Alexandros Kari6toglou

CUM SANE APROPIEM

ADOLESCENTII

intrhmpld.ri din vialaunui profesor de reh,gie

Traducere din limba greaci deprotopr. dr. Gabriel MAndrili

E;/4Bucureqti

ALEXANDROS KARI6TOGLOU

3) Ca o categorie intermediard, ulterioard nive-lului liceaf dar inferioard celui ter{iar, se afld Insti-tutele de instruire Profesionald (l.E.K. - IvornouroEnayy e A Ttar LKrl e Kar a p r rc qe).

4) Terfiar (rptropa9pw ercnai\euoq) - cu nivelu-rile:

a) universitar ([IavenLorqpLaKoE) - cuprindeUniversitdtile, Politehnicile gi $colile Superioare(de Teologie, Arte, Turism, Navigafie, Militare,de Ordine Publicd etc.);

b) tehnologic - cuprinde Institutele EducafionaleTehnologice (T.E.I. - TeyvoAoyrco Ercnatbeurrrco'I6pupa) gi $colile Superioare de Educafie Pe-dagogicd gi Tehnologicd (A.S.P.E.T.E. - Avcbra-req LyoA,tg TeyvoAoyLK\e rcat [Iat\ayoylKrleErcnai\euoqe).

Cuprins

Prolog .........7Prefntdlaonoudedilie. .......9,,Zis-aunbXtrAn..."... .....11,,Zis-auntAnXr...".... .....13Om5rturisire... ....15O dumnezeiascd Liturghie in aer liber . . . .17

Hristos ainviaf Sara!. ......19O tXgXduire, otez6, o continuitate la picioareleCrucii! .......21"Rdsiriteni suntem. ...27Nu-LiubescpeDumnezeLt,enedrept . ... 31-

lnfalarealitdgiimorlii ......33Uninspectordificil. ........35,,Pdrtaqmdprimegte..." . ...37Moartea, tnvierea gi Konstantinos. . . .. . . .39

Undirector,,caraghios" ... .......43Ant6nispdcdtosul ...46Al6xandros qiprivilegiul deznddejdii.. ... 50

Hristoslaclub. ......53Lacrimaluillie ......60Clipe gcolareintrubucurie pascald .. . . . . . 62

PelerinajinSfAntulMunte ........66Konstantinos gi tXcerea . . . . . . . . . . .73

221

CUPRINS

Deciziaunuistudent... ....75Faceit ........78Mdrturisirea lui... Petru . . . .83

Rimasbun"bdiatdegrupd! .......85PovestealuiAris.....:. ....89Ceeiubirea?... .....93Oexcursielaloutrdki ......97Povestealrinei .....101Darul fXcutunui elev dinAlbania . . . . . . . 1,07

Lecfiadelacimitir.... ....110Crucealumii .......113La un centru de yoga din Germania . . . . . 115

OistorisiredesprepocXinld ......118Dimitris gi eutanasia: ,,Un cuvAnt de-aldumneavoastrdm-a marcat" .....123Locul curat gi cel infam . . .125Despreeconomii. ...128,,Sdrutulviefii" .....130Oinvitafiecurioasd .......132Untaximetristneobiqnuit.... ....134Nik6las,copilul strdzii. ....136Leclia deiconomahie.. ....140,,Meremircentru?" .......143Gowest ......1.46O disculie cu elevi francezi la liceul dinLons-le-Saunier.. ...152Trezind Greciainduntrul lui Dimitris. . . . . . . . . . 155

Astdzim-am...rebotezat.... ....158Micul lustragiu 9i Platon . . . 160

CUPRINS

Cu un profesor din Prusa . .163

PrietenulmeuHalil .......166Atedistracuadevdrat.... ......168Mog-Ianndkos, sufletul insulei mele natale . . . . . 170

Lit6, prietenul ei gi bunul stare{. . .174

Ioan le povestegte copiilor intoarcerea sa lacredinli .....176CdutAnd adevdrul pe cdi greu de strdbitut . . . . .178

Iilnnisceldelut... ..180irrfiecate an,inSipt[mAnaMare . ......L82Alexandrosgiadevdrul... .......183Un tAndr vrea si devind musulman . . . . .I87Povestea lui AdiL asemenea celei din cAntecul luiKemal. ......190Un kurd devine cregtin . . . .193

