Suport de Curs ISD 2012- 2013

7/26/2019 Suport de Curs ISD 2012- 2013

1/137

Universitatea Mihail Koglniceanu Iai

Facultatea de Drept

Introducere in studiul dreptuluiSuport de curs

Autori: Genoveva Vrabie Mihaela !o"ana #risacariu

Capitolul I. Introducere. Obiectul disciplinei. Metode specifice de abordare.Raporturile dintre disciplinaIntroducere in studiul dreptului si stiintele sociale inrudite

1. tiina dreptului

2. Teoria general a dreptului

1. Stiina dreptului

Stiinta repre$inta un ansa%blu siste%atic de cunostinte rationale re&eritoare la un

obiect deter%inat si e"pri%ate prin concepte' categorii' principii' notiuni(

#entru a deter%ina obiectul stiintelor )uridice trebuie sa*i deli%ita% s&era &eno%enelor

cercetate si sa identi&ica% %etoda + %etodele de cercetare(

,n con&or%itate cu aceste criterii - obiectul de cercetare i %etoda - tiin.ele se

clasi&ic ast&el: a/stiinte ale naturii' b/stiinte despre societate i c/stiinte despre gindire(

Stiintele despre societate au scopul de a cunoaste legile generale ale e"istentei si de$voltarii

societatii' de a studia &or%ele de organi$are sociala si %odalitatile speci&ice de %ani&estare aco%ponentelor realitatii sociale 0politice' etice' )uridice/(

Dreptul se incadrea$a in categoria stiintelor despre societate( Dreptul nu poate &i disociat

de ideea de regula' iar conceptul de regula&ace loc celui dejudecat(

1


2/137

Apropierea de drept operea$a prin si cu a)utorul regulilor care ii servesc de suport'

indi&erent c e vorba de legi sau de alte precepte ale poporului sau ale suveranului' de

co%porta%ente' u$a)e' cutu%e ale oa%enilor sau de deci$ii ale )udectorilor sau arbitrilor(

Aceast rela.ie dintre regul i drept e doar un punct de plecare( 2u e su&icient s ne

re&eri% la drept ca la un ansa%blu' subansa%blu de reguli' deoarece e"ist si reguli sociale ce

nu sunt )uridice(

#entru a de&ini dreptul' vo% cerceta con.inutul regulilor - &ondul' &or%a regulilor si rolul

dreptului de %ediator 3ntre corect i 3n.elept(

4riterii de &ond:

2u e"ist dr( lui !obinson pe insula sa' cel putin pn cnd pe insul nu apare i Vineri(

2o.iunea de drept nu 3i ase sens dec5t 3n societate' intr*o co%unitate de oa%eni( Sunt

necesari cel putin 6 indivi$i pentru a putea vorbi de o rela.ie sociala' rela.ie care' eventual' arputea &ace obiectul unei nor%e )uridice( Unii autori di&eren.ia$ raporturile )uridice de alte

raporturi sociale art5nd c pentru ca un raport s devin )uridic este necesar i o a treia

persoana : ter.ul i%par.ial i de$interesat' care s &ie 3n %sur s solu.ione$e eventualele

litigii dintre pri%ii doi( Din aceast perspectiv' pe insula lui !obinson nu pute% vorbi de

societate apt s de$volte raporturi )uridice nici dup apari.ia lui Vineri(

In li%ba ro%ana' notiunea de dreptare 7 sensuri:

1.drept in sens de )ust' corect' echitabil -

sens filosofic

2. drept - ansa%blu de nor%e de conduita care guvernea$a' intr*o societate organi$ata'

raporturile sociale si a caror respectare este asigurata' daca este necesar' de constringerea

publica - drept obiectiv/pozitiv/sistemul dreptului

3. drept - stiinta care are ca obiect acest ansa%blul de nor%e -stiinta dreptului

4. drept - prerogativa' &acultate' putere a individului de a avea o anu%e conduita si de a

pretinde celorlalti o anu%e conduita' con&or% cu nor%ele sociale si putind apela la nevoie' la

&orta de coercitie etatica - drept subiectiv.

1.S*a pus proble%a daca e"ista' daca e posibila o stiinta a dreptului(

In acest sens' s*a argu%entat ca dreptul e o arta, o tehnica( 8otusi' aceasta nu i%piedica

dreptul de a &i si ostiinta, si o arta, in acelasi timp( 9 stiinta a dreptului este posibila si chiar

necesara' deoarece dreptul' ca ansa%blu structurat de nor%e trebuie cunoscut si trans%is( De

aceea el poate si trebuie studiat( In plus' pentru a &i pus in practica 0aplicat/ si scopurile sale

6


3/137

reali$ate' trebuie' pe de o parte' cunoscut dreptul 0in ceea ce are &unda%ental si particular/si

pe de alta parte' trebuie sa intervina arta si tehnica( Acestea constau in stiinta practica a celor

che%ati sa elabore$e legi - tehnica legislativa si a celor che%ati sa le aplice - tehnica

aplicarii dreptului:practica judecatoreasca si administrativa(

4&( lui Francois 9st' stiinta dreptului este acea activitate cognitiva care urmareste sa

ofere o reprezentare a fenomenului juridic conforma cu valorile, credintele, tehnicile si

metodele comune unui anume grup stiinific(

Stiinta dreptului e un corpus teoretic, dreptul ca stiinta fundamentala,si' in acelasi ti%p'

opractica sociala, dreptul ca stiinta juridica aplicata.Dreptul ca stiinta &unda%entala' are o

&unctie prospectiva si critica' care' prin e&ortul de e"plicare si )usti&icare' are si o utilitate

practica(

8otusi' studiind dreptul ca ansa%blu de nor%e' stiintele )uridice nu au doar un caracter&unda%ental ci si unul aplicat(

In acest sens' dreptul nu este o parte a naturii' ci un produs al vietii sociale' al inteligentei

si vointei u%ane( Deci' dreptul nu este o stiinta a naturii' ci o stiinta socio-umana' precu%

istoria' econo%ia' sociologia' psihologia' politologia(reptul este o stiinta sociala(

4a si celelalte stiinte socio*u%ane' stiinta dreptului se caracteri$ea$a prin conclu$ii cu un

grad de certitudine in&erior' in co%paratie cu gradul de certitudine al stiintelor sociale( Asa

cu% arata Aristotel' e"ista trei tipuri de discursuri: discursul de%onstrativ' cel argu%entativ sicel retoric( #ri%ul porneste de la adevar si conduce la conclu$ii adevararte' cel argu%entativ

porneste de la probabil si conduce la conclu$ii probabile' iar cel retoric duce la conclu$ii

posibile' ba$indu*se pe persuasiune' pe arta oratorica' retorica(

volutia actuala stiintei dreptului se caracteri$ea$a printr*o accentuata tendinta civica'

prin i%binarea preocuparilor legate de gindire' teoreti$are si speculatie' cu orientarea spre

actiune( Din aceasta perspectiva' se preconi$ea$a o stiinta )uridica globala' care sa cuprinda'

alaturi de stiintele de ra%ura' si &iloso&ia si sociologia dreptului(

Obiectul stiintelor juridice il constituie dreptul, sub aspectul sau normativ' dupa

pro&(So&ia #opescu sau intreaga realitate )uridica' adica &eno%enul )uridic' dupa pro&(2icolae

#opa(

!enomenul juridic, sistemul juridiceste &or%at din totalitatea ele%entelor cu caracter

)uridic din societate: nor%e )uridice' institutii )uridice' idei si conceptii legate de drept'

;


4/137

raporturi )uridice( Siste%ul )uridic' ast&el &or%at di&era de sistemul dreptului * inteles ca

ansa%blul nor%elor )uridice in vigoare la un %o%ent dat - dreptul obiectiv(

4ercetarea stiinti&ic a &eno%enului )uridic i%plic &olosirea unor etode proprii

precu%: %etoda logica' %etoda istorica' %etoda co%parativa' %etoda sociologica' %etoda

cantitativ(

!unctiile stiintei dreptului( Dreptul' ca stiinta' nu se ocupa de descoperirea realitatilor

%ateriale' ci de aprecieri despre caracterul drept sau nedrept al unui &apt( 2or%ele de

conduita pe care le studia$a stiintele )uridice nu sunt si%ple constatari ale realitatii e"istente'

ci ceea ce ar trebui sa &ie( De aceea dreptul nu are nu%ai o functie e"plicati#a$ inforati#a$

ci si una norati#a: nu o&era nu%ai e"plicatii' ci si solutii practice( Dreptul este o stiinta

nor%ativa sub doua aspecte: 1/( are ca obiect de studiu un ansa%blu de directive de conduita'

de nor%e si 6/( cercetea$a ceea ce trebuie sa &ie' cautind si indicind solutii practice' ne&iinddoar o stinta descriptiva( Din acest punct de vedere' se releva si functia prospecti#a a

stiintelor )uridice( Dreptului i se atribuie si o functie justificati#a' in sensul ca dreptul

trebuie sa se ocupe de descrierea practicilor )uridice' de argu%entarea lor( Autorii

post%oderni considera ca acesta este ele%entul cheie( Stiintele )uridice au si o functie

orala' e"presie a relatiei dintre stiinta si constiinta(

Stiintele )uridice suntstiinte critice adopta o atitudine critica &ata de propriul obiect de

studiu' spre deosebire de biologie' spre e"(Stiintele )uridice nu au caracter universal' siste%ele )uridice sunt &oarte variate(

