Curs Pedriatrie

8/17/2019 Curs Pedriatrie

1/128

nnpcDcrpMinisterul Educaţiei şi Cercetării

Proiect RO/04/B/F/PP 17 00!

COORDONATOR: ELENA TAINA AVRAMESCU

EUGENIA

ROŞULESCU

MIHAELA

ZĂVĂLEANU

ILONA ILINCA

MIRELA CĂLINA

DENISA ENESCU


2/128

KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNIPEDIATRICE

"#$%ER&$'('E( D$# CR($O%( CR($O%( )007

2


3/128

*inetoterapia +n a,ecţiuni pediatrice

COORDONATOR

Elena Taina A!a"e#$% - Con,. uni. catedra Discipline Medicale Facultatea de

Educaţie Fiică şi &port "niersitatea din Craioa2 3edic pri3ar 3edicină sportiă2

doctor +n ştiinţe 3edicale

AUTORI

Roşulescu Eugenia, 3edic specialist recuperare 3edicală ector Doctor in stiinte

Medicale Facultatea de Educatie Fiică şi &port Departa3entul de &tiinte Medicale.

Zăvăleanu Mihaela, 3edic reident recuperare 3edicală ector Drd. in stiinte Medicale

Facultatea de Educatie Fiică şi &port Departa3entul de &tiinte Medicale.

Ilinca llona, 5inetoterapeut ector Drd. in 6tiintele &portului Facultatea de Educatie

Fiică şi &port Departa3entul de &tiinte Medicale. Călina Mirela, 3edic specialist

3edicină sportiă Doctor in stiinte Medicale Facultatea de Educatie Fiica şi &port

Departa3entul de &tiinte Medicale.

Enescu Denisa, 3edic reident 3edicină internă (sistent Drd. in stiinte Medicale

Facultatea de Educatie Fiică şi &port Departa3entul de &tiinte Medicale.

TEHNOREDACTARE : R&'%le#$% E%(enia


4/128

CUPRINS:

CAPITOLUL I ) C!e'*e!ea 'i +e,&l*a!ea $&-il%l%iDeoltarea 3otorie - #oţiuni introductie...................................................... Deoltarea neuro3otorie a copilului............................................................. 'ipuri de re,le8e şi reacţii pri3itie................................................................. 9 (:ilităţile de re,erinţă 3otorii ale copilului....................................................... 14Bi:lio;ra,ie.................................................................................................... 1

CAPITOLUL II ) Pa!ali,iile $e!e.!ale ) En$e/al&-a*iile#e$0ela!e in/an*ile

De,iniţie......................................................................................................... 17Etiolo;ie......................................................................................................... 17#europatolo;ie............................................................................................... 17

Clasi,icare...................................................................................................... 1'ipuri clinice ale paraliiilor cere:rale............................................................ )0Dia;nostic...................................................................................................... )4Ealuarea copilului cu paraliie cere:rală...................................................... )4Mana;e3ent-ul caului de paraliie cere:rală............................................... )'erapia ,iicală - ,iio 5inetoterapia................................................................ )9Principiile terapiei neuro3otorii...................................................................... 4<&c=e3a unui pro;ra3 5inetic la copilul cu PC............................................... 47Bi:lio;ra,ie.................................................................................................... )

CAPITOLUL III ) Di#*!&/ia "%#$%la!1 D%$0enne (specte clinice............................................................................................... !

Dia;nostic...................................................................................................... 7Mana;e3entul a,ecţiunii................................................................................ 7Bi:lio;ra,ie.................................................................................................... 70

CAPITOLUL IV ) S-ina 2i/i+aDe,initie.......................................................................................................... 7)Etiolo;ie......................................................................................................... 7)Mani,estări clinice.......................................................................................... 7<'rata3entul recuperator +n spina :i,ida.......................................................... 7&c=e3a unui pro;ra3 5inetic la copilul cu spina :i,ida.................................. 77Bi:lio;ra,ie.................................................................................................... 7

CAPITOLUL V ) Re*a!+%l "en*alA%*i#"%l3 #in+!&"%l D&4n 'i al*e $a%,e

De,iniţie........................................................................................................ 90Clasi,icare.................................................................................................... 90 (utis3ul....................................................................................................... 9<'erapia autis3ului - te=nici de antrena3ent................................................ 9

&indro3ul Do>n......................................................................................... 9Recuperarea copilului cu sindro3 Do>n..................................................... 99Bi:lio;ra,ie................................................................................................... 10

CAPITOLUL I4

Kinetoterapia în afecţiuni pediatrice


5/128

C!e'*e!ea 'i +e,&l*a!ea $&-il%l%i

Noţiuni introductivePe+ia*!ia este ştiinţa 3edicală ce studiaă or;anis3ul u3an de la naştere p?nă laadolescenţă din punct de edere al deoltării şi al :olilor care pot apărea +n aceastăperioadă.C&-il1!ia este perioada ale cărei li3ite cronolo;ice sunt cuprinse de la naştere p?nă laadolescenţă.Creşterea şi deoltarea repreintă procese :iolo;ice co3ple8e interconectate.C!e'*e!ea repreintă 3ărirea olu3ului +ntre;ului or;anis3 prin +nsu3area proceselor 3oleculare eni3ale tisulare @cantitatiA.De,&l*a!ea repreintă aspectul ,uncţional şi cuprinde toate procesele şi 3ecanis3elede adaptare per,ecţionare a a:ilităţilor la care este supus or;anis3ul copilului @proces

calitati ce corespunde 3aturiării or;anelor şi siste3elorA.&tandardele creşterii şi deoltării tre:uiesc interpretate +n ,uncţie de copil. &unt 3aii3portante "&+elele3 -a**e!n)%!ile de creştere şi deoltare dec?t 3ări3ea sau anu3itea:ilităţi pe care copilul le posedă la un 3o3ent dat.

Devoltarea !otorie

Deoltarea tipicăCopilul tinde să ai:ă o eoluţie pro;resiă de la naştere. Pe 3ăsură ce creşte şi siste3ulneros se 3aturieaă a:ilităţile 3otorii ;rosiere @le;ate de loco3oţieA se deoltădirecţional de la e8tre3iatea ce,alică către 3e3:rele in,erioare @esell 1940A. a +nceput +n urul ?rstei de două luni copilul a +năţa să-şi 3enţină poiţia capului pentrua prii +n urul său. Pe 3ăsură ce a identi,ica sunetele şi lu3ina a +ntoarce capul de oparte şi alta deolt?ndu- şi ,orţă şi coordonare +n 3usculatura cericală şi superioară aspatelui. a


6/128

Deoltarea u3ană este 3ulti,actorială şi 3ulti,aţetată2 Cunoaştereainteracţiunilor +ntre do3eniile de deoltare ,iică intelectuală socială şi

e3oţională2 Poate dia;nostica şi trata re3edia a,ecţiuni2Poate sta:ili 3etode terapeutice de sti3ulare a deoltării pentru ;rupe depacienţi2&e re,eră şi aută la +ntele;erea tuturor sc=i3:ărilor ce apar de-a lun;ul ieţii.

N&6i%ni +e .a,1Direcţiile dezvoltării motorii G De la $e/ali$ #-!e $a%+al 7+e la $a- la $&a+18G De la -!&9i"al la +i#*al @de la torace spre peri,erieA.Diferenţierea şi integrarea

Di/e!en6ie!ea se re,eră la procesele 3otricităţii de la controlul 3otor ;rosier al 3işcăriip?nă la controlul 3otor de ,ineţe.In*e(!a!ea se re,eră la capacitatea siste3ului de a ,uncţiona unitar la

coordonare.Tipuri de motricitate

Motricitatea ;rosieră - controlată de 3uşc=i 3ari @3ersul săriturileA Motricitatea,ină - realiată de 3uşc=i 3ici @scrisul desenatul cusutulA. De,&l*a!ea #en,i*i&)"&*&!ieC&n#i+e!a*ii

Maoritatea actelor 3otorii sunt a:ilităţi perceptual-3otorii. Miscarea se :aeaăpe in,or3aţii asupra 3ediului +nconurător asupra poitiei şi locaţiei 3e3:relor.

Pe!$e-*ia ) #en#i.ilili*a*eaRepreintă a:ilitatea de a receptiona in,or3aţii prin inter3ediul analiatorilor.Prelucreaă in,or3aţiile senoriale şi apreciaă 3ediul +nconurător. Con,eră

starea de conştienţă co;nitiă.

C&n$e-*%l Pe!$e-*%al)M&*&! Descrie ac=iiţiile senoriale ale copilului +n ,uncţie de ?rstă şi ac=iiţiile 3otoriiconsecutie :aate pe această percepţie. (,erenţele senitio-senorale au o3are i3portanţă +n copilărie.Pecepţiile aută la deoltarea co;nitiă. Sen#i.ili*a*ea ) -e!$e-6ia i,%al1 - (specte i3portante pentru a:ilităţile 3otoriiPercepţia 3ări3ii o:iectelor Percepţia ,i;urilor şi a solului Percepţia +ntre;ului şia părţilor Percepţia ad?nci3ii sau a depărtării Orientarea spaţială Percepţia3işcării. Pe!$e-6ia ine#*e,i$1 ) -!&-!i&$e-6ia (si;ură in,or3aţii +n le;ătură cu poiţia +n spaţiu a corpului sau a unor se;3enteale sale in,or3aţii asupra contracţiei 3usculare sau stării de rela8are in,or3aţii

asupra 3işcărilor. (,erenţele in de la proprioceptorii 3usculari @,usuri 3usculareA receptori ol;idin tendoane de la aparatul esti:ular şi de la receptori cutanaţi.

Sen#i.ili*a*ea ) -e!$e-6ia a%+i*i1ocaliarea - a:ilitatea de a localia direcţia de unde ine sunetul - 3aturiată la?rsta de < ani.Percepţia discri3inatiă a sunetelor - a:ilitatea de a di,erenţia sunete

ase3ănătoare ca a3plitudine tonalitate sau ale or:irii. In*e(!a!ea in*e!#en,&!ial1

6



7/128

Deoltarea senorială iuală 5inesteică şi auditiă continuă pe tot parcursulcopilăriei şi copilul +ncepe să inte;ree la niel cortical superior diersele

sensi:ilităţi. &e deoltă +n trei stadiio $nte;rarea senorială auto3ată la niel su:cortical2 preentă la naştere şi

+n pri3ele luni de iaţăo $denti,icarea unui o:iect prin inte;rarea a două si3ţuri @tactil şi iualAo 'rans,erul conceptelor senitie +ntre di,erite 3odalităţi senoriale.

$nte;rarea intra şi intersenorială se deoltă aproape co3co3itent.

PERIOADELE COPILARIEI Via*a in*!a%*e!ina:- etapa e3:rionară +n care se ,or3eaa or;anele - pana la 1) saptă3?ni de sarcină- etapa ,etala +ncepe din saptă3?na a 1


8/128

G Actele !otorii voluntare %&oluntar' Motor Milestones( ) o Re,le8ele pri3itie şi reacţiile posturale tre:uie să dispară

pentru a per3ite apariţia actelor 3otorii controlate oluntar o &unt controlate la niel cortical.G Motricitatea voluntară a co"ilului - su: control cortical a:ilităţi precu3loco3oţia +n ortostatis3.Factori ce a,ecteaă deoltarea neuro3otorieG Rata de creştere şi 3aturiare neurolo;icăG Calitatea şi arietatea e8perienţelor copilului @;radul de sti3ulare senitiă şi3otorieA

G Factori e8o;eni a3:ientali şi ;enetici pot a,ecta per,or3anţele 3otorii ale copilului.

Ti-%!i +e !e/le9e 'i !ea$6ii -!i"i*ie

Re,le8ele pri3itie R&l%l !e/le9el&! -!i"i*ie 5n+e,&l*a!ea $&-il%l%iRe,le8ele pri3itie - sunt răspunsuri 3otorii inoluntare controlate de centrii neroşisu:corticali ce ,uncţioneaă din perioada prenatală aută la poiţia ,ătului +n ti3pulnaşterii necesare supraieţuirii +n pri3ele ile după naştere

o &eresc unor scopuri preciseo &unt :aa 3otorie pe care se spriină +n deoltare siste3ul senitio-3otor o Controlate su: corticalo &unt :ilaterale sau si3etriceo Pot ,i unilaterale sau asi3etrice

o Dacă nu dispar sunt clasi,icate ca ,iind patolo;iceo Pot ,i ,olosite dar nu inte;rate superior o Pot ,i ,olosite +n scop dia;nostic.

