turism. tesa.docx

8/16/2019 turism. tesa.docx

http://slidepdf.com/reader/full/turism-tesadocx 1/79

MINISTERUL EDUCAŢIEI A REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA

CATEDRA

TEZA DE MASTER

POTEN IALUL PROFESIONAL I PERFEC IONAREAȚ Ș ȚCADRELOR ÎN TURISM

„Admis pentru susţinere”

Conducător ştiini!ic"

___________________________

Autor"

specialitatea „turism”

C#I$IN%U & '()*

1



C U P R I N S

INTRODUCERE………………………………………………………..

C+,ito-u- I. ASPECTE TEORETICO& METODOLO/ICE CU PRIVIRE

LA PRE/%TIREA I PERFEC IONAREA CADRELOR IN DOMENIULȘ Ț

TURISM ULUI

1.1. Notiuni generale cu privire la pregătirea si perfec ionarea cadrelor inț

turism..........................................................................................................1.2. Aspecte legislative cu privire la pregătirea i perfec ionarea cadrelor inș ț

turism .............................................................................................................

1.3. Pregătirea cadrelor pentru industria turistică a Republicii oldova

C+,ito-u- II. STUDIU DE CAZ LA DIFERITE INTERPRINDERI

2.1. !tudiu de ca" la #ila $eleconstruc ia %ț !lanic oldova

2.2. !tudiu de ca" la Agen ia de turism operator ț

2.3. !tudiu de ca" la..

0APITOLUL III. CERCETAREA E1PERIMENTAL%

3.1. Aspecte metodologice ale reali"ării cercetării e&perimentale

3.2.

C+,ito-u- III. CERCETAREA E1PERIMENTAL%

Prelucrarea calitativ-cantitativă a rezultatelor

'&perimentul de constatare

'&perimentul de control

'&perimentul de control

2



CONCLUZII……………………………………………………………

BIBLIO/RAFIE ………………………………..

ANE1E

INVESTI/A II E1PERIMENTALE I STRATE/II PRIVINDȚ Ș

OPTIMIZAREA2AMELIORAREA ADAPT%RII COLARE AȘ

PREADOLESCEN IOR Ț ......................................................................................................1((

). O,3r+ ion+-i4+r3+ conc3,tu-ui d3 +d+,t+r3 co-+răț ș ......................................................1((

2.Ipoteza

cercetării................................................................................................................15

5

3.Obiectivele

cercetării.........................................................................................................156

4. Design-ul cercetării

experimentale..................................................................................158

5.Metodele de cercetare

utilizate.........................................................................................161

.Des!ă"urarea

experimentului............................................................................................161

.#. $tapa constatativă

.............................................................................................161

.2. $tapa

experimentală..........................................................................................199

.3. $tapa de control

................................................................................................206

%. &oncluzii ale investiga'iei

experimentale........................................................................227

&O(&)*+II

,I()$.........................................................................................................234

3



ibliogra/e.................................................................................................................

...........247

nexe..........................................................................................................................

...........254

INTRODUCERE

Actu+-it+t3+ t353i. $urismul repre"intă unul din cele mai importante i maiș

comple&e fenomene ale activită ii umane) atestat *ncă din cele mai vec+i timpuri.ț

,nsă ca ramură speciali"ată a economiei) activitatea turistică s%a constituit abia *n

secolul --) c*nd au apărut posibilită ile pentru deplasarea rapidă a unor mase mariț

de persoane dintr%o regiune *n alta. [7, p.7 ] tesa doctor

$urismul de la termenul france" /tourisme/0tour % inseamna plimbare) vi"ita

in sensul larg al cuvintului repre"inta o forma de activitate umana legata de

recreatie) ce se asocia"a cu odi+na activa a populatiei. Recreatia din termenul

polone" /recreaca/) provenit la rindul sau de la latinescul /recreatio/ % restabilire

intruneste in sine anumite activitati umane orientate spre reabilitarea) mentinerea si

de"voltarea fortei fi"ice si intelectuale a omului. [10,p.24 ]

$urismul s%a dovedit a fi o bună alternativă de diversificare economică pentru

multe ţări i) *n mod special) pentru cele *n curs de de"voltare. Pe plan global)

fiecare al "ecelea om din lume este angaat *n sfera turismului. Potrivit estimărilor

specialitilor 4rgani"aţiei ondiale a $urismului) secolul --5 va deveni secolul

turismului 6778t.d. 9ercetările teoretico%aplicative *n domeniu demonstrea"ă că

turismul este un sector vital al economiei mondiale i are o tendinţă de cretere

permanentă la nivel internaţional i naţional. Po"iţionarea Republicii oldova *n

cadrul turismului internaţional *n ultimii ani reflectă un sold negativ cu o cretere

4



permanentă a turismului internaţional emiţător. !ituaţia actuală a turismului *n

Republica oldova se datorea"ă negliării activităţii turistice i absenţei unei

politici argumentate *n problemele creării infrastructurii turistice i amenaării

turistice teritoriale. 5niţierea de"voltării turismului *n Republica oldova necesită

o organi"are) planificare i diriare) la nivel de stat) a activităţii turistice) care nu

poate fi reali"ată dec:t prin intermediul structurilor organi"atorice respective 63;)

(;8. T.d ,n conte&tul tendin elor de de"voltare a turismului mondial) evolu iaț ț

turismului *n Republica oldova va trebui să se ba"e"e pe o strategie pe termen

lung sub aspectul ecologic) viabilă economic si ec+itabilă etic i social pentru

populaţia locală. $endin a respectivă determinăț ,ro6-35+ ,r37ătirii c+dr3-or

,ro!38ioni8t39 i ,3r!3c ion+r3+ș ț 8,3ci+-işti-or :n do53niu- turi85u-ui 8oci+- şi

c3- 3cono5ic. Pentru ara noastră necesitatea industriei turismului esteț

condiţionată i prin contradicţiile create *ntre posibilităţile largi ale infrastructurii

obiectivelor) resurselor respective i lipsei de asigurare a acestora cu specialiti

capabili de a de"volta ramura turismului *n condiţiile contemporane ale economiei

de piaţă. $otodată) de"voltarea turismului *n condiţiile actuale din Republica

oldova) după opinia noastră) poate fi asigurată numai prin pregătirea

specialiştilor cu studii aprofundate în aspectele socio-economice şi manageriale în

domeniu turismului.

Actualmente e&istă lucrări editate *n diferiţi ani *n care sunt pre"entate

cercetări referitoare la pregatirea profesională a specialitilor din sfera turismului)

unde sunt abordate probleme generale i particulare a procesului pedagogic) a

conţinutului) a formelor i metodelor didacticii 11<) 1((. !ocietatea

contemporană a sc+imbat in mod radical scopurile strategice si tactice ale

invătăm*ntului turistic. Prin acest fapt se e&plică căutarea unor metode i te+nologii

noi) adecvate) care ar sc+imba conţinutul procesului de *nvăţăm*nt.

Pregătirea specialitilor in domeniul turismului vi"ea"ă patru nivele de studii

continue=

1%la nivelul cadedrelor de educatie fi"ică ale universităţilor pedagogice5



2% facultăţilor de educaţie fi"ică i sport i universităţilor de profil

3% masteratul

;% doctoratul

Procesul educaţional privind formarea specialitilor *n domeniul turismului la

specilaităţile menţionate poate fi asigurat at*t prin disciplinile planului de

*nvăţăm*nt specilai"at) c*t i prin acele suplimentare) necesare pentru fiecare

specialitate sub aspectul mono%) inter%) mulţi%) i transdisciplinar.

Anali"a teoriei i practicii procesului de pregătire i perfec ionare aș ț

specialitilor din domeniul turismului demonstrea"ă e&isten a diverselor elaborăriț

metodico%tiinţifice) care abordea"ă problema domeniului respectiv 61(() 1<() 1>2)

2178.t.d Po"iţiile e&puse condiţionea"ă lipsa orientărilor clare cu privire la

ac+i"i ionarea cunotinţelor teoretico%metodice i formarea competen elor ț ț

profesional%pedagogice) care constituie conturul integrativ al activităţii i

personalităţii specialistului) ceea ce se reflectă negativ asupra elaborării volumului)

conţinutului i structurii programelor de studii) asupra pregătirii specialitilor decalificare *naltă) necesari societăţii contemporane.

Necesitatea sporirii calităţii de perfec ionareț a specialiştilor în domeniul

turismului) de asemenea domeniul nee&plorat al conţinutului i al laturilor lui

componente sub aspectul conceptual e&pus anterior devine motivul principal al

problemei cercetării.

Sco,u- 8tudiu-ui constă *n fundamentarea teoretico%aplicativă a procesului de

pregătire si perfec ionare a cadrelorț *n domeniul turismului .

O6i3cti;3-3 -ucrării"

1.Anali"a teoretico%metodică a procesului de pregătire profesională i perfec ionareș ț

a cadrelor in turism.

6



2. !tabilirea direc iilor metodologice *n vederea pregătiriiț i perfec ionăriiș ț

profesionale.

3. ?eterminarea nivelului de pregătire profesională a cadrelor *n turism.

M3todo-o7i+ c3rc3tării tiin i!ic3ș ț are la ba"ă=

% anali"a teoretică i generali"area datelor literaturii de specialitate0

% studierea procesului de instruire) a e&perienţei de lucru a institu iilor i aț ș

organi"a iilor de perfec ionare din domeniu0ț ț

% studierea documentaţiei de lucru a specialitilor0

% aplicarea anc+etei sociologice prin utili"area c+estionarului i a g+idului deș

interviu0

% observaţia pedagogică0

% e&perimentul pedagogic0

%metodele de pre"entare a informaţiilor teoretice0

%metode de prelucrare i interpretare a datelor statistice.

Noutatea şi originalitatea ştiinţiic! constă *n stabilirea unui nou concept de

planificare i reali"are a procesului de pregătire profesională a speciali tilor *nș ș

turism prin elaborarea unor module pentru fiecare disciplină aparte *n con inutulț

cărora sunt incluse trei componente importante= teorie) practica metodică) practica

de instruire. 5mplementarea conceptului propus a contribuit la *mbunătă ireaț

pregătirii profesionale a cadrelor *n turism cu 1(%2@.

Pro6-35+ tiin i!icăș ț solu ionată *n domeniu constă *n validarea teoretico%ț

pra&iologică a instrumentarului didactic privind optimi"area pregătirii profesionale

a speciali tilor *n turism.ș

7



I5,-353nt+r3+ r34u-t+t3-or ştiini!ic3. Re"ultatele studiului au fost aplicate

*n procesul formării profesionale a speciali tilor *n turism.ș

Vo-u5u- i 8tructur+ t343iș include= introducere) trei capitole) conclu"ii

generale i recomandări.ș

Su5+ru- co5,+rti53nt3-or t343i. ,n introducere este argumentată

actualitatea temei abordate i importanţa problemei cercetate. !unt specificate

scopul i obiectivele cercetării) preci"ate noutatea i importanţa aplicativă a

lucrării) sunt pre"entate datele privind aprobarea re"ultatelor cercetării.

,n c+,ito-u- I al te"ei) Aspecte teoretico-metodologice cu privire la pregătirea

i perfec ionarea cadrelor în domeniul turismuluiș ț sunt supuse anali"ei conte&tul

cercetărilor *n cadrul reformelor privind formarea i perfec ionarea profesională aș ț

cadrelor in turism) teoria i practica contemporană reflectată *n elaborările

tiinţifice ale specialitilor din domeniul turismului cu referire la formarea

profesională i perfec ionarea profesională.ș ț

,n c+,ito-u- II al te"ei Studiu de caz la diferite întreprinderi este reali"atstudiul de ca" in diferite *ntreprinderi = 5ncomlac

,n c+,ito-u- III al te"ei Aplicarea i argumentarea e&perimentală a comple&ului

didactic la formarea profesională a cadrelor *n turism sunt supuse anali"ei at*t

re"ultatele obţinute la etapa initială e&perimentală formarea profesională a cadrelor

*n turism cit i re"ultatelor pregătirii si perfecţionării profesionale *n ba"a

aptitudinilor practice *n turism. 'ste reali"ată anali"a comparativă a re"ultatelor

pregătirii i perfecţionării organi"atorico%metodice a cadrelor) ba"*ndu%se pe

argumentarea teoretico%metodică a programelor) specificul aplicării acestora)

re"ultatele implementării) metodele e&perimentale.

#aloarea 9omple&ului didactic *n procesul de formare a competenţelor

profesionale a cadrelor *n turism este validată prin anali"e= re"ultatelor formării

8



competenţelor specifice de autoapreciere0 a re"ultatelor statistice ale competenţelor

specifice de apreciere a cadrelor.

Biecare capitol finisea"ă cu conclu"ii) unde este făcută sinte"a succintă a

conţinutului fiecărui compartiment al lucrării.

9ompartimentul 9onclu"ii generale i recomandări include conclu"iile generale *n

ba"a studierii problemei tiinţifice) fiind formulate recomandări privind

eficienti"area procesului de activitate practică a specialitilor *n domeniul

turismului) bibliografie din 23@ titluri) …. pagini) … figuri) … tabele i… ane&e.ș

C+,ito-u- I. ASPECTE TEORETICO& METODOLO/ICE CU PRIVIRELA PRE/%TIREA I PERFEC IONAREA CADRELOR IN DOMENIULȘ Ț

TURISM ULUI

).). Notiuni 73n3r+-3 cu ,ri;ir3 -+ ,r37ătir3+ 8i ,3r!3c ion+r3+ c+dr3-or inț

turi85

Reforma *nvăţăm*ntului actual prevede o restructurare esenţială a sistemului

de formare profesională i prevede un ir *ntreg de ac iuni menite săț

*mbunătăţească sistemul de organi"are i diriare permanentă) a procesului

instructiv i a perfecţionării structurilor de coordonare a reformei) descentrali"ării

conducerii i administrării *nvăţăm*ntului) de"voltarea procesului de evaluare)

planificare i reorgani"are a sistemului de pregătire a cadrelor *n domeniul

turismului 2;);;)<2)C3)1>(.

9



?in acest punct de vedere un rol important *i revine procesului de formare a

specialitilor *n domeniul turismului in cadrul *nvăţăm*ntului universitar) care

poate contribui la obţinerea unor aptitudini profesionale i trăsături de personalitate

i care favori"ea"ă *n anumite condiţii manifestarea acestor caracteristici

aptitudinale.

5n procesul anali"ei) s%a intreprins *ncercarea de a scoate in evidenţă si

aspectele teoretice i practice privind modalitatea de formare profesională a

specialitilor pentru domeniul turismului.

!pecialistul *n turism trebuie sa fie bine instruit) să cunuască bine domeniul

de activitate) să dispună de cunotinţe trainice *n domeniul culturii) să posede

deprinderi de comunicare.

?e"voltarea turismului necesită implementarea urgentă a te+nologiilor noi)

ceea ce determină succesul industriei pe piaţa turistică. Aceasta *nseamnă că crete

rapid cererea de calificare profesională) cunotinţe) priceperi i deprinderi

multifuncţionale *n turism.

,n literatura de specialitate se găsesc diferite tratări a procesului de

dezvoltare profesională, avansarea cadrelor, perfec ionarea i instruirea cadrelor,ț ș

ridicarea calificării cadrelor, reglarea carierii etc.$oate aceste no iuni sun legateț

de instruirea i perfec ionarea cadrelor *n turism.ș ț

!ub dezvoltarea profesională a cadrelor se *n elege un comple& de activită i)ț ț

orientate spre cre terea calită ii cuno tin elor) priceperilor cadrelor i dorin a lor deș ț ș ț ș ța munci.

Prin formare profesională se *nţelege orice proces de instruire *n urma căruia

un salariat dob*ndete o calificare) atestată printr%un certificat sau o diplomă

eliberate *n condiţiile legii.

Prin formarea profesională continuă se *nţelege orice proces de instruire *n

cadrul căruia un salariat) av*nd dea o calificare ori o profesie) *i completea"ă

cunotinţele profesionale prin aprofundarea cunotinţelor *ntr%un anumit domeniu

10



al specialităţii de ba"ă sau prin deprinderea unor metode sau procedee noi aplicate

*n cadrul specialităţii respective.

Necesitatea formării profesionale a cadrelor *n turism este str*ns legată de =

% Perfec ionarea te+nologiilor bi"ness%ului turistic0ț

% !c+imbarea rela iilor de pia ă i condi ionarea acestora *n necesitatea deț ț ș ț

instruire0% !c+imbarile in sistema valorilor personale a colaboratorilor *ntreprinderii etc.

Perfec ionarea cadrelor ț & este un proces continuu de actuali"are a

cuno tin elor. !c+imbările *n societate) economie) *n sc+imbarea modului de via aș ț ț

necesită sc+imbări *n noi *n ine. ?e"voltarea rela iilor de pia ă a dus la crearea deș ț ț

noi forme de organi"a ii) ce ridică *n mod semnificativ mai mari cerin e spreț țnivelul pregătirii cadrelor.

Problema se complică prin aceea că pe de o parte se observă o cre tere aș

omerilor) iar pe de altă parte insuficien a speciali tilor in sfera turistică i aș ț ș ș

cadrelor operative i bine pregătite. ?eaceea pentru *ndreprindere i pentru cadreleș ș

sale este necesar de stabilit scopurile perfec ionării.ț

Perfec ionarea cadrelor depinde de plinătatea) e&actitatea i actualitateaț ș

informa iei e&istente sau primite. 'a se reali"ea"ă prin necesitatea de"voltăriiț

*ntreprinderii) poten ialul de"voltării cadrelor i necesitatea lor *n de"voltare.ț ș

Scopurile perfec ionăriiț

!copurile perfec ionării sunt nu numai reflecatrea necesită ilor intereselor iț ț ș

problemelor cadrelor dar i reflectării necesită ilor lumii *nconurătoare.ș ț

!c+imbările *n mediul *nconurător) societate) economie) turism) instruirea automat

cere sc+imbări *n scopurile perfec ionării.ț

Sco,uri-3 ,3r!3c ionării c+dr3-orț

Princi,+-3 S3cund+r3detali"area i concreti"area scopurilor ș

principaleTr+n8!3ru- In8truir3+

11



cuno tin elor profesionale generale)ș ț

cuno tin e *n domeniul metodiciiș ț

% stabilirea i *ntre inerea contactelor0ș ț

% negocierea0% noi cuno tin e0ș ț

% metodica instruirii0%colaborarea cu mediul intern i e&tern0ș

% re"olvarea problemelor strategice0% de"voltarea capacită ilor etc.ț

,n procesul perfec ionării la formularea scopurilor este necesar de folositț

diferite motive. Planificarea i stabilirea scopurilor trebuie privită strategic ca oș

sisitemă integră de scopuri *n ridicarea calificării cadrelor) tendin a de de"voltareț

$endin aț de la ... pînă la

9ognitiv% creativ

5ndividuale D de grup) sociale

4perative) de scurtă durată D strategice etc.