Desi pute% concepe dreptul ca o unica stiinta' varietatea nor%elor )uridice' precu% si

co%ple"itatea &eno%enului )uridic au deter%inat divi$area acesteia intr*un ansa%blu de

stiinte: stiintele )uridice(

Clasificarea stiintelor juridice

o disciplina de sinte$a' care studia$a dreptul in ansa%blu' denu%ita teoria

generala a dreptului' sau introducere in studiul dreptului

discipline )uridice istorice' care studia$a dreptul si conceptiile )uridice in evolutia

lor istorica concreta 0dreptul ro%an' istoria dreptului ro%anesc/

disciplinele )uridice de ra%ura' care studia$a nor%ele' institutiiile si principiile

di&eritelor ra%uri de drept 0dreptul constitutional' dreptul ad%inistrativ' civil' penal etc(/

7


5/137

pentru studierea &eno%enului )uridic in ansa%blu' se recurge la stiintele )uridice

au"iliare precu% dreptul co%parat' sociologia )uridica' logica )uridica' psihologia )uridica

etc(

Relatia dintre stiintele juridice si alte stiinte socio%uane. Feno%enele ce

&or%ea$a obiectul de studiu al diverselor stiinte sociale si u%ane sunt cone"e' iar in unele

ca$uri' acelasi &eno%en constituie obiect de studiu al %ai %ultor stiinte( Ast&el se e"plica

cone"iunile dintre stiinte si necesitatea unor studii pluri* si interdisciplinare(

Se poate argu%enta legatura dintre drept cu stiinte precu%: istoria' sociologia'

econo%ia' psihologia' %edicina' politologia' in&or%atica' logica etc(

2. Teoria generala a dreptului

&enuirea stiintei. Stiinta de sinte$a pe care o studie% sub denu%irea de"ntroducere in

studiul dreptuluia cunoscut' in ti%p' si alte titulaturi: se &oloseste si asta$i denu%irea de

#eoria generala a dreptului in trecut' se vorbea despre enciclopedia juridica sau

enciclopedia dreptului' introducere in drept' drept generalsau elemente de drept.

Scurt istoric al disciplinei. In 16


6/137

pe cit posibil %ai ordonata a intregii stiinte a dreptului@( Fiind un studiu de ansa%blu' are ca

obiect sa deter%ine ce este dreptul(

8eoria generala a dreptului are un caracter fundamental si interdisciplinar.

Scopul studierii 8eoriei generale a dreptului consta in ur%atoarele:

"plicarea partilor constitutive ale dreptului' a intregului sau' reducerea co%ple"itatii

&eno%enului )uridic prin inter%ediul unei abordari globali$ante' sintetice

A%eliorarea %etodologiei' tehnicii si practicii dreptului' a tehnicii legislative( A

noiunilor si construciilor )uridice elaborate si utili$ate de dog%atica )uridica(

8eoria generala a dreptului nu se constituie intr*o stiinta co%pleta a dreptului' ci doar in

una de sinteza( a &or%ulea$a si de&ineste concepte &unda%entale ce constituie puncte de

plecare pentru investigatiile stiintelor )uridice de ra%ura sau istorice(

Obiectul Teoriei generale a dreptuluiconsta in e"plicarea notiunilor eleentare si

a principiilor coune diferitelor rauri de drept.

8eoria generala a dreptului este ostiinta relativa' ca orice stiinta )uridica(

In epoca in&or%aticii este %ai bine pentru un )urist sa aiba ?un cap bine &acut@ decit

?un cap plin@' deoarele %e%oria u%ana este inlocuita de calculator si nu insea%na ni%ic &ara

o conceptie generala despre drept' &ara un rationa%ent si o %etoda adecvata lor( 8eoria

generala a dreptului este toc%ai acea constructie intelectuala' %etodica si organi$ata care arela ba$a observarea si e"plicarea diverselor siste%e )uridice si are scopul de a de&ini %arile

coordonate ale construirii si aplicarii dreptului' ratiunea de a &i a dreptului' i$voarele si

principiile sale generale' nor%a )uridica si institutiile )uridice - a&ir%a pro&(So&ia #opescu

In conditiile tendintei actuale de in%ultire accelerata a actelor nor%ative' a devenit

i%posibil cunoaterea e"haustiv a legisla.iei de ctre )uriti( 8eoria generala a dreptului

o&er princiipiile care ii per%it apoi )uristului sa*si insuseasca noile regle%entari pe %asura

ce acestea intervin( De ase%enea' ea per%ite )uristului sa re$olve de %aniera corecta

contradictiile ce pot aparea intre nor%ele vechi si cele noi' intre cele generale si cele speciale

etc' precu% si sa u%ple' pe calea interpretarii' lacunele legislative(

Raporturile disciplinei cu !ilosofia dreptului. Se pune intrebarea' e"ista o

singura stiinta sau cele doua sunt distincte' desi cone"e

C


7/137

!aspunsurile di&era( Ma)oritatea autorilor pledea$a pentrupastrarea distinctiei dintre cele

doua, desi cu totii sunt de acord ca intre ele exista numeroare puncte de legatura (

M( D)uvara considera ca &or%area si progresul stiintelor )uridice nu sunt posibile decit

prin %i)locirea unei &iloso&ii a dreptului' pe care' de alt&el' orice )urist o are si o practica' &ie

ca stie' &ie ca nu*si da sea%a de ea(

( Sperantia aprecia ca principala sarcina a &iloso&iei )uridice este de a stabili

&unda%entul &inalitatii si al )usti&icarii %orale a principiilor unei bune legislatii(

Acelasi autor considera ca nciclopediei )uridice i se pot re$erva proble%ele care

introduc in &iloso&ia )uridica: de&initia dreptului' clasi&icarea si sensurile dreptului' originea si

evolutia istorica a dreptului' principiile ideologice care )usti&ica autoritatea sau obligativitatea

interioara adreptului' istoria doctrinelor generale si &iloso&ice in drept(


8/137

Capitolul II. 'rincipalele teorii filosofice (n drept

1. Teoria dreptului natural

2. Teoria istoric a dreptului

). Teoria organic a dreptului

*. !ilosofia idealista gerana a dreptului

+. Teoria dreptului po,iti#

1. Teoria dreptului natural

Idei de drept natural in antic-itate. #eza centrala a acestor teorii: natura este ordinea

&ireasca a tuturor lucrurilor' pretutindeni aceeasi( Arbitrariului guvernarii oa%enilor le este

opusa natura( 9a%enii provin din natura egali' se nasc egali' deci privilegiile si sclavia suntilegiti%e( Dreptul se identi&ica cu ratiunea universala( "ista principii de drept pretutindeni si

%ereu aceleasi' e"presie a unitatii naturii( Filo$o&i repre$entan.i ai acestui curent &ilo$o&ic:

Heraclit din Efes 0apro"i%ativ =;=* 7


9/137

Teoriile contractualiste. In secolele V si VI rationalis%ul si scoala dreptului

natural se revigorea$a' ca reactie la conceptiile teologice %edievale( !epre$entan.i ai

)usnaturalis%ului: ugo 3rotius 01=B;*1C7=/' Sauel de 'ufendorf 01C;6 - 1CE7/'

C-ristian T-oasius 01C==-1


10/137

*. !ilosofia idealista gerana a dreptului

8eoria se situea$a intre conceptiile de drept natural ale secolului VIII si doctrina liberala

asec( I( 8e$a principal: o%ul' ca &iinta rationala' se bucura de liberul arbitru si este

distinct de natura pe care o poate do%ina' prin ratiune( !epre$entan.i: Ianuel 8ant

01


11/137

&ace parte din teoria pura a dreptului' idealurile de dreptate apartinind stiintei politice'