F&li!ea !e/le9el&! -!i"i*ie 5n +ia(n*i$G Deter3ină nielul de 3aturiare neurolo;ică a copilului prin cunoaşterea3o3entului apariţiei/dispariţiei deiaţiile de la ?rstele corespunătoare indic?ndi3aturitate +nt?riere sau a,ectare neurolo;ică2G Dacă re,le8ul lipseşte este sla: asi3etric sau persistent se i3pune ealuareaa3ănunţită a copilului eentual interenţii terapeutice2G Cel 3ai ,recent ,olosite +n dia;nostic sunt re,le8ul Moro şi re,le8ul tonic cericalasi3etric @R'C(A2E8istă scale de ealuare a re,le8elor pri3itie

- scala Milani - Milani Co3paretti #euro3otor Deelop3ental E8a3inationo 'esteaă un nu3ăr de re,le8e de la naştere p?nă la )4 luni şi creaă un pro,il alcopilului testat pe care +l co3pară cu deoltarea 3otorie nor3ală.

- Pro,ilul re,le8elor pri3itie - Pri3itie Re,le8 Pro,ile @194A - ealueaă puterea ;radulre,le8ului nu nu3ai preenţa.

o O,eră un siste3 uni,or3 de ;radare de la 0 la 4 @4 este re,le8ul puternicpreentA.

8



9/128

Re/le9%l *&ni$ $e!i$al #i"e*!i$ 7RTCS8Fle8ia capului @;?tuluiA copilului deter3ină ,le8ia 3e3:relor superioare şi e8tensia

3e3:relor in,erioare.E8tensia capului @;?tuluiA copilului deter3ină e8tensia 3e3:relor superioare şi ,le8ia3e3:relor in,erioare. Dacă persistă

9



10/128

G a,ecteaă coordonarea oc=i-3?nă

G a,ecteaă poiţia şe?nd @copiii nu se pot spriini pe 3?ini dec?t dacă,ac e8tensia capuluiAG nu se poate e,ectua poiţia şi 3ersul +n patrupedie @a,ecteaă poiţia3e3:relor +n ,uncţie de poiţia capuluiA. R'C& sunt preente nu3ai +n cauripatolo;ice.

Re/le9%l *&ni$ $e!i$al a#i"e*!i$ 7RTCA8a rotarea capului +ntr-o parte cu copilul +n decu:it dorsal cresc re,le8ele 3iotatice de +ntindere +n 3e3:rele de acea parte 3e3:rul superior şi in,erior de partea ,eţei se or e8tinde +n ti3p ce 3e3:rele de partea ce,ei se or ,lecta.Re,le8ul poate ,i preent +n pri3ele


11/128

Re/le9%l *&ni$ la.i!in*i$ 7RTL8;

RTL în flexie - dacă susţine3 copilul pe pal3e +n decu:it dorsal la ,le8ia @ridicareaAuşoară şi lentă a capului copilul a ,lecta lent ;enunc=ii şi +i a aduce la piept copilulaun;?nd +n poiţia ,etală @din iaţa intrauterinăA. RTL în extensie - dacă susţine3 copilulpe pal3e +n decu:it dorsal la e8tensia@co:or?rea su: planul trunc=iuluiA uşoară şi lentăa capului se a

11



12/128

o:ţine reacţia inersă adică a e8tinde lent şi a a:duce 3e3:rele superioare şi le a

e8tinde pe cele in,erioare. Dacă persistăG Pot să apară tul:urări posturale cu deec=ili:re 3usculare 3uşc=i=ipotoni sau alţii spastici cu tendinţa de a 3er;e pe ?r,uriG (par tul:urări de orientare spaţială te3porală şi de 3e3orie @copilulnu poate +năţa ilele săptă3?nii lunile anului 3ate3atica etcA

Rea$6ia -&,i*i1 +e #-!i


13/128

Copilul nor3al nu 3ai preintă reac iile descrise anterior după ) luni.ț

13



14/128

Re/le9%l #-inal Gallan*; Este preent +n iaţa intrauterină şi dispare +n urul

?rstei de < luni. &ti3ularea cutanată a unei one te;u3entare paraerte:rallo3:ar in,erior deter3ină +nclinarea trunc=iului de partea sti3ulului.

Re/le9%l Lan+a%; (pare +n luna a-4-a datorită creşterii tonusuluie8tensorilor dispare +n luna 1- a. &e ridică copilul cu o 3?nă su: torace saua:do3en2 el a ridica capul şi a e8tinde coloana conco3itent cu e8tensi3e3:relor in,erioare. Dacă din această poiţie se apasă pe cap @se,lecteaăA tonusul e8tensor dispare i3ediat şi copilul se ?n3oaie Ica opăpuşă de c?rpăI.

Re/le9%l +e -!in+e!e ) G!a#- Re/le9;a păsarea +n pal3a copilului de;etele se ,lecteaă şi prind o:iectul. (pare la 1 lună şidispare +ntre )-4 luni. Este patolo;ic dacă este asi3etric sau persistă după 4 luni. n=e3iple;ie este sau asi3etric sau persistent. Re/le9%l +e -!in+e!e -lan*a! ) Plan*a!(!a#- Este preent +n iaţa intrauterină la nastere şi persistă p?nă la )-4 luni. Dacă nueste in=i:at după ! luni a,ecteaă :alansul şi 3o:ilitatea 3e3:rului in,erior a +3piedica t?r?rea şi 3ersul +n patrupedie a a,ecta coordonarea şi inte;rareain,or3aţiilor esti:ulare cu alte a,erenţe senoriale@propriocepţia ăulA.

Re/le9%l +e +e#$0i+e!e a "=inii; Dacă pe 3?na st?nsă a nou născutului se ,ace o3?n;?iere sau ;?riere uşoară pe 3ar;inea cu:itală se deter3ină desc=iderea 3?inii. (cest re,le8 se o:seră doar +n pri3a lună de iaţă.

14



15/128

Re/le9%l i"-lan*1!ii 7R&&*in(8 'i !e/le9%l +e #%-*;a atin;erea o:raului nou născutul a +ntoarce ;ura şi capul de partea respectiă.Reacţia este preentă p?nă la < luni.

15



16/128

a atin;erea :uelor @colţuri 3ilocul :uei superioare sau in,erioareA nou născutul a

deplasa :ua şi ?r,ul li3:ei către locul sti3ulat - !e/le9%l -%n$*el&! $a!+inale; (cestre,le8 este preent p?nă la ) luni. Re,le8ul de supt este un instinct dispare către < lunidupă care deine act 3otor oluntar.Copiii pre3aturi nu au preent re,le8ul de supt. Persistenţa re,le8elor a3intite deter3inătul:urări de articulare a cuintelor @diartrieA dispra8ie sau indică ne3aturiareasiste3ului neros cu +nt?riere +n deoltarea neuro3otorie.

Re/le9%l M&!&;Cu nou născutul +n decu:it dorsal pe o supra,aţă se 3işcă supra,aţa de spriin @3asase tra;e de cearcea, sau scutecA se tapoteaă a:do3enul sau se lasă :rusc +n os

pal3ele care susţin copilul. Copilul a a:duce si3etric şi a e8tinde 3e3:relesuperioare +n pri3a etapă apoi le a adduce şi ,lecta la piept cu str?n;erea pu3nilor +na doua etapă. Me3:rele in,erioare e8ecută 3işcări +n sens opus. Re,le8ul esteaccentuat de un ;o3ot puternic sau de e8tensia capului. Patolo;ic dacă este a:sentsau asi3etric. Persistă p?nă la


17/128

Rea$6ii -*%!ale Rea$6ia+e 5n+!e-*a!e a $a-%l%i 'i

$&!-%l%i; (pare +ntre 1 şi ! luni şiare le;ătură cu rosto;olireaoluntară. a rotaţia copilului dindecu:it dorsal trunc=iul si capulur3eaă 3işcarea de rotaţiei3pri3ată capul ridic?ndu-se odatăcu trunc=iul.

Rea$6ia -a!a'%*1 ) e9*en#ia -!&*e$*&a!e a .!a6el&! ) !e/le9%l +e-!e(1*i!e -en*!% #1!i*%!1; (pare +ntre -9 luni. a aplecarea :ruscă a

copilului ţinut +n picioare sau susţinut +n decu:it entral apare e8tensia:raţelor cu des,acerea pal3elor +n 3o3entul +n care este pe punctul de acădea +nainte.

17



18/128

Re/le9e +e l&$&"&6ie Me!#%l a%*&"a* 'i !e/le9%l +e -1'i!e -e#*e &.#*a$&l -

ei anterior. Re/le9%l +e *=!=!e; (pare de la naştere p?nă la 4 luni. &e sti3uleaăalternati prin +3pin;ere plantele copilului aşeat +n decu:it entral. Copilul a deplasa3e3:rele superioare şi in,erioare +ntr-un pattern de t?r?re 2 acest re,le8 precedă cu cca< luni t?r?rea oluntară.

Punctele @ac=iiţiile a:ilităţileA de re,erinţă 3otorii ale copilului - IMotor Milestones o, $n,ancJIA2ILITAŢILE 7PUNCTELE8 MOTORII GROSIERE ) GROSS MOTOR MILESTONESG şi ţine capul drept @controlul e8tre3ităţii ce,aliceA +ntre )-< luniG (c=iiţioneaă Ipostura păpuşiiI la < luni @decu:it entral spriin pe coate şiante:raţe pal3ele desc=ise de;etele e8tinseA

G ncepe rosto;olirea ?ntre )-4 luni la ! luni se rosto;oleşte co3plet

G a !-7 luni stă +n şeut ,ără suportG a 9 luni se ridică şi 3er;e +n patru la:eG a 9-10 luni se ridică sin;ur +n picioare @din patrupedie sau căţăr?ndu-se cu

autorul 3?inilorA

G a 9-10-11 luni 3er;e de-a lun;ul 3o:ilei de care se ţine

G Mer;e sin;ur ,ără spriin +ntre 11-14 luni

G a 1 luni 3er;e sin;ur pornind şi oprind ,ără să cadăG a )0 luni sare pe a3:ele picioare stă pe un picior autat ridică ucării de os ,ărăsă cadă urcă scări ţin?ndu-se de :alustradă se aşeaă sin;ur pe scăunel

G oeşte 3in;ea cu piciorul +ntre14-)4 luni

G a )4 luni alear;ă ,ără să cadăG Pedaleaă triciclu +ntre )4-G a ! luni e8tinde co3plet cotulG a ! luni pre=ensiune oluntară cu ;ri,ă pal3ară cu:itală şi opoiţie parţială apoliceluiG a -9 luni prinde o:iecte cu pensă ,ină :idi;itală police-inde8 apoi trans,erăo:iecte dintr-o 3?nă +n cealaltăG a 10-11 luni apare do3inanţa unei 3?ini @de o:icei dreaptaAG a 1-)0 luni construieşte un turn din < cu:uri introduce 3ăr;ele +ntr-o sticlăG a )0-)4 luni +ntoarce sin;ur pa;inile unei cărţiG a < ani poate desena i3it?nd cercuri linii drepte ţine creionul prin pensatridi;itală taie cu ,oar,eca construieşte un turn din !-7 cu:uri.

18



19/128

2i.li&(!a/ie:

1. (dolp= *E earnin; in t=e deelop3ent o, in,ant loco3otion. Mono;r &oc Res C=ildDe 19972 !)@it= disa:ilities @4t= ed.A. 1997. Balti3ore Paul . Broo5es.. Bloo3 M. i,e span deelop3ent Bases ,or preentie and interentie =elpin;. #e>

or5 Mac3illan. 190.!. BlJ . '=e co3ponents o, nor3al 3oe3ent durin; t=e ,irst Jear o, li,e.C=apel ill

#.C "niersitJ o, #ort= Carolina. 190.7. Bo:at= *. Q Bo:at= B. '=e ,acilitation o, nor3al postural reactions and 3oe3ents

in t=e treat3ent o, cere:ral palsJ. P=Jsiot=erapJ 19!4 0 )4!)).. Boe=3e R. (pproac= to treat3ent o, t=e :a:J. 'ucson ( '=erapJ &5ill Builders.

1990.9. BradleJ #& Deelop3ental aspects o, 3otor control in s5ill acSuisition. $n Ca3p:ell

& ed. P=Jsical '=erapJ ,or C=ildren ( Co3pre=ensie Re,erence ,or PediatricPractice. P=iladelp=ia Pa B &aunders2 1994 n C.C. Q ott,ried (.E. @Eds.A @19A. PlaJ interactions '=e role o, toJs andparental inole3ent in c=ildrenTs deelop3ent. &5ill3an #N No=nson and No=nson.

11. Butter>ort= . Q ic5s . %isual proprioception and postural sta:ilitJ in in,ancJ. (deelop3ental studJ. Perception 1977 ! )-)!).

1). Ca3p:ell P.. (ssess3ent o, posture and 3oe3ent in c=ildren >it= seere3oe3ent dJs,unction. (5ron O. C=ildrenTs ospital Medical Center. 19.

