Okâ08â-kââktL (kl. VâNâv) 3 âecembre st. v

15 âecembre st. n

Lse in Lecare âumineeâ ^^01. XXXI.1695.

kretul pe un »n 10 Ü.ke '/, âe nn 5 Ü.

ke '/,s âe nn 2 Ü. 70 cr. kvntru Rmâni» pe nn 25 Iei

f n i c a.

— Pas.— pas.— Vrea sâ

dine: eu xciu,âicâ o

n'sm sL'nvSrtim xsmxurcL. kórte

prinâ nimic.— Au se prinâe,

578 L L 5! I L I änul XXXI.

LLpitanul rîâea pe kaft. '— Lum sL nu rîâ... Ia 4 cbilometri. . . sL nu

se mai kumere.Lolonelul inLIsä âin umeri, arâtânâ cu capul spre

cLpîtan.— LâicL ee-i 6

Lnul XXXI.k' L. L! l

scos subiectul âin istoria naționala ori clin viel» socială a jârii; voiu cautâ numai ââcâ ceea ce a proâus atinge nivelul frumosului, căci numai acestâ consiâe- ra^iune pole 6 botârîtore in materie cle artă.

Irageâia acesta se petrece Ia Oartaginea, intre anii 241 — 237 inainte âe Obristos, âupâ primul resboiu punic, ^cjiunea incepe cu reintârcerea Iui ^milcar karca, generalisim al Lartaginei, care-? gâse.sce palatul jeluit ?i prââat âe trupele mercenare sosite mai âe gradă, câci ele cerenâu-?i plata, senatul Ie-a spus câ aceea i s'a trimis lui, âar el le-a in?elat ?i pe ele ?i jera. .

Habambarim, marele preot al l'anitei, templul lunci, îi âescrie ja tul:

- A spune pe-aceea ce ocliii mei vexară, -kl'au creerii mei minte, nici vorbe a me» gurâ:

. Vecjut-a versta-mi, kacâri, potop âin cor câijând, . Oe câmpul luptei, morte», in sânge inotânâ,

- Oe nouri, marea n clocot, veâut-am agâjatâ,' Lumina alb'a «piei in nüpte prescbimbatâ! ... Osr n'am ve>)ut eu încâ soc pân' I» cer urcat,

. Ospej âe serbätüre in sânge viu scăldat,klici marea luminată, pânâ 'n aâânc, âe jarul Aprinselor colâne ce înconjor sitarul , , .In ruguri âe psirs, arâ falnicii stejari, palmierii cei gigantici ?i csâri 8eculari

- dl fructele âivioe, ecbimbate in cărbune, ' Lând afârîinâ ^i 'mprâ?cii miroa âs pu>regiune,

vin florile l'anitei, sădite cbiar âe rsi, < Lu jale 8e inalfâ o lava âe 8cbintei. . .

priveliște groravâ, e mai pre8U8 âe minte 8slbatiea urgie: pe templorile sfinte, Oin sfânta ta grââinâ, O! âemne Amilcar,

, 8uitu-s'au barbarii ?i n'a remas altar, ' klici boite, nici colüns, nici vase ?i nici piüträ

, pe piáira, nici cenușa prinüselor âe vatrâ!Lamile, elefanpi, cei in resboi veslip,

, Lu trompele ciuntite pe straâe sünt go- ip; Urangutanii sacri ?i bubnele divine8ünt pu?i inkpsi in sulip, podübe pe ruine !, ,

^poi vine kanon, al âoilca süket, anunjânâu-i câ senatul, spre a imblámjí mânia âeilor, a dotârît sâ arcjâ âe vii pe altare o sulâ âe copii ?i cel âintâi. care-? jertke?ce âul, sâ âe âensul.

^milcar, ?ciinâ câ trebue sâ morâ pe rug acela, care-? apârâ copiii, esclamâ sceptic:

Virtute, lege skântâ, e?ti tu folositürs?Lum? cui?., Hi ce răsplata ai tu, in lumea mare?,, 8üu omul e totuna sâ tis bun, ori reu?,,.Oar püte bunătatea Ioc s'sidâ 'n trupul seu ?!H-apoi, ce este reul ?i dinele ce oste? .,.— Lând patima 'o noi ferbo. virtute, s?ti poveste!Hi cum e tot nimica, colosul ?-un atom, kîimic nu osede?cs ps kára rea âe om!...

Senatul îl a?tâptâ desperat, câci o?tile mercenare jâkuesc grozav, iar poporul s'ascunâe.