Profesoara a fost martord aluilehova . . . . . . . . . 195

Unelev la centrul de evaluare . . . . . . . . . . 197

ChristosgicolegiisHi... ...199Eleviimeimusulmani. ....200Un profesor dificil . .202

Unprofesorsub,,gloante". ......204Doi elevi igi infrAng stavilele qi se confeseazd . . .205

MamaluiFotini ....208O scrisoare neagteptati dupd douizeci de ani. . .209

OintAlnireneprev[zute... ......212Iubireacareelibereaz6.... ..213

,,Zis-aunbdtrAn..." .... ...21,6

Epilog. ......217Sistemul educalional din Grecia. . . . .219

222 223

ALEXANDROS KARI6T0GLOU

periente deosebit de intense gi neagteptate, astfelcd de multe ori n-am reugit nici si le evaluez, nicisd le congtientizez.

Nidijduiesc ca noua edifie si aibd p4rte de

aceeagi primire gi in rAndul clericilor, pedago-gilor gi confrafilor mai tineri qi sd ajute la in!e-legerea importanfei gi a dificultdlii modului de a

comunica cu adolescenfii. itt felul acesttu al abor-ddrii in iubire a celuilalt, al acceptirii a ceea ce e

diferit, al respectului pentru ceea ce e dupd dri-pul lui Dumnezeu, ii aborda Hristos, Marele Pe-

dagog, pe oameni.O tentativd dificild, roadele insi justifici efor-

tul intrucAt oferi emofie gi bucurie, conducAndla desdvArsirea dascdlului ca persoand, innobi-lAndu-i, in clasi, la enorie, in orice alt loc undepedagogia este exercitatl, cu adevdrat munca ce

transformd atAt propria persoani, cAt gi pe cei ce

agteaptd si fie instruifi.Alexandr os Kari1to glou

indrumarea pedagogici gi qtiinfificd a cadrelor didactice latoate nivelurile educafionale; echivalentul din sistemul romA-nesc ar fi cel de profesor coordonator.

10 T\

,,Zis-aun bitrin..."

Din ce altd pricind suferim dacd nu din lipsa

de iubire? Cd dacd am fi fost cu iubire, compdti-mire, suferinfi fali de aproapele, nu am fi luatseama la gregelile lui, intocmai cum sPune Apos-

tolul Petru: ,,dragostea acoPeri mulfime de pi-cate" (l Pt.4, S) qi, de asemenea, Apostolul Pavel:

,,dragostea nu gAndegte riul (...), toate le rabdd"(I Cor. L3, 5 gi 7). Aqadar, dacd am fi avut iubire,iubirea firsdgi ar fi acoperit oricare dintre greqeli,

aga cum fdceau sfinlii cAnd vedeau defectele ce-

lor de lAngd ei. Oare din ce pricini? Sfinfii oa-

re sunt orbi gi nu vdd defectele celorlalfi? Cine

urdgte mai mult pdcatul decAt sfinfii? $i totuqi einu urisc pe cel ce pdcituiegte, nici nu-l judec6,

nici nu-l disprefuiesc, ci suferi aldturi de el, ilsfituiesc, ii aduc alinare, il tdmdduiesc ca pe unmddular bolnav al trupului lor. Fac totul pentrua-lizbdvi.intocmai ca pescarii... O sd vd sPun o

pildn de la PXrinfi, ca sd infelegefi bine putereaacestui cuvAnt. Sd presupunem cd existi un cerc

deasupra pdmAntului - perfect sferic, asemenea

celui trasat cu compasul -, care are un centru.