1 or5 arper. 194.19. esell (. '=e ,irst ,ie Jears o, li,e. #e> or5 arper. 1940.)0. adders-(l;ra M '=e neuronal ;roup selection t=eorJ a ,ra3e>or5 to e8plain ariation

in nor3al 3otor deelop3ent. De Med C=ild #eurol )000 (u;2 4)@A !!-7)KMedlineL.)1. anson M.N. Q arris &.R. 'eac=in; t=e Joun; c=ild >it= 3otor delaJs. (ustin 'U

PRO-ED. 19!.)). $l lin;>ort= R.&. '=e deelop3ent o, t=e in,ant and Joun; c=ild nor3al and a:nor3al.

#e> or5 C=urc=ill iin;stone. 19 or5 a,ner. 194it=

neurodeelop3ental disa:ilities. (3 N P=Js Med Re=a:il )000 Mar-(pr2 79@)A 114-)t= o, sta:ilitJ Postural control ,ro3 a

deelop3ental perspectie. Nournal o, Motor Be=aior 19 17 1


20/128

)9. &teenson D* Benit E &uns=ine P Fetal and #eonatal Brain $nurJ Mec=anis3sMana;e3ent and t=e Ris5s o, Practice.


21/128

CAPITOLUL II

Pa!ali,iile $e!e.!ale ) En$e/al&-a*iile #e$0ela!e in/an*ileDe/ini6ie:Repreintă un ;rup de tul:urari cere:rale nepro;resie caracteriate prin

ano3alii ale 3o:ilitatii si posturii datorate unei deoltari anor3ale sau distru;eriineuronilor 3otori centrali @scoarta cere:ralaA in perioada prenatala in cursul nasterii saudupa nastere. (,ectarea 3otorie este ,recent aco3paniată de tul:urări senorialeco;nitie de co3unicare percepţie co3porta3ent şi/sau conulsii şe epilepsie.

E*i&l&(ie:Etiolo;ia PC este diersă şi 3ulti,actorială. Maoritatea caurilor sunt cauate de

a,ectarea cere:rală +n perioadele prenatale @in cursul sarciniiA perinatale @la nastereApostnatale @dupa nastereA. Printre ,actorii de risc se nu3ără - erori aria:ile ;enetice ce a,ecteaa deoltarea structurilor cere:rale @3al,or3atiicere:rale con;enitale ano3alii de 3i;rare neuronala dis;eneia cere:ralaA- in,ectii con;enitale - in,ectii ale 3a3ei @ru:eola cJto3e;aloirus CM% to8oplas3oa=erpes- 'ORCA- a,ectiuni 3aterne - =e3ora;ii uterine anor3ale in,arctiari placentare care a,ecteaanutritia/o8i;enarea ,etala nor3ala2- coa;ulopatii care pot duce la accidente asculare @=e3ora;ii sau in,arctiari cere:ralee3:oliiA- su:stante terato;ene @care produc 3al,or3atiiA ad3inistrate 3a3ei @,actori to8iciA siiradierile ,e3eii insarcinate2

- pre3aturitatea si sarcina 3ultiplă- as,i8ia la nastere a copilului prin circulară de cordon2 apare şi in caul placentei praeia@placenta inserata pe colul uterinA- inco3pati:ilitatea R= 3a3a-copil deter3ina icter seer la copil @icter nuclearA.

Ne%!&-a*&l&(ie: (s,i8ia cere:rală pare să ,ie reultatul nu3eroaselor caue re,lect?nd alterările

deoltării cere:rale ,ie +n pri3ele stadii ;estaţionale ,ie prin tul:urări ale o8i;enării şi3eta:olis3ului celular +nainte şi +n ti3pul naşterii alte caue ,iind trau3ele 3ecanicecere:rale ale noului născut. (s,i8ia =ipo8ia cere:rală este responsa:ilă de 3odi,icările3or,opatolo;ice corespunătoare di,eritelor tipuri clinice de paraliie cer:rală. n caultrau3atis3elor pe l?n;ă as,i8ie se produce şi alterarea cere:rală datorată presiunii3ecanice a oaselor craniului sau prin =e3ora;iile consecutie intra3enin;eene sauintracere:rale. #ielul crescut al :iliru:inei asociat as,i8iei =ipo8iei sau isc=e3iei pare să,ie caua tipurilor dis5inetice de paraliie cere:rală.

Cla#i/i$a!e:Paraliiile cere:rale pot ,i clasi,icate +n ,uncţie de etiolo;ie @;enetică sau

3eta:olică asculară in,ecţioasă sau trau3aticăA +n ,uncţie de 3o3entul a,ectării@prenatal perinatal postnatalA de tipul ano3aliei de 3iscare de topo;ra,ia3ani,estărilor de ;radul seerităţii a,ectării 3otorii.

21



22/128

a. For3e clinice ale ano3aliei de 3işcare

a;>; F&!"a #-a#*i$1 )-a!ali,ia #-a#*i$a in/an*il1Este cea mai frecventă formă clinică !"#$"% din cazuri&' Caracteristic este

sindromul spastic' (pasticitatea reprezintă un tip de )ipertonie musculară caracterizat

printr#un răspuns anormal de puternic şi prelungit la intinderea musculară rapidă*

accentuat la mişcarea voluntară datorită afectării agonişilor si antagoniştilor unei mişcări'

(emnele clinice sunt cele ale sindromului de neuron motor central +,C- paralizie.pareza

pe teritoriul intins ce poate determina )emi#* di* para#* tetraplegie'

Musc=ii a,ectati sunt spastici cu =ipertonie 3usculara @e8pri3ata prin reistentaanor3ala la e8ecutarea 3iscarilor pasieA 2 contractura predo3ină pe 3usc=ii ,le8ori la3e3:rul superior si pe 3usc=ii e8tensori la 3e3:rul in,erior la a3:ele 3e3:re 3ai alesla nielul 3usculaturii distale @cot-:iceps pu3n-de;ete ,le8ori ;lena-triceps suralA 2,eno3enul c=aracteristic este V,eno3enul la3ei de :ricea; @pe 3asura ce se incepe3o:iliarea pasia la inceputul 3iscarii apare o reistenta crescuta creste daca3usc=iul este intins iar la un 3o3ent dat contractura se reduce :rusc cedeaa :rusc -re,le8 3iotatic iners prin contractia 3usc=ilor anta;onisti celor =ipertonici sau spasticiA.

&tarea de =ipertonie - contractură 3usculara poate eolua in ti3p catre ,i8aredeenind per3anentă cu aparitia retracturilor 3usculare2 retracturile pot ;enera ano3aliide postură si de,or3ari ale 3e3:relor a,ectate @picior eSuin arus eSuinA sau alecoloanei erte:rale @scolioaA. &unt preente re,le8ele patolo;ice @Ba:ins5i o,,3annOppen=ei3 etcA RO' sunt e8a;erate poate sa apara clonusul si/sau spas3e3usculare.

a;?; F&!"a a*e*&,i$a 7+i#ine*i$a83 >@)?@+in $a,%!i /tetoza este ter3enul utiliat pentru 3işcările inoluntare ce apar +n paraliiile

cere:rale. Repreinta o ,or3a a paraliiei cere:rale caracteriata prin 3iscarinecoordonate lente stereotipe er3iculare sau ondulante cu sau ,ara =ipertonie3usculara @ri;iditateA care a,ecteaa ,recent 3ana/piciorul 3e3:rul superior/in,erior siuneori 3usc=ii ,etei si ai li3:ii. (ceste 3iscari sunt accentuate de stari e3otie si e,ort,iic ele dispar?nd in ti3pul so3nului si di3inu?ndu-se in decu:it. Daca sunt a,ectati si3usc=ii necesari or:irii ae3 diartrie.

Distonia descrie o =ipertonie 3usculară datorată a,ectării structurilor su:corticaleşi ;an;lioni :aali. Musulatura preintă un tonus scăul +n repaus sau so3n crescut la3işcarea oluntară. (par 3iscari necoordonate lente tonice de 3ica a3plitudine ,arascop repetate stereotip er3iculare asociate uneori cu 3iscari coreice. a 3e3:relesuperioare predo3ina la niel distal @de;etele de la 3anaA rar intereseaa u3arul:ratul ante:ratul. De;etele preinta 3iscari alternatie de ,le8iee8tensie a:ductie

aductie se loesc si se incurca intre ele.Rigiditatea repreintă o reistenţă 3usculară crescută la 3işcarea pasiă pe +ntrea;a a3plitudine de 3işcare2 ri;iditate @tonus 3uscular crescut la a;onisti sianta;onisti cu reistenta uni,or3a neelastica la 3iscari pasie - ,recent cu ,eno3enede roata dinţataA. &pre deose:ire de spasticitate ri;iditatea nu depinde de iteaintinderii 3usculare ,iind preentă şi la intinderea lentă. Pot să apară ,eno3ene decocontractie 3usculară cu reistentă crescută la intindere şi la 3iscarea +n directieopusă. a pacienţii cu PC ri,iditatea este de o:icei a:sentă +n pri3ii ani de iaţă dar tinde să se accentuee cu ?rsta. Ri;iditatea poate ,i preentă ca unică 3ani,estare sau

22



23/128

alături de spasticitate şi coreoatetoă. Ri;iditatea are ca su:strat leiuni 3i8te corticale şiale nucleilor :aali.

Coreo#atetoza este reultatul leiunilor e8trapira3idale puta3en şi ;lo:uspallidus su;er?nd o actiitate crescută dopa3iner;ică. Clinic pacienţii preintă ano3aliiposturale ale 3e3:relor trunc=iului sau capului 3iscări inoluntare nere;ulateer3iculare lente @atetoaA sau 3iscari inoluntare nere;ulate de scurta durata rapide@coreeA. Mişcările atetoice dispar +n so3n. 'onusul e8tensor este in ;eneral 3aiaccentuat dec?t cel ,le8or 3işcarile inoluntare ,iind 3ai accentuate distal la nielul3e3:relor.

a;B; F&!"a a*a9i$a)#in+!&"%l a*a9i$ 7)>@8Este cea 3ai rara ,or3a ,iind deter3inata de caue prenatale postnatale

@=idroce,alieA trau3atis3e cere:rale ce a,ecteaa cere:elul. Repreinta o ,or3a aparaliiei cere:rale caracteriata prin ano3alii de ec=ili:ru si sensi:ilitate pro,unda

ur3ate de lipsa controlului tonusului postural si incoordonarea 3iscarilor. Copilul preintăincapacitate de coordonare a 3iscarilor oluntare şi tre3or @tre3uraturaA intentională.

a* ; F&!"ele "i9*eReultă din asocierea ,or3elor a3intite anterior o parte din copii preent?nd di,eritepattern-uri de 3iscare patolo;ică.

+* 'opo;ra,ia paraliiilor cere:rale

.;>; He"i-a!e,a 70e"i-le(ia8 ) a,ectare unilaterală a 3e3:rului superior şiin,erior de aceeaşi parte.

.;?; Pa!a-le(ia ) a,ectare 3otorie a 3e3:relor in,erioare uneori cu a,ectareuşoară a celor superioare.

23



24/128

.;B; T!i-le(ia ) trei 3e3:re a,ectate

.;; Te*!a-le(ia )a,ectare conco3itentă a tuturor celor patru 3e3:re cu a,ectare ,uncţională a +ntre;uluicorp.

c* Du"ă severitate siste!ul de clasi#icare al #uncţiei !otorii grosiere )!o+ilitate, !ers ) "entru co"ii -ntre .)/0 ani Niel%l I - Mers independent li3itări laa:ilităţi aansate ale deplasării Niel%l II - Mers ,ără autor li3itări la 3ersul +n 3ediul

e8terior sau pe teren ariatNiel%l III - Mers cu susţinătoare de 3ers li3itări la deplasarea +n e8terior sau

co3unitateNiel%l IV - Mo:ilitate di3inuată copilul este transportat sau necesită alte

3iloace de deplasare in e8terior sau co3unitateNiel%l - Mo:ilitatea independentă este seer li3itată c=iar cu suport te=nolo;ic.

Ti-%!i $lini$e ale -a!ali,iil&! $e!e.!ale:

a. e3iple;ia spasticăEste ,or3a cea 3ai +nt?lnită. Pri3ele se3ne apar +n urul ?rstei de 4 luni prin asi3etria3işcărilor 3e3:relor superioare. E8tensia protectoare a :raţelor @reacţia paraşutăA este

preentă unilateral lipsind de partea leată. Poiţia şe?nd independent preentă lacopilul nea,ectat 3otor la !-7 luni este +nt?riată cu c?tee luni +n caul paraliieicere:rale.Este caracteriata de lipsa 3o:ilitatii oluntare a unei u3atati de corp secundar leariiunilaterale a caii pira3idale #MC cu alterarea tonusului 3otor @=ipertonieA e8a;erareare,le8elor osteotendinoase RO' si preenta sincineiilor @;lo:ale de i3itatie sicoordonare la aproape toti copiii - 3iscari inoluntare ce apar in cursul e8ecutiei unei3iscari auto3ateA. &e re,era la actiitatea 3otorie ca ansa3:lu- e8ecutarea 3iscarii- 3entinerea posturii si atitudinii- contractia 3usculara pre;atitoare de 3iscare.

