazul subtraversarilor cailor ferate, autostrazilor, drumurilor nationale si altele asemenea.

In dreptul rasuflatorilor, peste conducta din polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10... 15 cm, se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se aseaza calota rasuflatorii.

Terenurile afectate se vor reface conform stratificatiei initiale si conform avizelor organelor abilitate.

Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente: Accesul se face pe caile rutiere existente, nu se vor realiza cai noi de acces. De asemenea nu se vor modifica caile de acces existente.

Metode folosite in demolare: Nu este cazul, nu se vor realiza lucrari de demolare.

Detalii privind alternativele care au fost luate in condiderare: Nu este cazul, nu se vor realiza lucrari de demolare.

Alte activitati care pot aparea ca urmare a demolarii: Nu este cazul, nu se vor realiza lucrari de demolare.

V. Descrierea amplasarii proiectului: Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei

privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001; Nu este cazul

Lucrările se desfăşoară in arealul localitatiilor BREBU, VALEADENI, APADIA, PALTINIS, RUGI, OHABITA, DELINESTI SI CORNUTEL traseul reţelei de distribuţie gaze naturale desfasurandu-se de-a lungul drumului national DN 58 Caransebes - Resita, drumului judetean DJ 587 si a drumurilor locale.

Referitor la DN exista 3 subtraversari necesare pentru realizarea investitiei, conform planurilor de subraversare, asfel:

- Caransebes-Resita, DN 587 la 3KM+740m, loc. Paltinis - Caransebes-Resita, DN 587 la 11KM+130m, loc. Cornutel - Caransebes-Resita, DN 587 la 19KM+847m, loc. Brebu

Referitor la amplasamentul retelei de distributie gaze naturale presiune medie cu referinta la DN 58, Caransebes - Resita se propune adica amplasarea retelei de gaz in extravilanul localitatilor Brebu si Cornutel se propune ca reteaua de gaz de medie presiune sa se execute pe partea stanga de mers spre localitatea Resita la distanta de 30 m fata de axul DN. In intravilanul localitatiilor Brebu si Paltinis reteaua de distributie gaze natural se

propune sa se execute pe ambele parti a DN 58 la distanta de 6 m fata de bordura DN

respectiv.

De asemenea se propune si o subtraversare de cale ferata in localitatea Cornutel la km

10+100m

Lucrarea este prezentata in planul de incadrare in zona si de planurile de situatie anexate la documentatie

Coordonate (Stereo 70) pentru punctul de cuplare ale retelei propuse: Apropape de loc Cornutel X(272534) si Y(438427) VI. Descrierea tuturor efectelor semificative posibile asupra mediuelui

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

1. Protecţia calităţii apelor: a. sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; Nu exista b. staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute.

Nu este cazul 2. Protecţia aerului: a. sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi; Gaz metan Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta asupra

calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare a traficului generat de utilajele si autovehiculele implicate in lucrari. Acestia vor genera poluanti caracteristici arderii combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele,etc). Regimul emisiilor acestor poluanti este dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de constructie. De asemenea, operatiile de transport, manipulare, depozitare a materialelor pot genera o crestere a concentratiilor de pulberi, in suspensie sau sedimentabile, dupa caz, in zona afectata de lucrari. In acelasi mod, din activitatile de excavare a solului, manipulare a pamantului rezultat din excavare, precum si descarcarea si imprastierea pamantului pot rezulta pulberi. Dupa finalizarea obiectivului nu se vor inregistra influente asupra calitatii aerului

b. instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă. Da si anume rasuflatori de gaze naturale 3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: a. sursele de zgomot şi de vibraţii In perioada de implementare a proiectului, sursele de zgomot si vibratii sunt

reprezentate de utilajele ce vor functiona. Activitatile generatoare de zgomot si vibratii sunt reprezentate de activitatile de excavare, transporturile de materiale. In perioada de functionare nu vor exista surse de zgomot

b amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor. Nu este cazul 4. Protecţia împotriva radiaţiilor: a. sursele de radiaţii; Nu exista b. amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.Nu este cazul 5. Protecţia solului şi a subsolului: a. sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice In perioada de implementare si de functionare sursele de poluare a solului pot fi

scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transporta diverse materiale de constructii sau de la utilajele, echipamentele folosite pentru realizarea lucrarilor de amenajare, precum si depozitarea necontrolata a materialelor folosite si a deseurilor

rezultate, direct pe sol, in recipienti neetansi sau in spatii amenajate necorespunzator. In caz accident, poluantii se pot transfera catre subsol si apa freatica.

b. lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului. Se vor amenaja zone de parcare pentru autovehicule. Deseurile se vor colecta in

recipienti etansi, fara depozitare directa pe sol. 6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: a. identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; Amplasamentul proiectului este in afara zonelor naturale protejate b. lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor

naturii şi ariilor protejate. Nu sunt necesare astfel de lucrari/dotari 7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

a. identificarea obiectivelor de interes public, Nu este cazul 8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament: a. tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate;

prevenirea si gestionarea deseurilor generate pe amplasament in timpul realizarii proiectului/in timpul exploatarii, inclusiv eliminarea

Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei europene si nationale privind deseurile),

cantitati de deseuri generate: -Deseuri de ambalaje: 15 01 01 ambalaje de hartie si carton -aprox 2mc

15 01 02 ambalaje de materiale plastice -aprox lmc

- Deseuri din constructii si demolari: 17 05 04 pamant si pietre (FARA continut de substante periculoase)-aprox 20.000 mc 17 03 02 deseu din asfalt aproximativ. 2500 mc 17 01 01 deseu din beton aproximativ 2500 mc 17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari (FARA continut de substante periculoase) -aprox350mc

- Deseuri comunale: 20 03 01 deseuri comunale amestecate -aprox 2mc

b. modul de gospodărire a deşeurilor. Deseurile menajere generate pe parcursul activitatii se vor colecta corespunzator

volumului de deseu produs si se vor evacua utilizand containere de colectare pentru deseuri menajere ale societatii de gospodarire a deseurilor cu care va fi semnat un contract.

Deseurile de material plastic (fac exceptie recipientele care au continut substante chimice periculoase), lemn, hartie, metal (fac exceptie recipientele care au continut substante chimice periculoase), pot fi depozitate la locurile de depozitare specificate, dupa selectarea corespunzatoare.

Deseunle provenite din matenale de constructie se vor evacua pe cat posibil mtr-un interval de timp care sa nu depaseasca 5 zile lucratoare. In toate perioada in care evacuarea

deseurilor nu este posibila, se va proceda la depozitarea ordonata a acestora in perimetrul frontului de lucru si acoperirea cu folie.

Intreaga responsabilitate de evacuare a deseurilor provenite in urma executarii contractului este sarcina executantului.

Pe amplasament nu pot fi semnalate alte tipuri de deseuri. Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui

management corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare, se numara urmatoarele: - evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de stocuri si cresterii riscului amestecarii diferitelor tipuri de deseuri; - alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri; - se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; - se interzice abandonarea deseurilor si/sau depozitarea in locuri neautorizate; - se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-se aiat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul de gestionare a acestora.

c) gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase Nu este cazul. Nu se vor utiliza astfel de substante. B. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a

biodiversitatii

In perioada de implementare a proiectului se vor utiliza, din cadrul resurselor naturale, nisip si diferite sorturi de pietris. In perioada de functionare a obiectivului nu se vor utiliza resurse naturale.

VII.Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate in mod semnificativ

de project

Tinand cont de tipul de activitate propusa prin proiect, se preconizeaza ca acest tip de obiectiv nu va avea impact semnificativ asupra calitatii factorilor de mediu din zona influenta, urmand sa se inregistreze o usoara presiune in timpul lucrarilor de constructie

Factor de mediu apa

Prin proiect nu se prevede prelevarea de apa din sursa subterana sau de suprafata din zona amplasamentului. Lucrarile nu prevad excavari care sa conduca la interceptarea panzei de apa freatica. Nu se vor inregistra efecte asupra hidrologiei zonei si nici nu vor fi afectate in secundar alte activitati dependente de aceasta resursa. Probabilitatea aparitiei unui impact asupra factorului de mediu apa urmare a implementarii proiectului propus este nesemnificativa. Lucrarile de supratraversare a 3 Buc. poduri peste raul Macicas, si 4 subtraversari a raului Macicas si raul Poganis, nu vor afecta/interfera sub nici o forma cursul de apa si nici amenajarile din zona, avand in vedere tehnologiile propuse pentru realizarea acestor lucrari (conform capitol descriere lucrari).

Factor de mediu aer

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta asupra calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare traficului generat de utilajele si autovehiculele implicate in lucrari. Dupa finalizarea obiectivului nu se vor inregistra presiuni suplimentare generate de prezentul proiect.

Factor de mediu sol/subsol Nu se va inregistra impact indirect asupra solului urmare a activitatilor proiectului.

Din punct de vedere al amplasarii proiectului fata de ariile naturale cu statut special de

conservare, acesta se situeaza in afara zonelor de interes conservative. Nu s-au identificat cai de manifestare a impactului de orice fel (direct, indirect, cumulat) asupra acestei zone urmare a lmplementani proiectului propus. Zona este antropizata, cu utilizari mixte (rezidentiala si prestari servicii).

Pe perioada de implementare a proiectului, fiind lucrari limitate in timp si intr-o zona antropizata, nu se prognozeaza un impact negativ cuantificabil asupra calitatii biodiversitatii din zona invecinata.