Atunci Amilcar Ie aâuee aminte âe talismanul sfânt, âe zaimful jesut âin ra

580 L A I v I änul XXXI.

âea copilul lui ^milcar, sL-I pütá aseunâe hî în locul Iui sâ sertküscL pe un sclav. Vueenâu-I, apare kistó, insolit âe sclavul seu eliberat 8penâîus. ba veâerea Iui klatâ, 8alambo tresare hi strîxL ajutor in kala infamului cutezător, var Nsto îi preââ völul, pe eare I'a răpit âin templu, pentru ea sL îl sâueL hi-î spune ee pericole a înfruntat, numai sâ îl pütá aâuce.

Salambü, sseultânâu-i vorbele âe ârsxoste, es- elsmâ:

Ia corpo acesta uaâe, ia oare loe. 0! kre, ilai pot gâsi, eu, urâ, câaâ plia o âs iubire?..

Hi speriată, îl invitâ sâ kugâ, pânâ n'or veni, câci I ar uciâe. var el nu vrea, in urmL primerek sL fussâ, âar e târziu, vin sclavii, nu mai e mântuinsâ. Atunci Lalsmdâ îhî aâuce aminte, eL völul are puterea sL-I scape; îl InfâhurL âar eu el hi strixL sclavilor, cari nL- vLIese spre el, sL-I omüre:

Opriși, step, ou-I ativgesi!Opriși, eâei ou raimkul, el, este nvestmântat!..

Sclavii stau uimiși ?i Llatü sespL, in mijlocul uimirii generale.

áetul III ne infásihörL Senatul Larta^inei. Senatorii conspiră in potriva lui âmilcar; âar âe-oâatL so- sehce vestea, eâ âensul a strivit üstea mereenarL hi gurile ocárítüre încep a-l urâ ca pe un viter kârL sümön, vreau sâ-i iâsâ tosi înainte, inse el apare hi intrebâ âe preotul l'anitei, pe care-I trimisese s'aâueâ völul; nimeni nu heie âe el hi âânsul îl oeLrehce grorav, eâei hi-s perâut ultima speranță, völul nu mai este.

O singură speransâ »t» 'a gânâui meu pridâg: via »I laviței sacru raimk sâ kso ua stüg hi sud âivina-i vraje, âia morte inviatâ, 8â-hi ocrotöseá vámul, s'aâun cetatea tütä; via aburi sâ kac vouri, âia picaturi, pukoi, hi âiv puküe — oceavuri hi âia voi tosi «oi! var uvâe e raimkul? Lardarii se 'atrupârâ hi oa kurtuv» vâgrâ, urILvâ, ivaintârâ!.. vaimkul! âaji aaimkul. kaporul e cuprins v'o spaimâ, care crehcs, ea rugul oLoâ e 'vcivs!

Hi kanon, al âoiles süket, ti aruneâ 'n kasâ seu- sasiunea eâ el a vöHut pe un eâpitan barbar, âar krumos, infLhurst in völul sfânt, fuFinâ âin palatul lui ámilesr. Acesta se sprinâe hi âiee, eâ seusasiunea-i e o minciună wârhsvâ Atunci kanon îi spune hi mai mult:

Nenorocite tatâ!. .Vai! Lili câ vkiar, knsâhi Liea-si lâuâatâ, Via templul skâvt, raimkul, a>ji vüpto a furat hi pe barbarul mânâru ou el a nvosmSvtat, Ia röu voiaâ sâ-l scdiwde ..

hi câ a târît-o înaintea Senatului sâ âea semâ âe fapta ei inksmâ.

Hi Sslamdâ apare, părintele seu, nevröná sâ erâââ asta, o iotrâdâ hi ea recuuühee tot, âesperatâ;

kârjatv, vu vrssr kârâ cârmi, ua grai kâr âe cuvinto, va suLst, rupt ia rârovso hi 'a üaoirj mistuit, ^tât» «ai triahv», văii trupul mau aârodit!..

T'OT'I.Infama trâââtore.

^NIV6^K0! trâsaet te ivânrâ

hi curma âe pe lume a omului kpturâ! vmllasi-ve oceanuri, voi nori ve âeskunâasi hi v eaos, mort, pământul hi cerul transformași! Nici sarea unei umbre, aiei umbra uaui aume, In veei sâ au remâe, e'a kost oâatâ lume, Vumivâ, sürs, vlâsâ hi ümeni hi copii, hi bieți pâriasi ee âosâhi sâ-i kao' ar vrü stthi»!

Senatorii inkuriasi strixâ márts, sâ piürL hî ea hi tatLl seu. veoâatâ inse sosexce vestea, câ Libia s'ares- culst hi vine turdânâ âe rösdunare. I'osi rÜFL pe ^mil- car sâ ia conâucerea, câci âlatâ a prescbimdat prin vrâsi borâa 'n üsté.

hi el purtLnâ raimful, e'ua eere âe kruntea-i prins, LtrLIuee ea un süre, âe mii âe sori aprins! .