l

ALEXANDROS KARI6TOGLOU

Numim centru mijlocul cercului. Luali aminte la

ceea ce vd spun: sd presupunem ci acest cerc es-

te lumea intreagi. Punctul central al cercului eDumnezeu, iar liniile drepte (razele) care unesc

marginea cercului cu centrul sunt ciile, adicd

modurile de via!6 ale oarnenilor. Aqadar, cAnd

inainteazd sfinfi spre centru, voind si se apro-

pie de Dumnezeu, in raport cu cAt inainteazS' se

apropie gi de Dumnezeu, qi unii de al1ii. 9r, cu

cAt se apropie de Dumnezert, se apropie unii de

allii qi, cu cAt se apropie unii de alfii, se apropiede Dumnezeu. In acelagi fel sd inlelegeli 9i sepa-

rarea dintre ei. Cdci atunci cAnd se indepirteazide Dumnezeu gi se intorc inddrit, spre margi-nea cercului, se trdepdrteazl, de Dumnezeu pe

cAt se indepirteazd qiunii de allii Ei cu cAt se in-depdrteazd unii de alfii, pe atAt se indepdrtea-zd gi de Dumnezeu. Aceasta este natura iubirii.Cu cAt suntem in afari qi nu-L iubim pe Dumne-zera, cLtatAt ne indepdrtdm unul de altul. Dar da-

cd vom iubi pe Dumnezeu, cu cAt ne vom aPro-

pia de Domnul prin iubirea noastrd fafd de El,

in aceeaEi mXsuri ne unim intre noi prin iubireafali de aproapele gr, cu cAt ne unim fll aProaPe-

le, cu atAt ne unim cu Dumnezeu.

Aw6 Doroteu,As ceticele, ina d! dtur a VI,

Ed. Etoimasia, 1981, PP. 76-78

,,Zis-a un tAnit..."

Cu sabia... notei maximeIrina era in anul trei de gimnaziul. Inteligenti,

agerd qi creativd. Ca dascdl al eiinlelesesem aces-

te lucruri, dar mai infelesesem qi refuzul ei de a

participa la leclia de religie. Nu i se ,,pottivea".ii creu destuld confuzie gi de aceea luase decizia

ca, odatd cu inceperea anului Ecolar, sd stea de-

oparte. Am provocat-o la dialog, dar nimic. Re-

fuza intotdeauna sd colaboreze. ,,Nu qtiu", ,,r'tucunosc" era rdspunsul ei de fiecare datd la fieca-

re intrebare a mea. A.venit gi sfArgitul trimestru-lui. Momentul notelor. La Ecoala unde predam,elevele iqi luau carnetul de note singure de la se-

cretariat - de vreme ce evalqarea lor era socotitd

o chestiune pur personald - 9i [apoi] treceau pe

la profesor, pentru anumite observafii; acesta le

dddea diferite sugestii qi sfaturi. La un moment

dat, cu carneful de note in mAnd, Irina a venitla mine. ,,Domnule profesor, obiectez. Suntefi

l Clasa a noua - in acord cu sistemul de invdldmAnt romA-nesc (n. trad.).

13

ALEXANDROS KARI6TOGLOU

nedrept. Mi-afi pus nota 20.1 tnsi eu n-o merit.N-am depus nici un efort. Am fost indiferentigi am refuzat colaborarea. Cum se poate si mdrdspldtili in acest fel?" Adevirul e cd m-a impre-sionat prin atitudinea ei. ,,Lntenfia mea a fost sd

te determin s6-mi spui ceea ce tocmai mi-ai sPus.

Voiam si-fi faci autocritica.Irina, fi-am pus notamaximd nu pentru ceea ce ai dat dovadi la orade religie, ci pentru ceea ce cred cd egti cu ade-

vdtat", i-am rdspuns. M-a privit cu mirare gi aplecat.

Dinziuaurmdtoare, atitudinea i s-a schimbat.Devenise interesati de ora de religie, igi exprimaopiniile gi punea intrebiri.

in trimestrul urmitor Irina a luat nota 20 du-pd ce a depus tot efortul spre a demonstra cd no-ta din primul trimestru a fost pe rnerit qi a obS-

nut-o, dupi cum se spune, ...cu sabia ei.

t ltr it "4at"attt"l

elen secundar sistemul de notare este dela1.la20 (n. trad.).

t4 15

O mirturisire

Char6 a cerut si md vadd numaidecAt. Aveao problemi personald. Se apropia Crdciunul. tnacord cu tradifia familiei trebuia ca tofi din fami-lie sd se impirtdgeascd din Potirul dumnezeiegtiiLiturghii de Crdciun. insd Char6 ezita loarte ta-re. Mi-a destdinuit cd in urmi cu doudzeci dezile cunoscuse un tAndr gi ci ajunseserd si facd

pentru prima datd dragoste. Dilema, care se ve-dea cd o chinuia cumplif era dacd ar trebui si as-

cundd acest fapt ca si se impdrtdgeascd din Po-

tirul de obgte sau sd refuze sd meargd impreundcu familia. in cel de-al doilea cazinsdar fi fost si-liti sd dea niqte explicafii.