Musc=ii a8iali @ai trunc=iuluiA si cei respiratori sunt inde3ni @sanatosiA

Dia;nosticul poate ,i pus dupa 7 luni cand se eidentiaa- =ipertonia pira3idală

24



25/128

- spasticitatea care seintensi,ica in conditii de

e3otiitate

25



26/128

- la 3e3:rele superioare contractură cu :ratul in aductie @3ai rar in a:ductieA rotatie

interna si ,le8ie cotul se3i,lectat sau ,lectat ante:ratul pronat de;etele ,lectate ceacopera policele @addus si ,lectat in pal3aA pu3nul strans. Musc=ii a,ectati suntdeltoidul @atro,ie =ipotonieA ,le8orii ante:ratului @ :iceps- =ipertonic/spasticA tricepsul@=ipotonieA ,le8orii de;etelor @=ipertonieA- la 3e3:rele in,erioare contractura cu 3e3:rul in,erior ri;id de o:icei in e8tensie@poate sa ,ie si in ,le8ie a ;enunc=iului cu spasticitate a 3usc=ilor isc=io;a3:ieriA cusoldul in adductie 3ai 3ult sau 3ai putin rotatie interna ;enunc=i e8tins @poate ,i ,lectatApicior ar eSuin si 3ers c=aracteristic @3ers ,or,ecat - :oala ittle datorat contracturiie8cesie a aductorilor coapsei2 3ers cosit- pentru a i3piedica piciorul eSuin sa sei3piedice de sol2 3ers inaltat - de ,iecare data cand ataca solul cu piciorul eSuin se inaltape ar,ul piciorului opus eitand i3piedicareaA. Poate sa apara o scurtare a 3e3:relor in,erioare cu 1-< c3 relati constanta ,ara accentuare odata cu inaintarea in irsta a

copilului.- dacă di,erenţa de lun;i3e a 3e3:relor in,erioare este preentă a a,ecta 3ersul şiapare scolioa co3pensatorie.- tul:urari tro,ice te;u3ente uscate scua3oase un;=ii striate torace astenic in;ust:ain stra3t o:lic =e3iatro,ia partii a,ectate- 3aniestari asociate e8trapira3idale - dis5ineie dis3etrie crie conulsie ,recente- la nielul articulatiilor apar redori si anc=iloe datorate spasticitatii sau retracturii3usculare.

+* Di"legia s"astică Di"legia s"astică) +oala 1ittle - Este ,or3a asociată,recent cu pre3aturitatea. &pasticitatea şi =iperre,le8ia 3ai accentuate la 3e3:relein,erioare sunt caracteristica:olii ce nu se +nt?lneşte +n patolo;ia neurolo;ică a adultului.

Este o ,or3a de CP in care sunt a,ectate toate cele patru e8tre3itati dar 3e3:relein,erioare sunt a,ectate 3ai seer. Caracteristici- a 3e3:rele superioare caracteristice sunt tul:urarile si e8ecutarea 3iscarilor de,ineţe @tul:urari nde coordonare si sincineiiA- la 3e3:rele in,erioare apare contractura pira3idala coapsele adduse ;enunc=iiincrucisati @deter3ina 3ersul ,or,ecatA se3i,lectati ;a3:ele in rotatie interna picioarelein arus deter3ina poitie in ,oar,eca @;enunc=i in al;A- capul :alant torace inclinat inainte ci,oa sau ci,oscolioa dorsala- re,le8ele pri3itie @ar=aiceA pot persista pana la


27/128

- =iperre,lectiitate RO' @rotulian ac=ilean si 3edioplantarA- re,le8e patolo;ice @se3n Ba:ins5i present Oppen=ei3A

- re,le8ele pri3itie preente pana la ani- tul:urari tro,ice distro,ie =ipotro,ie 3usculara

c* 'etraple;ia spasticăEste ,or3a cea 3ai seeră ,recent asociată cu 3icroce,alie epilepsie cecitate şi retard3ental. &pre deose:ire de diple;ia spastică aici 3e3:rele superioare sunt a,ectate 3aiseer. Mersul c=iar asistat de 3ulte ori este i3posi:il şi depinde de nielul inteli;enţeicopilului.Este o ,or3a a CP in care sunt a,ectate toate cele 4 3e3:re cu posi:ilitatea ca unul dinse;3ente sa ,ie 3ai a,ectat. Este ,or3a cea 3ai ;raa a E&$ cu posi:ilitati reduse derecuperare ,unctională. Caracteristici- sunt preente se3nele pira3idale @learea #MC - a,ectarea 3o:ilitatii oluntare

=ipertonie =iperre,lectiitate RO' re,le8e patolo;ice preenteA la cele patru 3e3:re;eneraliate.- se3ne de intiriere in deoltarea neuro3otorie $D# persistenta re,le8elor ar=aice sireactiilor pri3are @R'C Moro 3ers auto3at etcA- tonusul 3usculaturii e8tensoare a coloanei erte:rale este insu,ucient deoltat@copilul nu isi tine capul ii cade in ,ata nu sta in seutA uneori apare contractura3usculaturii trunc=iului @in ,le8ie sau in =ipere8tensie - opistotonusA coloana erte:ralăpreinta tul:urari de statica @ci,oa dorso- lo3:araA şi li3itarea 3o:ilitatii.-3e3:rele superioare sunt ,lectate @u3ar cot pu3n de;eteA adduse pu3nii ,oartestr?nşi.-3e3:rele in,erioare contracturi intense a adductorilor coapsei si picior eSuin accentuat.-alte 3ani,estari retard psi=ic 3arcattul:urari de or:ire si li3:a @or:ire di,icila

sacadata sau nu or:esteA tul:urari de de;lutitie si 3asticatie tul:urari s,incterienecrie epileptice etc.-la copii cu spasticitate 3oderata e8ista @uneoriA posi:ilitatea do:indirii unor reactii deridicare si ec=ili:ru in seind sau patrupedie dar nu in ortostatis3 si 3ers

d* For3a coreo-atetoică de paraliie cere:rală n ;eneral copilul este =ipoton +n pri3ul an de iaţă se3ni,icatiă ,iind +nt?riereaac=iiţiilor 3otorii speci,ice. Re,le8ele pri3itie sunt persistente controlul cerical şireacţiile protectoare nu apar.Copilul cu coreoatetoa preintă 3iscari necoordonate@atetoiceA lente tonice de 3icaa3plitudine ,ara scop repetate stereotip er3iculare associate uneori cu 3iscaricoreice

- la 3e3:rele superioare predo3ina la niel distal @de;etele de la 3anaA rar intereseaa u3arul :ratul ante:ratul. De;etele preinta 3iscari alternatie de,le8iee8tensie a:ductie aductie se loesc si se incurca intre ele- la nielul ,etei ;ura se inc=ide/dec=ide rit3ic li3:a este scoasa a,ara oc=ii seridica/co:oara se constata ;ri3ase ale ,etei @nu constituie e8presia unei stari psi=iceA- prin a,ectarea 3usc=ilor li3:ii ,arin;elui larin;elui apar tul:urari de de;lutitie @dis,a;ieAşi diartrie- RO' si re,le8ul cutanat plantar sunt nor3ale tonusul 3uscular este nor3al saudi3inuat uneori preinta =iper3o:ilitate articulara cu su:lu8atii/lu8atii 3andi:ulare- retard psi=ic 3ers deordonat

27



28/128

e. For3a ata8ică a paraliiei cer:raleCopii sunt =ipotoni şi inactii +n perioada neonatelă şi uneori +n pri3ii ani de iaţă cu un

3arcat retard +n ac=iitia ele3entelor 3otorii de re,erinţă. Copilul cu ence,alopatieata8ica @con;enitala sau do:anditaA preinta incapacitate de coordonare a 3iscariloroluntare cu dis3etrie =iper3etrie asiner;ie adiadoco5ineie tre3or @tre3uraturaAintentionala- 3ers cu :aa lar;a de sustinere @cu M$ usor departateA 3ers titu:ant @cu ;enunc=iitepeniA 3ers e:rios uneori- or:ire lenta sacadata uneori e8ploia @diartrie cere:eloasaA- =ipotonie 3usculara cu a3plitudinea 3iscarilor pasie e8a;erata astenie- RO' @rotulieneA pendulante- scrisul copilului este tul:urat- ata8ie in ortostatis3 si 3ers

$3plicaţii +n deoltarea neuro3otorieParaliiile cere:rale repreintă prototipul dia:ilităţilor datorate a,ectării deoltăriicopilului. Prin de,iniţie tul:urările de 3işcare pornesc de la a,ectarea siste3ului neroscentral al copilului +n perioda de deoltare. Paraliiile cere:rale a,ecteaă ,uncţiile3otorii ;rosiere şi de ,inete +n ;rade aria:ile. Reultatul este ii:il at?t asupradeoltării neuro3otorii +n special al 3o:ilităţii oluntare c?t şi asupra proceselor de +năţare 3otorie prin depriarea de e8perienţă. (c=iiţiile 3otorii +nt?riate saudeoltate a:erant a,ecteă capacitatea copilului de a e8plora şi +năţa noţiuni le;ate despaţiul +nconurător cu consecinţe 3ultiple 3otorii şi sociale asupra co3porta3entului şiindependenţei.

Copilui cu li3itări ,uncţionale per3anente are considera:il 3ai 3ulte di,icultăţi +ninte;rarea socială. Este esenţial de cunoscut coe8istenţa dia:ilităţilor ,iice şi

co3porta3entale sociale la copii cu paraliie cere:rală.Dia(n*i$:

Dia(n*i$%l e#*e 5n -!i"%l !=n+ $lini$ şi constă +n ana3nea @istoricul :oliiin,or3aţii asupra 3a3ei şi copiluluiA e8a3enul ,iic pediatric şi neurolo;ic al copilului. Pel?n;ă e8a3enul clinic şi ,uncţional pot ,i indicate nu3eroase e8a3ene paraclinice.

Dia;nosticul de paraliie cere:rală se sta:ileşte pe :aa1. +nt?rierii ac=iiţiilor 3otorii de re,erinţă). se3ne neurolo;ice de a,ectare a neuronului 3otor central sau ano3alii de 3işcare@deordini ale 3işcăriiA de o:icei asociate persistenţei re,le8elor pri3itie


29/128

Eal%a!ea $&-il%l%i $% -a!ali,ie $e!e.!al1:

Ealuarea stării ;enerale&e ealueaă pro:le3ele 3edicale speci,ice ?rstei creşterea şi tul:urărilenutriţionale. Di,icultăţile le;ate de ali3entarea copilului pot conduce la 3alnutriţiepro:a:il caua cea 3ai i3portantă a cresterii inadecate. (:senta e8punerii la soare şi3edicaţia anticonulsiantă conduc la instalarea ra=itis3ului. (par ,recente in,ecţiirespiratorii datorită a,ectării re,le8ului de tuse. &e noteaă e8istenţa unor dis3or,is3e,aciale sau a altor ano3alii con;enitale. &e 3ăsoară circu3,erinţa @peri3etrulA cranianăşi se noteaă pe un ;ra,ic. Eoluţia peri3etrului cranian in,or3eaă asupra deoltăriicere:rale. &e ,ace e8a3enul ,iic co3plet pe aparate si siste3e pentru e8cluderea altor a,ecţiuni. Conco3itent se noteaă postura copilului şi se 3ăsoară toate se;3entele.

Ealuarea neurolo;ică

$storicul ac=iiţiilor de re,erinţă in deoltarea copilului se noteaă pentru toatedo3eniile de deoltare 3otorii ;rosiere şi de ,ineţe co;nitie de or:ire şi li3:a desocialiare. (poi se noteaă nielul ,uncţional al acestor do3enii prin ealuareaa:ilităţilor şi actiităţilor ietii ilnice @(D-uriA cu3 ar ,i ali3entarea +3:răcarea periauldinţiolor etc.. &e e8a3ineaă nerii cranieni postura tonusul 3uscular al 3e3:relortrunc=iului şi ;?tului re,le8ele osteotendinoase re,le8ele pri3itie şi reacţiile posturale.&e e8a3ineaă copilul +n decu:it dorsal entral +n şe?nd ortostatis3 sau +n 3ers.