^mîlcar Snsuh esclamL :

Zaimful! â! aaimful!

Hi tosi îl rüßL sL aibâ milâ, sâ scape sera. In sförhit primehce, âar rsimkul trebue reeâhtiFat. tiumsi o 6insL püte sL inâeplinâseâ seüstL misiune, Salambâ. 6biar tatL-seu o rügL:

— âlergi!.. lâsrgi, Lalambâ, âu-te, te 'mdraeL âe wirâsi, hi ea vâluea sortkei, prin negura eea ââsâ â vopsii ivgrorite, strsbate, treci, te âu va el, hi-mi sâa völul; sâu ââci vu hi tu klemâi cu el acolo, ca p'amânâoi oâatâ, ll'o singurâ lovire sâ ve uciâ! ..

La primehce hi eu asta se inekeie actul al treilea.

^ctul al IV se petrece in cortul Iui âlstâ, eare se sbueiumL in âureri âe âraxoste; âe Fisba vrea sâ-I âehtepte, eu sarcasmul seu, Spenâius. vs-oâată apare Salambo hi-i «sioe:

il'aâues âatoria!

â! âatoria...

8^LLAL0.va

hi svat, Livsa-wi slabâ, n'am âecât cinste» ta! ..

— Vuânâ povâsâ, spaima, hi ura, ârept iaâemn, le-am rugrâvit atâta âo negru, âo voâemn, Ivckipuiroi melo, incât nostrâ bâtutâ kriosürv surisem hi 'ntr'âasa abâtutâ, -vu, inima oebisessm; âar iar te-ai arâtat hi iubitor atâta, hi-atât âo 'nkricohstLânâ ts-am vecsut, in elipâ, oetatea, oe» clââitL ve gânâ, ps vânturi kuse, c» gânâui risipiți! .. âtuvci, o» sâ te »pör, âe kúria ce vu, vu, Kasâ-wi atrisssvm, râcaioâ, po capul teu; No mai putbaâ âo ceea ce kao sâ-mi mai âau sâmâ, vitâaâ âo ovr, âe lume, â'a nâwului meu karai; Lârokli skiriwi, smintit», O l roi, oiov ereâ«» t .. hi cinste» o»svj mol» hi âatorj» waa l

L U I L I ä.___________________________582

k'iinsâ ce in lume, nu posi li semuitâDecât klór c'o icânâ, âs gânâuri plâsmuilâ; Ln einsten, fericirea, xi pncen sâ-si reâni, Vii, rod sâ me inlânsui?... vrei vîâsa men sâ ni?

8alambo îi respunâe, eâ a venit sâ âucâ înapoi veiül skânt. LI, ere^lenâ eL a venit cle áladul Iui, îl rekusá âesamâgit, âar ea stârue:

— In minten mea, nlâtn âe sus te-ni inâlsat, In inimn-mi nlâtn â'nââac te-ai incrustat: încât, cânâ miau

ánul XXXI. D á IU I O I á 583

ámilcar in Ive de a prinde arma si do a se puné in kruntea üstéi, spre 3 inkrânge pe dușmani, rospundo:

Oitat-asi taliümsnal, Zaimful, cs lanit Dill rsHs ás luceksrl si stete a mrept.

- 6» 'n veci seestâ sörZ, ás áragvstea-j incinsá,8ud ocrotirea i skâniâ. sâ tís veiiivinsL ?! .

?i gri^'a Iui eea mai mare este sL trimilL ps fiica sa, 8alambü, s'adueL vslul slant. . .

Iar in tabloul al 2-Iea, eânâ stâ kasát in kasâ eu dușmanii sei si eânâ ne astoptâm Ia o putornicâ ciocnire dramatieâ, el se mulsumesee a Ie strigâ:

k'ugisi, câtâî nemernici, cru Vs âucesi peste lume si urmâ nu ILssfi,

- 8L pot Zâsi, su, caisa, eea kâr' âs capet lunxâ, . Oe unâe resbuuarsa sâ potâ sâ vasunZâ! . . - 8sidateci, cârduri bete, perisi áin kasa mea, ; ' 8âu ve prekac in iepuri!..

âeeia se si sperie si fug mâneânâ pâmentul; eu täte acestea âmilcar eselamâ:

- , ve grab' Ia sfântul vet,OLci numai cu el sstâdi, eu voiu putâ sâ spel vusinsa. . .

