",rtlt
V"slle Ha;ega.t
Forme ale comunicirii
in practica filosofici
Editura EIKON
Bucuregti, zozo
I
Copyright @ zozo Vasile Halegan
Editura EIKON,
str. Calea Giulegti nr. 333, sector 6, Bucuregti
Editura EIKON este acreditati de Consiliul Nalional
al Cercetirii $tiingifice din invifimAntul Superior
(cNCrs).
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiHATEGAN,VASILE
Forme ale comunicirii in practica filosofici /Vasile Hafegan. - Bucureqti : Eikon, zozo
Confine bibliografieISBN 978-6o6-49-oz5z-8
1
Tipirit in RomAnia
CUPRINS
Introducere
Comunicare gi consiliere filosofici
Dialogul, instrument si formi de comunicare
in practica filoso{ici
Alte domenii ale practicii filosofice, bazate pe
forme ale comunicirii
Economie, comunicare qi filosofie aplicati
Aseminiri ale practicii filosofice cu alte
ocupalii
in loc de concluzii
Referinf e bibliografi ce
7
13
59
79
103
111
115
Vasile Hafegan
Forme ale comunicirii in practica filosoffci
comunicare Ei practica filosofici va imbun;t;li
cunoagterea gi specializarea persoanelor implicate in
activitatea de consiliere ti practica filosofici, iar
implementarea in practici a rezultatelor oferite de
cercetirile efectuate asupra temei va contribui la
realizarea recunoaqterii depline a noii profesii, ca o
completare a domeniului de consiliere 9i consultanli,
sub toate formele ei de manifestare: individual, de
grup sau organizalional.
Comunicare 9i consiliere filosofici
RimAnem in contextul aritat ln introducere gi
pornind de la conferinga amintiti unde am prezentat
lucrarea despre Aspecte ale comunicdrii in consilierea
flosoficd fiind. publicati ulterior (Hafegan, zorg), vom
relua in continuare cAteva idei considerate importante
in realizarea temei acestui volum.
Materialul rezultat din dezbateri se referi la
unele aspecte specifice comunicirii identificate de noi
in practica filosofici, examinAnd domeniile in care
consilierea filosofici este utili, indicAnd unele situagii
ce apar intre specialistul devenit practician gi
beneficiarii sewiciului acestuia, care au nevoie de
consiliere, facilitare, consultanfi sau de etici aplicati
unor situa;ii de via;X.
Demersul scoate in eviden;i cAteva direcqii in
care comunicarea se manifesti gi are un rol important
Vasile Halegan
Forme ale comunicd,rii ln practica filosofici
in practica filosofici; aici ne vom referi la comunicarea
interpersonali gi comunicarea intrapersonali, doui
forme ale comunicirii ce pot fi dezvoltate 9i aplicate
in consilierea filosofici; la comunicarea nonverbal;
utilizati in acelagi proces de practici; identificAnd qi
alte forme specifice comunicirii institulionale sau
comerciale, rezultate din procesul de reglementare 9i
promovare a noii ocupalii.
Pornim de la concluzia cd filosofia poate avea un
rol important in abordarea comunicirii, in sensul in
care am identificat numeroase lucriri publicate 9i in
RomAnia cu tematici despre filosofia comunicirii
(Macoviciuc, zooz; Ilica, zooT; Barbu, zoog; Stroe,
zor5), dar vom incetca si argumentem 9i reciproca, in
sensul in care comunjcarea poate fi o parte activi si
importanti a practicii filosofice.
Chiar daci comunicarea a fost deseori inclusi in
vastul domeniu de studiu al Etiinlelor sociale iar
studierea acesteia a fost ficuti cu aiutorul metodelor
de cercetare specifice domeniului, aflim ci retorica a
fost prima care s-a dezvoltat la inceputul secolului XX,
Vasile Halegan
Forme ale comunicirii ln practica filosofiici
prin profesorii de oratorie ce au apirut in universitifi
gi care se inspirau din antichitate, indeosebi din
scrierile lui Aristotel, Platon sau Cicero.