Ermea"ă să eviden iem faptul că perfec ionarea cadrelor are un caracter ț ț

dublu= sarcina const*nd *n realizarea scopurilor intreprinerii ridicarea

aptitudinilor concuren iale) mărirea venitului) atragerea speciali tilor instrui i i *nț ș ț ș

acela i timp suntș dorin ele individuale a cadrelor ț = căpătarea studiilor *n continuare

poate a doua facultate) a avea bunuri adăugatoare) a cunoa te lumea etc.ș

9adrele perfec ion*ndu%se i căpăt*nd noi cuno tin e i deprinderi capătă maiț ș ș ț ș

multe aptitudini concuren iale pe pia a muncii i capătă posibilită i adăugătoare *nț ț ș ț

cre terea profesională c*t *n interiorul intreprinderii at*t i *n afara ei.ș ș

,nsu irea *n procesul de pregătire profesională a cuno tin elor contribuie laș ș ț

de"voltarea intelectuală generală a omului) se lărge te erudi ia i cercul deș ț ș

comunicare) se *ntăre te *ncrederea in sine.ș

Programele de instruire trebuie să fie alcătuite in*nd cont de particularită ileț ț

concrete a structurii personalului i sarcinile actuale de de"voltare a *ntreprinderiiș

sau sub subramurile filialei.

5nstruirea este necesară *n ca"urile c*nd=

% persoana este angaata la *ntreprindere0% lucrătorul este numit *n func ie sau i se atribuie noi sarcini0ț

12



% lucrătorul nu dispune de deprinderi pentru *ndeplinirea sarcinilor puse *n

fa ă0ț

% au loc sc+imbări serioase *n economia *ntreprinderii sau *n sfera e&ternă.

Procesele social%economice curente au sc+imbat profilul activită ii deț

produc ie a cadrelor.ț

?eci) crearea de noi structuri organi"a ionale necesită unirea structurilor ț

i"olate pină acum a tipurilor de activită i de muncă *n sisteme comple&e)ț

sc+imbarea *n acela i timp a sistemelor multidimensionale de perfec ionare aș ț

cadrelor i a sistemelor transectoriale de instruire. Are loc sc+imbarea principiilor)ș

structurii) stabilirea scopurilor i metodicii perfec ionării cadrelor.ș ț

Perfec ionarea cadrelor cu autorul metodelor contemporane cu aplicareaț

miloacelor te+nice diferen iate de instruire de"voltă g*ndirea sistemică) de"voltăț

aptitudinea de a lua deci"ii de sinestătător) nivel *nalt de independen ă) ativi"mț

tendin a spre autode"voltare.ț

?e r*nd cu sc+imbarea condi iilor de perfe ionare a cadrelor are locț ț

activi"area metodelor de instruire. !e propun posibilită i semnificativ mai mari *nț

sfera comunicării) se anali"ea"ă diferite probleme practice) sunt orienta i la situa iiț ț

de problemă concrete si căile de solu ionare a lor. Aplicarea metodelor de instruireț

active la perfec ionarea cadrelor *n turism duce la de"voltarea capacită ilor deț ț

re"olvare calitativ i efectiv a sarcinilor puse in fa ă.ș ț

).'. A8,3ct3 -37i8-+ti;3 cu ,ri;ir3 -+ ,r37ătir3+ i ,3r!3c ion+r3+ș ț c+dr3-or in turi85

Perfecţionarea cadrelor *n turism este asigurat de 9entrul National de

Perfectionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului din subordinea Agenţiei

$urismului) Fcoala !uperioară de $urism i !ervicii Goteliere din cadrul

Academiei de !tudii 'conomice din oldova i 9entrul de 5nstruire din cadrul

Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de $urism.

13



Reie ind din 9odul 'duca iei al Republicii oldovaș ț

prin formare profesională se *n elege unț proces de instruire *n urma căruia se

obţine o calificare atestată printr%un certificat sau o diplomă) eliberate *n condiţiile

legii.

În odul !uncii al ". !oldova, capitolul ##, art $%&,p.%, se stipulează

că' ontractul de calificare profesională este un contract special) adiţional la

contractul individual de muncă) *nc+eiat *n formă scrisă) *n ba"a căruia salariatul se

obligă să urme"e un curs de formare profesională) organi"at de angaator) pentru a

obţine o calificare profesională.

Punctul $, cap ##, odul !uncii( )ormarea profesională( la nivel de unitate

conform contractului de calificare profesională se reali"ea"ă de către un instructor

sau maistru de instruire) numit de angaator dintre salariaţii calificaţi cu e&perienţă

profesională i autori"at *n modul prevă"ut de lege.

9onform odului !uncii al "epu*licii !oldova, titlul ###, )ormarea

profesională, articolul $%+. repturile şi o*ligaţiile angaatorului în domeniul

formării profesionale 1 Angaatorul este obligat să cree"e condiţiile necesare i

să favori"e"e formarea profesională i te+nică a salariaţilor care urmea"ă instruirea

*n producţie) se perfecţionea"ă sau studia"ă *n instituţii de *nvăţăm*nt) fără scoatere

din activitate.

2 ,n cadrul fiecărei unităţi persoană uridică) angaatorul) *n comun cu

repre"entanţii salariaţilor) *ntocmete i aprobă anual planurile de formare

profesională.

3 9ondiţiile) modalităţile i durata formării profesionale) drepturile iobligaţiile părţilor) precum i volumul miloacelor financiare alocate *n acest scop

*n mărime de cel puţin 2 la sută din fondul de salari"are al unităţii) se stabilesc *n

contractul colectiv de muncă sau *n convenţia colectivă.

; ,n ca"ul *n care participarea salariaţilor la cursurile sau stagiile de formare

profesională este iniţiată de angaator) toate c+eltuielile aferente s*nt suportate de

către acesta.

14



( ,n ca"ul scoaterii din activitate a salariatului pe o durată scurtă) *n scopul

formării profesionale) acţiunea contractului individual de muncă al acestuia

continuă cu menţinerea salariului mediu. ?acă perioada respectivă depăete <@ de

"ile calendaristice) contractul individual de muncă al salariatului se suspendă)

acesta beneficiind de o indemni"aţie plătită de angaator conform prevederilor

contractului colectiv de muncă.

Articolul $%. repturile şi o*ligaţiile salariaţilor în domeniul formării

profesionale ! relatea"ă următoarele=

1 !alariatul are dreptul la formare profesională) inclusiv la obţinerea unei

profesii sau specialităţi noi. Acest drept poate fi reali"at prin *nc+eierea) *n formă

scrisă) a unor contracte de formare profesională art.21() 21< alin.3 i ;)

adiţionale la contractul individual de muncă./Art.$% al.0$1 a*rogat prin 2P%34

din 56.57.%5, !8%35-%3$(57.56.%5 art.&439

3 ,n ca"ul *n care salariatul vine cu iniţiativa participării la o formă de

formare profesională cu scoatere din activitate) organi"ată *n afara unităţii)

angaatorul va e&amina solicitarea scrisă a salariatului *n comun cu repre"entanţii

salariaţilor.

; ,n termen de 1( "ile calendaristice de la data *nregistrării solicitării)

angaatorul va decide *n ce condiţii poate permite salariatului participarea la o

formă de formare profesională conform alin.3 i dacă va suporta) integral sau

parţial) costul acesteia.

Reie ind dinș apitolul ## , ontractul de alificare Profesională, articolul

$%&. p.%,!, ontractul de calificare profesională este un contract special)adiţional la contractul individual de muncă) *nc+eiat *n formă scrisă) *n ba"a căruia

salariatul se obligă să urme"e un curs de formare profesională) organi"at de

angaator) pentru a obţine o calificare profesională.

2 Bormarea profesională la nivel de unitate conform contractului de

calificare profesională se reali"ea"ă de către un instructor sau maistru de instruire)

numit de angaator dintre salariaţii calificaţi cu e&perienţă profesională i autori"at*n modul prevă"ut de lege.

15



,n capitolul ###. ontractul de ucenicie i contractual de formare profesionalăș

continuă !, articolul $%3 se stipulea"ă următoarele=

1 Angaatorul are dreptul să *nc+eie un contract de ucenicie cu o persoană *n

v*rstă de p*nă la 3@ de ani care este *n căutarea unui loc de muncă i care nu are o

calificare profesională. /Art.$%3 al.0%1 modificat prin 2P4-:;# din 56.5$.53,

!84+-43(5$.53.53 art.+3$9

2 ontractul de ucenicie) *nc+eiat *n formă scrisă) este un contract de drept

civil i se reglementea"ă de 9odul civil i de alte acte normative.

/Art.$%3 al.0$1 modificat prin 2P35-:;# din $%.5+.54, !8%%&-%%3(5%.57.54

art.%9

3 Angaatorul are dreptul să *nc+eie un contract de formare profesională

continuă cu orice salariat al unităţii.

; ontractul de formare profesională continuă se *nc+eie *n formă scrisă)

este un act adiţional la contractul individual de muncă i se reglementea"ă de

legislaţia muncii i de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii.

Reie ind dinș articolul $%7. on inutul contractului de ucenicie i al ț ș

contractului de formare profesională'

1 9ontractul de ucenicie i contractul de formare profesională continuă vor

include=

a numele i prenumele sau denumirea părţilor0

b indicarea profesiei) specialităţii i calificării pe care o va obţine ucenicul sau

salariatul0

c obligaţiile angaatorului privind crearea condiţiilor de instruire stipulate *ncontract0

d termenul contractului0

e obligaţia persoanei de a urma cursul de formare profesională i de a activa

conform profesiei) specialităţii) calificării obţinute *n termenul stabilit de contractul

respectiv0

f condiţiile de retribuire a muncii pe durata uceniciei sau formării profesionalecontinue.

16



g condiţiile de acoperire restituire a c+eltuielilor suportate de părţi de o parte

pe durata uceniciei sau formării profesionale continue *n ca"ul eliberării

salariatului art.7() art.7< alin.1 lit.g%r *nainte de e&pirarea termenului prevă"ut

de contract conform lit.e./Art.$%7 al.0%1, lit.g1 introdusă prin 2P35-:;# din

$%.5+.54, !8%%&-%%3(5%.57.54 art.%9

2 9ontractul de ucenicie i contractul de formare profesională continuă pot

cuprinde i alte clau"e determinate de părţi) care nu contravin legislaţiei *n vigoare.

Articolul $%4. urata uceniciei şi a formării profesionale continue prevede=

1 ?urata uceniciei sau a formării profesionale continue nu trebuie să

depăească) pe parcursul săptăm*nii) durata timpului de muncă stabilită de

pre"entul cod pentru v*rsta i profesia respectivă la e&ecutarea lucrărilor

corespun"ătoare.

2 $impul necesar ucenicului pentru participarea la activităţi teoretice ce ţin de

formarea profesională se include *n timpul de muncă.

3 !alariaţii *ncadraţi *n formarea profesională continuă *n unitate pot fi

eliberaţi temporar de la munca prevă"ută de contractul individual de muncă sau pot

lucra *n condiţiile timpului de muncă parţial ori ale regimului fle&ibil al timpului

de muncă) cu acordul scris al angaatorului. /Art.$%4 al.0+1 modificat prin 2P4-:;#

din 56.5$.53, !84+-43(5$.53.53 art.+3$9

; ,n ca"ul salariaţilor *ncadraţi *n formarea profesională continuă s*nt inter"ise=

a munca prestată *n condiţii grele) vătămătoare iHsau periculoase0

b munca suplimentară0

cmunca de noapte0ddetaarea nelegată de formarea profesională.

( $ermenul contractului de ucenicie) ca i al celui de formare profesională

continuă) *ncepe să curgă la data indicată *n contract) prelungindu%se cu perioada

concediului medical i *n alte ca"uri prevă"ute de contract.

Articolul $%6. Aplicarea legislaţiei muncii pe durata uceniciei şi a formării

profesionale continue relatea"ă=

17



1 ,n privinţa ucenicilor i salariaţilor care au *nc+eiat contract de formare

profesională continuă se aplică legislaţia muncii) inclusiv legislaţia privind

protecţia muncii.

2 9lau"ele contractelor de ucenicie i ale contractelor de formare profesională

continuă care contravin legislaţiei *n vigoare) prevederilor convenţiilor colective i

ale contractelor colective de muncă s*nt considerate nule i inaplicabile.

3 Angaatorul va asigura) printr%un control corespun"ător) efectuat *n comun

cu repre"entanţii salariaţilor) eficienţa sistemului de ucenicie i a oricărui alt sistem

de formare a cadrelor i protecţia adecvată a lor.

,n Articolul $$5. Încetarea contractului de formare profesională continuă,

9ontractul de formare profesională continuă poate *nceta *n temeiurile prevă"ute

de pre"entul cod pentru *ncetarea contractului individual de muncă sau *n alte

temeiuri prevă"ute de legislaţia *n vigoare. /Art.$$5 modificat prin 2P4-:;# din

56.5$.53, !84+-43(5$.53.53 art.+3$9.

9onform Articolul $$%. Încetarea 0desfacerea1 contractuluide ucenicie

9ontractul de ucenicie *ncetea"ă se desface *n temeiurile prevă"ute de 9odul

civil.

9onform "egii cu pri#ire la organi$area şi des!şurarea acti#it!ţii turistice

%n &epu'lica (oldo#a nr. )*2+- din 24.11.200/, articolul ), p.1 capitolul

-, preg!tirea proesional! %n domeniul turismului putem eviden ia faptul căț

pregătirea profesională *n domeniul turismului se reali"ea"ă de instituţiile de

*nvăţăm*nt secundar profesional) mediu de specialitate) superior) de formare profesională continuă speciali"ate) de stat i private) acreditate *n condiţiile legii.

Reie ind dinș +rt. <= ,. '9 perfecţionarea personalului din industria turismului

se reali"ea"ă la cursuri speciali"ate) *n ba"a programelor avi"ate de inisterul

'ducaţiei i $ineretului i aprobate de inisterul 9ulturii i $urismului.

9onform art. ), p.)9 perfecţionarea i speciali"area profesională a

personalului angaat *n industria turismului s*nt efectuate) *n condiţiile legii) de

18



9entrul Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului) precum i

de alte instituţii acreditate.

entrul Naţional de Perfecţionare a adrelor din #ndustria <urismului oferă

posibilitatea de instruire i perfecţionare continuă *n domeniul turismului) program

iniţiat *n temeiul articolului 37 al Iegii nr. 3(2 % -#5 din 2; noiembrie 2@@< cu

privire la organi"area i desfăurarea activităţii turistice *n Republica oldova.

Bormarea i perfecţionarea profesională a cadrelor din industria turismului

repre"intă un imperativ *n ridicarea calităţii produselor turistice. Reali"area acestui

obiectiv impune elaborarea i oferirea unor programe de studii concepute special

pentru agenţii sectorului turistic.

5mplementarea e&perienţelor internaţionale *n instruirea i perfecţionarea

prestatorilor de servicii turistice poate să aducă re"ultate durabile *ntr%un termen

foarte scurt) fapt necesar pentru crearea imaginii Republicii oldova ca destinaţie

*n turismul internaţional.

,nţelegerea mediului de afaceri i a sc+imbărilor din sectorul turistic vor

contribui la perfecţionarea metodelor de predare i evaluare ale 9entrului) *n

scopul oferirii unui training turistic de calitate.

'c+ipa 9entrului Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria

$urismului reunete lectori de *naltă calificare i oferă pentru instruire un program

compre+ensiv) fle&ibil) adaptat cerinţelor timpului. Pledaţi pentru cunotinţe

temeinice) practice i cu penetrare ma&imăJ

C3ntru- N+ion+- d3 P3r!3cion+r3 + C+dr3-or din Indu8tri+ Turi85u-ui

a fost fondată pe data de 2> octombrie 2@@;) *n ba"a ?ecretului Preedintelui

Republicii oldova K 1><C%555 din 3@[email protected]@@; i se află *n subordinea Agentiei

$urismului.

O6i3cti;3 c3ntru-ui" ?e"voltarea continuă a capacităţilor manageriale i

profesionale a personalului din cadrul industriei turistice) *n scopul ridicării

nivelului calităţii produsului turistic naţional.

19



A6ord+r3+ t35+ticii" pregătire teoretică i practică privind activitatea *n

turism.

A;+nt+>3" perfecţionare profesională *n domeniul turismului) obţinerea

permisiunii de a activa *n domeniul turismului naţional i internaţional *n ba"a

certificatului de absolvire de categoria /A/) categoria /L/ i categoria /9./

R3cic-+r3+ *n cadrul 9entrului) prevede obţinerea unui volum de cunotinţe)

capabile să asigure cursanţii cu abilităţi necesare privind activitatea *n domeniul

industriei turismului.

Acr3dit+r3+" ca organi"ator al cursurilor de perfecţionare) 9entrul Naţional

de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului are permisiunea inisterului

'ducaţiei i $ineretului prin aprobarea programelor de studii) coordonarea acestora

cu Agentia $urismului i licenţă de activitate eliberată de 9amera de Iicenţiere din

Republica oldova.

,n conformitate cu R37u-+53ntu- ,ri;ind 3-i63r+r3+ şi d3in3r3+

c3rti!ic+tu-ui ,3ntru +cti;it+t3+ d3 turi859 apitolul perec ionareaț

personalului

1.1. Perfecţionarea i speciali"area profesională a personalului angaat *n

industria turismului s*nt efectuate) *n temeiul articolului 37 a Iegii nr. 3(2 % -#5

cu privire la organi"area i desfăurarea activităţii turistice *n Republica oldova)

de către 9entrul Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului.

1.2. 9ertificatul de perfecţionare profesională se eliberea"ă de către 9entrul

Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului. ?atele despre

persoanele care au obţinut certificat de perfecţionare profesională se *nscriu *nRegistrul de evidenţă a certificatelor.

9onform capitolului 55) ertificatele sînt de trei categorii' A, = şi .

?eţinătorii certificatului de categoria /A/ s*nt=

• director general firmă tur%operator0

• director general agenţie de turism0

20



• director general *n cadrul structurii de primire turistică cu funcţiuni de

ca"are i servire a mesei.

?eţinătorii certificatului de categoria >=> s*nt=

• director= economic) financiar) e&ecutiv) adunct) filială0

• manager) operator0

• ef recepţie) recepţioner) administrator0

• maitre dM +otel) manager de producţie.

?eţinătorii certificatului de categoria >> s*nt=

• g+id turistic) agent) asistent) *nsoţitor de grup) referent.

Biecare certificat este eliberat pentru o categorie specifică i un sector

specific) *n conformitate cu programele de *nvăţăm:nt audiate *n cadrul 9entrului.

Personalul agenţiilor de turism) firmelor turoperatoare) structurilor de primire

turistică cu funcţiuni de ca"are i servire a mesei inclusiv absolvenţii instituţiilor

de *nvăţăm:nt superior i mediu de specialitate cu speciali"area *n domeniul

turismului s*nt obligaţi o dată la < +ni să absolvească cursurile de reciclare

profesională *n cadrul 9entrului Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria

$urismului.

?eţinătorii diplomelor de studii superioareHmedii de specialitate *n domeniul

turismului vor activa *n industria turismului) *n ba"a diplomelor de studii) *n decurs

de < +ni după *nc+eierea studiilor) cu perfecţionarea profesională ulterioară o dată

la < +ni.