T&n%#%l "%#$%la! (,ectarea tonusului 3uscular este caracteristica PC. ipertonia 3usculară se datoreaăspasticităţii @sindro3 pira3idalA sau distoniei @sindro3 e8trapira3idalA. &pasticitatea estedependentă de itea intinderii 3usculare. Distonia se 3ani,estă prin 3işcări ondulantesau repetitie. a o parte din copii coe8istă se3ne pira3idale şi e8trapira3idale. 'onusul

3uscular se e8a3ineaă prin palpare prin e8a3enul posturii 3o:iliare pasiă şi la3işcarea actiă şi +n 3ers.E9a"ina!ea -*%!ii este de 3are i3portanţă dar nu su: aspectele I:aaleI c?t

ale e8a3inării posi:ilităţilor de rela8are şi 3ai ales al deor;aniării posturii +n caulc?nd 3o:iliă3 capul sau unul dintre 3e3:re. Dacă +ntoarce3 capul spre dreapta o3edea uneori cu3 3e3:rul superior st?n; se a:duce şi se ,lecteaă @Ipurtător desecureIA. E8a3inarea posturii se poate ,ace su: reacţia anu3itor e8citanţi. De e8e3pluse ,oloseşte stri;ătul o :ataie din pal3e neaşteptată o ciupitură sau o uşoară +nţeparea lo:ului urec=ii. &e a lua +n sea3ă nu si3pla trăsărire nor3ală pentru orice indiid cisc=i3:area poiţiei 3e3:relor şi c=iar a trunc=iului care dureaă c?tea secunde.

M&.ili,a!ea -a#i1 a pune +n eidenţă =ipertonia 3usculară - starea despasticitate a 3uşc=iului @e8a;erarea re,le8ului 3iotatic re,le8 tonic de +ntindereA.

(ceastă =ipertonie este +n ;eneral deose:ită +n două 3ari ,or3eG descreşterea pro;resiă a reistenţei =ipertoniei 3usculare - la 3işcarea pasiăe,ectuată cu :l?ndeţe se constată o descreştere pro;resiă a reistenţei +nt?3pinateprin spas3ul 3uscular al anta;onistului 3işcării2G descreşterea nere;ulată a reistenţei 3usculare - se ,ace cu 3ari nere;ularităţic?nd ced?nd c?tea ;rade c?nd reenind +napoi. "neori cedarea ,oarte :ruscă de undeşi e8presia I+n la3ă de :ricea;I.

29



30/128

Re/le$*ii*a*eaRe,le8ele osteotendinoase sunt e8a;erate not?ndu-se c=iar clonus. &e3nul Ba:ins5i

este preent - un se3n de 3are i3portanţă pentru deter3inarea leiunii pira3idale.Re,le8ele cutanate a:do3inale şi cre3asteriene sunt ,recent a:sente la copilui 3ic.Mi'$a!ea a$*i1 nu poate ,i interpretată dec?t la copii 3ai 3ari capa:ili să

+nţelea;ă şi să e8ecute după ce i se co3andă o anu3ită 3işcare. Mişcarea actiă nu sepoate e8ecuta prinG ne+nţele;erea co3eni a ;estului pe care tre:uie să-l e8ecute el tre:uiee8e3pli,icat2G insu,icienţă de co3andă.

Mişcarea actiă 3ai poate ,i a,ectată prin tul:urări de coordonare de repreentare@apra8ie incapacitatea de a realia 3i cări coordonate ca ur3are a unei leiuni aleșcrieruluiA de selecţie @paratonie tul:urarea tonusului 3uscularA şi prin lipsa de 3aturaţie@sincineii 3i care inoluntara a unui 3e3:ru paraliat cu ocaia 3i cări oluntare aș ș

unui 3e3:ru sănătosA.Pentru e8a3inarea coordonării 3işcările 3e3:relor in,erioare copilul tre:uie să se

3enţină ti3p de 10 sec. pe ?r,ul picioarelor cu oc=ii desc=işi :raţele lipite de-a lun;ulcorpului ;a3:ele şi picioarele apropiate şi să sară +ntr-un picior pe r?nd cu a3:elepicioare.

Me!#%l se ,ace - c?nd este posi:il - cu ,le8ia ;enunc=ilor adducţia şi rotaţia internăa coapselor. Picioarele pot ,i ec=ine dar la o ?rstă 3ai 3are ele sunt de o:iceireolate 5inetic sau c=irur;ical şi atunci spriinul se ,ace pe toată planta c=iar +n uşor talus ,ără rula al piciorului @nu calcă pe ?r,-călc?i ci pe toată planta odatăA. Fle8iaşoldului poate ,i datorată unei retracturi a ,le8orilor coapselor +n special a psoasuluiiliac dar 3ai ,recent este secundar staticii de,ectoase. "n al doilea aspect care poate +3piedica staţiuna +n picioare este i3posi:ilitatea de ec=ili:rare a :ainului. ( treiacondiţie este aceea a unei =ipertonii 3arcate cu dis5ineia co-contracţia 3usculaturii. (ceştii copii 3er; spriniţi cu paşi 3ici nesi;uri ine;ali iar e,ortul de deplasare creşte=ipertonia p?nă la anularea 3işcării.

De/i$i*%l $&!*i$al #en,&!ialCP nu i3plică nu3ai deordini 3otorii ci coe8istenţa unor de,icite corticale senitio-senoriale. (par tul:urări ale sensi:ilităţii proprioceptie şi tactile care contri:uie laaccentuarea si3pto3atolo;iei.Eal%a!ea $&(ni*i1 'i $&"-&!*a"en*al1 Retardul 3ental repreintă una din cele 3ai,recente 3ani,estări asociate ale PC alterări co;nitie seere ,iind preente la )0W dincopii. 'estele conenţionale de inteli;enţă pot +nsă da reultate eronate la copii cu PCdatorită de,icitelor 3otorii şi de co3unicare. De aceea la aceşti copii se indică testele

non-er:ale de inteli;enţă corespunătoare ?rstei. E9a"en%l 1,%l%i 'i a%,%l%iE9a"en%l l&(&-e+i$ ) al &!.i!ii 'i li".a


31/128

n cadrul ealuării ,uncţionale copilul tre:uie +ncadrat con,or3 clasi,icăriiinternaţionale $D @$ H i3pai3ent H in,ir3itate2 D H disa:ilitJ H incapacitate2 H

=andicapA.In/i!"i*a*ea repreintă orice pierdere anor3alitatea @di3inuareaA a unei structurisau ,uncţii ,iiolo;ice anato3ice sau patolo;ice. Poate ,i te3porară sau de,initiăre,lect?nd de cele 3ai 3ulte ori tul:urările de la nielul or;anului leat @,ascicululpira3idalA.

Di#/%n$6ia sau incapacitatea - totdeauna consecinţa unei in,ir3ităţi - este de,inită cao restricţie sau pierderea a aptitudinii de a e8ecuta o actiitate considerată nor3alăpentru un indiid oarecare. Copilul cu paraple;ie preintă 3ai 3ulte cate;orii deincapacităţi de loco3oţie de a:ilitate de co3porta3ent de +n;riire personală etc.$ncapacitatea poate ,i reersi:ilă sau ireersi:ilă pro;resiă sau recesiă +n ,uncţie de;radul de seeritate al in,ir3ităţii şi de precocitatea şi corectitudinea aplicării pro;ra3uluide asistenţă 3edicală.

Han+i$a-%l ) consecinţa a incapacităţii - constituie di,icultatea unui indiid de arealia relaţii nor3ale cu 3ediul +n care-şi des,ăşoară iaţa +n con,or3itate cu ?rstase8ul pacientului. Copilul cu tetraple;ie a preenta 3ai 3ulte tipuri de =andicap deorientare al independenţei ,iice de 3o:ilitate de inte;rare socială etc.

naintea alcătuirii pro;ra3ului de recuperare +n cadrul ealuării ,uncţionale acopilului tre:uie luate +n considerare şi 3ediul de iaţă condi iile sociale resursele salețe8terioare @aparatura autătoare - ortee persoanele care pot să-i acorde spriinulnecesar sursele 3aterialeA.

Pentru o:ţinerea unei i3a;ini c?t 3ai reale asupra pro,ilului ,uncţional ,iic şi psi=ical pacientului - copil s-au i3a;inat o serie de teste scale ,işe de ur3ărire sau săcuanti,ice +ntr-un ,el capacitatea neuro3otorie a :olnaului şi să per3ită o oarecareo:iectiiare a reultatelor terapeutice şi recuperatorii.

Fiecare scală repreintă o cotaţie pe care terapeutul o acordă +n partea ,iecăruiele3ent co3ponent ur3?nd ca +n ,inal să +nsu3ee toate calităţile cu o:ţinerea unuiscor ,inal. (cesta per3ite +ncadrarea copilului din punct de edere ,uncţional +ntrenor3al independent sau co3plet dependent.

Bilanţul ,uncţional este i3portant deoarece ,urnieaă in,or3aţii co3ple8e copilul,iind pus să +ndeplinească acţiuni care necesită oarecare a:ilităţi @nA raport cu 3ediul dee8ecuţie terapeutul după aprecierea de,icienţelor ,uncţionale +şi alcătuieştecorespunător pro;ra3ul de recuperare. Cele 3ai i3portante pentru :ilanţul ,uncţional +n patolo;ia neurolo;ică suntG scala ec=ili:rului Ber; - repreintă o listă de 14 acţiuni pe care pacientul tre:uiesă le e8ecute codi,icate cu 0-1-)-


32/128

G scala ealuării 3ersului este 3ai co3ple8ă deoarece se introduce o serie de3işcări auto3ate din 3ers ale articulaţilor 3e3:relor in,erioare şi a celor superioare.

&cala de ;rade de apreciere este 0-1-)-< +n care 0 - nor3alitate şi < - aspectul cel 3ai;ra.Copilul cu =andicap neuro3otor este totdeauna raportat la deoltarea

psi=o3otorie a copilului nor3al. nt?rierea +n deoltarea psi=o3otorie se re,lectăulterior prin se3nele clinice ale in,ir3ităţii 3otorii centrale. Deoltarea nor3ală cuprinde stadii- stadiul 0# al 3işcării neor;aniate @stadiul pri3ului 3odel de ,le8ieA la 0 - < luni2

32



33/128

- stadiul 1 - al 3işcărilor incoordonate sau pri3ul stadiu de e8tensie la 4 luni2- stadiul 2 - de de:ut al cordonării sau al doilea stadiul de e8tensie la 10 - 1) luni2

- stadiul 3 - al cordonării parţiale2- stadiul 4 - al controlului co3plet al corpului peste

sc=e3a de deoltare 3otorie. 're:uie ur3ărite ur3ătoarele ele3ente @orice alterare dela nor3al constituie +nt?rierea +n deoltare datorate unui ,ond leional sec=elar2G in=i:area re,le8elor pri3itie2G apariţia re,le8elor de redresare2G inte;rarea re,le8elor de redresare +n reacţii posturale nor3ale de ec=ili:rucorespunător ?rstei.

Pentru aprecierea tonusului 3uscular se ,oloseşte scala (s=>ort= de la 0 la 4iar spas3ul ocaional se cuanti,ică de la 0 - 4 @studiul spas3elor se ,ace +n cursul3o:iliării oluntare a copiluluiA.

MANAGEMENT)UL CAZULUI DE PARALIZIE CERE2RALA

5romovarea maximei integrări sociale şi a calităţii vieţii este scopul recuperării

copiilor cu paralizie cere6rală'

Paraliia cere:rala nu poate ,i indecata dar trata3entul +3:unătă e teț șa:ilită ile copilului. #u e8ista terapie standard pentru to i pacien ii terapia ,iind realiataț ț țde o e$0i-a +e -!&/e#i&ni *i in*e!+i#$i-lina!1ș din care ,ac parte - 3edicul pediatru -3edicul de recuperare - 3edicul neurolo; - 3edicul ortoped - 3edicul neuroc=irur; -5inetoterapeutul X orteistul- terapeutul ocupaţional - psi=olo;ul - lo;opedul - asistentul social - parintii

copilului. (sistenta copilului cu $MC tre:uie să +ntrunească o serie de caracteristici pentru

a se o:ţine reultatele opti3eG instituită precoce - dacă este posi:il +naintea ?rstei de 10 - 1) luniG adecvată* corespunzătoare fiecărui copil # realiată prin 3iloace autătoare usti,ica:ile ,iiopatolo;ice şi si3ptopatolo;iei respectie2G perseverentă - e8ecutată ilnic una - două şedinţe2G complexă - presupune e8a3inarea 3ultidisciplinară cu tratarea tuturorde,icienţelor. "n de,icient senorial @auditi iualA este un =andicap ;ra

)adău;at i3potenţei ,uncţionale 3otorii ,uncţia 3otorie depin?nd inte;ral de o :unăe8tero - şi propriocepţie.Fa$*&!i 5n ale(e!ea *i-%l%i +e *e!a-ie: a alcătuirea unui plan terapeutic ec=ipaterapeutică tre:uie să ia +n considerare

'ipul ano3aliei 3otorii @spsticitate/distonieA#ielul spasticităţii şi cauele sale&tarea ,iică ;enerală şi nielul de deoltare al copilului (lte deordini 3otorii ce a,ecteaă 3o:ilitateaForţa şi controlul 3uscular Ec=ili:rul şi :alansul (:ilităţile ,uncţionale%?rsta copilului.