- Ce sd fac, domnule profesor?

- Char6, problema este de a implini o tradifiede familie sau de a fi tu insdfi, aga cum cred cd

ai fost pAni acum?, am intrebat gi eu la rAndulmeu. Dacd ceea ce te exprimd este doar impli-nirea unei tradifii de familie, atunci ai putea cu

ugurinfi sd mergi mai departe spre indeplinireaunui rifual. Dar dacd vrei sd fii adevhratil, atunciproblema e mai profundd. E nevoie, dincolo de

ALEXANDROS KARI6TOGLOU

sdrbdtoarea Crdciunului, sd cregti, punAnd ince-put de indat6 unui proces de autocunoagtere. Laaceasta s-ar putea sd te ajute un bun poviluitorduhovnicesc.

A vrea sd trdiegti adevdrat gi dincolo de impli-nirea unui obicei sau a unei foame sau sete spi-rifuale este un exercitiu fundamental de ascezd

gi de viaf6.in ziuaurmdtoare Char6 gi-a cdutat un pov6-

fuitor duhorrnicesc gi a mers mai departe prinluarea unor decizii curajoase aldturi de duhov-nicul ei.

O dumnezeiasci Liturghiein aer liber

in acea primivard consiliul profesoral luasedecizia ca in programul excursiei sd fie inclusd gi

participarea la o dumnezeiasci Liturghie.P5rintele Gheorghe, pe atunci parohul unei

biserici din Kavofri, a acceptat sd sdvArgeasciTaina dumnezeiegtii Euharistii, la rugdminteamea, in afarabisericii, intr-un crAng. 11 invitase,desigur, qi pe episcopul de atunci al locului, pevrednicul de pomenire Hrisostom (Voriltsos).

Era minunatsdiezi o sutd treizeci de copii dela gimnaziu gi liceu in jurul Sfintei Mese, luAndparte la Cina Iubirii. Cei mai mici aproape, dejur-imprejur, cei mai mari ,,antcorali" printre pi-nii inal1i, tdcufi, urmirind cu teami gi admirafiecele sivArgite. CAliva copii au fost de acord sd ci-teascd unele dintre textele imnografice. Am ros-tit cu tofii Crezul giTatdl nosfru.

Dumnezeiasca Liturghie s-a incheiat dupd ce

mulli copii s-au impdrtdgit. Preotul a spus ,,Pen-tru rugiciunile..." Ei dintr-odatd s-a auzit din-tr-un colt pe neagteptate, glasul episcopului:

T7

ALEXANDROS KARI6T0GLOU

,$A futi sdndtogi gi binecuvAntali, copiii mei! As-

tdzi mi-afi ficut o mare bucurie. Dumnezeu sivd binecuvdrttezel"

Era prin anTi'70, epoca unor mari tulburhrisociale, care venea dupd o perioadd de gapte ani

de incremenire gi stagnare la nivel educafional.

Epoci de contestare gi tigdduire a credinlei dinnumeroase motive, mai mult sau mai pulin de

in{eles.Bunul episcop adusese dulciuri pentru toli

copiii. Le-a impirlit el singur, pe rAnd, fiecdruia.

Dupi un inceput timid de dialog, in urma dis-

cufiei purtate cu el, copiii, surprinqi in mod deo-

sebit, dupd cum au mirturisit, ci... un episcop a

acceptat sd stea de vorbd cu ei, spontan i-au ce-

rut s5le ingdduie sd-i cAnte la chitari cAteva cAn-

tece. Acest bun pistor i-a ascultat binevoitor 9i

cu bucurie.Au plecat, dupi cum mi-au declarat, cu senti-

mentul ci Biserica este aproape de ei 9i gata si se

bucure impreund cu ei.

Hristos a inviat, Sara!