Rei ind dinș apitolul ###. Procedura de eli*erare a certificatului

3.1. ,n vederea obţinerii certificatului solicitantul pre"intă 9entrului

următoarele documente=

• cererea de eliberare a certificatului) *ntocmită conform tipi"atei 9entrului0

21



• copia actului de studii studenţii instituţiilor de *nvăţăm:nt la secţia "i i cei

cu frecvenţă redusă % certificat prin care se confirmă efectuarea studiilor la

instituţia respectivă0

• copia actului de identitate *n ca"ul cetăţenilor străini % copia permisului de

edere0

• copia carnetului de muncă sau copia contractului individual de muncă *nsoţit

de un act ce confirmă perioada de activitate) eliberat de angaator.

Pentru persoanele ce au activat peste *n străinătate *n industria

turisticăpre"intă următoarele documente= vezi ane?a % "egulamentul privind

eli*erarea şi deţinerea certificatului pentru activitatea de turism1

<.=. So-icit+ntu- c3rti!ic+tu-ui ,o+rtă ră8,und3r3 ,3ntru +ut3nticit+t3+

docu53nt3-or d3,u839 :n con!or5it+t3 cu ,r3;3d3ri-3 -37i8-+i3i :n ;i7o+r3.

3.>. ,n ca"ul pierderii sau deteriorării certificatului) titularul) *n termen de 1(

"ile) este obligat să depună o cerere la 9entru) solicit:nd un duplicat de certificat

la cererea *n cau"ă va fi ataat anunţul publicat *n onitorul 4ficial al Republicii

oldova.

9onform apitolului #;. riterii privind deț inerea certificatelor, studenţii

ultimului an din cadrul instituţiilor de *nvăţăm:nt superior la secţia "i cu

specialitate /$urism/ i studenţii de la secţia cu frecvenţa redusă) pot activa în

funcţiile de profil turistic, doar după a*solvirea unui curs de perfecţionare

profesională în domeniul turismului, organizat de entrul Naţional de

Perfecţionare a adrelor din #ndustria <urismului.

E?c3,i3 fac funcţiile de secretară) urist) contabil pentru agenţiile de turism

i firmele turoperatoare) precum i personalul te+nic i de deservire din cadrul

industriei ospitalităţii.

!e poate retrage certificatul conform capitolului # a regulamentului pre"ent

in următoarele ca"uri=

9ertificatul de turism se retrage de către 9entrul Naţional de Perfecţionare a

9adrelor din 5ndustria $urismului *n ca"ul *n care organele de control au stabilit că

22



titularul certificatului a săv:rit e&croc+erie) abu" de *ncredere) *nelăciune)

gestiune frauduloasă) nu i%a onorat obligaţiunile financiare faţă de furni"ori de

servicii turistice i parteneri) falsificare a documentelor) dare i luare de mită. ve"i

ane?a % "egulamentul privind eli*erarea şi deţinerea certificatului pentru

activitatea de turism1

9onform legislaţiei naţionale toţi intermediarii pe piaţă turoperatori i agenţii

de turism) dar i structurile de ca"are i alimentaţie a turitilor sunt obligaţi să

angae"e doar personal brevetatHcertificat

P*nă *n pre"ent au fost eliberate 1(1; breveteHcertificate) inclusiv cele

re*nnoite.

).<.Pr37ătir3+ c+dr3-or ,3ntru indu8tri+ turi8tică + R3,u6-icii Mo-do;+

$endinţele actuale ale economiei de piaţă au influenţat procesele ce derivă *n

domeniul serviciilor turistice) au acuti"at c+estiunea privind necesitatea pregătirii

cadrelor pentru domeniu i au solicitat moderni"area activităţii *ntreprinderilor

turistice.

Pregătirea specialitilor pentru domeniul turism a devenit o c+estiune destul

de populară *n cadrul multor instituţii de *nvăţăm*nt) *nsă cerinţele către pregătirea

profesională a angaatului din domeniul turism nu au auns la nivelul standardelor

internaţionale i pot fi apreciate la un nivel mediu.

Anali"*nd situaţia actuală *n Republica oldova privind pregătirea cadrelor

pentru industria turistică) putem menţiona că mai multe instituţii de *nvăţăm*nt

licenţiate pregătesc cadre la !pecialitatea !ervicii”) speciali"area $urism iservicii”. Astfel la Academia de !tudii 'conomice din oldova) Eniversitatea de

23



!tat de 'ducaţie Bi"ică i !port) Eniversitatea Agricolă de !tat) Eniversitatea de

!tat de Relaţii 5nternaţionale) Eniversitatea Iiberă 5nternaţională) Eniversitatea

Perspectiva) 9olegiul de 'cologie .a. sunt catedre speciali"ate de $urism” sau

$urism i servicii +oteliere”) $urism i servicii”) $urism i nataţie”) alte

variaţii. Acestea pregătesc la ambele cicluri pentru frecvenţa la "i i studii fără

frecvenţă absolvenţi) care studia"ă un număr *ntre 7%1C discipline de speciali"are)

inclusiv patrimoniul ţării) economia turismului) managementul i marOetingul *n

turism) te+nici de operaţiuni *n turism) servicii +oteliere) limbi străine) etc. Anual

cca. 7@@ D 1@@@ persoane absolvesc instituţiile de *nvăţăm*nt la speciali"area

$urism”. Astfel ponderea mare a disciplinilor generale) aproape lipsa de aptitudini

practice i abilităţi *n te+nologia ospitalităţii) face ca numărul e&cesiv de absolvenţi

să fie *ncadrat *ntr%o proporţie e&trem de mică pe piaţa turistică auto+tonă.

Prestaţia proastă a absolvenţilor instituţiilor superioare de *nvăţăm*nt

auto+tone este remarcat de maoritatea agenţiilor care angaea"ă cu greu forţa de

muncă necesară de pe piaţă. ?intre elementele nesatisfăcătoare *n prestaţia

absolvenţilor sunt=

% Nivelul teoretic os despre activitatea turistică)

% Iipsa de abilităţi practice pentru comunicarea cu clienţii) interpretarea

cunotinţelor despre atracţiile ţării) elaborarea de trasee) promovarea de produse.

% 9unotinţe slabe despre domeniul turistic naţional) etc.

aoritatea programelor de studiu i conţinutul materiilor predate nu sunt

corelate cu necesităţile pieţei turistice) iar profesorii nu au practică *n domeniul

turistic. Practicumul studenţesc este superficial i nu asigură cone&iune *ntre

materiile studiate peste an i calitatea ospitalităţii solicitate pe piaţă.

Perfecţionarea cadrelor *n turism este asigurată de către 9entrul Naţional de

Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului din subordinea Agenţiei

$urismului) Fcoala !uperioară de $urism i !ervicii Goteliere din cadrul

24



Academiei de !tudii 'conomice din oldova i 9entrul de 5nstruire din cadrul

Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de $urism. ,n cadrul acestor instituţii de

perfecţionare sunt organi"ate module de instruire pentru tur%operatori i agenţii de

turism) precum i pentru structuri de ca"are. 'ste propus un număr de ( % 1@

discipline privind managementul i marOetingul *n turism) geografia turismului)

te+nicile operaţionale *n turism) administrarea afacerilor *n turismHstructuri de

primire turistică) managementul serviciilor turisticeHstructurilor de primire

turistică) directorHmanager *n turismHstructură turistică) g+id de turism)

comerciali"area serviciilor) te+nologii informaţionale) economie i contabilitate)

turism rural. Anual cca ;2@ persoane) angaate *n c*mpul muncii) *i perfecţionea"ă

studiile i abilităţile practice *n domeniul turism.

!ituaţia privind pregătirea cadrelor din industria turismului per ansamblu *n

Republica oldova este relativ bună) *nsă e&istă o serie de probleme i dificultăţi

ce urmea"ă a fi *nlăturate. Bactorul uman bine pregătit *n domeniul prestării

serviciilor turistice este determinant i din aceste considerente este necesar de a

depista problemele e&istente i a propune soluţii) pentru a obţine servicii turistice

de calitate.

ezec@ili*re în perfecţionarea cadrelor de turism

9NP95$ acoperă prin modulele sale domenii importante pentru industria

turismului= administrarea afacerilor) g+idaul oaspeţilor) te+nologii informaţionale)

care la alte instituţii de *nvăţăm*nt din ţară nu sunt ţinute. $otui unele dintre

module nu au continuitate i intensitatea necesară. ;H( din absolvenţii 9NP95$ au

fost pregătiţi pentru intermediarii turistici pe piaţă pentru angaarea forţei de muncă

instruită) i doar mai puţin de 17 pentru +otelărie i @ pentru unităţile de

alimentaţie a turitilor.

?istribuţia brevetelorHcertificatelor de perfecţionare arată un de"ec+ilibru *n

favoarea conducătorilor din unităţile turistice i mai puţin pregătirea *n meserii de

ba"ă cu instruire *n te+nologii de prestare a ospitalităţii la standarde ridicate.

25



Aceasta *n situaţia c*nd anual pe piaţa muncii intră teoretic un număr de cca. (@@

absolvenţi ai instituţiilor de *nvăţăm*nt superior cu diplome cu speciali"area

anagementul serviciilor turistice”.

,n continuare vom pre"enta distribu ia modulelor de instruire *n turism peț perioadele 2@@(%2@@1 0vezi ta*ela %1

T+63-+ ). Di8tri6ui+ 5odu-3-or d3 in8truir3 ,3 ,3rio+d3

'((*&'((@

'((&'())

tot+-

$uroperatori i Ag. $urism 12;2 72)@3Administrarea Afacerilor in$urism

2C@ 2;1 (11 33)C(

anagementul serviciilorturistice

171 3;< (2C 3;)7

?irector in turism 17 17 1.1>anager in turism 31 31 2.@(+id turism C ;C (; 3.(C$e+nologii informationale in$urism

31 31 2)@(

9ontabilitatea in turism C@ C@ ;.<2

Structuri c+4+r3 '' ).Administrarea Afacerilor instructurile de primire turistică

(C 73 1;@ >.2(

anagementul serviciilor *nstructurile de primire turistică

3; (< >@ (.>;

?irector de structura de primireturism

13 13 @.7<

anager servicii structura de primire turistica

> > @)(>

$urism rural 2@ 2@ 1.32$4$AI 'N'RAI <C@ 77; 1(1;

Perfecţionarea cadrelor pentru intermediari

Numărul mediu scriptic al angaaţilor *n Agenţii de turism i $uroperatori *n

oldova a constituit 13;< persoane 2@1@. Personalul *n aceste unităţi are un

procent relativ *nalt de deţinători de breveteHcertificate de perfecţionare) deoarece

26



pentru necesităţile $uroperatorilor i a Agenţiilor de turism naţionale au fost

pregătite 12;2 persoane *n cadrul a C module speciali"ate.

P3r!3cion+r3+ c+dr3-or ,3ntru #oR3C+

,n 2@1@ *n +oteluri i restaurante au fost angaate C;72 persoane. radul

acestora de acoperire cu breveteHcertificate 9NP95$ este foarte redus D doar 2C2

persoane pentru unităţile de ca"are. $otodată) interesul pentru instruire *n acest

subsector este foarte mare i *n continuă cretere) inclusiv pentru perfecţionare a

cadrelor *n meserii de ba"ă care este satisfăcut doar parţial nu se ţin multe module

pentru +otelărie la alte instituţii din ţară i *n alte unităţi de pregătire. Astfel)

acţiunile din !?$ pentru crearea unei Fcoli de +otelărie răm*n valabile i *n

continuare deoarece= perfectionarea cadrelor este cea mai solicitata pentru unităţile

de ca"are este o pondere mare a instruirilor la locul de munca recalificarea din alte

domenii este neinsemnata e grad redus de perfectionare a cadrelor de conducere

lipsa de uristi pregatiti pentru necesitatile intreprinderilor $otodată) structura

c+eltuielilor *ntreprinderilor din ca"are i restaurante indică o capacitate susţinută

de a finaţa perfecţionarea cadrelor pentru sporirea calităţii ospitalităţii oferite.Astfel) *ntreprinderile c+eltuie mai mult cu <3 spor anual) e&cept*nd perioada

post cri"ă pentru formare profesionala a angaatilor) *n care la 1@@

intreprinderile ac+ite din bugetul propriu) $otui pregatirea cadrelor nu este

motivatoare pentru angaati sub @)( din c+eltuieli cu forta de munca iar

sistemul nu contabili"ea"a alte c+eltuieli pentru formare angaati seminare)

ateliere de lucru) vi"ite de studiu.

n conclu$ie putem men iona faptul că *n pregătirea cadrelor *n turism apar ț

a a decien e ca=ș ț Iipsa unui studiu privind cererea i oferta de cadre pe piaţa

turistic6 9alitatea oasă a pregătirii practice a absolvenţilor) prevalarea disciplinelor

teoretice i minimali"area de"voltării abilităţilor practice) lipsa unui sc+imb de

e&perienţă cu ţările vecine privind pregătirea cadrelor din turism. Nivelul *nalt de

de fluctuaţie a cadrelor.

27



C+,ito-u- II. STUDIU DE CAZ LA DIFERITE INTERPRINDERI

'.). Studiu d3 c+4 -+ Vi-+ T3-3con8truc i+ &ț S-+nic Mo-do;+

escrierea unită ii turisticeț

4rgani"a iile care fac obiectul de studiu al pre"entei lucrări sunt=ț

- #ila $eleconstruc iaț

"ocali$are3

Ase"at in inima statiunii !lanic oldova) 9omple&ul $eleconstructia te

asteapta pentru a%ti oferi o gama diversificata de servicii.

acilitati 5otel3

9omple&ul este compus din spatii de ca"are) restaurant) sala de consiliu)

piscina) sauna) sala fitness si sala polivalenta tenis de masa) tenis de camp.

$oate acestea sunt dotate cu aparatura de ultima ora asigurind toate conditiile

pentru desfasurarea tuturor activitatilor la un inalt nivel calitativ.

9u o ba"a materiala de ultima generatie pe care o detine) comple&ul se

adresea"a mai multor segmente de clientela) putind asigura prin diversitatea28



seviciilor pe care le pune la dispo"itia turistilor atat petrecerea unor vacante sau

minivacante) cit si organi"area de intruniri de afaceri) simpo"ioane) traininguri sau

alte activitati de acest gen care se adresea"a clientelei de afaceri.

!tatiunea !lănic oldova este situată pe versantul estic al 9arpa ilor 4rientaliț

*n masivul Nemira la *năl imea de (3@ m pe valea p:r:ului !lănic. 4ra ul seț ș

desfă oară *ntr%o depresiune acoperită de păduri de foioase i conifere. !lănic%ș ș

oldova) Qude ul Lacău este a e"at pe r:ul !lănic un afluent al $rotu ului) laț ș ș

poalele un ilor Nemira 9arpa ii 4rientali) altitudine (3@ m) *ntr%o valeț ț

*nconurată de păduri de fagi i bra"i) la 7; Om sud%vest de unicipiul Lacău.ș

;ila <eleconstructia functionea"a pe tot parcursul anului) neintrerupt)

organi"ea"ă vacan e *n perioada tuturor sarbătorilor importante.ț

;ilei <eleconstructia face parte atat din circuitul turistic intern cat si din

circuitul international. Preponderent clientii de nationalitate străina sunt din Rusia si

republica oldova. En procent redus in repre"inta alte tari 'uropene sau clienti de

pe alte continente.

"esursele umane la ;ila <eleconstruc iaț

Avand in vedere anvergura formelor de e&ploatare ane&ate apar obligatoriu *n

organigrama urmatoarele meserii ospatar) bucatar) cameristă) receptioner si pa"nic.

5n momentul de fa ăț ;ila <eleconstructia este administrată *n sistem privat i are unș

efectiv de personae angaate permanent.

5n domeniul de activitate al ;ilei <eleconstructia pregatirea profesională se

refera la formarea angaa ilor prin integrarea la locul de munca) la procedurileț

e&istente) la calificarea printr%un curs de calificare si la perfec ionarea continuă aș

angaa ilor.ț

anagementul ;ilei <eleconstructia este asigurat de catre directorul general

care este i unicul ac ionar al afacerii c:t si de cătreș ț Administratorul afacerii. ?in

ele doua po"itii de management detin responsabilitatea totală *n privin a organi"ariiț

instruirii proprii c:t i aș angaa ilor. ?in punct deț vedere legal) angaatii unei unitati

turistice trebuie să de inaț certficatul de calificare doveditor pentru angaarea in

29



meserie. ?in acest motiv) angaatii ;ilei <eleconstructia detin la angaare diploma de

calificare pentru func ia pe care aplică.ț

Procedurile de formare folosite la ;ila <eleconstruc iaț

Condi ii-3 d3 +n7+ț >+r3

Angaarea personalului *n functiile de ospatar) bucatar) te+nician si cameristă se

poate face doar pe ba"a unui certificat acceptat de catre inisterul uncii.

9elelalate po"itii din cadrul firmei Pa"nic si autor bucatar pot beneficia de angaare

*n formă de muncitor decalificat si o formare profesională ulterioară. Procedurile

e&istente *nsă prevăd o succesiune de opera ii utile i valabile in ambele situatii.ț ș

Bormarea persoanelor nou angaate pe posturile de ospătar) bucătar) cameristă iș

te+nician este privită de catre anager din urmatoarea perspectivă calificare

e&istentă sau diplomă de liceu de profilL. '&perien a *n meserie Hdeprinderea cuț

regulile de ba"ă ale meserieiH.

ntegrarea la locul de munc!

Procedura de formare profesională aplicată de către anagementul ;ilei

<eleconstructia implică o selec ie ini ială care să acopere minimul necesar deț ț

familiari"are cu domeniul) e&istent a aunor cuno tin e teoretice minime liceu deș ț

profil Prin această selec ieț se are *n vedere acoperirea pa ilor de ba"ă a formăriiș

profesionale proces instructive%educativ de ac+i"i ie de comportamente) atitudini)ț

cuno tin e necesare individului uman pentru a face fa ă provocărilor ambiante *nș ț ț

diversele paliere de integrare socio%economice.

5ntegrarea persoanelor nou angaate la ;ila <eleconstruc iaț este necesară pentru unificarea eforturilor personalului i reali"area vi"iuniiș managementului.

5ntegrarea se face prin urmatoarele p*rg+ii=

- enumerarea i familiari"area cu activită ile postului0ș ț

- fi a postului0ș

- obliga iile i responsabilită ile postului0ț ș ț

- participarea efectivă la procesul de muncă0- desemnarea unui angaat e&istent pe func ie similaă pentru *n elegereaț ț

procedurelor0

30



- discu ii de grup pentru integrare0ț

- discu ii perioadice cu managerul *n vederea reconfirmării conduitei moraleț

solicitante. 5ntegrarea liberă cu toate eforturile depuse pentru integrare au ca

obiectiv realiarea unui flu& de muncă necesar i stabilirea unei direc iiș ț

unitare a personalului.

Reali"area unei integrari complete durea"a intre 3%; luni. Planul de e&punere al

angaatului cu diferite situa ii de muncă se finali"ea"ă cu participarea la anumiteț

edinte de lucru unde poate participa active.ș

Ermatoarea etapă urmată de catre managementul ;ilei <eleconstruc iaț este

reali"area unor instruiri de formare *n domenii cone&e i a perfectionarii.ș

6lanul de ormare proesional!