Herbert ionel Adolphe Hart 0 1E< - 1EE6/' !(M( DorLin(

Unii autori conte%porani' precu% Francois !erre' &ac 3ns critica po$itivis%ului' %ai

ales a lui Kelsen( 8erre crede c daca o%ul se con&or%ea$a e"igentelor dreptului' o &ace

pentru %otive straine de continutul dreptului( Viciul acestui de%ers tine' in opinia noastra' de

inlaturarea radicala a &inalitatilor' adica a &unctiilor dreptului( 4a o vre% sa nu' ea poarta

po$itivis%ul in punctul sau e"tre%( 2u pute% sa e"plica% dreptul doar prin anali$a

po$itivitatii sale' &ara a tine cont de &inalitatile sale' de &unctia sa de %ediare( Aici este

eroarea po$itivistilor: e"altand po$itivis%ul' reducand dreptul la ceea ce este scris'

despartind ar%atura po$itiei' locului sau' ca si criteriu al )uridicului' ?teoria pura a dreptului@

este chiar purtatoare a totalitaris%ului( Asa cu% o observa atat de bine ulien Freund' NN

doctrina Lelsiana eri)ea$a po$itivitatea intr*o autono%ie %eta&i$ica a dreptului' in dispretuloricarei observatii stiinti&ice stabilite de sociologie' politologie' istorie si' in general' de

stiintele socialeOO 0#olitiPue et i%politiPue' par ( Freund' p(6B;' 6BE/(

#ro%otorii po,iti#isul stiintific observ c dreptul provine din &apte' &actori

econo%ici' istorici' trebuie sa &ie studiatcu %etode stiinti&ice corespun$atoare si intr*o optica

sociologica( Dreptul nu este produsul arbitrar al puterii' ci un produs social generat de istorie'

econo%ie' conceptii( In cadrul curentului po$itivis%ului tiin.i&ic s*au detaat adep.ii

po$itivis%ului prag%atic de cei ai po$itivis%ului sociologic i de cei ai utilitaris%ului('o,iti#isul pragatic este pro%ovat de &iloso&ii a%ericani ohn 4hip%an GraJ i

K(2( eellJn' ero%e FranL( !ealis%ul )uridic a%erican sus.inut de acetia repre$int o

reactie i%potriva conceptualis%ului' po$itivis%ului )uridic( Isi propune sa aplice in drept o

%etoda e"peri%entala( Isi propune sa studie$e dreptul in actiune' &actorii sociali care crea$a

dreptul si re$ultatele sociale ale actiunii dreptului( Fara a &i ignorat rolul nor%elor in

de&inirea dreptului' se pune accentul pe conduita reala a celor care aplica legeasi pe &olosiirea

instru%entelor e%piricein vederea cresterii preci$iei progno$ei privind viitoarele deci$ii

)udecatoresti( !ealis%ul scandinav sus.inut de K( 9livecrona' V( undstedt' Al& !oss

constituie %ai %ult o critica &iloso&ica decit o teorie in sine( Sustine ca este i%posibil a

descoperi stiinti&ic vreun &eno%en care sa corespunda notiunii de vointa alegiuitorului( 2u se

poate dovedi ca statul' colectivitatea' ar &i capabile de volitiune' ar avea o vointa proprie(

11


12/137


13/137

Capitolul III. Sisteul dreptului =i alte sistee norati#e

1. Relaia sisteului dreptului cu celelalte sistee de nore sociale

a; &reptul =i religia

b; &reptul =i orala

c; &reptul =i norele de con#ieuire social

d; &reptul =i politica

e; &reptul =i norele te-nice

2. Structura intern a sisteului dreptului

a; Caracteristici definitorii ale sisteului dreptului

b; leentele sale coponente

c; &i#i,iunile generale ale dreptului

Qtiin.a dreptului &olosete' alturi de celelalte %etode de studiu' %etoda siste%ic(

Utili$area cu preponderen. a %etodei i a concep.iei siste%ice asupra dreptului au &ost

in&luen.ate de curentul de g5ndire po$itivist( ?Un siste% nu este altceva dec5t dispunerea

di&eritelor pr.i ale unei arte sau tiin.e 3ntr*o ordine 3n care acestea se sus.in reciproc i 3n

care unele se e"plic prin altele(@64ele care a)ut la e"plicarea celorlalte se nu%escprincipii'

iar siste%ul este cu at5t %ai articulat cu c5t nu%rul de principii este %ai %ic' chiar nu%aiunul( 4oncep.ia siste%ic asupra dreptului a)ut la e"plicarea unit$ii' coeren$ei i

ierarhizriispeci&ice dreptului' &ie c ne re&eri% la &eno%enul )uridic 3n ansa%blu sau la

siste%ul dreptului' ca parte a acestui &eno%en(

$enomenul %uridic' realitatea juridic'sistemul juridicsunt no.iuni create 3n scopul de a

cuprinde toate ele%entele cu conota.ie )uridic din societate' 3ncep5nd cu contiin.a )uridic

0a legiuitorului' a &unc.ionarului ad%inistrativ' a )udectorului sau a cet.eanului/' continu5nd

cu nor%ele )uridice i rela.iile )uridice i ter%in5nd cu institu.iile )uridice' 3n sens de siste%e

organi$a.ionale i%plicate 3n crearea sau aplicarea dreptului(

Spre deosebire de siste%ul )uridic' cu preten.ii e"haustive' sistemul dreptului are 3n

vedere doar palierul nor%ativ al societ.ii i 3i propune' pe de o parte' s deli%ite$e nor%ele

6Francois 8erre'"ntroduction generale au droit, d(Dallo$' #aris' 7e%e edition' 1EEB' p(;B

1;


14/137

)uridice de alte nor%e sociale i' pe de alt parte' s uni&ice nor%ele )uridice' indi&erent de

tipul lor 0interne sau interna.ionale' de drept ad%inistrativ sau de dreptul &a%iliei etc(/

. Sisteul dreptului si alte sistee norati#e

Viata sociala se conduce dup o %ultitudine de nor%e: %orale' religioase' )uridice'

tehnice' politice etc( Asa cu% evidentia ( Sperantia' ?o nor%' o regula' i%plic 3ntotdeauna

o %rginire' o li%itare a unei %icri' a unei activit.i(0R/ "ist o str5ns legtura 3ntre o

nor%a si un dru% batut dru%ul i%pune o directie si i%plica o li%itare a cadrului inlauntrul

caruia trebuie sa se %entina traseul unui %ers(0R/ Abaterile peste %arginea dru%ului batut

sunt ano%alii' sunt proceduri ?anor%ale@care' pe de o parte' pot sa daune$e pe propietarii

terenului %arginas' iar pe de alta parte' in %asura in care sunt %ai pronuntate si %ai ales

repetate' pot sa rataceasca pe dru%et(@8oate aceste reguli &or%ea$a un siste > al norelor sociale( In cadrul acestuia'

normele juridice se detaseaza prin caracterul sanctiunilor pe care le implica, prin

posibilitatea de a apela la forta de constringere pentru a asigura realizarea dreptului.

2u trebuie sa intelege% ca doar nor%ele )uridice ar &i dotate cu sanctiuni' ci doar ca

sanctiunile )uridice di&era de sanctiunile proprii %orale' religiei' politicii etc( De e"e%plu'

oprobiul public sau %ustrarile de constiinta sunt sanctiuni speci&ice %oralei' iar

e"co%unicarea - religiei' la &el cu% incalcarii nor%elor de partid ii poate ur%a e"cludereadin acesta(

Dreptul poateingloba nor%ele tehnice' religioase' %orale' ceea ce aduce posibilitatea

aplicarii unei constringeri organi$ate de autoritatea publica pentru asigurarea respectarii lor(

1. &reptul =i religia

Religia' ca atare' nu este un siste% nor%ativ' dar are o str5nsa legtura cu elaborarea

nor%elor )uridice( Decalogul' 4oranul con.in nu doar precepte religioase' ci si nor%e

)uridice( Dreptul hindus se a&la sub in&luenta religie brah%anice' dreptul %usul%an cuprinde

reguli desprinse din 4oran(

ste necesar s &ace% distinc.ia intre dreptul de esen$a religioasa' cu% este cel

%usul%an sau hindus' si dreptul eclesiastic' ce dese%nea$ ordinea )uridica interioara a

co%unit.ilor religioase(

17


15/137

ste adevrat c nor%ele religioase' cele %orale si cele )uridice sunt intr*o str5nsa

interdependenta( Sunt do%enii in care religia si dreptul sau religia' %orala si dreptul se

suprapun( ste ca$ul rela.iilor din cstorie sau a in&rac.iunilor re&eritoare la persoana:

lovirea' o%orul' violul( 8otui e"ist reguli de drept a cror legtur cu religia ar &i greu de

de%onstrat( Ast&el e ca$ul dispo$i.iilor codului rutier(

A&ir%area principiului laicit$ii dreptului' care e tot o nor% )uridic i care ur%ea$

a &i interpretat ca atare' este ast$i 3n.eleas 3ntr*un sens paci&icator( aicitatea nu 3nsea%n

negarea libert.ii credin.ei sau a religiei' ci recunoaterea acestei libert.i' cu consecin.a

separrii statului de biseric' a spa.iul politic de cel religios( aicitatea 3nsea%n neutralitatea

autorit.ilor' inclusiv 3n ceea ce privete 3nv.%5ntul' &a. de diversitatea de credin.e

religioase i i%plic toleran.a religioas(

Dei ast$i este indiscutabil ca 3ntre drept si religie nu %ai e"ista aproape nici unraport &or%al;' aa cu% argu%enta pro&( Al( Valli%arescu' ' intre cele doua se pstrea$ o

legtura latenta' prin substratul lor co%un %istic( Ast&el' sustine autorul citat' respectarea

dreptului' chiar si a celui laic' se ba$ea$a nu nu%ai pe ra.iona%ent si observa.ie' ci si pe

senti%ent si intui.ie crora Al( Valli%arescu le da nu%ele de ?senti%ent %istic@(

2. &reptul =i orala

Morala :etica; cuprinde ansamblul preceptelor care, in diverse epoci ale vietii unui

popor au fost considerate de cea mai mare parte a oamenilor ca norme de conduita

obligatorii pe care fiecare trebuie sa le respecte sub sanctiunea de a atrage reprobarea

generala( le sunt produsul co%unit.ii sociale neinstitutionali$ate(

Intre %orala si drept e"ista nu%eroase ase%anari' dar si deosebiri(

2u%eroase reguli de drept sunt 3%pru%utate de la %orala' %otiv pentru care s*a

considerat c dreptul nu e altceva dec5t %orala preluat i sanc.ionat de ctre grupul social(