34/128

Ec=ipa de recuperare tre:uie să ia +n considerare pre,erinţele ,a3iliei +n ale;erea terapieiprecu3 şi i3plicarea acesteia +n trata3ent. 'rata3entul se adapteaă neoilor speci,ice

,iecărui copil. După sta:ilirea o:iectielor terapeutice se reco3andă &-6i%nile7"e*&+ele8 *e!a-e%*i$e: Fiioterapie şi 5inetoterapie 'erapie ocupaţională o;opedieOrteare

'o8ina :otulinică sau inecţii cu ,enol Po3pe cu :aclo,eni3plantate intratecal C=irur;ie ortopedică Medicaţie orală.

Tera"ia #iicală ) #iio, 4inetotera"ia'erapia ,iicală este o co3ponentă esenţială a pro;ra3ului de recuperare dar

e,icienţa ,uncţională a recuperării copilului cu $MC pare desprinsă de o interacţiuneco3ple8ă +ntre ,actori ,iiolo;ici :iolo;ici şi psi=osociali ceea ce are drept consecinţăcorelarea conţinutul pro;ra3ului de recuperare @durata co3ponenţa - procedurile şite=nicile 5inetice ,olositeA cu reultatul cercetărilor neuro:iolo;ice şi ,uncţionale. Dacă

plasticitatea siste3ului neros central este o realitate neuro,iiolo;ică posi:ilitatea creăriiunor alte en;ra3e 3otorii la copii spastici +n conte8tul $MC al caror :a;a 3otric estea,erent ră3?ne +ncă o pro:le3ă neelucidată. &c=e3a de trata3ent tre:uie săur3ărească trecerea de la un ;rup de actiităţi la un altul 3ai co3ple8 con,or3 le;iilor pro;resiunii şi deoltării psi=o3otorii nor3ale2 de e8e3plu c=iar dacă la un copil nor3ale8erciţiul 3ersului pe ;enunc=i nu este necesar +nainte de a trece la poiţia :ipedă lacopilul ence,alopat se a insista asupra tuturor acestor etape ele ,iind deose:it dei3portante +n c?şti;area unor deprinderi noi corecte. Miloacele terapeutice ,olosite +nsecenţialitatea opti3ă tre:uie sta:ilite pentru ,iecare copil - pacient +n parte. Ele3entele,unda3entale care orienteaă ale;erea şi aplicarea 3iloacelor şi 3etodelor derecuperare sunt sc=e3a corporală @ce tre:uie realidată 3ai ales +n perioada su:acutăc?nd le;ătura ideo3otorie este de,icitarăA tonusul 3uscular şi spasticitatea. Deci

indiidualiarea trata3entului este condiţia esenţială a reuşitei recuperării tre:uiecunoscute o serie de principii ;enerale şi respectate pe toată durata pro;ra3ului derecuperare neuro3otorie ast,el copilul să ,ie an;renat +ntr-un pro;ra3 :ine sta:ilit caresă-i per3ită redo:?ndirea şi +năţarea per,or3anţelor 3otorii pierdute precu3 şi un niel,uncţional şi intelectual corespunător ;radului de dis,uncţie cere:rală preentă.

Rolul 7inetoterapeutului şi implicit al 7inetoterapiei în paraliziile cere6rale poate fi

descris în următoarele 0" principii -

1. (nalia ealuarea co3:aterea pattern-urilor anor3ale de 3işcare din punct deedere ,uncţional e,ectele asupra posturii şi asi3etriilor controlul şi distri:uţiaano3aliilor de tonus 3uscular 3işcările asociate reacţiile posturale şi re,le8elepri3itie. (ceastă ealuare per3ite in,or3area celor ce +n;riesc copilul +n le;ăturăcu te=nicile de 3anerare a copilului cu posturarea ,uncţională şi 3iloacele şi

ec=ipa3entele adaptatie ortopedice ca ortee c?re cadre scaune cărucioare.2. Menţinerea a3plitudinii de 3işcare articulară.3. Menţinerea alinia3entului sc=eletic şi articular +n scopul preenirii dislocărilor şide,or3ărilor dar şi pentru preenirea osteoporoei.4. Pro3oarea alinia3entului postural prin posturi neutre in=i:itoare care să nue8acer:ee spasticitatea sau să nu declanşee actiarea re,le8elor pri3itie.5. (3eliorarea deoltarii 3otorii a copilului prin pro3oarea pattern-urilor nor3alede 3iscare cu deoltarea 3iscarilor se;3entare i3portante controlul 3iscarilor capului rosto;olirea de pe o parte pe cealaltă t?r?rea statul in seut si pe ;enunc=i

34



35/128

3ersul in patru la:e ortostatis3ul si reactiile de ec=ili:ru @:alansulA in toate poitiilesi actiitatile des,asurate.

6. (le;erea celor 3ai inspirate 3etode terapeutice din punct de edere educaţionalcare să 3otiee copilul +n participarea la pro;ra3ul 5inetic.7. Cola:orarea st?nsă cu alţi terapeuţi +n ederea corectării tul:urarilor deali3entatie si a de,icitelor 3otorii orale corectării tul:urarilor de or:ire si li3:a prinlo;opedie suprae;=erii relatiilor parinti-copil.8. Postura şi 3iscarea tre:uiesc inte;rate +n deoltarea co;nitiă co3unicatiă şisocială +n scopul deprinderii 3iscarilor o:isnuite ietii de toate ilele @(D-uri in,unctie de arsta copiluluiA.9. Costurile ener;etice ale 3işcării tre:uie reduse prin utiliarea ec=ipa3entelor ortopedice iar atunci c?nd este caul prin inerenţii c=irur;icale ortopedice.10. Pro3oarea ,itness-ului prin co3:aterea i3o:iliării şi participarea la sporturiadaptate terapeutice

(ceste principii ;enerale tre:uiesc cunoscute şi +3părtăşite tuturor celor care +n;riesc pacientul cu PC acasă la şcoală la locul de 3uncă.

O+iectivele 4inetotera"iei includ-Preenirea de,or3ărilor osoase (3eliorarea 3o:ilităţiiMenţinerea supleţei 3usculare şi a a3plitudinii de 3işcare Reducereadurerii Reducerea spasticităţiiPreenirea =ipotoniei @sla:iriiA si deteriorarii 3usculare datorate neutiliariiCreşterea a3plitudinii de 3işcareReeducarea propriocepţiei şi sti3ularea senorialăReducerea pattern-urilor de 3iscare anor3ală

Co3:aterea posturilor anor3alePro3oarea pattern-urilor nor3ale de 3işcare nt?rierea sau preenirea prin terapie a interenţiilor ;=irur;icale (3elioarea ,uncţională ;lo:ală (3eliorarea a:ilitatilor de autoin;riire a pacientului total dependent.

Mange!ent)ul s"asticităţii &pasticitatea +n sine nu necesită trata3ent dar tre:uie tratată atunci c?nd inter,eră cu,uncţionalitatea şi a:ilităţile pacientului. Factorii care in,luenţeaă deciia terapeuticăsunt

G Cronicitatea durata de c?nd este instalată spasticitatea in,luenţeaăo:iectiele şi 3etodele terapeutice. &pasticitatea ,recent dar nu +ntotdeauna

apare după o leiune cere:rală sau 3edulară şi poate să nu se instalee i3ediat.G &eeritatea spasticitatea 3edie ca seeritate poate ,i co3:ătută prin

e8ercitii de 3o:iliare pasie lente atele ortee şi 3edicaţie orală. &pasticitateaseeră nu răspunde la trata3entul conserator şi necesită 3ăsuri terapeuticeradicale pentru a3elioarea ,uncţională.

G Distri:uţia distri:uţia spasticităţii in,luenţeaă 3etodele terapeuticeanalitice sau ;lo:ale dar şi interenţiile şi te=nicile speci,ice indicate.Eal%a!ea #-a#*i$i*16ii

&pasticitatea este di,icil de cuanti,icat dar se ,olosesc ur3ătoarele scale clinice deealuare

35



36/128

G &cala (s=>ort= - de la 0- @nor3al la ri;id tonusAS$ala A#04&!*0 "&+i/i$a*1 7eal%a!ea #-a#*i$i*a*ii8: D!;M%#$0i

#-a#*i$i S$&!%l Da*a e9a"ina!iiS*(; I II $$$ IV

@; 'onus 3uscular nor3al.>; "soara crestere a tonusului cu 3ini3a reistenta la s,arsitul a3plitudinii de 3iscare@ROMA.?; &i3ilar ca anterior dar 3ini3a reistenta la intindere 3usculara pe parcursul ROM.B; Reistenta 3ai accentuata la intindere pe parcursul ROM.; Reistenta considera:ila la tonusul 3uscular crescut 3iscare pasia di,icila.; &e;3ent a,ectat ri;id.

G &cala de ealuare 3edicală pattern-ul de 3ers şi :ilanţ articular G &cala spas3ului 3uscular - de la 0-4 .

&pasticitatea poate să apară +n orice 3uşc=i dar e8istă pattern-uri speci,ice +n leiunilede neuron 3otor central. Pe de altă parte +n deciia de terapie a 3uşc=iului spastic se ia +n considerare şi i3pactul asupra ;rupului 3uscular anta;onist2 desi =ipotoni şi 3ai sla:iaceşti 3uşc=i pot să deină şi ei spastici. Pa**e!n)%l /le9&! +e #-a#*i$i*a*e la "e".!%l#%-e!i&!:

G (dducţia cu rotaţie internă a u3ărului

G Fle8ia cotului şi pu3nului

G Pronaţia ante:raţului şi 3?inii

G Fle8ia de;etelor si adducţia policelulMuşc=ii spastici şi care sunt ţinta terapiei antispastice sunt

G atissi3us dorsi @dorsal 3areA

G Pectoralis 3aor @pectoral 3areA

G 'eres 3aor @rotund 3areA

G Biceps

G Brac=ioradialis @:ra=ioradialA

G Brac=ialis @:ra=ialA

G Pronator teres şi Suadratus @rotund pronator şi pătrat pronatorA

G Fle8or carpi radialis sau ulnaris @,le8orul radial sau ulnar al carpuluiAG Fle8or di;itoru3 pro,undus şi super,icialis @,le8orii pro,und şi super,icial aide;etelorAG A++%$*&! -&lli$i# 7a++%$*&!%l -&li$el%i8 Pa**e!n)%l +e #-a#*i$i*a*e la

"e".!%l in/e!i&! :

G (dducţia şi ,le8ia şoldului

G Fle8ia ;enunc=iului

G Fle8ia plantară sau piciorul arus eSuin

Muşc=ii spastici şi care sunt ţinta terapiei antispastice sunt36



37/128

G (dductor 3a;nus @adductor 3areA

G $liopsoas

G $sc=io;a3:ierii

G 'i:ialis posterior @ti:ial posteriorA

G &oleus si astrocne3ius @tricepsul suralA

M&+ali*16i *e!a-e%*i$e n deciia terapeutică se utilieă ;radat 3etode de la cele conseratie p?nă la celeradicale c=iru;icale uneori co3:in?ndu-le +n ,uncţie de nielul ,uncţional şi ;radul deseeritate al spasticităţii. Pro;resia terapeutică este ur3ătoarea

1.Metode de preenire a spasticităţii2. $nterenţii terapeutice - ,iio şi 5inetoterapie3. Posturarea/ortearea4. Medicaţia orală5. Medicaţie inecta:ilă6. $nterenţii c=irur;icale

Me*&+e +e *e!a-ie /i,i$al1 ) /i,i&*e!a-ia 'i ine*&*e!a-ia:

G &tretc=in;-ul prelun;it susţinut

G Masaul

G %i:raţia

G 'er3oterapie cu cald

G Crioterapia

G Electrosti3ularea ,uncţională/ :io,eed:ac5-ulG Creşterea ,orţei 3usculare a anta;oniştilor 3uşc=iului spsticG idro5inetoterapia Mi


38/128

S*!e*$0in()%lFle9i.ili*a*ea: &e de,ineşte ca ,iind a3plitudinea 3a8i3ă de 3işcare +ntr-o

articulaţie sau serii de articulaţii realiată cu autorul unui 5inetoterapeut sau cuautorul unui ec=ipa3ent. Ti"uri de #le$i+ilitate

a. /le9i.ili*a*ea +ina"i$1 @sau 5ineticăA repreintă (M 3a8i3ă ce se o:ţineprintr-o 3işcare actiă a:ilitatea de a realia o 3işcare prin contracţie 3usculară şiaşearea unui se;3ent +ntr-o anu3ită poiţie.