In actul al treilea, in senat, âupâ ce a risipit oștea mercenarâ, el are ultima spersnsâ iarâ? numai in voiul sacru, „Maiinkul! â! ^aiml'ul!" strigâ el totâauna. Hi cânâ tosi fruntarii îl rügä sâ se punâ in frunte, el le respunâe, câ primesce, âar trebue aâus raimbâ, câci numai acela püte mântui sera.

Oin acestâ stuâiare repeâe a caracterului Iui âmil- ear, se veâe numai âecât, câ ceea ce I'a predominai in tüte acțiunile sale, a tost mitul âespre vâbâ sacru, áeest mit e punctul central, in giurul câruia se invertesee tütL aesiunea. 8'ar pute

S84 L ä Ll I L l ä Lnul XXXI.

sibnsa sL înâreptexe ?i acele locuri, unâe sintaesa ?i rima se bat in capete.

Inâatâ priinul vers, cu care ineepe ^milcar, 8unä monstruos:

. l)s cs atinsa casa-mi in astä stare-a ki'? . .

Oalitâsile âiesiunii inse, ori cât âe splenâiâe ar ki ele, nu ne pot tace sá uilâm lipsurile organice ?i con- stituitive ale unei traFeâii; âo aceea regret, cL nu pot propune lucrarea acesta pentru Lremiul 3tatutului Lliaâe-Oââuleseu.

losir Vui-c^u.

UUWWMWAMUMUWWWUKWUUUIVIói"t6A dstivului.

. Letiisâ âs biekeas. 7

(Urma s.)

a trebuit ekiemat âin crâ?mâ Ia cápötáiul ei, eânâ erâ Fata sâ mörL.Ll a kuFit âe casâ ?i alerFâ pe straâe in sus

iki jos âesperat. Oemu?eâri, Friji, ru?ine tóté se (, Frâmââiau pe capul Iui. Lrostit âe böuturá ?i spöriat âe » scena a cârei martore a kost, a reintrat iarâ in crâșma

âin eare eu pusin timp mai nainte a e^it. ?oeal âupa pocal urmâ. LânFele Iui i se suia in eap ?i creerii i se invertiau. „Uortâ!" — ,tle?tk-care trebue sLmörá oâatâ ?i pentru ee ea nu? La erâ prea bunâ eu el, rolasiunile lor mai âe multe ori i-au âoveâit-o asta. OlâstSmasii aceia au âesertat tosi ?i mau lâsat singur aeasâ. Li bine; ea e mörtL ?i pote ?i lini^tîtâ. îneâ un pocal, — mai unul, burrab! Viâsa e plâcutâ pânâ sine beuturs ?i el voie?ce acum âupâ plac sâ se sature" ...

lumpul trecea ?i copiii cari i-au remas s'au sburâ- ' torit ?i nu mai erau copii, numai tatLI a remas tot a

cela: mai sârac, mai miserabil, mai prâpââit besiv.Oopiii au inceput âe mult a alerga sölbateci pe

ulisi, numai ketisa ?eâea sinFurâ acasâ ?i lucra Freu, (lu buknituri ?i eu vorbe aspre totâauna î?î mai eâ?- tiFâ câte eeva pe böute âe Ia ea. ^?a el mergea tot pe cârarea cea vockie.

Intr'o nopte pe Ia 10 ore, bînâu-i lata âe câteva âile bolnavâ ?i in urma aeesta avenâ pusin âe spesat prin eâreiume, el ?i-a inâreptat ps?îi mai âe timpuriu eâtrâ casâ meâitânâ, eâ âecâ ar vo! sâ-?i eâ?tÎFe bani, el ?î-ar pute vinâe înainte eaâavrul seu Ia vre un anatom, seu in tot cașul trebue sa scruteze câ eo-i lip- se?ee ei, ce pânâ aeum n'a allat-o vreânicâ s'o kaeâ. Lrâ o nopte umeââ ?i krÍFuröskr âe âeeembre, vântul sutlâ reee ?i ploua âin Freu. Ll a cer?it eâsîva bânusi âe Ia treeotori ?i eumperânâ un eoâru âe pâne, (pentru ea erâ in interesul seu ea sâ se întremeze kata, ââcâ s'ar pute) a pornit eâtrâ casa asâ âe iute âupâ eum vântul ?i plöia îl lâsâ sâ mârFâ.