Peisajul In timpul realizarii lucrarilor peisajul va fi afectat de prezenta utilajelor si a echipelor

de munciton. Se va inregistra un impact vizual negativ pe termen scurt, pe perioada de implementare a proiectului. Impactul va fi eel al unui santier clasie de constructii si se va mentine pe toata durata de edificare. Prin realizarea obiectivului nu se introduc activitati cu caracteristici noi in peisajul natural, ci doar se completeaza facilitatile rezidentiale

Mediul social si economic, sanatate umana

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari importante de populatie in zona. Nu sunt preconizate modificari cuantificabile statistic in starea de sanatate a populatiei, urmare a proiectului propus. In perioada executarii lucrarii de constructie a obiectivului se va avea in vedere aspectul salubru al utilajelor folosite, semnalizarea lucrarilor si asigurarea unui ritm corespunzator de lucru cu efecte asupra minimizarii timpului necesar pentru implementare.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

Pe perioada de implementare a proiectului se va avea in vedere raportarea modului de gestionare a deseurilor de pe santier. Pe perioada de functionare nu sunt necesare activitati de monitorizare a mediului.

IX. Legatura cu alte acte normative si/sau planuri/programe/strategii Nu este cazul.

X. Lucrari necesare organizarii de santier

Pentru realizarea lucrarilor propuse nu este necesara realizarea unei organizari de santier, materialele utilizate in executie fiind transportate la fata locului doar in momentul punerii in opera.

Deseurile menajere generate pe parcursul activitatii se vor colecta corespunzator volumului de deseu produs si se vor evacua utilizand containere de colectare pentru deseuri menajere ale societatii de gospodarire a deseurilor cu care va fi semnat un contract.

Deseurile de material plastic (fac exceptie recipientele care au continut substante chimice periculoase), lemn, hartie, metal (fac exceptie recipientele care au continut substante chimice periculoase), pot fi depozitate la locurile de depozitare specificate, dupa selectarea corespunzatoare.

Intreaga responsabilitate de evacuare a deseurilor provenite in urma executarii contractului este sarcina executantului.

Deseurile provenite din materiale de constructie se vor evacua pe cat posibil intr-un interval de timp care sa nu depaseasca 5 zile lucratoare. In toate perioada in care evacuarea deseurilor nu este posibila, se va proceda la depozitarea ordonata a acestora in perimetrul frontului de lucru si acoperirea cu folie.

Pe amplasament nu pot fi semnalate alte tipuri de deseuri. La terminarea lucrarilor executantul va evacua de pe santier toate utilajele de

contructii, surplusul de materiale, ambalajele, deseurile si lucrarile provizorii, terenul folosit fiind adus la starea initiala.

XI. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de

accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt

disponibile.

Dupa finalizarea lucrarilor de construire zona ce va necesita refacere este zona adiacenta zonei de pozare a conductei. Aceasta va fi eliberata de echipamente, utilaje, alte dotari, se va salubriza si Dupa finalizarea perioadei de exploatare a obiectivului urmeaza etapa de dezafectare, care va fi data de durata de functionare a retelelor . Aceasta etapa presupune dezafectarea conductelor, golirea si curatarea structurilor subterane (conducte), curatarea terenului de posibile resturi de materiale de constructie, umplerea excavatiilor cu pamant de calitate similara cu eel din zona invecinata acestora. Lucrarile de dezafectare se vor face in conditii de protectie pentru calitatea factorilor de mediu. XII. Anexe - piese desenate

1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor Planurile respective se afla atasat la prezenta Anexa 5

Tabel cu retelele de conducte pe ficeare localitate in functie de diametru si lungime

Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente) Se vor atasa in proiectul tehnic

2. Schemele-flux pentru: - procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare. Nu este

cazul 3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia

mediului. XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970; Nu face obiectul, deoarece este in afara ariei naturale protejate de interes comunitar b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar; Distanta minima este de 2,672 km fata de zona protejata Cod Rosci 0385 Raul Timis, intre localitatile Rusca si Prisaca c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului; d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar; f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului: – bazinul hidrografic; conform coodonate Stereo 70

A) Raul Poganis (X436004; Y272020; cod cadastral V2.35, loc. Delinesti, Lungimea traseului 16,80 m - subtravrsare

B) Raul Poganis (X436051; Y272393; cod cadastral V2.35, loc. Ohabita, Lungimea traseului 17,44 m - subtravrsare

C) Raul Poganis (X436743; Y276381; cod cadastral V2.35, loc. Ohabita, Lungimea traseului 18,54 m - subtravrsare

D) Raul Macicas (X435685; Y275591; cod cadastral V2.23, loc. Rugi, Lungimea traseului 19,70 m - subtravrsare

E) Raul Macicas (X435871; Y275736; cod cadastral V2.23, loc. Rugi, Lungimea traseului 10,40 m – supratraversare (pe pod)

F) Raul Macicas (X436004; Y272020; cod cadastral V2.23, loc. Paltinis, Lungimea traseului 18,49 m – supratraversare

G) Raul Macicas (X441178; Y278246; cod cadastral V2.23, loc. Paltinis, Lungimea traseului 10,95 m – supratraversare (pe pod)

corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod. De suprafata 2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă. 3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz. XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. ..... privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV. Nu este cazul Primar CMUNA BREBU TICHERIU ION COMUNA PALTINIS POPOVICI IOAN