PAni la momentul anilor '8o gi in domeniul
comunicdrii cercetarea a fost frcuti doar la un nivel
empiric, fapt ce adesea intra in contradicgie cu cei care
studiau retorica, momentul fiind unul de cotituri,
generat fiind de aparilia primelor jurnale dedicate
domeniului gi care au deschis direclii distincte de
cercetare a domeniului.
in cercetarea doctoral5 efectuati am studiat
modul in care se poate manifesta practica filosofic5,
asemeni unui serviciu ce poate fi recunoscut public qi
reglementat ca ocupafie distincti, si am identificat
unele forme specifice consilierii filosofice, gi anume:
consilierea filosofici individuali, ce are loc intre un
specialist gi clientul siu; consilierea filosofici aplicati
grupurilor de persoane gi efectuati de un facilitator
specializat; consultanla filosofici sau consilierea etici
destinatd organizafiilor sau institufiilor (Ha;egan,
zor8).
r5
Vasile Halegan
Forme ale comunicirii ln Practica filosoffci
in cercetarea anterioari am aflat ce in toate
domeniile de activitate enuntate specialistul in nou
practic; de consiliere filosofici folosegte multe din
elementele specifice comunicirii, aplicate fiind in
comunicarea sa cu clientul, cu sau organiza+ia pe care
o consiliazi acesta in cadrul practicii filosofice'
O primi formi de comunicare recunoscutX a fi
folositi in orice proces de practici filosofici este
comunicarea interpersonali, care are loc in diverse
situagii, cum ar fi: comunicarea intre specialistul in
consiliere filosofici gi clientul siu, comunicarea intre
persoanele participante la un eveniment de grup 9i
facilitatorul filosofic sau comunicarea ce are loc in
procesul de consultanli filosofici sau de etici aplicati
unei organizalii, gi unde apar relagii de comunicare
intre specialistul consultant 9i echipa manageriali
pentru luarea unor decizii sau evaluarea unei situalii
anume; sau chiar comunicarea intre alfi subiecfi din
interiorul organiza;iei, care interaclioneazi intre ei in
procesul de consultanli desfigurat cu un specialist in
etica aplicati sau in practica filosofic5.
Vasile Halegan
Forme ale comunicirii in practica filosofici
O alti formi de comunicare alrrti in vedere in
cadrul practicii filosofice este gi studierea elementelor
non verbale prezente in procesul de consiliere, care
devin acte de comunicare indirecti, manifestate prin
mesajele transmise de persoanele participante la
procesul de consiliere, gi exprimate in diferse feluri de
reprezentare: imbriciminte, in{bligarea persoanei,
mimici gi gestici, tonalitate si exprimare vocali,
atitudini de comportament.
O forml a comunicirii poate avea loc si inprocesul de promovare a noii profesii, atunci cand
specialistul in consiliere filosofici utilizeazi tehnicile
de comunicare pentru a-gi promova consilierea,
consultanga sau facilitarea, pentru a se adresa cu un
mesaj direct persoanelor care au nevoie de acest
serviciu. Avem in vedere aici si mesajul publicitar
utilizat de specialist in promovarea practicii sale.
Vorbim de o abordare de tip comunicational care
are loc in procesul promovirii noii profesii conturate,
comunicarea fiind {hcuti direct sau indirect de citre
specialistul in consilierea filosoficS, acesta utilizand
Vasile Hagegan
Forme ale comunicSrii ln practica filosofici
principii gi tehnici de comunicare pentru a-$i promova
serviciul siu de consiliere, de consultanfi sau de
facilitare, iar mesajul s;u este adaptat in func;ie de
destinatarii aplicafiei sale.
Un alt tip de comunicare poate apirea intre
specialistul in practica filosofici 9i instituliile publice,
specialist care in procesul siu de practicd are nevoie a
se inregistra cu noua profesie (una diferiti de cea a
filosofului actual) sens in care va interacfiona cu
aceste instituqii abilitate, prin acliuni specifice de
comunicare institulionali'
Aceasti interferengi a Practicii filosofice cu
domeniul de comunicare publici, derivi din procesul
de recunoagtere gi reglementare a unei noi calificiri 9i
profesii, aceea de consilier filosofic sau de etici, care
presupune o comunicare activi cu autoritigile de
reglementare ale statului, sub forma redactirii unor
documentalii, cercetiri de piagi, avize consultative
profesionale, studii, sau chiar participalii la programe
de formare gi specializare in cadrul profesiei ce se
doregte a fi recunoscuti gi in Rominia.