4biectivele generale pentru to i angaa iiț ț ;ilei <eleconstruc iaț se pot enumera

astfel = se dore teș un angaat active) cu propuneri) cu implicare *n fiecare eveniment0

se doreste un angaat rela&at si bine dispus la locul de munca0 se doreste un angaat

profesionist *n domeniul lui de muncă) care sa de ina toate informa iile actuale *nț ț

domeniul de lucru0 se doreste un angaat cu o atitudine comunicativă iș desc+isă *n

ec+ipă0 se doreste un angaat cu o atitudine po"itivă i oș conduita e&emplară

Hmai e&act termenul % de ga"da *n fa a clientilor.ț

#alorile i vi"iunea companiei se reflectă direct asupra dorin elor ș ț

managementului la adresa angaa ilor companiei) deoarece *n domeniul turismuluiț

serviciile fac diferen a intre unita ile de ca"are i de restaurant. anagementulț ț ș

urmea"a etapele formării după urmatorul specific=

- de calificare *n domeniu *n ca"ul unei diplome e&istente iș

a e&perien eiț printr%un curs de calificare livrat de către un furni"or autori"atS

sau curs de calificare *n meserie.- formare *n domeniul comunicării cu clientii0

- formare *n domeniul spiritului de ec+ipă i inovativ0ș

- formare pentru 5gienă

31



9omponentele planului de formare se aplică cu urmatoarele surse de

formare=calificare surse e&terne la un furni"or de

formareprofesională.Bormare *n domeniul de surse interne persoana desemnată cu

securitatea si sanatatea *n unca si Protectia si !tingerea incendiilor.

Bormare pentru 5giena surse e&terne la furni"ori de formare profesionala. Bormare

in domeniul comunicarii cu clientii surse e&terne la furni"ori de training Bormare

in domeniul spiritului de ec+ipa si inovativ surse e&terne la furni"ori

de teambuilding pe teme date surse interne discutii de grup monitori"ate) edinteș si

ie iriș organi"ate *n afara programului. 9alificarea este asigurata imediat după

integrarea la locul de muncă. Aceste certificate i urmarea cursului de calificareș

obliga angaatul sa%si reinoiască cuno tin ele) să e&erse"e cele e&istente i săș ț ș

deprindă altele noi. Cursurile de calificare *n meseriile e&istente obligă angaatul să

reparcurgă anumite aspecte noi) care pot să fie recapitulate i aprofundate.ș

4rgani"atorii cursurilor de formare sunt institu ii autori"ate *n domeniu.ț

Angaatorul obligă angaa ii să participe laț

cursurile teoretice iș la anumite edin eș ț practice.

coalaȘ de formare profesională cu care

colaborea"ă se numeste coalaș comercială iș de servicii din Lacău iș de ineț laboratoa

respeciali"ate pentru organi"area orarului de practică. Angaatorul admite peste umăt

ate din practică să fie facută la locul de muncă) *nsă solicită *n mod e&pres participare

a la orele de practică despre produsele finale) desing si alte ore de

practică care au invitati speciali. Cursurile de Bormare profesională acreditate de către

inisterul incii i inisterul 'duca iei i inisterul $urismului unele dintre ele seș ț ș

pot efectua *n maoritatea ca"urilor la sediul furni"orului) *nsa partea practică a

formării este acceptată la Iocul de muncă.

Bormarea *n domeniu are rol de preven ie *nsă i rol de integrare *n ec+ipă)ț ș

reali"area intructaului de formare presupune e&ercitii si ocuri de rol. Acest tip de

formare se reali"ea"ă lunar si material se reaminte te annual. Bormare *n 5gienă seș

reali"ea"ă la ; ani dob*ndirea unor noi cuno tin e si reamintireaș ț

celor e&istente fac ca angaatul să * iș

32



poată autoperfectiona te+nica de lucru si cresterea standardului de 5giena *n mod

permanent a locatiei.

Pregatirea for eiț de munca presupune o instruire cu privire la comportamentul

la contactele cu oaspetii. 5mpreună angaa ii +otelului care asigură *n permanen ăț ț

interfa a cu clien ii i personalul vine *n contact cu clientii. 5nterac iunea dintreț ț ș ț

bucatar) te+nician) camesristă i pa"nic cu clientul trebuie să urme"e aceluia iș ș

standard pe care le sus in colegii care se ocupa de interfa a cu clientul. ?in acestț ț

motiv) to i anga atii #ilei $eleconstruc ia trebuie să urme"e forme de instruireț ț ț

adecvată in domeniul comunicarii. Angaatorul a asigurat o instruire periodică a

anaga ilor *n te+nici de comunicare *n vederea perfec ionării permante a atitudiniiț ț

angaatilor. Bormare *n domeniul comunicarii cu cline ii se asigură biannual *nț

cadrul unor traininguri specili"ate. Componenta de cuno tin e *n domeniulș ț

comunicării este necesară pentru modelarea comportamentului personalului *n

activitatea turistică 5nstruirea cu referire la conduita *n ec+ipă i la locul de muncăș

se face prin edin e cu angaa ii i traininguri organi"ate. $rainingurile au loc cuș ț ț ș

anumite oca"ii si in cadrul unor evenimente. 5n acest sens se asigură stimularea

motiva iei de participare. 'venimentele au loc *n alte loca ii iar furni"orii deț ț

teambuiding au trasate foarte clar sarcinile de re"olvat) spre e&emplu intărirea

comunicarii interdepartamentale) reali"area unui mediu de fairepla) stimularea

atitudinii po"itive) etc. !uplimentar planului de Bormare) ec+ipa managerială a #ilei

$eleconstruc ia are edinte lunare obligatorii de transmitere a informa iilor utile) aț ș ț

noută ilor identificate pe pia a turistică) a sc+imbărilor de strategie. ?in punctul deț ț

vedere al formarii profesionale edin ele se dedică at:t intruirii i formarii *nș ț ș

domeniu c:t i *n cadrul edin elor se oferă angaa ilor posibilitatea de a propune ideiș ș ț ț

noi) de a desc+ide subiecte contructive) ini iative) planuri de viitor) ideiț de

imbunată ire) etc. 5n ca"uri e&cep ionale) *n care apar informa ii de interes crescut seț ț ț

fac edinte pe turele de lucru *nș vederea informării i formării personalului cu privireș

la aspecte ce privesc noută iț *n domeniu) moderni"area structurilor de lucru)

ac+i"itionarea ec+ipamentelor noi iș formarea personalului pentru utili"area lor iș

alte aspecte ce privesc inovarea.

33



En alt instrument de formare a personalului i de evaluare a necesită ilor deș ț

formare este evaluarea. 5n cadrul procedurilor de lucru e&istente la #ila

$eleconstruc ia se reali"ea"ă trimestrial o evaluare a performa elor i o evaluare aț ț ș

cunostintelor. 'valuarea cuno tin elor este utilă *n primul r:nd pentru reamintireaș ț

cuno tin elor de ba"ă *nsă i pentru introducerea cunostin elor noi. 'valuarea se faceș ț ș ț

pe ba"a unor criterii bine definite care vi"ea"ă e&act implementarea valorilor iș

conduitelor urmărite *n cadrul organi"a iei. 5temii care evaluea"ă performan a iț ț ș

cunostin eleț sunt organi"a iț să verifice atributele specifice postului si atributele com

une colectivului si ditrecției dorite. Boile cu re"ultatele evaluarii fac obiectul unui alt

factor de formare i motivare. ?icu ieș ț

desc+isă intre angaat iș management reuse teș să identifice iș să corecte"e conduitel

enecorespun"atoare i să laude conduitele po"itive)ș dorite.

enirea finala a acestui tip de evaluare desc+isă oferă avantaul transparen ei iț ș

implicării *n evaluare a fiecărui angaat. 9orectarea gre elilor repre"intă procesul deș

formare. Angaatul identifică singur problemele) *n elege motivele iț ș

are posibilitatea să le corecte"e benevol. Puntaul evaluării are i locuri pentruș

răspunsurile c+estionarelor anonime ale clien ilor. Astfel aspectul evaluării vi"ea"ăț

i formarea referitoare la spiritul de ec+ipă i includerea valorilor companiei.ș ș

6lanul de ormare proesionala a aparatului managerial

'volu ia personală a managerilor companiilor este tradusă imediat *n evolu iaț ț

companiei. 'c+ipa managerială a #ilei $eleconstruc ia este formată din douăț

personae. Bormarea initială a avut loc prin contact direct cu meseria. Av:nd *nvedere comple&itatea domeniului ambele persoane au participat la cursuri de

formare profesională Hanager in turismH. 5ntruirea in domeniul sanata ii siț

securita ii *n unca i Prevenirea si !tingerea 5ncendiilor se face de catre un angaatț ș

delegat. anagementul #ilei $eleconstruc ia a decis că fiind important i un elementț ș

de propice să urme"e cursurile de calificare *n cele doua domenii i să livre"eș

instructaul.

34



Problemele identificate *n coorodnarea afacerii au avut ca i cau"ă lipsaș

te+nologi"ării rapide. i cările rapide ale te+nologiei ultimilor ani au facut ca oriceț

*ntar"iere te+nologică să provoace *ntar"ieri de reac ie ale managenentului vilei) săț

se rasfrangă asupra productivită ii. ?in dorinta de face fată competi iei iț ț ș

sc+imbărilor au urmat cursuri de anagentul !c+imbării. anagementul Resurselor

Emane este printre cele mai dificile i imprevi"ibile meserii din lume.ș 9oordonarea

personalului pentru atingerea unor re"ultate competitive devine artă)

iar persoanele care vor să defasoare această activitate trebuie să stapanească si să * iș

acorde formări pe masură. Bormarea profesională *n domeniul gestionării

resurselor umane se face prin acumularea unor cuno tinte specifice) verificare siș

testate pe parcursul timpului. Ermarea unui curs de formare

in anagementul Resurselor Emane repre"intă o rampă desc+isă pentru acumularea

unor informa ii pre ioase pe parcurs. Bormarea pentru gestionarea resurselor umaneț ț

se reali"ea"ă i la locul de muncă) prin e&erci iu) iar ulterior trainingurile cu subiecteș ț

e&acte despre anagementul Resurselor Emane) otivare) Ieades+ip i Negociereș

completea"ă partea de savoir) savoir faire sisavoir etre. Ermarea acestor pa i aș

asigurat managementul #ilei o ba"ă solidă *n gestionarea unui personal ce au

o vec+ime mare ani in conditiile unei pie e de muncă fluctuante si slab pregatite laț

nivelul sta iunii !lanic oldova.ț

Promovarea online a devenit fundamentală pentru orice afacere *n acest secol) i

ar persoanele care trebuie să oriente"e promovarea trebuie să de inăț cuno tin eș ț solid

e *n domeniul dat 9unostin ele *n domeniul dat se modifică *n fiecare "i) iar ț

managementul #ilei $eleconstruc ia a inut să urme"e un curs de calificare *nț ț

5nformatică) pentru a dob:ndi cuno tin ele necesare unei gestiuni corecte aș ț

domeniului online. Pe parcurs a solicitat de"voltatorului site%ului să%i ofere un

manual de interven ie rapidă asupra dateleor de pe site) iar intre timp i%auț ș

perfec ionat te+nicile de promovare online.ț

Propunere de îm*unătă ire a modalită ii de formare a angaa ilor ț ț ț

35



Referitor la participarea angaa ilor la formare profesională sunt folosite inț

cadrul colectivului sc+imbul liber de opinii) sunt favori"ate discu ii de subgrupuri iț ș

transmiterea cuv:ntului la următorul participant.

Prima problema identificată *n cadrul observa iei metodelor de formare aț

personalului la ;ila <eleconstruc iaț este lipsa părerilor angaa ilor *n mod anonim)ț

care ar putea corecta i anumite aspecte care angaa ii nu le pot e&pune *n mod liber.ș ț

'&istă lipsuri *n organi"area la locul de muncă) respectiv prioriti"area. 4rdinea de

desfă ure a activită ilor se face pe ba"a procedurilor de lucru i intruc iunilor veniteț ț ș ț

de la sefi. Anali"and dupa criteriile de anali"ă a savoire Baire observăm că partea de

comunicare) negociere) orientare spre re"ultate) simt rela ional i munca *n ec+ipăț ș

fac obiectul trainingurilor i cursurilor la care a apelat angaatorul. '&istă douăș

po"i ii manageriale intermediare bucătar sef i ef sală. Practicileț ș ș

manageriale trebuie revi"uite iar cursurile de formare in anagement ar reinprospat

a legaturile desubordonare i motivare *n cadrul companiei.ș

oncluzii

Bormarea anga ilor *n domeniul turismului este un proces comple& *n careț

trebuie incluse cursuri de ba"ă p:nă la formare prin management. #ila

$eleconstruc ia are re"ultate de top in "ona turistica cu vad mediu) are la ba"ă unț

colectiv bine format i motivat. 'forturile depuse de către angaator pentru formareaș

profesională se regăsesc in re"ultate. Posturile *n ca"ul unei formări profesionale de

performa ă sunt ridicate) implică ac+i"i iaț ț

unor pac+ete de formare e&terne costisitoare) dar cea mai

implicată parte *n reali"area acestui process este componen a managerială.ț

,n absen aț unui management care să intreprindă in mod constant) profesionist ș

i perseverant toate activită ileț de formare profesională disponibile iș cunoscute este i

mposibilă formarea profesională a angaa ilor. Bormarea profesională aț

managentului reflectă o adaptare la cerin ele pie ei i o *n elegere a comple&ită iiț ț ș ț ț

condi iilor competitive actuale.ț

36



'.'. Studiu d3 c+4 -+ A73n i+ d3 turi85 o,3r+torț

1.7curt istoric

Agentia de turism G4I5?AT $4ER! face parte din categoria

touroperatorilor generalisti) in oferta ei intalnindu%se voiae si e&cursii ce seadresea"a unei categorii largi de clienti) servicii turistice forfetare) comple&e si

i"olate.

G4I5?AT $4ER! s%a infiintat in anul 1>>> in conformitate cu

prevederile legii nr 31H1>>@ privind societatile comerciale.9onform contractului

de societate si statului este organi"ata ca societate cu raspundere limitată.

?omeniul de activitate inscris in 9ertificatul de 5nregistrare la Registrul9omertului este urmatorul= servicii si activitati de turism) +oteliere si de

agrement) in nume propriu sau prin repre"entanti in tara si strainatate.

!ediul central al firmei se afla in Lucuresti) 9alea ?orobantilor) nr 7@)

sedtor 1) avand filiala in sectorul < pe str. !plaiul 5ndependentei) nr. 1>@.

G4I5?AT $4ER! functionea"a sub licenta de turism categoria A)

6re$entarea o'iectului de acti#itate

Agentia de turism este o unitate speciali"ata care organi"ea"a) ofera si vinde

pac+ete de servicii turistice sau componente ale acestora. Activitatea unei agentii

de turism consta in=

U 4rgani"area) oferirea si comerciali"area unor pac+ete de servicii turistice

sau componente ale acestora.

U #an"area unor servicii turistice i"olate . Prin pac+et de servicii turistice se

intelege o combinatie de cel putin doua din elementele urmatoare= ca"are)

alimentatie) transport0 tratamentul balnear) agrement) alte servicii suplimentare

oferite sau vandute la un pret global.

Agentia de turism G4I5?AT $4ER! este o agentie mi&ta deoarece ofera

programe turistice destinate turismului intern cat si turismului e&tern ) precum si

van"area catre turisti a pac+etelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte37



agentii de turism. Agentia de turism este un intermediar intre diferiti prestatori de

servicii turistice +oteluri) restaurante) organi"atii de agrement) transportatori si

turisti. 5n aceasta calitate si conform obiectivului sau de activitate agentia

desfasoara activitati legate de van"area de bilete transport) servicii turistice

complementare acestora.

&esursele %ntreprinderii

Fir5+ 38t3 un 8i8t35 co5,3? d3o+r3c3 incor,or3+4+ r38ur83 u5+n39

5+t3ri+-3 8i !in+nci+r39 !i3c+r3 dintr3 +c38t3+ !iind +-c+tuit3 dintr&o ;+ri3t+t3

+,r3ci+6i-+ d3 3-353nt3 dintr3 c+r3 83 8t+6i-38c 5u-ti,-3 8i ,ro!und3 -37+turi .

R38ur83-3 u5+n3 8unt co5,u83 din +n8+56-uri-3 8+-+ri+tii-or

intr3,rind3rii c+r3 ,r34int+ c+r+ct3r3 di!3rit3 din ,unct d3 ;3d3r3 +- ni;3-u-ui

d3 ,r37+tir39 8,3ci+-i4+rii9 ,o8tu-ui ocu,+t9 ;+r8t3i9 83?u-ui. ;34i t+63-+)9'9<9

7r+!icu- )

$abela 1. Situ+ti+ ,3 7ru,3 d3 ;+r8t+ + ,3r8o+n3-or

Nr.

9rt.

Anul $otal

pers.

!ub 3@ ani 31 % ;@ ani

1. 1>>> 3 2 1

2. 2@@2 < ; 2

3. 2@@( 1@ < ;

$abela 2. Situ+ti+ ,3 83?3 + ,3r8on+-u-ui

Nr crt Anul $ot pers Bemei Larbati

38



1 1>>> 3 2 1

2 2@@2 < ; 2

3 2@@( 1@ 2 7

raficul 1. Situ+ti+ ,3r8on+-u-ui ,3 83?3 in '((*

,ntreprinderea pentru are succse deoarece se spriină pe o ec+ipă t*nără= 31 de

ani media de v*rstă ) nu *n totalitate mi&tă) dar totu i 2@ femei0 stabilitate= *nș

medie 2 ani vec+ime.

T+63-+ <. Situ+ti+ ,3r8on+-u-ui ,3 c+t37orii d3 8tudii"

C+t37orii d3 8tudii Nu5+r d3 8+-+ri+ti

!tudii superioare 1@ 1@@

Tot+- )( )((

39



Agentia in momentul angaarii are anumite criterii de angaare) ce varia"a in

functie de po"itia ce trebuie ocupata. Astfel se tine seama de instruirea si studiile

facute) varsta si domiciliul persoanei ce solicita angaarea) si nu in ultimul rand

e&perienta in domeniu. Agentia are o politica interioara de formare a viitorilor

angaati in cadrul firmei.

!alariile angaatilor difera de la o perioada la alta in functie de volumul

van"arilor. Birma dispune in pre"ent de 1@ angaati dintre care doar sapte

sunt cunoscatori ale principalelor limbi de circulatie internationala dar toti au fost

absolventi ai Bacultatii de !tiinte 'conomice) profilul turism si contabilitate.

5n cadrul agentiei de turism toate birourile si compartimentele concura la

structurarea produselor turistice) la elaborarea documentatiei referitoare la

programele de voia) formarea itinerariilor) serviciilor si ofertelor agentiilor

corespondente. ?e asemenea sunt preci"ate +otelurile ofertante) tour%urile ce se

efectuea"a) se ofera servicii legate de vi"e) pasapoarte si alte facilitati de calatorie.

!erviciul de secretariat din cadrul agentiei este asigurat de un agent de

turism sau de contabil) care primeste) tria"a) inregistrea"a toata corespondenta)

dupa care o pre"inta directorului) factorul deci"ional in cadrul agentiei care

dispune re"olvarea acestora in functie de urgente.

Angaatii trebuie sa aiba o conduita si o tinuta ireprosabila pentru a inspira

incredere si serio"itate celor care doresc pac+ete de servicii turistice de la agentia

G4I5?AT%$4ER!.