*us est minima moralia(

Una dintre cele %ai des 3nt5lnite opinii este c %orala sta la ba$a dreptului(

2u%eroase precepte %orale sus.in incri%inarea unor &apte ca in&ractiuni sau ca delicte civile

0 &urtul' i%bogatirea &ara )usta cau$a/(

#e de alt parte' e"ist $one de regle%entare )uridic ce nu par a avea vreo legtur cu

%orala( Spre e"e%plu' nor%ele )uridice considerate tehnice nu pot &i apreciate din punct de

;4u e"ceptia )ura%intului depus de %artori' spre e"e%plu' si care' in continutul si %odul de depunere &ace apella credinta religioasa a %artorului(

1=


16/137

vedere %oral7( 8ot in &avoarea unei distinc.ii 3ntre drept i %oral pledea$ i argu%entul c

%orala' %ai e"igent i %ai nuan.at' 3l raportea$ pe individ' 3n pri%ul r5nd' la propria

contiin.' i' apoi' la grupul social' pe c5nd dreptul are 3n vedere co%porta%entul e"terior al

persoanei' raportat la ceilal.i %e%bri ai co%unit.ii sau la autoritatea care girea$ nor%a

)uridic(

Un alt argu%ent 3n &avoarea distinc.iei dintre drept i %oral are 3n vedere sanc.iunile

speci&ice &iecreia( Dac 3nclcarea %oralei se sanc.ionea$ %ai cu sea% la nivel intern'

sanc.iunea )uridic are originea in e"teriorul individului' provenind de la autoritatea public

cu rol constr5ngtor(

Qtiin.a eticii contribuie 3n %od &unda%ental la de&inirea no.iunilor dejusti$ie' echitate'

no.iuni ce sunt indispensabile dreptului( Intr*o accep.iune derivat din coala dreptului

natural' 3ns strin curentului po$itivist' )usti.ia repre$int' alturi de ordine i securitate'&unda%entul dreptului( In aceast accep.iune=dreptul are rolul de %ediator 3ntre indivi$i'

intre guvernan.i i guverna.i(

Dintr*o alt perspectiv' cercet5nd raportul dintre %oral i drept' s*a sus.inut i ideea

%oralit.ii siste%ului de drept' a legiti%it.ii nor%elor )uridice( Ast&el' a &ost &or%ulat

opinia c %oralitatea unui siste% de drept si' deci' 3nsi e"istenta acestuia' devin discutabile

in ur%toarele ca$uri: lipsa oricrei proceduri de luare a deci$iilor' nepublicarea sau

neco%unicarea nor%ei destinatarului obligat sa o respecte' abu$ul de legisla.ie retroactiva'lipsa preocuprii de a &ace nor%ele 3n.elese' adoptarea unor nor%e care cer o conduita ce

depete puterile pr.ii a&ectate' neconcordan.a dintre nor%e' ast&el cu% sunt enun.ate si

aplicarea lor(

). &reptul =i norele de con#ieuire social

2or%ele de convietuire sociala si obiceiurile sunt o categorie de nor%e apropiate de

cele %orale( le sunt destinate sa asigure relatii civilizate in viata cotidiana( Deseori

leguitorul &ace tri%itere la acestea' &ara a le preci$a continutul( Spre e"e%plu in 4onstitutie'

art 6C' 3n egea ;1+1E=7 privitoare la persoanele &i$ice' 3n 4odul #enal' art( ;61 se &ace

re&erire la ? regulile de convietuire sociala@' la ?bunele %oravuri@(

7": regulile de redactare a actelor de stare civil sau a celor re&eritoare la publicitatea i%obiliar(=Francois 8erre'"ntroduction generale au droit, d(Dallo$' #aris' 7e%e edition' 1EEB'

1C


17/137

Spre deosebire de nor%ele %orale' care raportea$ co%porta%entul individului la

principii precu% bine/ru, just/injust' nor%ele de convie.uire social raportea$ acelai

co%porta%ent la no.iuni precu%frumos/ur&t, civilizat/necivilizatetc(

In plus' ?bunele %oravuri@ par %ai uor %odi&icabile' %ai pu.in consolidate dec5t

nor%ele etice( Ast&el' un co%porta%ent considerat scandalos intr*o anu%it epoc poate &i

per%is peste o perioad sau' chiar 3n aceeai perioad' 3ns 3n alt grup social(

Ataa%entul dreptului &a.a de ?bunele %oravuri@ 3i gsete e"plica.ia 3n i%portan.a

pe care dreptul o acord ordinii i securit.ii sociale i nu 3n e"clusivitate )usti.iei(

*. &reptul =i norele te-nice

2or%ele tehnice sunt normele ce conditioneaza realizarea unei meserii sau activitati

in scopul atingerii unui anume rezultat( De e"e%plu' daca se doreste construrea unui pod'

trebuie respectate anu%ite nor%ele privind %aterialele utili$ate i procedeul de lucru( Scopulpropus nu poate &i atins &ara respectarea nor%elor tehnice( Acestea pot cpta caracter )uridic'

prin includerea lor in acte nor%ative' ceea ce i%plica posibilitatea aplicarii lor inclusiv prin

&orta de constringere a statului 0e"( nor%ele de siguranta circulatiei' nor%ele securitatii

%uncii/( Ast&el' nor%ele tehnice vor condi.iona nu doar atingerea scopului propus' ci i

legalitatea raporturilor interu%ane ce au ca obiect acel serviciu' acea presta.ie(

Ase%enea nor%e abunda in regle%entarile de drept co%ercial sau ad%inistrativ(

+. &reptul =i politica#olitica poate &i 3n.eleas %ai ales ca e"presia i ac.iunea #uterii' 3n special a celei a

autorit.ii etaticeC( #olitica este activitatea social care 3i propune s asigure prin &or.a' 3n

general subordonat dreptului' securitatea e"tern i consensul intern al unei unit.i politice

date' garant5nd ordinea 3n conte"tul luptelor care se nasc din diversitate' divergen.a de opinii

i de interese


18/137

#e de alta parte' ?)ocul@ partidelor politice este ordonat si li%itat prin nor%ele )uridice

de)a adoptate( In consecin.' legtura dintre drept si politica este biunivoc' 3n sensul c

dreptul i politica se in&luentea$' se condi.ionea$ reciproc(

Av5nd 3n vedere aceast realitate a de%ocra.iei' 3n doctrin s*a e"pri%at at5t opinia c

politica este subordonat dreptului' c5t i aceea c dreptul repre$int unul dintre

instru%entele politicii( Istoria institu.iilor )uridice este' probabil una a coabitrii di&icile a

acestor dou tendin.e' &r a se punea 3ns nega e"isten.a unor interdependen.e 3ntre cele

dou(

?. Sisteul dreptului

1. &efiniie

2or%ele )uridice se co%pletea$a si se echilibrea$a reciproc( le nu sunt independenteunele de altele' ci interdependente' &or%5nd un siste% - siste%ul dreptului(

In opina pro&esorului &rance$ Fr( 8erreB' de&inirea siste%ului dreptului e di&icil pentru

c dreptul repre$int acea %ediere 3ntre corect i 3n.elept care' 3n orice societate u%an' 3i

propune s cree$e %odele care s co%pun un siste% de reguli i solu.ii' siste% %ereu

rede&init(

#entru necesit.ile acestui studiu preli%inar' v propune% s consider% sistemul

dreptuluica totalitatea normelor juridice 'n vigoare, structurate %i organizate sistemic pe

baza anumitor criterii %i principii(

Mereu s*a pus proble%a corectitudinii si legiti%it.ii legii' in sens larg( De aceea' au

&ost sugerate %ai %ulte criterii de veri&icare a respectrii de ctre lege a acestor i%perative cu

consecin.a obligativit.ii respectrii sau nu a elgii 3nsi( 9 ase%enea condi.ie de validitate a

legii este surprins de dictonul latin le+ iniusta non este le+.0 pentru o parere contrar' cu%

c i nor%ele in)uste constituie drept i trebuie' 3n consecin.' respectate' a se vedea autorii

po$itiviiti' Kelsen' 4arre de Malberg' M >aline/ Ast$i' instan.a de la Strasbourg aplic' 3n

)urispruden.a sa o ase%enea condi.ie de validitate con&or% cruia ?legea trebuie s apere

3%potriva arbitrariului( In consecin.' o lege care nu con.ine instru%ente de procedur sau

alte dispo$i.ii care s apere 3%potriva arbitrariului autorit.ii che%ate s o aplice' nu este lege

2. leentele coponente ale sisteului dreptului

BFrancois 8erre'"ntroduction generale au droit, d(Dallo$' #aris' 7e%e edition' 1EEB' p( ; potri#it legii > ca urare a s#0r=irii unei fapte ilicite si

care constituie cadrul de reali,are a constr0ngerii de stat$ prin aplicarea sanciunilor

juridice 3n scopul asigurrii stabilit.ii raporturilor sociale i a 3ndru%rii %e%brilor

societ.ii 3n spiritul respectrii ordinii de drept1+B.