:. /le9i.ili*a*ea #*a*&)a$*i1 @sau actiăA este (M 3a8i3ă realiată printr-o3işcare actiă 3enţinută oluntar @prin contracţie iotonăA la acest niel prin contracţiaa;oniştilor şi siner;iştilor şi prin +ntinderea anta;oniştilor.

c. /le9i.ili*a*ea #*a*&)-a#i1 @sau pasiăA repreintă (M 3a8i3ă 3enţinută +ntr-o poiţie e8tre3ă prin propria ;reutate corporală cu autorul unui asistent sau aunui ec=ipa3ent.S*!e*$0in()%l: Orice 3aneră care alun;eşte ţesutul 3oale patolo;ic scurtat cresc?nda3plitudinea de 3o:ilitate articulară este nu3ită stretc=in; @+ntindereA. Este 3etodă,olosită pentru creşterea ,le8i:ilităţii ,aori?nd totodată şi creşterea a:ilităţii rela8area,iică şi psi=ică reduce riscul producerii trau3atis3elor reduce durerea 3usculară şitensiunea 3usculară creşte condiţia ,iică şi supleţea tisulară. In+i$a6iile #*!e*$0in()%l%i:

Y creşterea ,le8i:ilitatii ţesuturilor @supleţea lorA2Y creşte a:ilitatea de a +năţa sau per,or3a dierse 3işcări2Y deter3ină rela8area ,iică şi psi=ică2Y deter3ină o conştientiare asupra propriului corp2Y scade riscul de tru3atis3e ale aparatului loco3otor prin e8erciţii ,iice2Y co3:aterea e,ectelor i3o:iliării prelun;ite2Y scad durerile 3usculare şi tensiunea 3usculară2Y realieaă +ncălirea ţesutului.C&n*!ain+i$a6ii:G $n,la3aţii acute articulare

'ipurile de e8erciţii +n ,uncţie de o:iectiul terapeutic la copilul cu PCS$&-%l e9e!$i6i%l%i Ti-%l e9e!$i6i%l%i

Menţinerea sau creşterea3o:ilităţii articulare

1. Mo:iliări articulare - ran;e-o,-3otion e8ercises@ROMA). &tretc=in;

Menţinerea sau creşterea ,orţei3usculare


39/128

G iper3o:ilitatea/=iperla8itatea articularăG Pacienţii la care retractura 3usculară realieaă sta:ilitatea articulară

G Redorile articulare de cauă osoasă.Ti-%!ile +e #*!e*$0in(: S*!e*$0in(%l "%#$%la! ) #u toate ,i:rele 3usculare se alun;esc +n ti3pul

unui stretc=in; unele ră3?n la lun;i3ea iniţială saude repaus. un;i3ile la care aun;e 3uşc=iul prin +ntindere sunt +n ,uncţie denu3ărul ,i:relor alun;ite.

E8istă c?tea *i-%!i +e #*!e*$0in( -en*!% "%'$0i3 ast,el aA S*!e*$0in(%l.ali#*i$ se realieaă acti cu utiliarea 3uşc=iului +ntins ca pe un resort care aTTaruncaTT corpul @se;3entulA +n direcţie opusă. (cest tip de stretc=in; este periculos căcipoate produce leiuni 3usculare sau să deter3ine +ntindere :ruscă a ,usului 3uscular deter3in?nd un stretc=-re,le8 cu contracţie 3usculară consecutiă opusă scopuluiur3ărit. &e 3ai nu3eşte şi stretc=in; de +ncălire şi solicită 3uşc=iul dincolo de poiţie

de +ntindere nor3ală.:A S*!e*$0in(%l +ina"i$ se realieaă prin 3işcări oluntare lente ale

se;3entului +ncerc?nd să se treacă :l?nd peste punctul 3a8i3 al a3plitudinii posi:ile de3işcare. &e a creşte ;radat a3plitudinea sau itea sau a3:ele. Presupune control alse;3entelor şi ur3ărirea un;=iului de a3plitudine 3a8i3ă. Pro3oeaă ,le8i:ilitateadina3ică şi se realieaă +n seturi de -1) repetiţii.

cA S*!e*$0in(%l a$*i @sau #*a*&)a$*i8 se e,ectueaă tot prin 3işcare oluntarăspre (M 3a8i3 posi:ilă poiţie +n care se;3entul este 3enţinut 101 sec prin contracţiaa;oniştilor ,ără autor e8terior. 'ensiunea crescută @contracţie concentricăA +n a;onişti ainduce re,le8 prin TTin=i:iţie reciprocăTT rela8area anta;oniştilor @care au repreentato:iectiul stretc=in;uluiA. Durata 3a8i3ă 10 secunde. Este o :ună 3etodă dea3eliorare a ,le8i:ilităţii actie.

dA S*!e*$0in(%l #*a*i$ @sau -a#i8 este realiat nu prin ,orţă proprie 3uscularăci de către o ,orţă e8terioară - alte părţi ale corpului sau propria ;reutate corporală5inetoterapeutul sau cu autorul unui ec=ipa3ent.

&tretc=in;ul pasi nu tre:uie con,undat cu e8erciţiul pasi 5inetic acesta serealieaă nu3ai +n cadrul a3plitudinii posi:ile de 3işcare.

Este un e8erciţiu :un pentru rela8area spas3ului 3uscular ca şi pentru a reduceo:oseala şi durerea +n perioada TTde răcireTT după un e,ort sau pro;ra3 5inetic intens.

eA S*!e*$0in(%l i,&"e*!i$ este co3:inarea stretc=in;ului pasi cu o contracţieio3etrică +n poiţia de +ntindere pasiă realiată de 5inetoterapeut. &tretc=in;-uliso3etric se adreseaă 3uşc=iului care intră +n contracţie iso3etrică. &e reco3andă a ,ie8ecutat odată pe i la un interal de

Zpoiţia de start care să per3ită a:ordarea ;rupului 3uscular interesat Zpunerea su:tensiune 1 secunde Zrela8are ) secunde

,A S*!e*$0in()%l FNP - este cel 3ai utiliat pentru creşterea ,le8i:ilităţii şirepreintă o co3:inaţie a stretc=in;ului pasi cu cel iso3etric.Protocolul de aplicare al strec=in;ului F#P

Zalternanţa contracţie iso3etrică/rela8are pentru a;oniştiZcontracţia iso3etrică a anta;oniştilor după contracţie ce i3pune rela8are3ini3 )0 secunde.Z=old-rela8-stretc=in; pasi io3etrie 7-1 secunde rela8are )-< secunde stretc=in;pasi 10-1secunde rela8are )0 secunde. Z=old-rela8-contracţie iso3etrică pe

39



40/128

a;onişti şi apoi pe anta;onişti Z=old-rela8 :alans presupune stretc=in; dina3ic staticşi iso3etric. Este utiliat nu3ai la sportii şi are principal scop creşterea controlului

3otor. a iniţierea unui stretc=in; F#P se reco3andă o pauă de )0 secunde +ntrerepetiţii şi 3a8i3


41/128

G Pacienţi cu a,ecţiuni datorate leiunilor cere:rale sau 3edulare polio 3enin;iteence,alite trau3atis3e erte:ro-3edulare accidente asculare cere:rale

G Copii cu :oli neurolo;ice sau 3usculare pro;resie inclusi distro,iile 3usculareG Copii cu a3putaţii de 3e3:re.Mo:iliările articulare se e8ecută de cel puţin două ori pe i. Mişcarea articulară

are rol de al deprinde pe copil cu 3işcarea nor3ală să 3o:iliee articulaţiile cu3enţinerea tro,icităţii articulare preenind contracturile şi retracţiile pe cale de instalare. (re rol principal +n conserarea suppleţei articulare şi a elasticităţii 3usculare. Mişcărilepasie se e,ectueaă +n a3plitudinea co3pletă. "neori apariţia durerii la 3o:iliareli3iteaă cursa 3işcării. &e a respecta +ntodeauna pra;ul durerii pre,er?nd o 3o:iliarearticulară 3ai li3itată dar totuşi e,icientă unei 3o:iliări :rutale ce declanşeaă sti3ulinociceptii cu apărarea 3usculară re,le8ă. Este introdus pentru a nu accentuaspasticitatea la ,inalul ,iecărei sens de 3o:iliare o scurtă pauă aut?nd rela8area;rupelor 3usculare respectie. Fiecare 3işcare se repetă de 10 - )0 ori +n condiţii de

rela8are. (st,el la 3o:iliarea articulaţiilor 3e3:relor in,erioare se poiţioneaă capul +n ,le8ie cu sau ,ără ,i8area 3e3:relor superioare ,lectate pe torace. Me3:relein,erioare sunt iniţial ,lectate / e8tinse si3ultan cu eri,icarea ;radului de reistenţăopusă 3işcării @adică ;radului de spasticitateA. "lterior 3e3:rele in,erioare sunt3o:iliate alternati ,lectarea unui 3e3:ru in,erior ,iind derulată conco3itant cue8tensia celuilanlt +n rit3 lent cu respectarea ri;uroasă a a8ului ,iiolo;ic al 3işcăriiapoi asociind rotaţii şi a:ducţii. a 3e3:rul in,erior 5inetoterapia a contracara tendinţala rotaţie e8ternă ,le8ie şi adducţie a şoldului ,le8ia ;enunc=ilui şi ,le8ia plantară apiciorului. &e a insista pe 3işcări pasie de a:ducţie e8tensie şi rotaţei internă aşoldului e8tensia ;enunc=iului @c=iar dacă accentueaă spasticitatea cadricepsuluipreine instalarea retracţiei isc=io-;a3:ierilorA şi dorsi,le8ia piciorului pentru a preeniretracţia tendonului ac=ilian.

SE INDICĂ TREI MODALITĂŢI DE EECUŢIE A MO2ILIZĂRILOR ARTICULARE:>; M&.ili,a!ea -a#i1;?; M&.ili,a!ea a#i#*a*1 ) e9e!$i6i%l a#i#*a*;B; M&.ili,a!ea a$*i1 ) e9e!$i6i%l a$*i;REGULI ÎN EECUŢIA STRETCHING)ULUI ŞI MO2ILIZĂRILOR ARTICULARE:1. a e,ectuarea e8erciţiului se ia +n considerare poiţionarea copilului nu nu3aiarticulaţia de 3o:iliat. Posturile +n care a,i aşeat copilul tre:uie să ţină sea3a de 3ai3ulte aspecte respectarea cerinţelor correctie sedatie şi 3ai ales a principiuluiindolarităţii luarea +n considerare a re,le8elor tonice cericale şi la:rintice preenţatul:urărilor co;nitie de orientare +n spaţiu.). Dacă tesuturile sunt ri;ide spastice dureroase 3o:iliarea este precedată deaplicarea unei proceduri calde pe articulaţie sau 3uşc=i2 căldura reduce durerea şi

rela8eaă 3uşc=iul. Poate ,i aplicată su: ,or3ă de co3presă caldă apă caldă para,ină.


42/128

42



43/128

M&.ili,1!ile a!*i$%la!e ale "e".!%l%i #%-e!i&! &e 3o:ilieaă o sin;ură articulaţie odată. &e sta:ilieaă se;3entul pro8i3al cu o 3+nă@contrapriaA şi se 3o:ilieaă se;3entul distal al articulaţiei cu

5tretching "entru ischioga!+ieri*

43



44/128

cealaltă 3?nă @priaA aşeată c?t 3ai distal pe se;3ent pe +ntrea;a a3plitudine de

3işcare posi:ilă. FLEIA UMĂRULUI:

FLEIA ŞI ETENSIA COTULUI:

ROTAŢIA UMĂRULUI:

ADDUCŢIA ŞI A2DUCŢIA UMĂRULUI:

44



45/128

45



46/128

PRONAŢIA ŞI SUPINAŢIA ANTE2RAŢULUI:

FLEIA ŞI ETENSIA PUMNULUI:

A2DUCŢIA ŞI ADDUCŢIA MINII:

46



47/128

OPOZIŢIA3 A2DUCŢIA ŞI ADDUCŢIA POLICELUI :

M&.ili,1!ile a!*i$%la!e ale "e".!%l%i in/e!i&!FLEIA ŞI ETENSIA GENUNCHIULUI:

FLEIA ŞI ETENSIA ŞOLDULUI:

FLEIA ŞI ETENSIA DEGETELOR:

47



48/128

A2DUCŢIA ŞOLDULUI:

48



49/128

49



50/128

FLEIA PLANTARĂ ŞI DORSALĂ A PICIORULUI: #*!e*$0in()%l *en+&n%l%i a0ilean

PRINCIPIILE TERAPIEI NEUROMOTORII 7METODA 2O2ATH8F%n+a"en*a!e *e&!e*i$1 (cestă 3etodă se adreseaă trata3entului paraliiilor spastice in,antile. (utorii

@*arel şi Bert=a Bo:at=A anali?nd cauele in,ir3ităţii 3otorii centrale au auns laconcluia ca ariaţi ,actori contri:uie la co3ple8itatea aspectelor o:serate ,actori carepot ,i clasi,icati ast,el

*inetoterapia +n a,ecţiuni pediatrice ROTA6IA 7O1D818I genunc)iul flectat

50


51/128

G tul:urări senoriale de ;rade di,erite2

DEGETE PICIOR: e8tensia ,le8ia.