6re$entarea componentelor structurale organi$atorice

9erintele pentru un director de agentie de turism sunt=

% cunoasterea de limbi straine0

% e&perienta in activitate0

% capacitatea de a fi un bun animator0

% capacitatea de a conduce personalul.

9erinte pentru personalul destinat van"arilor sunt=% cunoasterea in profun"ime a serviciilor oferite0

40



% cunoasterea limbii vorbite de client0

% sa inspire incredere si simpatie0

% pre"enta si educatie ireprosabila0

% intelegere si toleranta in confruntarile cu clientii neavi"ati0% capacitatea de a intui psi+ologia clientului.

Bunctia este definita drept totalitatea sarcinilor in general omogene din

punct de vedere al naturii cat si a comple&itatii lor pe care le are de indeplinit un

angaat. Bunctiile se impart in doua categorii=

% functii de conducere= directorul de agentie are in subordine

directorul de filiala si directorul contabil0% functii de e&ecutie= contabil) secretara) agenti de turism) g+i"i.

9ompartimentul. Prin compartiment se intelege totalitatea angaatilor sub

aceluiasi cadru de conducere si care e&ecuta permanent activitati precis

determinate) omogene sau complementare. 5ntre compartimente se stabilesc

anumite relatii determinate de=

% po"itia si rolul fiecarui compartiment in cadrul agentiei

% natura relatiilor intre compartimente si nivelul optim de delegare

% reparti"area resurselor pe obiective

Nivelul ierar+ic si ponderea ierar+ica. En nivel ierar+ic este compus din

totalitatea cadrelor de conducere si compartimentele aflate la aceeasi distanta

ierar+ica de organul de conducere superior. ?irectorul de filiala si directorul de

marOeting se afla la acelasi nivel ierar+ic0 contabilul si secretara0 agentii de turism

si g+idul.

8ocumente de ormali$are a structurii organi$atorice

Bisa postului repre"inta o descriere detaliata a actiunilor pe care urmea"a

sa le *ndeplineasca ocupantul postului) a legaturilor din intermediul

compartimentului si a relatiilor cu alte compartimente. Bisa postului are un dublu

rol=

41



% de informare a salariatului in legatura cu sarcinile pe care le are de e&ecutat

% de evaluare a prestatiei salariatului.

Fi8+ ,o8tu-ui

). Po8t" !ef Lirou Binanciar 2. Nu53= ?ima Radu

<. C3rint3-3 ,o8tu-ui"

% studii economice superioare

% e&perienta in domeniu minim < ani

% cunostiinte%limba france"a) operare P9.

. Co5,+rti53nt" Lirou Binanciar

*. Acti;it+t3" 9ontabil%'conomist

@. Atri6utii"

% efectuea"a toate operatiunile de evidenta contabila primara

% tine inregistrate financiar contabil la "i

% face anali"ele periodice ale conturilor

% *ntocmeste balantele si bilanturile

% urmareste si are responsabilitate prest. contract cu autoritatile financiare

% operea"a modificarile in contractele si cartile de munca si pastrea"a legatura cu

9amera de unca

% efectuea"a operatiuni de banca

. R3-+tii"% este subordonat managerului economic

% are in subordine%sef birou contabilitate

% sef birou resurse umane

% de colaborare cu celelalte compartimente

=. R38,on8+6i-it+ti"

Raspunde de buna functionare a activitatii desfasurate in biroul financiar) dar

si din biroul contabil si biroul de resurse umane.42



Or7+ni7r+5+

4rganigrama este repre"entarea grafica a structurii organi"artorice care reda o

parte din compartimentele structurii= directii) compartimente) sectii) nivele

ierar+ice) ponderea ierar+ica si relatii organi"atorice.

4rganigrama este un instrument important folosit pentru anali"a

managementului firmei.

Or7+ni7r+5+ +73nti3i d3 turi85 #OLIDAG&TOURS

Birou- d34;o-t+r3

Ia conducerea acestui birou trebuie sa se afle un e&pert in relatii publice)

care sa cunoasca in profun"ime mediul financiar) sa fie o persoana influenta si cu

relatii in urul oamenilor de afaceri.

Personalul angaat in acest birou trebuie sa stie sa inspire incredere si

simpatie) sa cunoasca in profun"ime serviciile turistice oferite) sa%si dea seama

rapid d psi+ologia clientului si sa cunoasca limbi straine.

Liroul de"voltare cooperea"a cu=

U Liroul secretariat% natura colaborarii fiind=

43



% trasmite spre te+noredactare lucrari de corespondenta specifice= oferte)

felicitari)

% prin calitatile relatiilor publice pe care reuseste sa le stabileasca si mentina cu

toti partenerii= prestatorii de servicii) clienti potentiali) organisme financiare de

asigurari) s.a. influentea"a po"itiv eficienta economica a activitatii desfasurate la

nivelul tuturor celorlalte birouri.

U Liroul transporturi creand cadrul favorabil pentru=

% inc+eierea unor contracte avantaoase cu diferiti transportatori)

% asigura o colaborare optima cu transportatorii.

U Liroul turism creand cadrul favorabil pentru inc+eierea de contracteavantaoase cu diferiti prestatori de servicii de ca"are) alimentatie) agrement) alte

servicii suplimentare) agentii corespondente) firme partenere.

U Liroul trafic accesoriu creea"a cadrul favorabil pentru stabilirea unor

relatii fructuoase cu institutiile bancare) firme de asigurari) alti prestatori

de servicii firme comerciale) institutii culturale) etc. care sa se

materiali"e"e in legatura cu cele mai noi) eficiente si sigure miloace de plata) polite de asigurari) servicii diverse.

U Liroul tarife si documentare asigura prin relatiile publice cadrul favorabil

colaborarilor cu isterul $urismului0 agentii corespondente)

centrele de informare turistica din udete diferite.

U Liroul publicitate asigura prin natura relatiilor publice pe care le

stabileste o buna colaborare cu firmele de publicitate.

Birou- ,u6-icit+t3 este format din sectia redactionala ce urmareste

redactarea si tiparirea brosurilor) ofertelor) etc. Liroul publicitate colaborea"a cu =

U Liroul de"voltare solicita te+noredactarea mesaelor publicitare in

materialelor de promovare0

U Liroul transporturi) turism) trafic accesoriu= solicita informatii privind

44



serviciu de transport) de asigurari) e&pedieri bagae) servicii suplimentare pe care

le alege agentia pentru a fi incluse in materialele publicitare) si informatii

necesare pentru intocmirea documentatiei aferente produsele turistice) tarife

practicate) facilitati oferite0

U Liroul secreteriat transmite spre te+noredactare liste cu clienti fideli si

materiale documentare intocmite.

)ormarea profesională

(asuri de perectionare

U !e angae"ă personal calificat cu studii de specialitate in functie de domeniulin care lucrea"a0

U 9erinta de ba"a si obligatorie atunci cand se angaea"a g+i"i) este sa fie buni

cunoscatori a limbii engle"e) france"e si italiana.

- !e ogni"ea"ă cursuri de perfec ionare interne i e&terne cu angaa iiț ș ț

*ntreprinderii

- !e aplică evaluarea frecventă a angaa ilor *n scopul stabilirii nivelului deț

pregătire profesională.

Angaatii firmei sunt selecta i spreț perfectione"e in permanenta pentru a

stapani foarte bine programele turistice vec+i si mai ales cele noi. Pentru acest

lucru conducerea agentiei asigura si pune la dispo"itia tuturor angaatilor

documentatia necesara= g+iduri profesionale) anuale) publice si private) buletine

turistice de ultima ora) pliante) postere) casete video. $ot personalul agentiei poateindeplini cu acordul directorului de agentie) operatiuni de re"ervari si prestari

servicii pentru clientii agentiei. ?eseori se organi"ea"ă traininguri cu angaa ii deț

organi"are i comunicare cu clien ii pentru *mbunătă irea profesionalismuluiș ț ț

cadrelor.

Conc-u4ii 8i Pro,un3ri

45



'ficienta economica ridicata) corelata cu eficienta sociala corespun"atoare)

repre"inta actualmente un imperativ fundamental a activitatii tuturor societatilor si

unitatilor comerciale.

Asigurarea unor conditii optime pentru deplasarea) seurul sau petrecereatimpului liber de catre turisti presupune nu numai e&istenta unui ansamblu de

premise naturale si antropice) valorificarea acestora prin intermediul serviciilor de

ca"are) alimentatie publica) agrement) transport) fie oferite de intreprinderea de

turism insasi fie pusa la dispo"itia de furni"ori ci i de calificarea cadrelor *nș

domeniu.

,ntreprinderea are succes *n activitatea sa deoarece *n colectivul angaa ilor ț

predomină un spirit de ec+ipă) personal calificat cu studii de specilaitate *n

domeniu) buni organi"atori) cunosc limbele străine.

,n scopul de"voltării prospere a *ntreprinderii i perfec ionării cadrelor seș ț

aplică frecvent diferite fi e evaluative *n scopul stabilirii nivelului de pregătireș

profesională i se aplică programe aplicative de perfec ionare c*t interne at*t iș ț ș

e&terne) *n scopul perfec ionării profesionale a cadrelor .ț

0APITOLUL III. CERCETAREA E1PERIMENTAL%

R3i3 ind din C+,ito-u- IV Crit3rii ,ri;ind d3 in3r3+ c3rti!ic+t3-orș ț

!tudenţii ultimului an din cadrul instituţiilor de *nvăţăm:nt superior la secţia

"i cu specialitate /$urism/ i studenţii de la secţia cu frecvenţa redusă) pot activa *n

funcţiile de profil turistic) doar după absolvirea unui curs de perfecţionare

46



profesională *n domeniul turismului) organi"at de 9entrul Naţional de

Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului. '&cepţie fac funcţiile de

secretară) urist) contabil pentru agenţiile de turism i firmele turoperatoare)

precum i personalul te+nic i de deservire din cadrul industriei ospitalităţii.

<.). A8,3ct3 53todo-o7ic3 +-3 r3+-i4ării c3rc3tării 3?,3ri53nt+-3

Pro6-35+ c3rc3tării 3?,3ri53nt+-3 o constituie validarea teoretico%

pra&iologică a instrumentarului didactic privind optimi"area pregătirii profesionale

a speciali tilor *n turism.ș

Sco,u- 8tudiu-ui constă *n fundamentarea teoretico%aplicativă a procesului de

pregătire si perfec ionare a speciali tilorț ș *n domeniul turismului .

O6i3cti;3-3 c3rc3tării"

1.Anali"a teoretico%metodică a procesului de pregătire profesională iș

perfec ionare a speciali tilor *n turism.ț ș

2. !tabilirea direc iilor metodologice *n vederea pregătiriiț i perfec ionăriiș ț

profesionale.

3. ?eterminarea nivelului de pregătire profesională a speciali tilor *n turism.ș

I,ot34+ c3rc3tării"

D38!ă ur+r3+ c3rc3tării"ș

9ercetarea a fost efectuată la EI5 )specilaitatea turism i serviciiș

+oteliere) or. 9+iinău.

47



şantionul cercetat a cuprins <@ subiecţi) studen i EI5) specilaitateaț

$urism i servicii +oteliere) anul 555) cilcul 5) licen iat.ș ț

E1PERIMENTUL DE CONTATARE ,r3tt38t+r3

Pentru verificarea ipote"elor am utili"at trei montae e&perimentale.

Primul monta a constat dintr%o cercetare constatativă) care a avut drept scop

selectarea subiecţilor cu nivel os al pregătirii teoretico%practice

profesionale *n domeniul turismului. Al doilea monta a constituit

e&perimentul formativ) i al treilea De&perimentul de control *n care s%aș

lucrat cu subiecţii selectaţi după următorul procedeu=

/ru,uri Pr3tt38t M+ni,u-+r3

3?,3ri53nt+-ă

Po8tt38t

rupa e&perimentală ?a ?a ?a

rupa de control ?a Nu ?a

Et+,+ I cont+t+ti;ă *n care s%au cercetat 2 grupe de studenţi *n număr de

<@ subiec i) specilaitatea turism i servicii +oteliere.3@subiec i%grupa e&perimental)ț ț3@ subiec i grupa de controlț

Et+,+ II !or5+ti;ă. Ia această etapă cu studenţii selectaţi ce au căpătat

re"ultate mai slabe *n urma studierii cursului de 3 ani i anali"ei re"ultatelor

c+estionarelor pentru formarea profesională s%au petrecut traininguri de organi"are

i comunicare i 12 studen i din grupa e&eprimentală au fost recomnada i pentru oș ș ț ț

perfec ionare la 9entrul Na ional de Perfec ionare a 9adrelor.ț ț ț

Et+,+ III d3 contro- s%a aplicat i la grupa e&perimentală 3@subiec i supu iț ș

e&perimentului formativ i la grupa de control 3@subiec i nu s%a aplicatț

e&perimentul formativ pentru a stabili nivelul pregătirii profesionale *n turism

după etapa de formare profesională.

A5 +,-ic+t ur5ăto+r3-3 53tod3 şi 53todici d3 c3rc3t+r3"

4bservarea pedagogică48



etode de colectare a datelor

P3ntru r3+-i4+r3+ 8co,u-ui +u !o8t !o-o8it3 ur5ăto+r3-3 53todici"

% $estele evaluative de apreciere a cunotinţelor) priceperilor ideprinderilor privind activităţile turistice la sf*r itul semetrului de studiuș

- 9+estionarul pentru studen iț

- 9+estionarul pentru cadrele didactice

<.'. D38cri3r3+ 53todici-or"

) T38t3 3;+-u+ti;3

Sco," de apreciere a cunotinţelor) priceperilor i deprinderilor privindactivităţile turistice la sf*r itul anulu de studiuș

Pregătirea pedagogic a studenţilor din anul 555 se intinde pe durata de 27 de

săptăm*ni) 1; săptăm*niHsemestru. ,n cadrul semestrului 55 este prevă"ută

parcurgerea cursului de turism i servicii +oteliere care totali"ea"ă 1; ore teoretice

i 27 de ore practice.

Pre"entul studiu a fost reali"at *n scopul determinării nivelului de cunotinţei deprinderi) materiali"ate *n notele obţinute de către studenţi după parcurgerea

cursului de turism i servicii +otelier. ,n cercetare au fost implicaţi un număr de

<@de subiec i.ț

,n acest sens) am cuantificat notele obţinute de către studenţii anului 555 care

au parcurs cursul de turism i servicii +oteliere) *n calificative) utili"*nd următoarea

ală de apreciere=

- Notele > i 1@ D calificativ Vfoarte bine”- Notele C i 7 D calificativ V bine”- Notele ( i < D calificativ Vsatisfăcător”- Notele sub ( D calificativ Vinsuficient”- $rebuie de menţionat faptul că aprecierea re"ultatelor studenţilor la acest curs s%a

reali"at pe 2 direcţii= nivelul cunotinţelor teoretice i nivelul deprinderilor practice' CH38tion+ru- ,3ntru 8tud3n iț9+estionarul adresat studenţilor ane&a 2 a cuprins un număr de 12

*ntrenări.

49



etodele de anc+etă *ntregesc datele obţinute cu autorul celorlalte metode i

te+nici de cercetare.

9+estionarul adresat studenţilor a cuprins un set de 12 *ntrebări care au vi"at

interesul studenţilor pentru petrecerea timpului *n comunicare) atitudinea acestora pentru activităţile turistice *n general i pentru serviciile +oteliere) *n scopul

perfecţionării lor professional% pedagogice. Re"ultatele sunt descries *n continuare.

< CH38tion+ru- ,3ntru c+dr3-3 did+ctic3

9+estionarul aplicat cadrelor didactice ane&a 1 a cuprins 1( *ntrebări

,n cadrul acestei metodici de cercetare) am reali"at o investigaţie

materiali"ată *n adresarea c+estionarului ane&a 1 unui număr de 2@ de cadre

didactice din instituiile de *nvăţăm*nt) facultatea de turism i servicii +oteliere.ș

9+estonarul adresat profesorilor a cuprins un set de 1( *ntrebări care au *ncercat să

surprindă interesul i importanţa pe care le acordă profesorii c+estionaţi) reali"ării

unei noi arii curiculare pentru turismul i serviciile +oteliere i pregătiriiș

profesionale a cadrelor *n domeniul dat ane&a 1.

<. <. Pr3-ucr+r3+ c+-it+ti;&c+ntit+ti;ă + r34u-t+t3-or

0estarea cuno1tinelor 1i atitudinilor s-a realizat prin aplicarea unui

chestionar care a vizat expriarea atitu!inilor "i opiniilor ca!relor #n le$%tur% cu

aria tuirisului ecolo$ic "i nivelul pre$%tirii pro&essional pe!a$o$ice a acestora.

Chestionarul a &ost aplicat #n $rupa experiental "i $rupa artor #nainte "i

!up% experient. 'precierea ipactului activit%(ilor ecoturistice asupra stu!en(ilor

50



constituie o!alitatea !e ur%rire a atitu!inilor) coportaentului "i personalit%(ii

su*iec(ilor investi$a(i.

'u &ost vizate 3 laturi+

- latura sano$enic% prin care activit%(ile ecoturistice realizeaz% en(inerea

unei st%ri optie !e s%n%tate a stu!en(ilor.

- latura pro&esional%) poten(ialul pro&essional.

- latura ecolo$ic% un!e s-a str#ns rolul activit%(ilor !e ecolo$izare a ha*itatelor

natural #n scopul prote,%rii eco-sisteelor natural "i articial

Chestionarul a &ost aplicat $rupei experientale "i artor) a cuprins un

nuar !e 10 #ntre*%ri ecare !in acestea av#n! 4 variante !e r%spuns. /iec%rei

variante !e r%spuns i-a corespuns un puncta,. up% aplicarea chestionarului)

variantele !e r%spuns au &ost tra!use #n puncte) o*(in#n!u-se puncta,ul $eneral) pe

*aza c%ruia s-a proce!at la interpretarea chestionarului. 'nexa 5.

Chestionarul a!resat stu!en(ilor 60 respon!en(i au cuprins un set !e 12

#ntre*%ri care au vizat interesul stu!en(ilor pentru petrecerea tipului #n natur%)

atitu!inea acestora pentru activit%(ile turistice #n $eneral.

Chestionarele au &ost realizate cu scopul !e a aa nivelul cuno"tin(elor

stu!en(ilor #n ceia ce prive"te turisul #n $eneral "i serviciile hoteliere #n special)

precu "i necesitatea realiz%rii unei pro$rae analitice experientale #n s&era

turisului "i serviciilor hoteliere.

n ca!rul cercet%rii preala*ile s-a recurs la aprecierea rezultatelor la cursul !e

turis prin analizarea notelor o*(inute !e c%tre ecare stu!ent !up% parcur$erea

acestui curs. rin aceasta s-a realizat o viziune !e ansa*lu asupra

cuno"tin(elor)priceperilor "i !eprin!erilor stu!en(ilor care au a*solvit cursul turis "i

servicii hotiliere.