La capötul straâei âe Liota, âe eâtrâ apâ, erau mai multe Fiupe âe câ?i ?i âe borâee âeeâ^ute ?i eâtrâ una âintr'acestea ?-a inâreptat pa?ii. Cleiul eâtrâ eare s'a inturnat in privinsa tinei ?i a misoriei ar 6 putut con- eurâ eu eele mai întunecate cotituri a mânâstirilor vsebi âin timpurile kârâ âe leFÎ. OL?i âikerite âe Ia un stadiu pânâ la patru, steteau espuse la tote vijeliile natúréi, muceâe, âecâijute ?î kâcute âin cel mai reu material. Oebii tereștrilor sparte erau lipiși eu bârtie seu astupate eu xârense, u?ile mai pieau âin sisini, pe ruâe ?i

skârâ erau aeâsate baine rárensöse ?i întinate pe Ia tosi locatarii ?i âin töte oââile s'au

Anul XXXI. v A N I v I A 585

Lpvs cL8â.Intr'o âiminefL frumosL âs ierna, eurtea spitalu

lui âin apropierea casei nostre erâ plina âe xâpaââ. vin amurg pana in revSrsatul Piei, norii eernuserL ^L- paââ multa, ^âpaââ curată xi sebpitore. ve urma fulgii au ineeput sâ caHâ tot mai rari, âar mai lafi xi Ia radele sorelui fulgii pâreau kâxiî âiakane âe argint, servitorii spitalului aâunau rLpaâa eu lopefile, ineâreau robele xi o âueeau duerânâ veseli, in fundul curfîi.

ve cărările cotite alergau grLbifi incoee si in eolo âoctorii seeunâari xi âoetoranHîi. vofi se inâreptau spre odaia cu nr. 9 xi in Araba sebimbau krass intretâîate.

— A murit?— Xu se xeie, âar a ingbifit o cantitate mare âe

mortînâ.— Xoroe eL s'a dâgat âe sema Ia timp.— Oare-i pricina? Amorul?— 0 prostie!In oâaia cu nr. 9 râcea întins pe un pat de fier

tinerul doctor Aleeu. VLrea mort. I se administrase o âosL âs eter.

Oâaia erâ plina de colegi, de surori de caritate xi de bolnavi in convalescenta, eari alergaseră speriafi acolo.

— "l'râexce! striga doctorul Oâmpianu, care stLtea lângâ pat. Aeum trebue sa-I kaeem sâ-xi vie in 6re.

Aleeu fu frecat eu eârpe muiate in apâ rece, învârtit incoee xi in eolo; omenii ineepurâ sâ strige axa încât se îngroziseră bolnavii de prin alte săli. Abia peste vre-o eâteva eiasuri xi-a venit bolnavul in simțiri. vl îxi descinse ocbii, se uita speriat impregiurul Iui xi apoi xi-i inebise iarâx. Oâmpianu îl sgudui de umeri xi-I intrebâ:

— Oe, nu ms mai cunoxci? vu sunt Oâmpianu.— vitâ-te Ia mine! vu sünt Xieu! Oe faci ^le-

cule ?— vâsafi-me in paee. . . âe ee me âexteptafi?Aleeu eontinuâ.— Os . . . axa e. Am omorît-o. I'rebuiâ sâ remân

aeasâ, eât âe mult m'a rugat ea sâ remân xi n'am as- eultat-o.

Ilxile oââii ss incbiâeau xi se âssebiâeau mereu. Doctorii âsMrnâ îxi aprinseră figurile xi ineepurâ sâ vordsseâ eu glas tare pentru ea Aleeu sâ nu mai potâ aâormi. vrebuîâ sâ tie finnt âextept, eâei aâorminâ âin nou, ar 6 murit Ia sigur.

— Din prieina Narisi ai kâcut acesta? Nerita kata aeeea uxuratieâ xi vielenâ sâ-fi curmi filele pentru ea?

— AHi am veHut-o glumînâ eu un tiner. vrâ veselâ xi rîâea âin totâ inima eu tote eâ xeisa ce s'a petrecut.

— Hei, prietene. . . kata aceea nu te iubexcs pe tine; ea iubexee pe ori eare. . .

Aleeu Hise eu nerâbâare:— vine .. . bine . . . lâsafi-me sâ âorm. Depexafi

mamei sâ vie eât ss pote âe grabnie.— Am âepexat!— Udai trimitefi o âspsxâ!Oânâ îxi aduse aminte ds mamâ-sa, îxi reeâpâta

ea prin karmec puterile perdute.

veste 3 Hile, sosi mama Iui Aleeu. vrâ inkâxuratâ intr'un tulpan mare, Avea o înkLfixare âe kemee no- bilâ. 8e veâea âe âeparte eâ a kost oâîniorâ o krumu- sefe rarâ. verul ineepuse sâ-i ineLrunfesea.

va-x sârutâ copilul xi se axsHâ pe scaun.— Ve mulțumesc — Hise ea câtrâ doctori — pen

tru ostenela ee afi avut-o cu țiul meu.Doctorii se retraseră.Aleeu ss uitâ eam speriat Ia mama Iui. va erâ

in aâever tot kemeia aceea seriosâ, aspra, care nu su- kere niei eea mai mieâ nseuvîinfâ.

va începu sâ-i vordsseâ incet, par' eâ s'ar 6 temut sâ n'o auHL xi alt cineva.