Vasile Halegan
Forme ale comunicirii in practica filosoficd
Concluzia pe care o susfinem este ci toate aceste
demersuri de comunicare institulionali ar trebui si
fie dezvoltate cu ajutorul unor asociafii profesionale
infiinfate cu scopul de promovare, recunoagtere 9i de
reglementare a profesiei de consilier filosofic, asociafii
la care practicienii si specialiqtii in filosofie si poati
adera, gi care si aibi la bazi un cod de etici a profesiei,
ce devine opozabil tuturor practicienilor, gi care este
insugit de fiecare practician odati cu parcurgerea unei
forme de instruire in noua specializare'
O altd abordare referitoare la legitura dintre cele
doui concepte a fost ficuti recent de cetre profesorul
Sandu Frunzi in cartea sa despre comunicare gi
consiliere filosofici, care arati legitura existenti intre
cele doui concepte, subliniati gi prin titlul ales al
cirfii sale (Frunzi, zorg). Autorul indici importanla
punerii in practic; a filosofiei, plasAnd aceasti
tendin!5 in contextul actual al unei lumi in care
comunicarea este pitrunsi tot mai mult de tehnologia
informafiei, exprimAnd totodati nevoia unui echilibru
despre care ne spune ce poate fi realizat cu ajutorul
Vasile Hafegan
Forme ale comunicirii in Practica filosofici
filosofiei, o apreciere care arati inci odati importirnla
ce o poate avea filosofia, aflati in strAnsi legituri cu
comunicarea; acesa devenind un domeniu ce poate fi
exprimat sub diverse forme, adiugim noi.
in acelagi context al comunicirii intra-personale
in studiile efectuate despre necesitatea introducerii
consilierii filosofice in RomAnia am aritat aseminarea
dintre consilierea filosofici 9i procesul de mediere,
situafie in care consilierea reflexivi imbraci forme ale
unei medieri efectuate asupra persoanei, pusi fali in
fali cu problema sau dilema sa, iar rolul mediatorului
este preluat de noul specialist apirut 9i in RomAnia,
consilierul filosofic, care sprijini subiectul si clarifice
situalia cu care se confrunti fhri a interveni asupra
unei direclii de solufonare gi care utilizeazi unele
instrumente specifice practicii filosofice pentru a
facilita comunicarea persoanei cu ea insugi.
Dar despre aceasti tematici vom vorbi mai pe
larg in cadrul unui capitol distinct al cirlii noastre, Ia
care vom adiuga un alt capitol destinat comunicirii
Vasile Halegan
Forme ale comunicirii in practica ffIosofici
organizafionale, rezultat din procesul de practici
filosofici aplicati organizafiilor sau instituliilor.
Ne vom opri atenlia gi asupra altor forme ale
comunicirii manifestate in domeniul educa;ional, in
care filosofia poate avea acces, la nivelul claselor de
elevi sau prin practica filosofici adresati tinerilor,
adolescengilor indeosebi, care manifesti probleme de
comunicare specifice vArstei, qi care pot fi remediate
cu ajutorul unui practician care aplici primordial
dialogul in consilierea sa.
Considerim ci studierea interdisciplinari a
tuturor acestor conexiuni existente intre comunicare
gi practica filosofici va imbunitili cunoagterea gi
specializarea persoanelor implicate in activitatea de
consiliere filosofici, iar implementarea in practici a
rezultatelor oferite de orice cercetare asupra temei va
contribui la realizarea unei recunoagteri depline a noii
profesii, ca o completare a domeniului de consiliere gi
consultan!5, sub toate formele sale de manifestare:
individual, de grup sau organizajional.
Dialogul, instrument gi formide comunicare in practica filosofici
in realizarea capitolului pornim de la monologul
specific discursului filosofic si trecem la dialog, ca o
formi de exprimare in cadrul practicii filosofice. Noua
practici de consiliere filosofici este cea care utilizeazd
dialogul ca principald formi de comunicare intre un
practician si persoana consiliati numiti gi oaspete sau
client, de citre specialistul in consilierea filosofic5, gi
care utilizeazi frecvent dialogul in procesul sdu de
consiliere, spre deosebire de un filosof care preferi de
obicei alte instrumente de exprimare.
lati in continuare cAteva din caracteristici le
specifice dialogului utilizat in consilierea filosofici,
privite comparativ cu cele specifice altor domenii, gi
care se manifesti deseori sub forma unui interviu sau
conversa!ie.