' realizat experiental pe!a$o$ic !e *az% care s-a !es&%"urat pe !ou%

$rupe) o $rup% experiental &orat !in 25 stu!en(i "i o $rup% cu acela"i nu%r !e

51



stu!en(i !e control . experiental s-a realizat la ) &acultatea !e turis "i

servicii hoteliere

n ca!rul acestui experient au &ost testate+

-cuno"tin(ele "i atitu!inile privin! turisul "i serviciile hoteliere "i pre$%tirea

pro&essional-pe!a$o$ic% a stu!en(ilor prin intere!iul acestui chestionar

-vercarea aptitu!inilor practico-eto!ice cu a,utorul "ei !e evaluare "i

autoevaluare

.<. Pr3-ucr+r3+ c+-it+ti;&c+ntit+ti;ă + r34u-t+t3-or

:"antionul cercetat a cuprins 60 su*iec(i + 30 elevi ai clasei a -a ;'< =

grupa experimentală "i 30 elevi ai clasei a =a ;>< = grupa de control.

a a*ele $rupe+ !e control "i experiental% s-au aplicat testele

!escrise ai sus.

Prettestarea s-a petrecut cu a*ele $rupe #n scopul select%rii su*iec(ilor

"i sta*ilirii !atelor existente la etapa !e cercetare.

Posttestarea a &ost aplicat% la a*ele $rupe #n scopul copara(iei

!atelor #ntre $rupe "i !eterin%rii schi*%rilor la $rupa experiental% #n

ura aplic%rii trainin$ului !e !iinuarea &o*iilor) anxiet%(ii "i !ezvoltarea

otiva(iei "colare.

n scopul !eterin%rii nivelului otiva(iei "colare la elevii !e v%rst%

"colar% ic% a aplicat Testul „Cum mă simt la şcoală”.

n rezultatul analizei "i prelucr%rii rezultatelor a o*(inut ur%toarele :

(vezi tabela 1).

0abela #. ezultatele la testul „Cum mă simt la şcoală” la

grupa experimentaă 1i de control 6rettestare7

(ivelul motivaiei

1colare

8rupa

experimentală

8rupa de control

52



25-30 otiva(ie"colar% #nalt%

0? 0?

20-24 otiva(ie"colar% *un%

33)3? 36)7?

15-19 atitu!inepozitiv%

40? 36)7?

10-14 otiva(ie"colar% ,oas%

26)7? 26)7?

0-10 atitu!inene$ativ%

0? 0?

@eie"in! !in ta*elei nr.1 o*serv% c% otiva(ie "colar% #nalt% au c%p%tat

0? su*iec(i #n $rupa !e control "i $rupa experiental%) otiva(ie "colar%

*un% au c%p%tat 33)3? su*iec(i #n $rupa experiental% "i 36)7? su*iec(i

$rupa !e control) atitu!ine pozitiv% 40? su*iec(i $rupa experiental%) 36)7?

su*iec(i $rupa control) otiva(ie "colar% ,oas% - 26)7? su*iec(i #n $rupa

experiental% "i !e constrol. e c#n! atitu!ine ne$ativ% &a(% !e instruire au

0? #n a*ele $rupe.

n rezultatul copar%rii rezultatelor la $rupa experiental% "i !e controls-a sta*ilit la otiva(ia "colar% *un% !i&eren(a !e 3)4? "i la atitu!inea

pozitiv% &a(% !e "coal% !i&eren(a !e 3)3? ) #n rest nu s-au !epistat schi*%ri.

A*serv% c% la otiva(ia "colar% ,oas% la a*ele $rupe s-a !epistat

acela"i procenta,. a $rupa experiental% se va aplica trainin$ul !ezvolt%rii

otiva(iei "colare. (vezi grafcul №1, anexa )

'l !oilea pas #n realizarea cercet%rii a &ost a!inistrarea !etodei

aprecierii nivelului anxietă"ii (#a$lor) asupra su*iec(ilor cerceta(i. @ezultatele

o*(inute (vezi tabela )

0abela 2. ezultatele obinute la 9Metodica aprecierii nivelului

anxietăţii (Taylor) la grupa experimentaă 1i de control 6rettestare7

(ivelul anxietăii 8rupa

experimentală

8rupa de control

4:-5: !oarte ;nalt

13)3? 10?

53



25-4: ;nalt 60? 46)7?

#5-25 mediu 26)7? 40?

5-#5 sub mediu 0? 3)3?

:.5 <os 0? 0?

Con&or !atelor expuse #n ta*ela !e ai sus o*serv% c% la $rupa

experiental% au c%p%tat nivel &oarte #nalt al anxiet%(ii 13)3? su*iec(i) la

$rupa !e control 10?. Bivel #nalt al anxiet%(ii se o*serv% la 60? su*iec(i

$rupa experiental%) 46)7? $rupa !e control) nivel e!iu al anxiet%(ii au

c%p%tat 26)7? $rupa experiental% "i 40? $rupa control) nivel su* e!iu

$rupa experiental% 0?) $rupa control 3)3?) la nivel ,os al anxiet%(ii a*ele

$rupe au c%p%tat 0?.(vezi grafcul №%, anexa & )

in cele expuse ai sus se o*serv% 60? nivel #nalt la $rupa

experiental% "i 46)7?) $rupa control "i !i&eren(a !e 13)3? "i 13)3? &oarte

#nalt la $rupa experiental% "i 10? $rupa control cu o !i&eren(% !e 3)3?)

ceia ce !enot% c% este necesar !e aplicat trainin$ul la !iinuarea anxiet%(ii

la elevii !e v#rst% "colar% ic%.

'l treilea pas a &ost a!inistrarea metodei de diagnosticare a

anxietăţii şcolare (Pilips)! #n scopul !e a !ia$nostica anxietatea "colar%)

retr%irea stresului social) &rustrarea #n necesitatea !e atin$erea succesului)&rica !e autoexpriare) &rica #n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor) &rica !e

necoinci!en(% cu p%rerea celor !in ,ur) capacitatea ziolo$ic% ,oas% !e

rezisten(% la stress) pro*lee "i &rica #n rela(ie cu pro&esorii . (vezi

tabela )

0abela 3. "e#ultatele o$ţinute la Metodica de diagnosticare a

anxietăţii şcolare (Pilips) (Prettestare)

8rupa experimentală 8rupa de control

Bivel&. #nalt

Bivel #nalt

Bivele!iu

Bivelsc%zut

Bivel&.

#nalt

Bivel #nalt

Bivele!iu

Bivelsc%zu

t

1'nxietate "colar% 13)3? 30? 46)7? 10? 6)7? 20? 50?

23)3?

2tres social 3)3? 40? 53)3? 3)3? 0? 33)3? 50?

16)6?

3 /rustrare 10? 36)7? 46)7? 6)6? 6)7? 26)7? 43)3? 23)3?

54



4 /rica !eautoexpriare

0? 23)3? 60? 16)7? 3)3? 26)7? 66)6? 3)3?

5 /rica #n situa(ii !evericare acuno"tin(elor

10? 40? 43)3? 6)7? 6)7? 33)3? 40? 20?

6 /rica !enecoinci!en(% cup%rerea celor !in ,ur

0? 23)3? 36)7? 40? 0? 20? 33.3?46)7

?

7 Capacitateaziolo$ic% !enecoinci!en(% !erezisten(%

0? 20? 66)7? 13)3? 3)3? 16)6? 50? 30?

8 ro*lee "i &ric% #nrela(ii cu pro&esorii

0? 46)7? 26)7? 26)7? 0? 36)7? 40?23)3

?

Re"ultatele obţinute la te+nica Billips indică că la grupa e&perimentală) 13)3 % nivel foarte *nalt alan&ietăţii colare) 3@ dintre elevi posedă un nivel *nalt al an&ietăţii colare) % ;<)C dintre ei au un

nivel mediu al an&ietăţii colare i doar 1@ au nivel scă"ut (vezi, grafcul № , anexa ')

Ia grupa de control se observă nivel foarte *nalt al an&ietăţii colare <)C i 2@ nivel *nalt restul

elevilor au nivel mediu i scă"ut (vezi grafcul № &. anexa )

En număr destul de mare de subiecţi din grupa e&perimentală manifestă an&ietate la nivel *nalt *n

urma stresului social ;@) frica *n situaţiile verificării cunotinţelor % ;@ ) frica *n relaţiile cu profesorii

i an&ietatea *n ca"ul frustrării %3<)C) pe c*nd la grupa de control la aceste variabile este mai mic) dar

evidenţiindu%se cu nivel *nalt al an&ietăţii la variabila stress social %33)3) frica *n situaţiile de verificare

a cunotinţelor %33)3 i frica *n relaţiile cu profesorii %3<)C.

4bservăm faptul că la grupa de control este mai scă"ut nivelul an&ietăţii. !e evidenţia"ă cu nivel

*nalt i la grupa e&perimentală i la grupa de control variabila frica *n relaţiile cu profesorii) la ceia ce

trebuie sa atragem o mare atenţie profesorilor *n atitudinea faţă de elevi.

$=6$IM$(0 D$ ,OM$

n !es&%"urarea experientului !e &orare tre*uie s% (ine cont !e 4etape iportante+

o

sta*ilirea nivelului !e anxietate "i nivelului !ezvolt%rii otiva(iei"colare la elevii !e v#rst% "colar% ic%

55



o ela*orarea trainin$ului +

1 pentru !iinuarea &o*iilor) anxiet%(ii

2 pentru !ezvoltarea otiva(iei "colare la elevii !e v#rat% "colar% ic%

o !es&%"urarea experientului !e &orare

o e&ectuarea stu!iului !ia$nostic post-experiental.,n cercetarea e&perimentală din grupa e&perimentală am selectat 7 elevi cu motivaţia

colară oasă ce au fost inclui *n grupul de remediere i de"voltare cu care s%a petrecut trainingulla de"voltarea motivaţiei colare

!%au depistat 22 elevi ce au nivelul an&ietăţii ridicat care au fost impărţiţi *n douăgrupuri= 1 grup % 1@ elevi) 2 grup %12 elevi cu care s%au petrecut trainingul la diminuarea fobiilor)an&ietăţii.

,n cercetarea e&perimentală petrecută de noi s%au evidenţiat cau"e ce ţin i de relaţiile profesor Delev.

1. ' !us convor*iri cu pro&esorii "i cu elevii in!ivi!ual. entru aeliorarea

pro*leei la !icult%(ile #n counicare) !intre pro&esor-elev la !iinuarea anxiet%(ii

#n rela(iile cu pro&esorii. ' petrecut 4 lec(ii !e prolaxie cu pro&esorii la teele+

articularit%(ile in!ivi!uale "i !e v#rst% a elevilor

>azele psiholo$ice ale tactului "i %iestriei pe!a$o$ice.

Counicarea "i solu(ionarea !e conicte !intre pro&esor =elev

'nxietatea &r#neaz% !ezvoltarea otiva(iei "colare

' !at recoan!%ri pro&esorilor.

2. Am petrecut psi+otraning din 1@ edinţe la de"voltarea motivaţiei colare vezi Ane?a 4

3. ' petrecut psihotranin$ !in 10 "e!in(e la !iinuarea &o*iilor) anxiet%(ii

prin art-terapie (vezi nexa *)

4. ' !us convor*iri in!ivi!uale cu elevii "i p%rin(ii a c%ror situa(ia e

a$ravant% #n rela(iile p%rinte-copil.

5. Cu $rupul !e p%rin(i a su*iec(ilor selecta(i a petrecut 4 seinare !e prolaxie+

1 nterrela(ia &ailie-elev- "coal%

2 Conictele !intre p%rin(i-copii "i aeliorarea lor

3Diolen(a #n &ailie "i tipurile ei

4 @olul p%rin(ilor #n !ezvoltarea otiva(iei "colare.

a acete seinare s-au aplicat !i&erite eto!e active !e lucru cu p%rin(ii. :i au

&ost pu"i #n !i&erite situa(ii !e pro*le%) au analizat !i&erite situa(ii !e conict !intre

copil-p%rinte) p%rinte-p%rinte) p%rinte-pro&esor pentru analiza ai ecient% a

$re"elilor coise #n e!uca(ia copiilor+ &olosirea stilului autoritar #n e!uca(ia copiilor)l%sarea copiilor &%r% suprave$here) lipsa controlului peranent etc. s-au !at

56



recoan!%ri pentru p%rin(i etc. cu scopul aelior%rii situa(iei ne&avora*ile !intre

p%rin(i =elevi care este cauza principal% a &o*iilor) anxiet%(ii) sc%!erii otiva(iei

"colare #n cercetarea noastr% experiental% .

57



$=6$IM$(0 D$ &O(0O) 6osttestare7

?upă petrecerea e&perimentului de constatare depist*nd careva probleme *n de"voltareaelevilor cercetaţi am aplicat e&perimentul de formare pentru a de"volta motivaţia colară i adiminua fobiile) an&ietatea la elevii cercetaţi

entru a o*serva #n ce %sur% sa-u pro!us sau nu schi*%ri !up%

experientul !e &orare a aplicat experientul !e control tot cu acelea"i

eto!ici ca #n cel !e constatare "i ur%ri #n continuare rezultatele c%p%tate.

Do prezenta #n continuare rezultatele o*(inute la testul ;Cu % sit

la "coal%< (vezi tabela &)

0abela 4. &alculul ;n procente la testul „Cum mă simt la

şcoală” la grupa experimentală 1i de control 6rettestare>

6osttestare7

(ivelul

motivaiei

1colare

6rettestare 6osttestare

8rupa

experimental

ă

8rupa de

control

8rupa

experimental

ă

8rupa de

control

25-30 otiva(ie"colar% #nalt%

0? 0? 0? 0?

20-24 otiva(ie"colar% *un%

33)3? 36)7? 46)7? 40?

15-19 atitu!inepozitiv%

40? 36)7? 50? 36)7?

10-14 otiva(ie"colar% ,oas%

26)7? 26)7? 3)3? 23)3?

0-10 atitu!inene$ativ%

0? 0? 0? 0?

58



n ta*ela Br este ilustrat calculul #n procente la etapa prettestare "i

posttestare ale $rupelor experientale "i !e control. Co&or !atelor !in

ta*el% ve!e c%+ la pretestare "i posttestare otiva(ia "colar% #nalt% este

0? la a*ele $rupe) nivelul otiva(iei *une la $rupa experiental% la

posttestare coparativ cu prettestarea a crescut cu 13)4?) la $rupa !e

control cu 3)3?) la atitu!inea pozitiv% &a(% !e "coal% la $rupa experiental%

la posttestare a crescut cu 10?) pe c#n! la cea !e control a r%as

neschi*at% 36)7?.

e o*serv% o re!ucere sporit% la posttestare la $rupa experiental% a

nivelului ,os al otiva(iei "colare. ac% p#n% la experientul !e &orare

26)7? su*iec(i ani&estau otiva(ie "colar% ,oas%) atunci !up% experientul

!e &orare 3)3? su*iec(i au o otiva(ie ,oas%) a!ic% o !i&eren(% !e !e

23)4?) la $rupa !e control !i&eren(a este !e 3)3?. u*iec(i cu atitu!ine

ne$ativ% &a(% !e "coal% nu s-au !epistat.

eci) pute concluziona c% #n ura aplic%rii trainin$ului !e !ezvoltare a

otiva(iei "colare la $rupa experiental% se o*serv% o cre"tere a otiva(iei

"colare la elevii cerceta(i.

Calculul #n procente preEposttest la $rupa experiental% "i !e control la

testul +um mă simt la coală este ilustrat #n anex% (vezi grafcul № ',

anexa /) .

entru vericarea !i&eren(ei !intre rezultatele prettest "i posttest "i

vali!area ecien(ei trainin$ului pute calcula "i copara e!ia la

prettestare "i posttestare la a*ele $rupe.

n rezultatul cercet%rii pe #ntre$ e"antionul !e 60 su*iec(i) e!ia F cu

17)20

a etapa pretest%rii a*aterea stan!ar! F 4)1) aceasta ne vor*e"te

!espre o atitu!ine pozitiv% &a(% !e "coal% la esantionul cercetat.

'naliza coparativ% a rezultatelor la prettestare "i posttestare la $rupa

experiental% (vezi grafcul № , anexa 10)

a posttestare la $rupa experiental% se !enot% o cre"tere a e!iei cu

1)7 ureaz% "i a*aterea stan!ar! !e 1)19) la $rupa !e control este o cre"tere

a e!iei !e 0)09) iar a*aterea stan!ar! !e 0)07 ceia ce ne arat% o e!ie

59



ult ai ic% la $rupa !e control coparativ cu $rupa experiental%.(vezi

tabela ' )

0abela 5. Mediile la tesul „Cum mă simt la şcoală”

(umărul

de

subieci

Minim Maxim Media baterestandard

M o t i v a 2

i a 1 c o l a r ă

6retetest

exper ?

control

60 10)00 24)00 #%@2: 4)10

6ostest

8r.

experimentală

30 14)00 24)00 #A@ B 2) 91

6osttest

8r. control30 10)00 24)00 #%@## 4)03

(umărul de

subieci60

eci) #n continuare cu a,utorul Gestului tu!ent >ravis earson

Correlation o s% conr% !i&eren(a rezultatelor !e la prettestare "i

posttestare la $rupa experiental%. (vezi tabela )

0abela . 0est Ctudent pentru motivaia 1colară

t p

Daria*ilele otiva(ia "colar% prettest

otiva(ia "colar% posttest

3)970 0)000

in ta*ela !e ai sus o*serv% c% rezultatele o*(inute la varia*ila

;otiva(ie "colar%< la etapa posttestare) #n ura petrecerii trainin$ului !i&er%

senicativ !e cele o*(inute la etapa pretest%rii tF3)97) pF0)000.

chi*area are loc #n !irec(ia #*un%t%(irii otiva(iei "colare) ceea ce ne

perite a ara c% trainin$ul a pro!us schi*%ri *enece "i rezultate

#nalte.

n continuare vo &ace o anliz% a rezultatelor la eto!ica aprecierii

nivelului anxiet%(ii vezi tabela *).

60



0abela . %. ezultatele comparative ;n la 9Metodica

aprecierii nivelului anxietăţii (Taylor )” la grupa experimentală 1i de

control 6rettestare> 6osttestare7

6rettestare 6osttestare

8rupa

experimental

ă

8rupa de

control

8rupa

experimental

ă

8rupa de

control

4:-5: !oarte

;nalt

13)3? 10? 10? 10?

25-4: ;nalt 60? 46)7? 56)7? 46)7?

#5-25 mediu 26)7? 40? 26)6? 36)6?

5-#5 sub

mediu

0? 3)3? 6)7? 6)7?

:.5 <os 0? 0? 0? 0?

Co&or !atelor !in ta*el% ve!e c%+ nivel &oarte #nalt !e anxietate a

o*(inut la prettestare $rupa experiental% 13)3? su*iec(i) la posttestare

10? su*iec(i) !i&eren(a !e 3)3?) la $rupa !e control nu sunt schi*%ri la

a*ele etape este 10?) nivel #nalt la prettestare la $rupa experiental% se

o*(in 60?) la posttestare 56)7?) !i&eren(a !e 3)3?) iar la $rupa !e control

nu sunt schi*%ri la acest nivel la a*ele etape 46)7?)la nivel e!iu la

prettestare "i posttestare la $rupa experiental% este acela"i 26)7?) la

$rupa !e control la prettestare 40? la posttestare 36)6?) !i&eren(a !e 3)4?)

la nivel su* e!iu la prettestare la $rupa experiental% 0?) pe c#n! la

posttestare 6)7?) !i&eren(a este ne$ativ% = 6)7?) la $rupa !e control

!i&eren(a !intre prettestare "i posttestare la acest nivel este !e 3)4? "i nivel

,os la a*ele $rupe "i la a*ele etape este 0? (vezi grafcul № *, anexa 11)

rezentare $rac% a rezultatelor coparative preEposttest la ;!etodica

aprecierii nivelului anxietă"ii (Taylor) la $rupa experiental% este ilustrat #n

anex% vezi gafcul № , anexa 1%)

61



Do prezenta ai ,os e!iile pe $rupuri !e su*iec(i la „eto!ica

apriecierii nivelului anxiet%(ii (vezi tabela 8.