Fapta ilicita ce repre$int &unda%entul rspunderii )uridice consta in ne3ndeplinirea

unei obliga.ii i%puse de lege' adic in 3nclcarea cu discern%5nt a unei nor%e )uridice(Ast&el' rspunderea )uridica apare ca obliga.ia subiectului de a 3ndeplini 3ndatorirea care

3nlocuiete o 3ndatorire anterioara ne3ndeplinita' deci' ase%enea unei nova$ii, cu% arta pro&(

D)uvara1=B( ,nclcarea nor%elor legale' in sens larg' constituie singurul te%ei al rspunderii

)uridice( &icacitatea nor%elor )uridice este' in %od deter%inant' legata de e"istenta

sanc.iunilor si a unui cadru pentru aplicarea lor( Fiind un siste% institu.ionali$at de nor%e

)uridice' dreptul' ordinea )uridica 3nsea%n si un ansa%blu de %ecanis%e si institu.ii

speciali$ate' abilitate sa aplice sanc.iunile corespun$toare in ca$ul unei conduite care3n&r5nge e"igentele %odelului de co%porta%ent prescris(

2. 'rincipiile rspunderii juridice

5rincipiul legalit$ii a &ost &or%ulat ini.ial in ra%ura penala sub &or%a adagiului

nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege. Ast$i principiul are valoare constitu.ionala

si este valabil in toate ra%urile de drept(

1=7Ioan Gliga' (onsidera$ii privind defini$ia rspunderii juridice' 3n revista Studia Universitatis@'urisprudentia' 1E


113/137

5rincipiul rspunderii subiectivesau principiul rspunderii pentru &aptele sv5rite cu

vinov.ie consta in aceea ca ni%eni nu rspunde dec5t daca i se i%puta si i se dovedete o

greeala si nu%ai in li%itele vinov.iei sale( !espectarea acestui principiu contribuie in %od

esen.ial la reali$area scopului educativ al rspunderii )uridice(

5rincipiul rspunderii personalese re&era la &aptul ca' de principiu' &iecare rspunde

doar pentru &apta sa cu toate acestea' in ra%ura civila s*a instituit at5t o rspundere pentru

&apta altuia' cat si una pentru &apta ani%alelor sau a edi&iciilor [ art( 1 s(u( 4od civil\(

4on&or% prezum$iei de nevinov$ieni%eni nu poate &i tras la rspundere )uridica'

ni%nui nu i se poate aplica o sanc.iune pana c5nd nu i se dovedete vinov.ia( #re$u%.ia de

nevinov.ie este o pre$u%.ie relativa ce poate &i rsturnata prin proba contrarie( Aceasta

pre$u%.ie se concreti$ea$' din punct de vedere procedural' in &aptul ca sarcina probei ii

incuba celui ce acu$a' intr*un sens larg sau recla%antului' procurorului' pr.ii vt%ate etc('in &unc.ie de ra%ura de drept avuta in vedere(

5rincipiul juste$ei sanc$iuniisau al propor.ionali$rii sanc.iunii cu &apta' cu re$ultatul

ei' precu% si cu gradul de vinov.ie al autorului &aptei repre$int un alt principiu co%un

tuturor &or%elor de rspundere )uridica(

#rincipiul con&or% cruia unei singure violri a nor%ei )uridice ii corespunde o

singura i%putare se re&era la aceea ca ni%eni nu poate &i sanc.ionat de doua ori pentru

aceeai &aptanon bis in idem.

Se ad%ite insa cu%ulul &or%elor rspunderii )uridice in ca$ulin care prin aceeai &apta sunt 3nclcate %ai %ulte nor%e )uridice( Ast&el' daca un salariat'

a&lat in e"erci.iul atribu.iunilor de serviciu' sv5rete o in&rac.iune' el va trebui sa suporte'

pe l5ng pedeapsa penala corespun$toare in&rac.iunii sv5rite' si o sanc.iune civila

patri%oniala' corespun$toare obliga.iei de reparare a pre)udiciului produs prin in&rac.iune'

precu% si o alta sanc.iune disciplinara speci&ica nor%ei de dreptul %uncii 3nclcate prin

ne3ndeplinirea 3ntoc%ai a atribu.iunilor de serviciu(

5rincipiul celerit$ii tragerii la rspunderepornete de la ideea ca %o%entul aplicrii

sanc.iunii trebuie sa &ie cat %ai apropiat de cel al sv5ririi &aptei' pentru ca sa se produc

e&ectul sanc.ionator' si %ai cu sea%a e&ectul preventiv al tragerii la rspundere )uridica(

Scopul aplicrii sanc.iunii consta in repararea' pe cat posibil' a pre)udiciului su&erit' dar si in

prevenirea unor noi 3nclcri a nor%elor )uridice de ctre autorul &aptei - preven.ia

individuala - sau de ctre alte persoane - preven.ia generala *( Aceste scopuri nu pot &i atinse

11;


114/137

pe deplin dec5t daca procesul de descoperire a celui vinovat si de aplicare a sanc.iunii se

des&oar cu rapiditate' dovedind capacitatea societ.ii de a reac.iona rapid la 3nclcarea

nor%elor edictate de autorit.ile sale( 8recerea unui ti%p prea 3ndelungat de la sv5rirea

&aptei ilicite poate deter%ina pierderea probelor sau intervenirea prescrip.iei rspunderii

)uridice(

Alturi de aceste principii generale' co%une tuturor ra%urilor de drept' e"ista si

principii speci&ice rspunderii penale' ad%inistrative etc( care se studia$ de ctre tiin.ele

)uridice de ra%ura(

). !orele rspunderii juridice

2o.iunea de rspundere juridic apare' aa cu% a% artat anterior' ca re$ultat al

sinteti$rii tipurilor de rspundere ce s*au cristali$at la nivelul &iecrei ra%uri de drept(Ast&el' s*a re%arcat c aproape &iecrei ra%uri de drept i se poate atribui propria &or% de

rspundere )uridic( Ast&el natura nor%ei )uridice 3nclcate deter%ina genul rspunderii

)uridice: rspundere civil' penal' ad%inistrativa' de dreptul %uncii' co%ercial etc(

Alturi de criteriul utili$at anterior' cel al naturii nor%ei )uridice 3nclcate' i alte

criterii %ai pot &i utili$ate pentru a deter%ina &or%ele rspunderii )uridice( #ute% deosebi

rspunderea )uridic de drept public de rspunderea )uridic de drept privat dac .ine% cont

de apartenen.a nor%ei de drept 3nclcate la una din cele doua %ari divi$iuni ale dreptului:public sauprivat.Apoi este posibil detaarea rspunderii individuale de cea colectiv 3n

&unc.ie de subiectul cruia 3i incub rspunderea: unei persoane &i$ice sau )uridice( 4u

aceasta oca$ie' &ace% preci$area ca' o dat cu intrarea in vigoare a noului 4od #enal' se va

putea vorbi de e"istenta 3n dreptul ro%anesc a unei rspunderi penale colective 3n sensul c

persoana )uridic va putea &i subiect al rspunderii penale(

!%5n5nd la deli%itarea clasic a &or%elor rspunderii )uridice 3n &unc.ie de natura

nor%ei 3nclcate' vo% trece 3n revista c5teva din cele %ai des 3nt5lnite &or%e de rspundere

3n dreptul ro%5nesc' pentru ca proasptul student s se poat &a%iliari$a cu aceste no.iuni de

ba$(

Rspunderea ci#il1+poate &i delictual sau contractual(

1=Eiviu #op' #eoria general a obliga$iilor' d( u%ina e"' 6' p( 1C;

117


115/137

Rspunderea ci#ila delictual are ca &unda%ent o &apta ilicit cau$atoare de

pre)udicii' autorului &aptei revenindu*i obliga.ia de a repara pre)udicial cau$at prin &apta sa' a

celui pentru care rspunde' a ani%alului ori pentru ruina edi&iciului 0ve$i art( EEB*1; din