— Am bânuît eâ te-ai încercat sa-fî repui Hilsls. Dar, âin fericire, ai scâpat eu visfâ ! "le-au stricat omenii rei, țiul meu, nu-i axá? Vei ti îngropat pânâ în gât în âatorii.

La îi apucâ manile xi se uitâ fînta în ocbii Iui.— X'am voit sL me omor din causa datoriilor,

eu tote câ sünt dator.— Atunei âe ee?— vasâ-me, mamâ — se ruga el — îneepenâ sa

iLerâme^e.— vi bine . . . o sâ ararHâm luerurile cum e mai

bine xî tu o sL vii aeasâ eu mine.— Xu me duc — Hise Aleeu încet dar cu bo-

târire.***

LStrâna plecâ âupâ ameHi ea sâ visitsM diferite familii, vrstutinâenea î s'a spus ca Narîa s causa ne- noroeirsi țiului ei. Apropo âe teatru a întelnît xi ps Naria. 8'a uitat lung in ocbii ei, dar nu î-a His o vorbâ xi s'a întors iarâx Ia spital.

8e inserase. O soră de caritate aduse mama! doctorului niste perini xi o plapomâ, eâei ea voia sa âormL pe fotoliu, in oâaia Iui Aleeu. vure lâsate perdelele. Akarâ erâ o vreme umeda, vulgii pe fumetats topîfî isbiau gemurile producând un lei de sbârnâit monoton, trist, voi fluturi ds nopts începură sâ skors imprsgîu- rul lampsi, atraxî âe farmecul luminei.

vâtrâna începu sâ se plimbe prin oâae xî umbra ei mare se desena de sus pana zos, pe pâretele alb al odâiî.

On doctor intrâ in ILuntru xi sebimbâ încet câteva cuvinte eu betrâna, apoi iexi repede.

— Os-a His? intrebâ Aleeu.— OL mâne pofi sâ pleci.— Nu me duc aeasâ — Hise el. Xu pot sâ me

âue, ori ee ai faee.— I'rebue sâ vii. Aiei te pânâexes nenorocirea.

Am vsHut pe kata aeeea; ea nu-i vrednica de tine.va începu sâ aranyé geamantul tineruluî doctor.

Iot râseolinâ îneoce xî incolo, âete ds un paebst mars âe fotografii. Iote reprezentau pe Naria. Intr'o fotografie erâ Naria, ps eânâ umbla Ia xeolâ; în altsls srâ â6M kata mare, ssâueâtore, eu gâtul alb. vrivîrea era aessax in tote fotografiile: seâpârâtore xi âornîeâ.

— Xu me âue — mai Hise oâatâ Aleeu. "ve rog nu ms ebinui. VeHi pe mesâ restul otrâviî? DseL ms sîlexei. . .

vetrâna inespu sâ plângâ amarnic.— viul meu! viul meu! Hise ea. Xu veHi câ-mi

rupi sufletul?8e kâeu tăcere. Oei âoi fluturi au perit in dacára

lămpii, âar veniserâ alfii xi se ^ueau in giurul luminei.Akarâ ningea puternic.Nama lui Aleeu, âupâ ee-xi xterse laerâmîle, Hise:

49

586 L L U I L I 4 ánul XXXII.

— 8ünt obositL. >iópte bunâ, dragâ. k^u uitâ sL vii acasâ ?i o sâ rsmâi acasâ. 8ârmsnul teu tatá a sILbit ?i tu o sâ-î tii de mars ajutor. Isi spui sâ faci acesta pentrn binele teu.

Lrá o nópte órba. Lemeia stinse lampa. 0 can- delâ mîcâ mai ardea intr'un colt depârtat.

Z^Ieeu adormi adânc. Lâtrâna se scula incet ea o umbrâ La se duse la mesa țiului ei?i ineepu sâ eaute ceva. .

— ^ . . . asta-i ... am gâsit otrava — ?opti ea. ^poi î;i sârutâ cu patimâ copilul.

In diminâta urmâtore, nimenea n'a mai putut deștepta pe mama Iui ^leeu.

Acesta îngenuebiase lângâ ea.— Namâ . . . scolâ. . . o sL mergem aeasâ.— L mortâ! îi culise unul.— IVu-î mortâ! — respunse ^lecu; acuma me

duee aeasâ.Fi tinerul puse trupul mamei sale in cosciug,

cosciugul intr'o trâsurâ ?i porni spre casa, kârâ sâ-?i mai intoreâ privirea spre ora?ul, unde-.?! otrăvise viâta ?i-;i mânease tinerelele.