0abela A. MediIle pe grupuri de subieci la Metodica

aprecierii nivelului anxietăţii(Taylor ).

(

Minimu

m

Maximu

m Media

batere

standar

d

- n x i e t a

t e a

6retetest 60 15)00 42)00 29)93 8)28764

6ostest

8r.

experimen

tal

30 15)00 40)00 28)037)80576

6osttest

8r. control30 15)00 41)00 28)83 7)66579

(umărul

de subieci60

n rezultatul cercet%rii e!ia pe #ntre$ e"antionul a rezultatelor

pretest%rii este e$al% cu 29)93 a*aterea stan!ar! in! e$al% cu 8)28 ceea

ce ne in!ic% asupra unui nivel #nalt !e anxietate prin care se caracterizeaz%

e"antionul p#n% la petrecerea trainin$ului.

e e"antioane separate la etapa posttestare a o*(inut ur%toarele

e!ii in!icate in ta*el% care la &el sunt !e nivel e!iu. A*serv% c% la nivel

!e e!ie anxietatea sca!e cu aproxiativ 1)90 la $rupa experiental% "i la

cel !e control-1)10.

entru o analiz% ai apl% a schi*%rilor survenite la !iinuarea

&o*iilor) anxiet%(ii vo prezenta #n continuare rezultatele la testul 2illips

'naliz#n! !atele la etapa posttestare la testul /i lips la $rupa

experiental% "i !e control vo evi!en(ia ur%toarele+ (vezi tabela /)

0abela B. ezultatele obinute la Metodica de diagnosticare a

anxietăii 1colare 6Eilips7 6osttestare7

8rupa experimentală 8rupa de control

Bivel&. #nalt

Bivel #nalt

Bivele!iu

Bivelsc%zut

Bivel&.

Bivel #nalt

Bivele!iu

Bivelsc%zu

62



#nalt t

1'nxietate "colar% 6)7? 20? 50? 23)3? 6)7? 20? 46)7?

23)3?

2 tres social 0? 16)6? 60? 23)3? 0? 30? 50? 20?

3/rustrare 3)3? 16)6? 50? 30? 6)7? 23)3? 46)7?

23)3?

4 /rica !eautoexpriare

0? 16)7? 66)6? 16)7? 3)3? 23)3? 63)3? 3)3?

5 /rica #n situa(ii !evericare acuno"tin(elor

3)3? 26)7? 53)3? 16)7? 6)7? 30? 40?23)3

?

6 /rica !enecoinci!en(% cu

p%rerea celor !in ,ur

0? 13)3? 46)7? 40? 0? 23)3? 30?46)7

?

7 Capacitateaziolo$ic% !enecoinci!en(% !erezisten(%

0? 10? 66)7? 23)3? 3)3? 13)3? 50?33)3

?

8 ro*lee "i &ric% #nrela(ii cu pro&esorii

0? 20? 33)3? 46)7? 0? 33)3? 40?26)7

?

@eie"in! !in !atele !escrise #n ta*ela !e ai sus pute evi!en(ia &aptul

c% la etapa posttestare #n ura aplic%rii trainin$ului !e !iinuare a &o*iilor)anxiet%(ii la $rupa experiental% au survenit schi*%ri la unele variavile

chiar crescute) la nivel &oarte #nalt au sc%zut anxietatea la elevi !e la 36)6?

la 13)3?) !i&eren(a !e 23)3?vezi grafcul № /, anexa 1). a nivel #nalt al

anxiet%(ii "i prezen(ei &ricilor !e la un procent are s-a re!us nu%rul !e

su*iec(i cu anxietate la toate varia*ilile #n ura aplic%rii trainin$ului) ari

schi*%ri se o*serv% la varia*ila stress social) !i&eren(a !e 23)3?) la

varia*ila &rica #n situa(iile !e vericare a cuno"tin(elor !i&eren(a !e 13)3?)

la varia*ila &rica #n rela(iile cu pro&esorii a sc%zut anxietatea la su*iec(i)!i&eren(a este !e 26)7? vezi grafcul № 11, anexa 1')

a $rupa !e control ari schi*%ri nu se o*serv% vezi grafcul № 10,

anexa 1&)

e e"antioane separate a o*(inut ur%toarele e!ii in!icate in ta*ela

nr. 10

0abelul H#:. Mediile pe ;ntreg e1antionul la metoda 6Eilips

63



(

Minimu

m

Maximu

m Media

baterea

standart

pretest 1 60 8)00 20)00 14)87 3)25612

2 60 3)00 12)00 7)800 2)10746

3 60 6)00 12)00 9)300 1)76459

4 60 2)00 6)00 4)100 1)29588

5 60 2)00 6)00 4)200 1)12648

6 60 2)00 5)003)800

0)76112

7 60 2)00 5)003)666

7)75810

8 60 4)00 8)006)033

31)21721

6osttest 8r. exp 1 30 7)00 19)00 13)27 3)19410

2 30 2)00 10)006)566

72)01175

3 30 4)00 11)007)700

01)46570

4 30 1)00 5)002)966

71)24522

5 30 2)00 5)003)133

3)86037

6 30 1)00 4)002)533

3)93710

7 30 1)00 4)002)633

3 )96431

8 30 1)00 7)004)733

31)33735

6osttest 8r.

control1 30 8)00 20)00

15)30

03)38506

2 30 4)00 12)008)266

71)99885

3 30 3)00 12)00 9)400 2)11073

64



0

4 30 2)00 6)004)133

31)35782

5 30 2)00 6)004)000

01)08278

6 30 3)00 5)004)033

3)76489

7 30 2)00 5)003)666

7)75810

8 30 1)00 8)005)766

71)43078

(umărul de

subieci60

n *aza analizei e!iilor o*serv% c% sca! e!iile la etapa posttest la

$rupa experiental%) iar !ac% copar% etapa posttest la $rupa !e control

cu cea pretest o*setrv% c% e!iile r%#n la a,oritatea scalelor constante

sau chiar cresc. ute concluziona c% #n ura aplic%rii trainin$ului la

!iinuarea &o*iilor) anxiet%(ii) anxietatea $eneral% sca!e) retr%irea stresuluisocial se !iinueaz%) !e aseenea o*serv% !iinuarea la nivel !e e!ie

&rustr%rii #n necesitatea atin$erii scopului "i a &ricii !e autoexpriare) a &ricii

#n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor) "i a &r icii !e necoinci!en(% cu p%rerea

celor !in ,ur. e !iinueaz% &rica !e necoinci!en(% cu p%rereea celor !in ,ur.

entru a ara c% trainin$ul #ntr-a!ev%r a avut succes la schi*area acestor

paraetri) e necesar% copararea statistic% cu a,utorul coecientului Gest

tu!ent.

rezentarea $rac% a e!iilor ne o&er% o vitualizare a !inaicii

varia*ilelor testului hilips pre "i post trainin$.

atele prezentate #n ta*ela H 10 au &ost coparate prin intere!iul t-

tu!ent) cu a,utorul pro$raului coputerizat

0abelul ## 0est Ctudent pentru 6Eilips

t p

65



varia*i la 'nxietate ptetest = anxietate

posttest11)201 0)000

varia*ila tres social pretest = stres

social posttest4)721 0)000

varia*i la /rustrare pretest = &rustrareposttest

9)798 0)000

varia*ila /rica !e autoexpriare

pretest - posttest10)865 0)000

varia*i la /rica #n situa(i i !e vericare

a cuno"tin(elor pretest -

postetst

6)186 0)000

varia*ila /rica !e necoinci!en(% cop%rerea celor !in ,ur pretest

- posttest

7)648 0)000

varia*ila Capacitatea ziolo$ic% !e

necoinci!en(% !e rezisten(%

la stres pretest - posttest

8)464 0)000

varia*i la ro*lee "i &ric% #n rela(i i cu

pro&esorii pretest - postetst5)761 0)000

n rezultatul copara(iei o*serv% !i&eren(% senicativ% la toate

varia*ilele) ceea ce !enot% ecien(a trainin$ului. n acela"i tip pute

ara cu certitu!ine c% ipoteza #naintat%+ „trainin$ul orientat spre

!iinuarea &o*iilor) anxiet%(ii "i !ezvoltarea otiva(iei "colare !uce la

schi*area caracteristicilor !eza!aptative ale persoanelor &o*ice< se

conr%.

a o analiz% a corela(iei pute o*serva raport !irect #ntre ur%toarele

varia*ile+

• otiva(ie "i anxietate+ ceea ce !enot% &aptul c% cu c#t cre"te otiva(ia

"colar%) cu at#t !escre"te "i anxietatea. 'ceste rezultate ne perit s%

conr% ipoteza 4 !e lucru „otiva(ia "colar% "i anxietatea se a% #n

raport !irect<.

• 'nxietatea $eneral% "i stresul social+ !eci cu c#t cre"te anxietatea cu

at#t cre"te "i stresul social.

66



• 'nxietatea $eneral% "i &rica #n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor+

!eci conr% ipoteza 2 !e lucru+ „&o*ia la copiii !e v#rst% "colar%

ic% !eterin% apari(ia anxiet%(ii<.

• 'nxietatea $eneral% "i &rica !e necoinci!en(% cu p%rerea celor !in ,ur+

cu c#t cre"te &rica cu at#t cre"te "i anxietatea) ceea ce #nc% o !at%conr% ipoteza 2 !e lucru.

• tresul social "i &rica !e autoexpriare+ cu c#t copilul are o ai are

&ric% !e autoexpriare) cu at#t nivelul stresului social este ai ri!icat.

• /rustrarea "i &rica !e autoexpriare+ cu c#t copilul are o &ric% !e

autoexpriare ai pronun(at%) cu at#t ai puternic #l &rustreaz%

situa(ia c#n! tre*uie s% se exprie #n &a(a unui pu*lic.

• /rustrarea "i &rica #n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor+ i!entic ca "i

#n corela(ia prece!ent%) cre"terea &ricii !eterin% apari(ia &rustr%rii

• /rustrarea "i &rica !e necoinci!en(% cu p%rerea celor !in ,ur+

• /rica !e autoexpriare "i &rica !e necoinci!en(% cu p%rerea celor !in

,ur+ cu c#t ai ult copilului #i este &ric% c% p%rerea sa nu va coinci!e

cu opinia celor !in ,ur) cu at#t va cre"te &o*ia !e autoexpriare) "i el va

evita s% se ani&este.

• /rica !e autoexpriare "i rezisten(a zic% la stres+ cu c#t este ai ,oas%

rezisten(a zic% la stres cu at#t cre"te &rica !e autoexpriare.• /rica #n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor "i &rica !e necoinci!en(% cu

p%rerea altora. >ine#n(eles c% !ac% copilului #i este &ric% c% p%rerea sa

nu va coinci!e cu opinia altora) #i va &ric% c% varianta sa $re"it% va

!epistat% la testul !e capacitate.

• /rica #n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor "i capacitatea zic% ,oas%

!e reisten(% la sters.

• /rica #n situa(ii !e vericare a cuno"tin(elor "i &rica #n rela(ii cu

pro&esorii.

• /rica !e necoinci!en(% cu p%rerea celor !in ,ur "i rezisten(a la sters.

@aport in!irect se o*serv% #ntre ur%toarele varia*ile.

• otiva(ia "colar% "i &rica !e vericare a cuno"tin(elor.

• otiva(ia "colar% "i &rica !e necoiunci!en(% cu p%rerea altora.

'ceste corela(ii in!irecte conr% ipoteza 1 !e lucru+ „cu c#t cre"te &o*ia la

copiii !e v#rst% "colar% ic%) cu at#t sca!e otiva(ia "colar%<.

67



n ura celor analizate ai sus pute conra ipoteza !e &on a

lucr%rii+ „&o*ia) ca coponent% a vie(ii "colarului ic !uce la !ezvoltarea

!eotiv%rii "colare) ast&el av#n! o serie !e consecin(e+ sc%!erea reu"itei)

anxietate sporit%) tii!itate) izolare social%<

CONCLUZII

n conclu$ie putem men iona faptul că *n pregătirea cadrelor *n turism apar ț

a a decien e ca=ș ț

% Iipsa unui studiu privind cererea i oferta de cadre pe piaţa turistică.% Programe de *nvăţăm*nt neaustate cerinţelor actuale ale pieţei turistice

i necorelate cu standardele internaţionale.% 5nsuficienţa cadrelor didactice pregătite teoretic i practic conform

standardelor internaţionale *n domeniu.% 9alitatea oasă a pregătirii practice a absolvenţilor) prevalarea

disciplinelor teoretice i minimali"area de"voltării abilităţilor practice.% Iipsa unui parteneriat *ntre instituţiile de *nvăţăm*nt licenţiate)

autorităţile publice i agenţii economici din domeniu privind

programele de studiu i reali"area stagiului studenţilor.% 5nsuficienţa ec+ipamentului i materialelor didactice adecvate pentru

industria turismului) precum i a ba"elor pentru practica de producţie *n

procesul de formare profesională.

68



% Iipsa unui sc+imb de e&perienţă cu ţările vecine privind pregătirea

cadrelor din turism.% Activitatea unilaterală de perfecţionare a cadrelor din domeniu.% Nivelul *nalt de fluctuaţie a cadrelor.

Pentru *mbunătă irea situa iei cu privire la perfec ionarea cadrelor *n turismț ț ț

eviden iem următoareleț perspective'

• 'fectuarea unui studiu privind cererea i oferta de cadre pe piaţa turistică.• Austarea programelor de pregătire a specialitilor din ramura turistică la

cerinţele pieţei revi"uirea curriculum%urilor universitare) elaborarea

programelor de studii pentru noi specialităţi i meserii) dotarea instituţiilor

cu materiale didactice i ec+ipamentul necesar) stagiul specialitilor peste

+otare.• ?iversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor organi"are

seminare) conferinţe) mese rotunde) sc+imb de e&perienţă) perfecţionarea

specialitilor peste +otare.• 9rearea unui parteneriat *ntre autorităţile publice) instituţiile de *nvăţăm*nt i

agenţii economici din domeniu privind programele de studiu i reali"areastagiului studenţilor.

• 'laborarea unui program de motivare a specialitilor din domeniu.• !emnarea unor acorduri privind sc+imbul de e&perienţă cu ţările vecine

privind pregătirea cadrelor *n domeniu.• 5nstruirea tur%operatorilor privind formarea pac+etelor turistice prin

intermediul te+nologiilor informaţionale.• 5nvitarea) de peste +otare) a specialitilor 5$ din turism) pentru instruire i

transfer de noi te+nologii *n prestarea serviciilor turistice.

BIBLIO/RAFIE>>AI@'/: ::CGDJ+ 1.'u*reK C. aniels. ana$eentul per&oran(ei+

strate$ii !e o*(inere a rezultatelor axie !e la an$a,a(i. a"i+ oliro) 2007.

p.17. 2.>oco" .) Lucan . Georia "i eto!olo$ia instruirii "i Georia "i

eto!olo$ia evalu%rii. @epre !e instruente !i!actice pentru &orarea

pro&esorilor. Clu,-Bapoca+ :!itura Casa C%r(ii !e Mtiin(%) 2007. p. 65. 3.>u&tea

D.:. re$%tirea pro&esorului !e e!uca(ie zic% #n *aza tehnolo$iei principiului

concentric !e instruire. 'utore&erat al tezei !e !octor #n "tiin(e pe!a$o$ice.

69



Chi"in%u) 1999. 30 p. 4.Carp . re$%tirea stu!en(ilor &acult%(ilor !e e!uca(ie

zic% "i sport pentru activitatea !e cercetare "tiin(ic%. Gez% !e !octor #n

"tiin(e pe!a$o$ice. Chi"in%u) 1999. 209 p. 5.Chi" D. e!a$o$ia

conteporan%-pe!a$o$ia pentru copeten(e. Clu,-Bapoca+ :!itura Casa

C%r(ii !e Mtiin(%) 2005. p.18. 6.Cior*% C. >azele teoretice "i ar$uentarea

social-pe!a$o$ic% a re&or%rii con(inutului #nv%(%Nntului superior !e cultur%

zic% #n @epu*lica ol!ova+ is...!octor ha*ilitat #n "tiin(e pe!a$o$ice.

Chi"in%u+ .B.:./.) 2004. 304 p. 7.Cristea . Conceptele-cheie #n pe!a$o$ie.

@evista !i!actica-pro) Chi"in%u) 2001) nr. 15) p. 13-21. 8.iaconu .

CopetenOa pe!a$o$ic% Pi per&oranOele pro&esionale. tan!ar!e

pro&esionale pentru pro&esia !i!actic%. >ucurePti+ Consiliul BaOional pentru

re$%tirea ro&esorilor. 2002. p.-- 9.ra$u '. tructura personalit%(ii

pro&esorului. >ucure"ti+ i!actic% "i e!a$o$ic%) 1996) p. 31-114. 10.Nn!Ncanu D. Con(inutul #nv%(%Nntului #n context curricular-tehnolo$ii

e!uca(ionale o!erne. Chi"in%u+ . Crean$%. 1994) p. 7-20. 24 11.

Nn!Ncanu D. eto!ele active-curriculu-tehnolo$ii o!erne-cNteva

claric%ri conceptuale-tehnolo$ii e!uca(ionale o!erne D eto!e active.

Chi"in%u+ Kceu) 1996) p. 7- 13. 12. in!ri$an D. 'naliza unor aspecte !e

proovare a turisului rural #n @epu*lica ol!ova. Con&erin(a "tiin(ic%

interna(ional% consacrat% celei !e-a 55-a anivers%ri a #nv%(%Nntului superior

!e cultur% zic% "i 15 ani !e la &on!area :/ 26-27 septe*rie) Chi"in%u)2006) p. 430-434. 13. in!ri$an D. 'spectul pe!a$o$ic al activit%Oilor turistice

Pcolare. @evista "tiin(icoeto!ic% Georia "i 'rta :!uca(iei /izice #n Qcoal%)

e!.nr.1)2005) p.36-38. 14. in!ri$an D. nv%(%Nntul turistic pro&esional #n

ca!rul &acult%(ii !e e!uca(ie zic% "i sport. Con$resul "tiin(ic nternaOional.

trate$ii !e !ezvoltare a sportului pentru to(i "i *azele le$islative ale

!oeniului culturii zice "i sportului #n (%rile C) 24-25 septe*rie 2008) p.