4odul civil/( Spre deosebire de rspunderea penal care intervine doar 3n ca$ul sv5ririi unei

in&rac.iuni' adic a unei &apte incri%inate de legea penal' rspunderea delictual poate

interveni pentru orice &apt ilicit ce a cau$at un pre)udiciu(

Rspunderea ci#il contractuala re$ulta din nerespectarea clau$elor unei conven.ii'

pre)udiciul &iind cau$at chiar de aceast nee"ecutare a clau$ei contractuale(

!spunderea civil pre$int o deosebit i%portan. deoarece constituie dreptul co%un

3n %aterie de rspundere patri%onial' pentru celelalte tipuri de rspundere )uridic de

ra%ur1C(

Rspunderea penal1A1 are ca te%ei sv5rirea unei in&rac.iuni' adic a unei &apteprev$ute de legea penal' care pre$int pericol social i care este sv5rit cu vinov.ie(

Sanc.iunea speci&ica dreptului penal este pedeapsa privativ de libertate sau 3nchisoarea si se

poate aplica doar persoanei &i$ice1C6(

In cadrul ra%urii de drept ad%inistrativ s*a &unda%entat no.iunea de rspundere

adinistrati#1A)ca &or% a rspunderii )uridice care intervine 3n ca$ul 3nclcrii unei

nor%e de drept ad%inistrativ( Aceasta poate &i o rspundere contraven.ionala' %aterial sau

disciplinar(Rspunderea adinistrati# contra#enional intervine doar 3n ca$ul sv5ririi

unei contraven.ii' adic a unei &apte regle%entate de lege ca i contraven.ie( 4ele %ai

3nt5lnite sanc.iuni contraven.ionale sunt a%en$ile contraven.ionale(

Alturi de aceste doua &or%e de rspundere ce au ca obiect o sanc.iune represiv'

rspunderea ad%inistrativ %ai cunoate i o a treia &or% - rspunderea aterial$ ce are

ca obiect o sanc.iune reparatorie - este vorba de rspunderea organelor ad%inistra.iei publice

pentru pagubele pricinuite prin actele lor ilegale(

Rspunderea adinistrati#%disciplinar se &unda%entea$ pe 3nclcarea unei

obliga.ii de drept ad%inistrativ' pe sv5rirea unei abateri ad%inistrative( !etragerea unei1Civiu #op' #eoria general a obliga$iilor' d( u%ina e"' 6' p(1CC(1C14ostica ulai' ogdan 2( ulai'Banual de drept penal, 5artea general' ditura Universul uridic'ucureti' 6


116/137

autori$a.ii sau 3nchiderea unei unit.i econo%ice sunt sanc.iuni ad%inistrativ*disciplinare

atunci c5nd nu 3nso.esc aplicarea unei sanc.iuni contraven.ionale(

In dreptul uncii1A* s*a &unda%entat rspunderea disciplinar i rspunderea

patri%onial 0%aterial/( Rspunderea disciplinar intervine 3n ca$ul 3n care un salariat

sv5rete cu vinov.ie o abatere disciplinar( !spunderea disciplinar este o rspundere de

natur contractual' ba$at pe contractul de %unc( Sanc.iunile disciplinare pot %erge de la

%ustrare i avertis%entul scris p5n la concediere( !spunderea disciplinar 3i are i$vorul

prioritar' 3n nor%ele 4odului Muncii(

Rspunderea patrionial$ ca i cea disciplinar' 3i are i$vorul tot 3n 4odul

Muncii( Aceasta const 3n obliga.ia salaria.ilor de a repara pagubele %ateriale produse

anga)atorului din vina i 3n legtur cu %unca lor(

Atunci c5nd s*a constatat sv5rirea unei &apte ilicite' persoana vinovat va trebui sa

suporte o sanciune corespun$toare( Sanc.iunea repre$int instru%entul de reali$are a

rspunderii )uridice' obiectul acestui raport )uridic de constr5ngere' iar scopul sanc.iunii

poate &i represiv' preventiv' educativ sau reparatoriu(

Dei no.iunile de pedeaps i sanc$iunesunt sinoni%e' totui' 3n drept' sanc.iunea

apare ca o categorie general' 3n ti%p ce pedeapsa repre$int o sanc.iune tipic ra%urii

penale(In &unc.ie de nor%a )uridica 3nclcat' sanc.iunile vor &i de drept ci#il$ precu%

despgubirea' restituirea bunurilor sau restabilirea situa.iei anterioare' penal 0 pedepse'

%suri de siguran. sau educative/' adinistrati# 0a%enda sau avertis%entul' %ustrarea'

con&iscarea etc(/( In dreptul uncii se aplic sanc.iuni precu% %ustrarea' di%inuarea

salariului sau concedierea' iar 3n dreptul constituional- suspendarea sau de%iterea din

&unc.ie' spre e"e%plu(

*. Condiiile rspunderii juridice

!spunderea )uridic' 3n oricare din &or%ele sale' se concreti$ea$ dac sunt

3ndeplinite c5teva condi.ii re&eritoare la &apta ilicit' la re$ultatul vt%tor' la legtura

cau$ala dintre &apt i re$ultat i la subiectul rspunderii )uridice' respectiv la capacitatea sa

1C7A se vedea Sanda Ghi%pu' Ale"andru Ticlea, reptul muncii' d( A 6*a' d( AllecL' ucureti' 61'p(=C' =E=(

11C


117/137

de a rspunde i la vinov.ia sa( In plus este necesar s nu intervin nici una din cau$ele

e"oneratoare de rspundere(

!apta ilicit$ sau conduita ilicit repre$int &unda%entul obiectiv rspunderii )uridice'

3n lipsa unei e"teriori$ri a relei inten.ii' rspunderea )uridic nu se poate %ateriali$a' g5ndul

vinovat poate deter%ina eventual' rspunderea %oral' ca &or% a rspunderii sociale(

In general' &apta ilicit consta intr*un co%porta%ent 0ac.iune sau inac.iune/ care

nesocotete o prevedere nor%ativ( 4aracterul ilicit al &aptei se stabilete 3n &unc.ie de

dispo$i.ia nor%ei( Ast&el' dac nor%a inter$ice o ac.iune 0nor%a prohibitiv/' conduita ilicit

va consta 3n chiar ac.iunea prohibit( 8ot ast&el' 3n ca$ul nor%elor ce i%pun o ac.iune' a

nor%elor onerative' inac.iunea deter%in aplicarea sanc.iunii( ste ca$ul %edicului de gard

care nu acord bolnavului internat de urgen. asisten.a %edical necesar( #roble%ele

ridicate de nor%ele dispo$itive' acelea care per%it subiectului de drept s aleag o conduitdin %ai %ulte posibile' au &ost avute 3in vedere cu o oca$ia studierii nor%ei )uridice(

In &unc.ie de natura nor%ei 3nclcate' &aptele ilicite pot &i in&rac.iuni' contraven.ii'

abateri disciplinare' delicte civile etc(

9 a doua condi.ie necesar pentru a interveni rspunderea )uridic const 3n cau$area

unui re$ultat vt%tor' a unui prejudiciu&ie unei persoane deter%inate' &ie societ.ii 3n

ansa%blu( In unele ra%uri de drept' cu% este ra%ura dreptului civil' este obligatorie

dovedirea pre)udiciului su&erit' &ie el %aterial sau %oral' at5t ca e"istent' c5t i ca 3ntindere3n schi%b' 3n ca$ul dreptului penal' nu este necesar totdeauna probarea unui pre)udiciu'

crearea strii de pericol ca ur%are a sv5ririi in&rac.iunii poate &i su&icient pentru a

interveni rspunderea penal(

Intre &apta ilicit i pre)udiciul su&erit trebuie s e"iste o legtur cau,al 3n sensul

c pre)udiciul trebuie s &i survenit ca ur%are' ca e&ect al &aptei ilicite( Stabilirea legturii

cau$ale nu este la &el de &acil 3n toate ca$urile( Ast&el' 3n ca$ul pre)udiciilor la care concur

%ai %ul.i &actori' printre care se poate a&la i culpa proprie a victi%ei' este %ai di&icil a

stabili care dintre aceti &actori a avut caracter deter%inant i care a &acilitat doar producerea

re$ultatului( #entru a uura acest proces de anali$' s*a dovedit util &olosirea no.iunilor de

cau$a i condi.ie ( Ast&el' se consider cauz a pre)udiciului acela dintre &actorii

interveni.i care a putut deter%ina 3n %od direct i ne%i)locit producerea re$ultatului' iar

&actorul care a in&luen.at' &avori$5nd producerea re$ultatului' este considerat c a avut doar

11


118/137

rolul de condi.ie 3n producerea pre)udiciului( At5t ac.iunea cat i inac.iunea pot avea caracter

cau$al(

Alturi de aceste aspecte obiective' pentru a putea interveni rspunderea )uridic' este

necesar stabilirea e"isten.ei #ino#iei' considerat uneori &unda%entul subiectiv al

rspunderii(

!udol& von Ihering arata c &apta ilicit trebuie sa &ie contient( Vinov.ia const 3n

atitudinea psihic a autorului &aptei &a. de propria conduit i de re$ultatul acesteia(