De fiecare dati cAnd intram in clasd, Sara erapregdtitd de plecare. Md saluta gi iegea. Era scu-titd de ora de religie pe motivul cd ,,era de al-ti religie". Era evreicd. Nu-mi rdmAnea in clipatntAlnirii noastre la uga clasei altceva decAt sd-iadresez un cald ,,Qaloml", cunoscutul salut alevreilor gi iubitul salut al lui Iisus Celui inviatcXtre ucenicii Sdi, qi si intru in clas5. Au fost de-sigur, cAteva momente cAnd ar fi preferat sd rd-mAni in clasd in timpul lecfiei. Poate pentru civoia sd asculte ceva ce o interesa sau sd-si facdvreo temd la un alt obiect.

in primul meu an la acea gcoali, Sara a fostcea dintAi care, dupi vacan{a de Pagti, a venit sd

mi vadd dis-de-dimineald spre a-mi adresa sa-

lutul pascal ,,Hristos a inviat, domnule profe-sor!". ,,Sara", i-am spus, ,,nu pot sd cred: fu? $tiice spui?" ,,Cum sd nu, domnule profesor?", imirispunde gi adaugX: ,,Noi, in familia mea, dacdnu ne luim lumAndrile sd mergem la slujba tn-vierii, nu simfim ce este Pastele." De atunci, infiecare an, dupd vacanla de Paqti, o auzeam, cA-

19

ALEXANDROS KARI6TOGLOU

ti vreme am avut-o elev5, adresAndu-mi,,foartede dimineal6" (Lc.24,1) salutul ,,Flristos a invi-at!" ... pe ea, evreica...

Anii trecuril. Era SdptdmAna Mare. O veche

elevd, colegd cu Sara, pe a cdrei fiicd o boteza-sem, mi-a telefonat dintr-un orag de provinciepentru a-mi transmite urdrile pascale. ,,Vrea qi o

altd elevi de-a dumneavoastrd sd vd transmitdurHrile e7" , rrri-aspus, ,3ilele acestea se afl5 in vi-zit6,lamine." ,,Inviere binecuvAntatd Ei Hristos a

inviat!" Er4 dupd atAfia ani, Sara.

Emolionat, i-am zis c6, impreund cu lumAna-

rea pentru fina mea, aveam sX-i trimit 9i ei o lu-mAnare, de vreme ce se afla departe de casd, 9iam adiugat: ,,Mi-as dori ca foarte curAnd sd pungi untdelemnul."l ,,CAt de mult mi-aq dori si eu!",a indr5znit sd spund.

Ceasul acesta n-a venit, din motive ugor de in-

letres...Se pare cd ,,Hristos a inviat" a coborAt de pe

buzele ei in inimi, gi asta o doare... pe Sara..'

evreica... scumpa mea elev[...

l Referire la practica liturgicd din cadrul Tainei Botezului,conform cireia, dupi citirea rugdciunii de binecuvAntare a

untdelemnului, nagul unge intreg corpul catehumenului, ina-inte de afundarea in baia Botezului (n. trad.).

20 21

O tngnduire, o tezd,,

o continuitatela picioarele Cruciill

in decembrie '81 a fost publicat in Arg6s, re-vista celor din invdldmAntul privat, articolulunui pedagog de profesie, cu titlul ,,Mai presusc{e orice indoiali. Religia in invdldmAntul secun-dar" . Era o incercare, avAnd Ia bazd principiul,,E permis sd te intrebi?". Autorul, luAnd ca pre-text diferite expresii din manualele de religiepentru gimnaziu si liceu, scoase din contexf a

intreprins o scurtd analizd a Cregtinismului pen-tru a trage o concluzie cu intrebarea ,,dacd pu-tem folosi instrumente de comunicare cu auto-ritate pentru a transmite, prin intermediul unorprocese educafionale, inocente gi mai presus deorice indoiali, mesajele Bisericii". tn continua-re, isi exprima pdrerea cd la antipodul credinleillisericii se afli cei ce ,,sunt gata sd provoace fi-suri in orice structurd <de la sine inleleasio, inLrrma alegerii constiente arefuzului in fa{a oricd-

rTexful acesta a fost publicat, in cea mai mare parte, in re-vista Synaxis 5 (1983), pp.106-707.