Hi pe tot drumul cădeau stele de râpadâ peste Miniéül cosciug de brad.

8vSL DuSLlL.

Ilusti-stiunils clin nr-. acesta.Lo«rs /ÂsZe«^. -larele invetat francei, Ludovic

Pasteur, fondatorul bacteriologici moderne, eare a murit in tomna aeesta, s'a nâseut Ia 1822, in orâxelul Dole, H-a kâeut studiile Ia paris ?i ineepend din 1848 a kost prokesor prin multe orășele de provinție. La 1867 a kost numit prokesor de ebemie Ia 8orbonne in paris. ^.ici ?-a creat numele nemuritor. kost bolnav mult timp ?i a murit in etate de 73 ani.

/?«Z«»>eZe. Lopie dupâ tabloul unui pictor modern, plin de poesie yi de frumușele. T^mor, care a rânit atâte suklete, in urmâ ^i el ajunge inlepat.

Hcr>r ZrZer'aî DZ â-Mrr/ â-resscu scote Ia Lucuresei un nou volum de basme, la Vlüller, eu o prekalâ de dl Dim. 'Leleor. — O/ ^1. O. (7r«LK, se oeupâ eu o lucrare asupra Iranului roman. — La cZttâZ /--eser in Lueursfei se vor l>r>6 o serie de eonkerinle literare.

Z7a^Ze« D^aFosZeZ. In literaturele strâine sünt multe antologii prelióse, eare infâto^erâ ieona kidelL a literaturei respective. Hi in limba româna au apârut câteva, inse nici una nu-i bunâ, eâei nu e eompletâ?i tieeare e tendenliosâ, represintând numai o parte din autori ?i anume pe aceia pentru cari autorul are simpatii. ^tlam eâ librăria Lsrol ülüller din Lucuresei va scote in curând o antologie nouâ, acesta va cuprinde numai poesii de amor ?i titlul ei va 6 »Oartea Dragostei*. Dorim din inimâ ca aeesta publiealiune sâ tie mai reu^itâ deeât cele de pân' acuma, kiedactorui ei este dl Dădu D. Dosetti. Va cuprinde peste 400 de padini ?i se va tipări pe bârtie velinâ.

ZV?ErZs Ls»r

^nul XXXI. p LI I v I 587

care su dgurat domnisa Rortensis 6ristea ?i domni?ó- rele Llisi Raeiu, losna Rsmo?an, Veturia Vlad, /lima Lloidovan, Aurelia Renrel ?i vueresia Relei. /l doua întrunire socialâ s's Mut in sâmbâts treeutâ.

«ks isc/ttr« M^««« âin 8i-biiu a sinut mereuri Is 29 novembre sil decembre) ?e- dinsâ publieâ, in memoria marelui arebiereu /lnârei. in sala eea mare a seminsriului anâreisn, eu urmâtoiul program: 1. »Ouvent ocasional". rostit âe Vietor ?â- ealâ, elerie in cursul al III-Iea. 2. »Meu! nostru", âe v. 6unsan, eseeutat âe eorul seminsrial. 3. /lctui V, scena IV ?i V âin »Oviâiu", ârsmâ âe V. ^lecsandri, preâatâ âe varar l'riteanu (Ovidiu) ?i loan O. Fortan (Ibis), clerici in cursul I. 4. »Introducerea limbei slave in biseriea nostrâ", disertasie âe losik vnescu. elerie in cursul al lll-lea. 5. »(llevetici vltrs-vemsgogul", csn- sonetâ comicâ âe V. ^leesandri, preâatâ âe 7'raian V. Llotors, elerie in cursul al Il-Iea. 6. »pe orizont departe", âe p. Llenâelssokn, esecutat âe eorul seminsrial.

Fecale /r/e^a^e /a D«F0^. Vinerii români âin vugo? srangexâ o serie âe serate literare-musieale, eu scopul âe a promova interesele sociale-eulturale româ- ne?ci. ln veâerea realisârii est mei perkeete s scopului, publicul român âin provineiâ este invitat respectuos a lua parte ls serate dind veMt cu plâeere. 8eria seratelor se va începe sâmdâtâ în 14 I e. n., sera la orele 7 ?i ^/z în localitățile „6ssinei române" (otel »Ooneor- âia") ?î se vor continua in decare ssmbâtâ. Ou tâtâ stima, comitetul arsngiator.