Di&eritele &or%e sub care se poate %ani&esta vinov.ia au &ost 3n %odul cel %ai clar

de&inite de ctre nor%ele de drept penal( In acest act nor%ativ se stabilete c atitudinea

negativ a autorului &aptei &a. de conduita sa i de re$ultatul acesteia poate lua &or%a

inten.iei sau a culpei( Intenia este considerat direct atunci c5nd &ptuitorul prevede

re$ultatul &aptei sale i 3l ur%rete( Atunci c5nd acesta prevede re$ultatul &aptei sale' nu*lur%rete' dar 3l accept' ne a&l% 3n &a.a inten.iei indirecte( Culpa intervine atunci c5nd

&ptuitorul prevede re$ultatul &aptei sale' dar nu 3l ur%rete' sper5nd 3n %od uuratic c el nu

se va produce 0i%pruden.a/ sau atunci c5nd &ptuitorul nu prevede re$ultatul &aptei' dei

trebuia i putea s*l prevad 0negli)en.a/(

Inten.ia este &or%a cea %ai grav a vinov.iei i' deseori &aptele ilicite sunt

inten.ionate nu%ai atunci c5nd se dovedete inten.ia autorului lor( 4ulpa' ca iposta$ %ai

pu.in grav a vinov.iei' deter%in' de cele %ai %ulte ori' o &or% %ai uoar a rspunderii)uridice' sau o poate e"clude cu totul(

In ra%ura civil' inten.ia rea poart nu%ele de dol sau viclenie' iar culpa apare sub

denu%irea degre%eal, impruden$, nepriceperesau neaten$ie' 3n %od tradi.ional acoperind

i &or%a inten.iei din ra%ura penal1C=(

In situa.ia 3n care sunt 3ndeplinite cu%ulativ toate aceste condi.ii' se poate aplica

sanc.iunea( 8rebuie subliniat &aptul c aplicarea sanc.iunii )uridice' indi&erent de ra%ura

)uridic sau de tipul sanc.iunii' nu este posibil 3n a&ara rspunderii )uridice a persoanei' ci

nu%ai 3n cadrul i ca o consecin. a acesteia1CC(

4u toate acestea' autorul &aptei ilicite cau$atoare de pre)udicii nu va &i sanc.ionat dac

se va putea stabili e"isten.a vreuneia din cau,ele care e"clud e"istena rspunderii

1C=(#op' op(cit(' p(667(1CC4(ulai' (2(ulai' op(cit(' p(;6B(

11B


119/137

juridice. Unele din aceste cau$e a&ectea$ discern%5ntul autorului &aptei ilicite

0%inoritatea' iresponsabilitatea' be.ia involuntara/ sau voin.a acestuia 0eroarea de &apt'

constr5ngerea &i$ica sau %oravurile/' altele )usti&ic &apta 0starea de necesitate' legiti%a

aprare/' 3n vre%e ce altele a&ectea$ legtura cau$al dintre &apt i re$ultatul vt%tor

0ca$ul &ortuit/(

4onstituie cau$e care 3nltur caracterul penal al &aptei: legiti%a aprare' starea de

necesitate' constr5ngerea &i$ic i %oral' ca$ul &ortuit' iresponsabilitatea' be.ia total

involuntar' %inoritatea i eroarea de &apt1C


120/137

Constr0ngerea fi,ic sau oral sunt cau$e ce e"onerea$ de rspundere )uridic

atunci c5nd' &iind e"ercitat asupra autorului &aptei' acesta nu le*a putut re$ista sau nu le*a

putut 3nltura(

/egitia aprare3nltur rspunderea penal sau contraven.ional atunci c5nd se

stabilete c autorul a sv5rit &apta ilicit ca rspuns la un atac %aterial' direct i%ediat i

in)ust 3ndreptat 3%potriva sa' ori a altei persoane( #entru a se putea invoca legiti%a aprare'

este obligatoriu ca atacul s provin de la o persoana &i$ica responsabil( In ca$ contrar' s*ar

putea invoca' eventual' starea de necesitate( egiti%a aprare' 3nltur5nd caracterul ilicit al

&aptei' 3nltur i rspunderea de natur civil1


121/137

In pre$ent' se consider c &or.a %a)or repre$int un &eno%en natural sau social

e"terior' e"traordinar' de nebiruit' care e"clude 3n 3ntregi%e anga)area rspunderii' dac a &ost

cau$a e"clusiv a pre)udiciului1


122/137

?ibliografie:

' 3-eorg-e ?obo=, #eoria general a dreptului' ed( Dacia' 1EE7 p(61


123/137

9DE

!IS &ISCI'/I9I

Denu%irea disciplinei Introducere in studiul dreptului

4odul

disciplin

ei

&F11G

Anul de studiu I Se%estrul] 1 8ipul de evaluare &inal 0 H @ H C/

4ategoria &or%ativ a disciplinei

&!*&unda%ental'&3*general' &S*de specialitate' &*econo%ic+%anagerial' &


124/137

sti%a.i tipul total :ore pe seestru;al activit.ilor de studiu indi#idualpretinse studentului

completa$i cu zero activit$ile care nu sunt cerute1( Desci&rarea i studiul noti.elor de

curs17 B( #regtire pre$entri orale 6

6( Studiu dup %anual' suport de curs 6 E( #regtire e"a%inare &inal 1

;( Studiul bibliogra&iei %ini%ale

indicate17 1( 4onsulta.ii 6

7( Docu%entare supli%entar 3n

bibliotec1 11( Docu%entare pe teren

=( Activitate speci&ic de pregtire

SMI2A! i+sau A9!A89! 16( Docu%entare pe I28!28 6C( !eali$are te%e' re&erate' eseuri'

traduceri etc(17

1;( Alte activit.i: consultare bibliogra&ie

&acultativa7


125/137

"plicarea raportului dintre diversele tipuri de nor%e in conte"tul actiunii

sociale sau a unui eveni%ent concret

). Instruental > aplicati#eproiectarea, conducerea %i evaluarea activit$ilor

practice specifice? utilizarea unor metode, tehnici %i instrumente de investigare

%i de aplicare

Deprinderea abilitatii de studiu individual

Deprinderea abilitatii de cercetare' de anali$a si sinte$a a lucrarilor studiate

Deprinderea abilitatii de a intoc%i o lucrare stiinti&ica

9btinerea capacitatii de a utili$a in ca$uri concrete notiunile de li%ba) si logica

speci&ice stiintelor )uridice

!edactarea unui inscris )uridicArgu%entarea orala si scris

Alegerea nor%ei aplicabile ca$ului concret

!ecunoasterea conditiiilor si a cau$elor cu e&ect )uridic

*. titudinale manifestarea unei atitudini pozitive %i responsabile fata de

domeniul %tiin$ific / cultivarea unui mediu %tiin$ific centrat pe valori %i rela$ii

democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale %i civice /

valorificarea optima %i creativa a propriului poten$ial 'n activit$ile %tiin$ifice /

implicarea 'n dezvoltarea institu$ional %i 'n promovarea inova$iilor %tiin$ifice /

angajarea 'n rela$ii de parteneriat cu alte persoane - institu$ii cu

responsabilit$i similare / participarea la propria dezvoltare profesional

Sustinerea )udecatilor ba$ate pe argu%ente obiective si pe cercetarea stiinti&ica

#ro%ovarea respectarii legii4apacitatea de reactie i%potriva actelor si actiunilor ilegale

Sustinerea valorii statului de drept

Atitudinea activa in pro%ovarea legalitatii si a )usititiei

16=


126/137

Tabla de aterii

1( Sensurile no.iunii de drept@( ocul 8eoriei generale a

dreptului@ 3n cadrul tiin.elor )uridice RRRRRR R(6 ore

6( Marile curente ale g5ndirii )uridice RRRRRRRR(((6

ore

;( Siste%ul dreptului - parte a siste%ului nor%elor sociale 6

7( 9rgani$area siste%ului )udiciar((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6 ore

=( I$voarele dreptului RRRRRRRRRRRRRRR(((6

ore

C( 2or%a )uridica:

de&ini.ie' ele%ente RRRRR RRRR(RR(((6

ore

clasi&icare RRRRRRRRRRRRRR((R((6

ore

interpretare RRRRRRRRRRRR R((R((6

ore

reali$areRRRRRRRRRRRRR RR(((((6

ore


127/137

?ibliografia

ibliogra&ia general:

1/ 3eno#e#a @R?I =i Sofia 'O'OSC selectiv

;/ le"andru @//IMRSC


128/137

/ista aterialelor

didactice necesare 2ote de curs

ibilogra&ie enu%erate

Video*proiector pentru pre$entare #oer*#oint

aptop

8abla si carioci speciale

a stabilirea notei &inale se iau 3n considerare#onderea 3n notare' e"pri%at

in _[8otal^1_\

* rspunsurile la e"a%en + colocviu 0evaluarea &inal/ 7_* rspunsurile &inale la lucrrile practice de laborator * testarea periodic prin lucrri de control 7_* testarea continu pe parcursul se%estrului =_* activit.ile gen te%e + re&erate + eseuri + traduceri + proiecte etc( 1=_* alte activit.i preciza$i ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ***Descrie.i %odalitatea practic de evaluare &inal' +V( Nde e+empluK lucrare scris descriptiv

%i/sau test gril %i/sau probleme etc., e+aminare oral cu bilete, colocviu individual ori 'n grup,

proiect etc.O.