54- 61. 15. in!ri$an D. ana$eentul turisului sportiv #n ca!rul procesului

e!uca(ional. @evista "tiin(ico-eto!ic% Georia "i 'rta :!uca(iei /izice #n

Qcoal%) e!. nr. 1)2009) p. 41- 43. 16. in!ri$an D. Ba&orniOa D. :coturisul "i

rolul lui #n ca!rul turisului conteporan. Con&erin(a "tiin(ic% interna(ional%

stu!en(easc%) :/) Chi"in%u) 2011) p.89-94. 17. in!ri$an D. re$%tirea

pro&esional = pe!a$o$ic% a speciali"tilor #n !oeniul turisului activ.

Con&erin(a "tiin(ic% interna(ional% „ro*lee actuale privin! pre$%tirea

speciali"tilor #n !oeniul turisului #n sisteul #nv%(%Nntului superior<) 15-

17 !ece*rie 2000) p. 28-32. 18. in!ri$an D. re$%tirea pro&esional-

pe!a$o$ic% a specialiPtilor #n !oeniul turisului. aterialele con&erin(ei

"tiin(ice ,u*iliare interna(ionale :!i(ia D.) .B.:./..) Chi"in%u) 2001) p. 42-43.70



19. in!ri$an D. isteul actual al pre$%tirii sportive !e !urat% #n turisul

ontan. aterialele con&erin(ei "tiin(ice ,u*iliare interna(ionale :!i(ia D.)

.B.:./..) Chi"in%u) 2003) p. 71-78. 20. in!ri$an D.) '&tiiciuc A. >azele

teoretico-eto!olo$ice ale or$aniz%rii Pi !es&%Pur%rii activit%Oilor !e cultur%

zic% !e recuperare cu !i&erite vNrste ale populaOiei !in @epu*lica ol!ova.

roiect instituOional) Chi"in%u) 2010) 30 p. 21. in!ri$an D.) Cio*anu .

Gurisul #n zona rural% "i inuen(a lui asupra a$riculturii. Con&erin(a "tiin(ic%

interna(ional% stu!en(easc%) :/) 15 aprilie)e!.R) 2009) p.66-69. 22.

in!ri$an D.) onel '. STUVWUX YZ[\X]][^ _T[`TUb\UU W ZbÛUX

dXfgWZ[fW[_[ gZUbd. aterialele Con&erin(ei "tiin(ice interna(ionale

stu!en(e"ti) :!. a 25 RD-') Chi"in%u) :/) 2010) 39-45. 23. in!ri$an D.)

iron D. Nnce"ti. Ihi!ul investi(iilor turistice. Chi"in%u) 2009)112 p. 24.

in!ri$an D.) Anoi . ucrare eto!ic% #n a,utorul stu!entului <Bo!urileturisrtice<. :/) Chi"in%u) 2007) 22 p. 25. in!ri$an D.) Anoi . eto!ica

pre$%tirii sportive #n turis a copiilor !e vNrst% $inazial% #n ca!rul unui ciclu

anual !e antrenaent. @evista "tiin(ico-eto!ic% Georia "i 'rta :!uca(iei

/izice #n Qcoal%) e!. nr. 1) 2009) p. 221-224. 26. in!ri$an D.) @#Pneac >.

>azele &or%rii conOinutului #nv%O%Nntului turistic pro&esional. Con&erin(a

"tiin(ic% interna(ional% consacrat% celei !e-a 55-a anivers%ri a

#nv%(%Nntului superior !e cultur% zic% "i 15 ani !e la &on!area :/ 26-27

septe*rie) Chi"in%u) 2006) p. 36-44 27. ocoliuc B. Co,ocaru D. /orareacopetenOelor pe!a$o$ice pentru ca!rele !i!actice !in #nv%O%Nntul

universitar. ChiPin%u+:/) 2007) p.46. 28. Golaciov . Aptiizarea

pre$%tirii pro&esionale a speciali"tilor #n !oeniul e!uca(iei zice. ro*lee

actuale privin! per&ec(ionarea sisteului !e #nv%O%Nnt #n !oeniul culturii

zice. ateriale ale Con&erin(ei "tiin(ice interna(ionale. Chi"in%u+ Kceu)

1996) p.1-3. 29. SUTXW]Uj k.) `Zb\[^ m.) dW . XqW[T[_UV

YZ[X]U[WTW[ [ZUXWUZ[^[W[_[ [`gXWUV ^ ^Xj [TX. k[]^)

2004. 30. w[ZVX^ . bÛUX ZX_U[WTW[j ]U]Xd

YZ[X]]U[WTW[j Y[f_[[Û gZU]]Uq fZ[^ ^ [Z[j

[`Zb[^XTW[j ]ZXfX. ^[ZXXZ fU]]XZ\UU. k[]^) 2007. 31.

wg` S.) yX][^ k.) g`W[^ {|) [ZU]XW[^ k. }bdXZXWUV U

Û]TXWUV ^ ]Y[ZU^W[-YXf_[_UX][j YZUX. ~TV ^gb[^

UbUX][j gTgZ. k[]^+ •UbgTgZ U ]Y[Z) 2006) 220 ]Z. 32.

€Zd[TXW[ S. XqW[T[_UV ZbZ`[U `T[W[-d[fgTWq gX`Wq

YZ[_Zdd fTV gZXfXWUj YZ[X]]U[WTW[_[ [`Zb[^WUV. k[]^+

S]V [T) 1996. 156 ]. 33. [ZUW S. mZ[X]]U[WTW[X [`Zb[^WUX

U ZXZ ^ gZUbdX. k[]^+ ‚[^X]Uj ‚Y[Z) 2005) ]. 1-112)161. 34.71



}TUW €. gZ[YXZXjUW_+ Z_WUb\UV fXVXTW[]U. - k[]^+

•UWW] U ]U]U) 2007. 35. ƒ^ZTW[^ '. ~UfUX]UX []W[^

YZ[X]]U[WTW[j Y[f_[[Û dXWXfXZ[^ gZU]][-]Y[ZU^W[_[

[YXZXjUW_. ^[ZX. fU]. ƒWf. YXf. Wg. k[]^) 1999. ].24 ].16. 36.

‚gW . X[ZUV U YZU Y[f_[[Û ]YX\UTU][^ ]XZ gZUbd ^

ZbÛq ]ZWq dUZ. k[W[_ZUV. ƒUX^+ km) 2004.399 ]. 26 37.

‚T]XWUW S. mXf_[_U YZ[X]]U[WTW[_[ [`Zb[^WUV. fXdUV.

2004 38. yXjW w. W[ U WX[`q[fUd[] UWW[^\Uj …[W[dUX][_[

[`Zb[^WUV ^ YZ[\X]]X Y[f_[[Û dXWXfXZ[^ gZU]UX][_[

ÙbWX]. Si]WU

Libliografie G4I5?AT%$4ER!.

U Actele normative in vigoare cu privire la infiintarea societatilor

comerciale0 evaluarea si evidenta patrimoniului agentiilor economici

U aria Nicolescu % /?iagnostic global strategic/) 'd. ?idacttica si

Pedagogica) Lucuresti) 2@@3

U 4vidiu Nicolescu % / !trategii manageriale de firma/) 'd. 'conomica)

Lucuresti) 2@@@

U #iorel Iefter si Aurel anolescu % /anagementul resurselor

umane/) 'd. ?idactica si Pedagogica)

Lucuresti)2@@3

U Note de curs

ANE1EAn3?+ )

72



R37u-+53ntu- ,ri;ind 3-i63r+r3+ şi d3in3r3+ c3rti!ic+tu-ui

,3ntru +cti;it+t3+ d3 turi85

C+,ito-u- I PERFECŢIONAREA PERSONALULUI"

1.1. Perfecţionarea i speciali"area profesională a personalului angaat *n

industria turismului s*nt efectuate) *n temeiul articolului 37 a Iegii nr. 3(2 % -#5

cu privire la organi"area i desfăurarea activităţii turistice *n Republica oldova)

de către 9entrul Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului.

1.2. 9ertificatul de perfecţionare profesională se eliberea"ă de către 9entrul

Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului. ?atele despre

persoanele care au obţinut certificat de perfecţionare profesională se *nscriu *n

Registrul de evidenţă a certificatelor.

C+,ito-u- II. BENEFICIARII CERTIFICATULUI

9ertificatul pentru activitatea de turism *n continuare 9ertificat se eliberea"ă

de către 9entrul Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului *n

continuare 9entru) pentru o perioadă nelimitată.

9ertificatul se eliberea"ă individual fiecărei persoane) după absolvirea i

susţinerea e&amenului sau testului de evaluare din cadrul 9entrului.

C3rti!ic+t3-3 8:nt d3 tr3i c+t37orii" A9 B şi C.

?eţinătorii certificatului de categoria /A/ s*nt=

• director general firmă tur%operator0

• director general agenţie de turism0

• director general *n cadrul structurii de primire turistică cu funcţiuni de

ca"are i servire a mesei.

?eţinătorii c3rti!ic+tu-ui d3 c+t37ori+ B s*nt=

• director= economic) financiar) e&ecutiv) adunct) filială0

•

manager) operator0• ef recepţie) recepţioner) administrator0

73



• maitre dM +otel) manager de producţie.

?eţinătorii c3rti!ic+tu-ui d3 c+t37ori+ C s*nt=

• g+id turistic) agent) asistent) *nsoţitor de grup) referent.

Biecare certificat este eliberat pentru o categorie specifică i un sector

specific) *n conformitate cu programele de *nvăţăm:nt audiate *n cadrul 9entrului.


turistică cu funcţiuni de ca"are i servire a mesei inclusiv absolvenţii instituţiilor

de *nvăţăm:nt superior i mediu de specialitate cu speciali"area *n domeniul

turismului s*nt obligaţi o dată la < +ni să absolvească cursurile de reciclare

profesională *n cadrul 9entrului Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria

$urismului.

?eţinătorii diplomelor de studii superioareHmedii de specialitate *n domeniul

turismului vor activa *n industria turismului) *n ba"a diplomelor de studii) *n decurs

de < +ni după *nc+eierea studiilor) cu perfecţionarea profesională ulterioară o dată

la < +ni.Posesorii certificatului categoria >A> pot ocupa funcţii inferioare categoriei

deţinute.

C+,ito-u- III. PROCEDURA DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI

3.1. ,n vederea obţinerii certificatului solicitantul pre"intă 9entrului

următoarele documente=


• copia actului de studii studenţii instituţiilor de *nvăţăm:nt la secţia "i i cei

cu frecvenţă redusă % certificat prin care se confirmă efectuarea studiilor la

instituţia respectivă0


edere0

74




de un act ce confirmă perioada de activitate) eliberat de angaator. Personalul care

au activat *n străinătate *n industria turistică pre"intă următoarele documente= copia

contractului individual de muncă) certificatul *n care se indică funcţia deţinută i

perioada de muncă) copia documentului care demonstrea"ă apartenenţa

*ntreprinderii la ramura turistică copia licenţei de turism) copia actului de

clasificare a structurii de primire turistică etc.

• *n ca"ul cetăţenilor străini) copiile documentelor ce atestă dreptul la muncă

*n Republica oldova.

• copia actului de studii care confirmă cunoaterea unei limbi moderne de

circulaţie internaţională e&cepţie pentru solicitanţii certificatului de categoria

/A/0

• 9urriculum #itae0

• 2 foto 3H; color pentru specialitatea g+id de turism ; foto 3H; color

3.2. ?eţinătorii brevetelor de turism eliberate de autorităţile de domeniu din

alte state au dreptul să obţină certificat numai după susţinerea unui test de evaluarea cunotinţelor organi"at de 9entru.

3.3. $itularii de brevet cu termen nelimitat s*nt obligaţi să presc+imbe

brevetul *n certificat. Presc+imbarea brevetului cu termen nelimitat *n certificat se

efectuea"ă după absolvirea cursurilor de perfecţionare de scurtă durată i susţinerii

unui test de evaluare a cunotinţelor organi"at de 9entru.

,n vederea presc+imbării brevetului cu termen nelimitat *n certificat) solicitantul va

pre"enta 9entrului următoarele documente=


• copia brevetului de turism cu termen limitat sau nelimitat0

• copia actului de studii0


edere0

75




de un act ce confirmă perioada de activitate) eliberat de angaator0

• 9urriculum #itae0

•

2 foto 3H; color.3.;. ?upă susţinerea testului de evaluare) presc+imbarea brevetului cu termen

limitat *n certificat este de ( "ile lucrătoare.

3.( Lrevetul cu termen nelimitat care nu a fost presc+imbat *n termenul

stabilit de lege se consideră nevalabil.

3.< ,n vederea reperfectării certificatului *n ca"ul presc+imbării numelui iHsau

prenumelui titularului de certificat) solicitantul pre"intă următoarele documente=acererea privind reperfectarea certificatului0

boriginalul certificatului deţinut0

c copia actului *n ba"a căruia s%a operat sc+imbarea *n buletinul de

identitate0

d copia buletinului de identitate.

3.C. 9opiile documentelor menţionate *n pct.3.1. b%f) pct.3.3. b%e) se

pre"intă *nsoţite de documentele originale) pentru verificare.

<.=. So-icit+ntu- c3rti!ic+tu-ui ,o+rtă ră8,und3r3 ,3ntru +ut3nticit+t3+

docu53nt3-or d3,u839 :n con!or5it+t3 cu ,r3;3d3ri-3 -37i8-+i3i :n ;i7o+r3.

3.>. ,n ca"ul pierderii sau deteriorării certificatului) titularul) *n termen de 1(

"ile) este obligat să depună o cerere la 9entru) solicit:nd un duplicat de certificat

la cererea *n cau"ă va fi ataat anunţul publicat *n onitorul 4ficial al Republicii

oldova.

3.1@. $ermenul de eliberare a certificatului i de comunicare privind

respingerea cererii de eliberare a certificatului este de cel mult)( 4i-3 lucrătoare

după data susţinerii e&amenului sau testului de evaluare. otiv pentru respingere

poate servi= necompletarea dosarului cu documentele solicitate *n punctul 3.1 i .3)

neac+itarea cursurilor de perfecţionare) pre"entarea documentelor false.

76



3.11. ?acă solicitantul certificatului *n termen de <( d3 4i-3 după susţinerea

e&amenului sau testului nu a ac+itat costul integral al cursurilor de perfecţionare)

administraţia 9entrului este *n drept să anule"e 9ertificatul) declar:ndu%l nevalabil.

,n acest ca") pentru obţinerea unui nou certificat) solicitantul trebuie să repete

cursurile) ac+it:nd plata *n mărime dublă.

C+,ito-u- IV.CRITERII PRIVIND DEŢINEREA CERTIFICATELOR

Personalul care activea"ă *n domeniul industriei turistice s*nt obligate să

deţină certificat de perfecţionare profesională) eliberat de 9entrul Naţional de

Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului.

!tudenţii ultimului an din cadrul instituţiilor de *nvăţăm:nt superior la secţia

"i cu specialitate /$urism/ i studenţii de la secţia cu frecvenţa redusă) pot activa *n

funcţiile de profil turistic) doar după absolvirea unui curs de perfecţionare

profesională *n domeniul turismului) organi"at de 9entrul Naţional de

Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului. '&cepţie fac funcţiile de

secretară) urist) contabil pentru agenţiile de turism i firmele turoperatoare)

precum i personalul te+nic i de deservire din cadrul industriei ospitalităţii.

Absolvenţii instituţiilor de *nvăţăm:nt superioareHmedii de specialitate cu

speciali"area *n domeniul turismului) persoanele care au susţinut te"a de magistru

i te"a de doctor *n economie cu tematică turistică) vor activa *n funcţiile de profil

turistic *n ba"a diplomelor de studii) cu e&cepţia funcţiei de director agenţie de

turism) director firmă turoperator) director structură de primire turistică cu

funcţiuni de ca"are i servire a mesei. Aceste funcţii pot fi deţinute numai după

absolvirea cursurilor speciali"ate organi"ate de 9entrul Naţional de Perfecţionare a

9adrelor din 5ndustria $urismului *n ba"a documentelor care confirmă vec+imea *n

muncă necesară *n industria turismului.

Pentru funcţia de /+id turistic/ activitatea *n firmele tur%operatoare se

efectuea"ă numai *n ba"a certificatului) legitimaţiei i ecusonului emis de către

9entrul Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului.

77




turistică cu funcţiuni de ca"are i servire a mesei) care activea"ă *n ba"a

certificatului emis de 9entrul Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria

$urismului cu e&cepţia conducătorului) contabilului i uristului s*nt obligaţi să

posede copia actului confirmativ de absolvire a unui curs autori"at de limbă străină

de circulaţie internaţională.

Absolvenţii cursurilor de perfecţionare profesională care pretind la funcţia de

director de turoperator) de agenţie de turism) de structură de primire turistică cu

funcţii de ca"are i de servire a mesei) pentru obţinerea certificatului respectiv vor

pre"enta documentele ce atestă ;3cHi53+ :n 5uncă *n industria turismului de cel puţin ' +ni. 9riteriul /vec+imea *n muncă *n industria turismului/ nu este

obligatoriu pentru persoanele care activea"ă *n structurile de primire turistică cu

funcţii de ca"are i de servire a mesei= pensiune agroturistică) vilă turistică)

bungalou) camping) sat de vacanţă) tabără de vacanţă) pensiune turistică)

apartament sau cameră de *nc+iriat *n locuinţe familiale i motel.

Pentru conducătorii firmelor turoperator) agenţie de turism i structuri de primire turistică cu funcţiuni de ca"are) care activea"ă *n mediul rural i *n centrele

raionale) vec+imea *n muncă pentru obţinerea certificatului de perfecţionare

profesională se reduce cu*(.

#ec+imea *n muncă *n industria turismului se acceptă pentru personalul care

activea"ă *n= *ntreprinderi turistice deţinătoare a licenţei de turism) structuri de

primire turistică clasificate de către Agentia $urismului) cadrul direcţiei turism aAgentiei $urismului) cadrul 9entrului Naţional de Perfecţionare a 9adrelor din

5ndustria $urismului) cadrul asociaţiilor profesionale din turism) cadrul

organismelor internaţionale de profil) cadrul *ntreprinderilor turistice de peste

+otarele ţării.

C+,ito-u- V.RETRA/EREA CERTIFICATULUI

78



(.1. $itularul certificatului poartă răspundere pentru utili"area certificatului)

conform legislaţiei *n vigoare a Republicii oldova.

(.2. 9ertificatul de turism se retrage de către 9entrul Naţional de

Perfecţionare a 9adrelor din 5ndustria $urismului *n ca"ul *n care organele decontrol au stabilit că titularul certificatului a săv:rit e&croc+erie) abu" de

*ncredere) *nelăciune) gestiune frauduloasă) nu i%a onorat obligaţiunile financiare

faţă de furni"ori de servicii turistice i parteneri) falsificare a documentelor) dare i

luare de mită.

(.3. ?upă retragerea certificatului titularul poate pre"enta documentele pentru

eliberarea unui nou certificat numai după ce au fost *nlăturate toate consecinţele)care au dus la retragerea sa.

C+,ito-u- VI. PLATA PENTRU CERTIFICAT

<.1. Nivelul tarifar al serviciilor pentru eliberarea certificatelor pentru

activitatea de turism i duplicatelor acestora s*nt aprobate de către Agenţia

$urismului.

<.2. ,n ca" de pierdere sau deteriorare a 9ertificatului) solicitantul ac+ită 1@

din costul cursului pentru obţinerea unui nou certificat.

turism. tesa.docx

Documents

Transcript of turism. tesa.docx