'» Reuniunea femeilor române âin LIa? a început sâ arsngere ?i în ierna acesta serate literare. prima s'a Mut Ia 1 âeeembre n. in sala âe desemn a gimnaziului. OI âr. Vietor 8rmigelski a eetit lucrarea sa »Induinsa creștinismului asupra artei"; d?ora viena Loâocan a âeclamat poesis »peleri- nsgiul Ia ve^vlaar" âe Reine, traâusâ in românesc«.

8l8L5île^ 866^^.Arserrrescr scoitrre. VVoiopresittier a/

DeiMrâr' s'a ales eu mare majoritate pârintele losik Krââinsriu, paroc in 8eeiani. — Koer'eiaiea -âmr'ttrea" a studensilor universitari âin Oernâuti la 4^16 decembre va serba a XVIII aniversare a kundârii sale. — 7)/

L«ca a Mut in 26 novembre (8 decembre) a ein- eea conterinsâ in sala universitâsii din Lucure?ei; cu asta oeasîune a tratat despre »perderea vorbirei". — Di picior Crasescrr (8tekan Lasaisbean) cunoscutul nuvelist din 8ucure?ei, ?-a sussinut tesa pentru doctorat Ia universitatea de acolo.

Di Otter«/ pro/csor /a D«c«rcfci. VI Ónéiul din Lueovina, numit prokesor Ia universitatea din 6u- eure?ei, î?i va începe cursul seu de istorie numai prin ianuarie. veesia de descindere va 6 publicatâ in »Convorbiri viterare" ; lecțiile âin cursul anului vor 6 publicate apoi in volum. ^?â ne serie coresponâentul nostru âe Ia LucureHci.

Drtterrrttca ror-râ-râ «Lr» 6roi, care stuâierâ Ia ?eolile mai nalte de acolo, a kormát o societate de iec- turâ sub numele »Oarmen 8^Ivs". președinte s'a ales Ilie lancu stud. in medicină; secretar ?i bibliotecar Valeriu popescu stud. in med,; cassar vugen de Rar- tingb stud. teeb.

v«ic«irâ «Zc //-«ba ^o«r«î«â «« kV«»a. Llinistrul âe culte ?i înstrucMne publieâ austriac a indinsat la

?eóls pentru limbile orientale âin Viena ?î o eateârâ âe limba românâ. prokesor s'a numit âl 6eorge van, tunesionar Ia ministerial de dnsnse din Viena, originar âin Lueovina. Oursurile au inceput la 1^13 âeeembre ?i s'au înscris mulși aseultâtori.

Fcâ/c/e ii/acc«Zo»r«. Românii dinLlaceâonîa au indinsat, cu sutorisasis guvernului turcesc, o eforie compusâ âin cei mai buni invesâtori âe ai lor, eu menirea â'a întemeia ?i susMe ?eoli române?» in Llaeeâonia. va se nume?ce »vkoria eentralâ românâ", seâiul ei este Litolia. ilfsrâ âe acesta eforie centrală, s'au mai format 12 eforii filiale prin ors?ele Macedoniei, isr in alte 5 su sâ se kscâ. vioria din 8i- tolia a ?i întiMat o ?colâ româneseâ in seel ora?; aeesta ?cóIL e cercetată de 150 de bâesi ?î 130 de fetise, akarâ de ?cola normslâ de bâesi ?î de fetise, ce esistâ âe mai mult tot acolo.

«ke s/a/ r ^e^sottaie. Dv-rir/i Derärrarrci ?i principesa Llaria vor pleeâ peste câteva söptömáni in strâinetate. — 6emerairri DarorLLr este numit ?ek al marelui stat major al armatei române. — Di Donrperr/ Dossrr, inginer in Olu?, a kost numit inginer suprem. — Di ârei Dersan, vieenotar ls tribunalul âin Ob62âi-O?orbei, a kost transferat in aeeea? calitate Ia Ratâlâ in comitatul Vorontsl. — Di 7>ara« Mr/'c?/, funeMnar Is »Victoria" âin ^rsâ, a fost ales contabil la institutul âe economii ?i creâit »8entinela" âin 8atu-nou.

gîur a sinut Ia 28 novembre n. o adunare generalâ estrsorâînarâ, spre a alege presidentâ in locul dnei 8ods pu?cariu, care s'a mutat âe acolo ia Vbruâ. presidentâ s'a ales âna Llaria Llolâovan. sosia părintelui protopop loan Llolâovan 8'au ales ?î 5 membri in comitet eu vot consultativ, in persanele âlor I. Llolâovan

588 k 4 Lt I L I ä ánul XXXI.

protopop, âr. I. Ivan advocat, loan Obenâi, komul Mrcea xi Dildu Xecxa. honául reuniunii pânâ Ia 1 iulie s'a urcat Ia 6156 6. 79 cr.

Dame/e