"a%inare orala cu bilete - proba a II*a 0 7_ din nota e"a%inrii &inale/4erin.e %ini%e pentru nota =

0sau cu% se acord nota =/

4erin.e pentru nota 1

0sau cu% se acord nota 1/

!edactarea unui re&erat con&or% cerintelor co%unicate

anterior

4unoasterea notiunilor de ba$a privind

dreptul obiectiv'

dreptul subiectiv'

nor%a )uridica'

raportul )uridic si

4apacitatea de e"pri%are scris i oral

logic' la nivel universitar

4apacitatea de anali$ co%parativ'

argu%entare' sinte$

Insusirea in&or%atiilor din notele de curs

!edactarea unui re&erat con&or% cerintelor

co%unicate anterior

16B


129/137

raspunderea )uridica 4apacitatea de a re%arca si intelege

relatiile dintre notiunile predate

#arcurgerea bibliogra&iei obligatorii

Copatibilitatea cu disciplna siilar predat la alte faculti de drept E

I28!9DU48I92 G2!A AU D!9I8' 1Wre annXe AS 01er se%estre/' 4ours de M(

FrancL #8I8'

Universite #aris 1' #antheon Sorbonne' 6E*61

http:++epi(univ*paris1(&r+11=BCB1


130/137

Tee de referat > se #or pre,enta la seinarii

Disciplina(ntroducere 2n studiul dreptului

ect( dr( !o"ana #risacariu

Sugestii pri#ind redactarea lucrarii:

#entru &iecare lucrare propusa spre reali$are voi o&eri principiile generale de schitare(

Studentii si studentele trebuie sa de$volte acest plan in &unctie de:

* cunostintele acu%ulate pe ba$a bibliogra&iei sugerate pentru &iecare lucrare

* opiniile proprii privind te%a sugerata(

8e%ele sunt ast&el alese incat sa o&ere un ca%p vast de investigatie stiinti&ica( #erspectiva&unda%entala din care trebuie sa &ie reali$ata lucrarea trebuie sa &ie cea de drept' orice

alte priviri interdisciplinare &iind incura)ate' cu conditia ca acestea sa nu repre$inte %ai

%ult decat 7_ din continutul lucrarii cu alte cuvinte' lucrarea ra%ane o lucrare pentru

%ateria Introducere in teoria dreptului(

1. Sugestii de editareE

* lucrarea va &i reali$ata in &or%a electronica( Fontul utili$at va &i 8i%es 2e !o%an16' distanta de un rand

* lucrarea trebuie sa aiba %a"i% ;( cuvinte' ne&iin reco%andabila depasirea acestui

nu%ar cu% &or%ularea este %a"i% ; cuvinte@' este de inteles ca poate avea si

%ai putin de ; de cuvinte totusi' un nu%ar se%ni&icativ redus de cuvinte va

a&ecta calitatea ideilor e"pri%ate(

* inainte de se%nul de punctua.ie nu se &oloseste spatiul( Se pune spatiu dupa se%nul de

punctuatie(

2. Sugestii pri#ind structura te-nica a lucrariiE

* lucrarea va &i structurata in trei %ari parti: introducere' cuprins si conclu$ii &inale(

4onclu$iile pot curpinde' daca este ca$ul reco%andari' care ar trebui sa re&lecte

vi$iunea studentei+studentului cu privire la te%a aleasa

* este reco%andabil ca lucrarea sa nu &ie o si%pla co%pilatie de in&or%atie' ci ar trebui

1;


131/137

sa o&ere perspectiva proprie asupra te%ei alese' prin interpretarea in&or%atiei o&erite

ca ba$a bibliogra&ica indeplinirea acestui criteriu ca &i anali$at in %od special la

notarea lucrarii

* lucrarea va trebui sa cuprinda o sectiune &inala cu lista lucrarilor consultate' trecute in

ordinea al&abetica a autorilor( ibliogra&ia trebuie sa cuprinda' pentru &iecare lucrare citata'

autorul' nu%ele lucrarii' editura' locul si anul apari.iei( Se ad%ite citarea de pe internet cu

preci$area corecta a paginii citate si a datei cand s*a e&ectuat donload*ul' deorece continutul

paginilor de internet su&era %odi&icari' in ti%p(

). &epunerea lucrariiE

* lucrarea va &i depusa intr*un dosar la cadrul didactic titular pana cel t5r$iu la ulti%ul

se%inar( depasirea acestui ter%en va atrage neluarea in considerare a lucrarii

* pri%a pagina a lucrarii va cuprinde nu%ele studentei+studentului' titlul te%ei alese'precu% si anul si &or%a de invata%ant(

1;1


132/137

5niversitatea Mihail


133/137

1. Ana?oar$Elemente de teoria dreptului$ 1A

2. Ioan Ceterc-i$ Ion Craio#an$ (ntroducere 2n Teoria general3 a dreptului$ d. ll$

?uc. 1L

). Gheorghe?obo=$ Teoria general3 a dreptului$ d. rgonaut$ Cluj%9apoca$ 1

*. IonCraio#an$ Tratat elementar de Teoria general3 a dreptului$ d. ll ?ac5$ ?uc.

2GG1

+. IonCraio#an$ $inalit3.ile +reptului$ d. Continent DDI$ ?uc. 1+

A. Mircea&ju#ara$Teoria general3 a dreptului$ d. ll$ 1+

B. 4orina Adriana&uitrescu$(ntroducere 2n teoria ivoarelor de drept$ d. 'aideia$

?uc.$ 1

L. Mihail*4onstantinreia$(nterpretarea %uridic3$ d. ll$ 1L

. #aul Ale"andru 3eorgescu$ $ilosofia dreptului 2n contextual actual$ d.


134/137

1*. So&ia'opescu$ Teoria general3 a dreptului$ d. /uina /e"$ ?uc. 2GGG

1+. Al(@allirescu$ Tratat de enciclopedia dreptului$ ed. /uina /e".$ ?uc.$ 2GGG

1A. !o%ul #etru@onica$(ntroducere general3 2n drept$ ed. /uina /e"$ ?uc.$ 2GGG

1B. Genoveva@rabie$ So&ia'opescu$ Teoria general3 a dreptului$ d. Cugetarea$ Ia=i$

1+

1L. Genoveva @rabie$ +irec.ii noi 2n structurarea normelor %uridice$ e"tras din re#.

Studii =i cercetri juridice$ nr.)H1L

1. " " " $ Pentru o teorie general3 a statului -i dreptului$ d. r#in 'ress$ Cluj%

9apoca$ 2GG2

nterior$ se #or e"plica studentilor regulile generale de (ntocire a unui studiu

=tiinific$ referatE fi=area$ citarea$ (ntocirea planulul lucrrii$ etc.

Studenii sunt (ncurajai s coplete,e aterial bibliografic recoandat =i cu alte

#olue citite referitoare la tea aleas

1;7


135/137

TORI39R/&R'T


136/137

AD"9(#9

#entru e"a%enul de

Introducere in studiul dreptului

'entru e"aenul partial facultati# din 2 no# ora 1*.GG sala 'GL #a rog sa pregatiti

subiectele 1%1.

1. Sensurile notiunii de drept

2. Dreptul ca stiinta

3. Siste%ul dreptului(De&initie' caractere si ele%ente

4. Dreptul si %orala0. Dreptul si religia

. I$voarele dreptului( 8eoria generala

I. Ierarhia i$voarelor de drept din tara noastra

1;. egea: sensurile notiunii si tipurile de legi

11.Actele pe care le adopta Guvernul in ansa%blu si &iecare dintre %inistri

12. De&initia si caracterele nor%elor )uridice

13. Structura logico*)uridica a nor%ei

14. 4lasi&icarea nor%elor )uridice

10. Structura tehnico*)uridica a nor%ei si varietatea &or%elor pe care le pot i%braca

ele%entele nor%ei

1. For%ele interpretarii din punctul de vedere al re$ultatului sau

1I. For%ele interpretarii din punctul de vedere al &ortei sale )uridice

2;. Actiunea nor%elor )uridice in ti%p

21. #rincipii si e"ceptii privind aplicarea nor%elor )uridice in ti%p

22. Mo%entul iesirii din vigoare a nor%ei )uridice

1;C


137/137

23. Mo%entul intrarii in vigoare a nor%ei )uridice

24. Aplicarea nor%elor )uridice in spatiu

20. Aplicarea nor%elor )uridice asupra persoanelor

2. Fa$ele aplicarii dreptului

2I. De&initia si caracterele raportului )uridic

3;. #re%isele nasterii raportului )uridic

31. le%entele raportului )uridic

32. De&initia si &or%ele raspunderii )uridice

33. #rincipiile raspunderii )uridice

34. 4onditiile raspunderii )uridice30. 4au$e care e"clud raspunderea )uridica

3. #o$itivis%ul )uridic

Suport de Curs ISD 2012- 2013

Documents

Transcript of Suport de Curs ISD 2012- 2013