51



52/128

G spasticitatea2G deordinea 3ecanis3ului postural re,le82G lipsa 3odalităţilor de 3işcare selectieă.

Tul6urarile senzoriale pot ,i preente prin +nsăşi co3ple8itatea leională dar +n3aoritatea caurilor ele constituie reultatul tonusului crescut +n 3uşc=i @=ipertonia şi3işcările necoordonate asociate deter3ină +n proprioceptori i3a;ini senoriale3onstruoase care 3ăresc la r?ndul lor deordinea 3otorieA. Pentru copilul spasticaceste tul:urări senoriale sunt cu at?t 3ai ;rae cu c?t copilul nu a aut niciodată opercepţie corectă şi deci nu şi-a putut ,or3a +ncă o i3a;ine corectă 5inesteică.

(pasticitatea este reultatul eli:erării actiităţii tonice re,le8e. ICaua dia:ilităţii3otorii a pacienţilor este +n 3are 3ăsură datorată eli:erării căilor pri3itie re,le8e depostură şi 3işcare de su: in=i:iţia pe care +n 3od nor3al o e8ercită asupra lor centrulsuperior al CI. ipsa in=i:iţiei corticale eli:ereaă re,le8ele tonice.

Datorită leiunii centrilor neroşi re,le8ele tonice posturale care sunt inte;rate laun niel in,erior al dein eli:erate şi supraactie. (cest lucru produce un tonus3uscular anor3al şi coordonarea anor3ală +n postură şi 3işcare.

$n=i:iţia centrală nu este un ,eno3en deoltat +n +ntre;i3e la naştere2 pentru3ulte acte 3otorii ea se instaleaă odată cu eoluţia indiidului.

Dezordinea mecanismului postural reflex +3piedică ac=iiţionarea 3işcării nor3aleactie care sta la :aa auto3atis3ului. (cest auto3atis3 se c?şiti;ă +n pri3ii ani deiaţă şi coordonarea nor3ală a acestor 3işcări ,unda3entale este esenţială pentru +năţarea corectă a actiităţilor de toate ilele. E8ecutarea incorectă a pri3elor stadii de3işcări la copiii cu paraliie spastică ,ace ca 3ai t?riu +ntrea;a lor deoltare să ,iepertur:ată. 'erapeutic sunt descries trei ;rupuri de reacţii posturale auto3ate

G reacţii de ridicare2G reacţii de ec=ili:ru2

G sc=i3:ări adaptie ale tonusului 3uscular ca o protecţie +3potria ,orţelor;raitaţiei.

Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă este poitiă +n toate caurile cu e8cepţiacelor ,oarte uşoare.

Mişcările selectie sunt posi:ile la o3ul nor3al nu3ai datorită in=i:ării ariantelor actiităţi 3otorii paraitare. (ceasta este o ,uncţie corticală c?şti;ată prin deoltare şicare lipseşte +n $MC.

(:senţa deoltării nor3ale a 3odalităţii constituie caul principal a di,,icultăţilor3otorii ale copilului spastic. Puţinele 3odalităţi pri3itie de 3işcare din stadile precoceale copilăriei ră3?n intacte. Deoltarea 3otorie a copilului se opreşte la acest stadiu3pri3iti dar nor3al. ?;JMi


53/128

a re,le8elor posturale. Poiţiile re,le8-in=i:itoare sunt totale sau 3ai adesea parţialopuse posturii iniţiale anor3ale a pacientului. Poiţionarea ,i8area punctelor-c=eie

+nt?3pină la +nceput o ,orţă R care tre:uie +ninsă. a copilul 3ai 3are aceste poitii pot,i 3enţinute actie pentru un anu3it ti3p cu autorul 5inetoterapeutului. $n=i:iţiaspasticităţii poate să

G plece de la punctele c=eie2G să se producă prin +ntinderea lentă şi 3enţinută a lanţului 3uscular spastic2G sa se instalee prin poiţionare sau prin autoin=i:iţie

Punctele - c=eie de poiţionare +n ederea reducerii spasticităţii pot ,i +3părţite +nG puncte-c=eie centrale - repreentat de poiţionarea capului deci de propriocepţia

3usculaturii ce,ei2G puncte-c=eie al 3o:ilităţii - repreentat de centura scapulară2G puncte-c=eie al sta:ilităţii - repreentat de centura pelină *inetoterapeutul

poiţioneaă deci 3ai +nt?i capul şi ;?tul apoi trunc=iul u3erii şi şoldurile pentru a

o:ţine o redistri:uire a tonusului 3ai apropiat de nor3al +n se;3entele in,erioare. Odatăcu descreşterea spasticităţii prin 3enţinerea poiţiei re,le8-in=i:itoare reistenţacedeaă 5inetoterapeutul put?nd să reducă +n acest 3o3ent asistenţa sa pasiă.

a s,?rşit a ,i posi:il să ia 3?inile după pacient lăs?ndu-l să-şi controleesin;ur noua poiţie. n acest 3od pacientul c?şti;ă treptat controlul asupra posturii salespastice şi +naţă să iasă din această postură. Posturile re,le8-in=i:itoare pleacă de la3arile articulaţii care sunt ,olosite ca Ipuncte-c=eieI. n acest ,el tonusul 3uscular esteredus +n 3e3:er şi 3o3entul spastic nedorit de poiţionarea copilului este +nlăturat. (desea 3ai ales +n stadiile t?rii ale trata3entului este su,,icient poiţionă3 nu3ai I,ără să 3ai i3pri3ă3 poiţia tuturor se;3entelor. Reultatul poiţionării copilului aredu:lu aspectaA +n poiţiile re,le8-in=i:itoare care sunt 3ult sau 3ai puţin inersul poiţiei anor3ale acopilului toţi 3uş=ii care se ;ăseau +n contracţii spastice se ;ăsesc elon;aţi. Copilul area deci să se 3işte +n poiţia sa nor3ală anterioară dar acest lucru nu tre:uie să i seper3ită. C=iar +n a,ara trata3entului se a pre,era ca acesta să ,ie 3enţinut +n posturi,lectate ;=e3uite la pieptul 3a3ei sau +n =a3ac.:A +n trata3entul pro;resi posturile re,le8-in=i:itoare sunt 3odi,icate de +ndată ce acestlucru este posi:il printr-o nouă rupere a posturii ori;inale. In locul unei posturi co3pletiners introduc co3:inaţii 3ai 3ari şi 3ai ariate de poiţii ,le8oare şi e8tensoare. Prinintroducerea unui 3are nu3ăr şi a unor ariate ast,el de poiţii co3:inate noi +ntrerupe3 +n 3od constant +n 3ai 3ulte puncte şunturile sta:ilite ale căilor re,le8etonice. &lă:i3 ast,el +n 3od ;radat re,le8ele tonice şi desc=ide3 o 3are arietate deşunţuri noi. $n,lu8ul e8citator este ast,el rediriat +n canale de actiităţi 3otorii potenţiale:locate p?nă acu3 de actiitatea tonică re,le8ă do3inantă. Pe 3ăsură ce actiitateatonică re,le8ă scade copilul +naţă treptat să o controlee 3ai +nt?i prin 3enţinereaactiă a noii poiţii şi 3ai t?riu 3işc?ndu-se ast,el ,ără inter,erenţa actiităţii tonicere,le8eI. @Bert=a Bo:at=A

(şearea pacientului +n poiţie re,le8-in=i:itoare repreintă nu3ai pri3ul pas altrata3entului. (ceste poiţii - spune autoarea - nu tre:uie priate +n 3od static ele suntpoiţii de plecare pentru 3işcări speci,ice. *inetoterapeutul tre:uie să e;=ee custrăşnicie asupra 3enţinerii poiţiei re,le8-in=i:itoare. Pacientul nu i se a cere săe8ecute nici o 3işcare +nainte de a ne ,i asi;urata 3işcarea respectiă nu a +nt?3pina oreistenţă spastică căci +n acest ca ea nu se a putea e8ecuta cu un e,ort nor3al.

53



54/128

*inetoterapeutul +şi dă sea3a de aceasta e,ectu?nd 3ai +nt?i aceeaşi 3işcare +n3od pasi.

"lterior pacientul este +năţat să-şi 3işte se;3entele +n 3od selectie +3piedic?nd prin poiţia re,le8-in=i:itoare 3işcările +n articulaţiile ecine. Pacientultre:uie să se 3o:iliee +n cadrul şi +n a,ara poiţiilor re,le8- in=i:itoare să se ridice şisă-şi deolte reacţiile de ec=ili:ru. ?; Fa$ili*a!ea constă +n o:ţinerea unor 3işcări derăspuns spontan din partea copilului controlat +ntr-o postură re,le8-in=i:itoare. (ceste3işcări de răspuns sunt apoi ,er3 sta:ilite prin repetiţie. (st,el se ,olosesca8 Rea$6iile +e !e+!e#a!e - sunt cele descries de Ma;nus reacţia la:irintică deredresare a capului a ;?tului a corpului asupra capului a corpului asupra corpuluireacţia de redresare optică. (ceste reacţii ,ac posi:ilă austarea nor3ală a capului şi atrunc=iului +n di,erite poiţii şi per3it orientarea spaţială..8 Rea$6iile +e e$0ili.!% - sunt sti3ulate prin deplasarea C @centrul de ;reutateA lacare pacientul răspunde prin 3işcări actie pentru a se reec=ili:ra. Reacţiile de ec=ili:ru

or ,i proocate şi +ntărite prin repetarea +n poiţiile +n şe?nd +n Ipatru la:eI +n;enunc=i şi +n picioare. &ti3ularea se ,ace prin +3pin;eri uşoare ale corpului. (st,el +npoiţiile şe?nd se or aplica 3ici şi scurte presiuni pe un u3ăr al pacientului +3pi;?ndu-l c?nd +ntr-o parte c?nd +n cealăltă sau +n ,aţă şi +napoi. Pacientul a ,i +năţatsă reacţionee şi prin ridicarea :raţului de parte +nspre care este +3pins +n a,ara :raţuluide partea din care este +3pins @reacţie de ec=ili:rareA. (cest re,le8 lipseşte +n caul +ncare 3e3:rele respectie sunt leate prin paraliie spastică. (ceste sti3ulări nu nu3ai că +ntăresc reacţiile de ec=ili:ru ale capului dar +naltăpacientul să e8ecute 3işcări autătoare unui ;ests au unei actiităţi.Este i3portant ca +n poiţia +n picioare la aceste sti3ulăti ale ec=ili:rului :olnaul să +neţe să reacţionee şi cu 3e3:rele in,erioare. (st,el +3pins uşor din spate să +neţesă ducă +nainte un 3e3:ru in,erior pentru spriin. Este o reacţie de ec=ili:ru nor3ală

indinspensa:ilă 3ersului nor3al. Reacţiile de ec=ili:ru se sti3uleaă pe sol pe 3asa detrata3ent sau pe aparate 3o:ile cu3 ar ,i planşe :asculante sau 3in;i 3ari de cauciuc.c. Rea$6iile a%*&"a*i$e +e -!&*e$6ie apar la copil +ntr-o ordine precisă după ac=iiţiaunei posturi şi +naintea deoltării posturii superioare. (3 or:it 3ai sus de reacţiaprotectiă +n şe?nd. "r3eaă e8tensia 3e3:relor superioare +n cadrul Ire,le8uluipre;atire pentru săriturăI @nor3al la - W luniA.C?nd apar posi:ilităţile de 3ers or ,i ,acilitate şi reacţiile auto3atice protectie ale3e3:relor in,erioare.d. S*i"%l1!ile *a$*ile 'i -!&-!i&$e-*ie se adreseaă 3usculaturii =ipotone din cadrulsindroa3elor atetoice sau ata8ice.Respectarea stadiilor de dezvoltare normală neuromotorie este un alt principiu

elementar al metodei'

Metoda ur3ăreşte +ndeaproape trecerea prin diersele stadii de deoltare +n secenţalor nor3ală de la rosto;olire t?r?re ridicare +n şe?nd poiţia +n ;enunc=i 3ers +nIpatru la:eI 3ers +n ;enunc=i p?nă la ortistatis3 şi 3ers independent.Bilanţul şi ealuarea se ,ac c=iar pe aceste stadii de deoltare.

SCHEMA UNUI PROGRAM KINETIC LA COPILUL CU PCO:iectiele 3aore sunt autono3ia de deplasare si capacitatea de autoserire E*a-ele

#%n*:

54



55/128

-rela8area - 3iscari alternatie ale 3e3:relor - rosto;olirea - postura papusii - tararea -ridicarea in poitia seand - ec=ili:ru in poitia aseat - re,le8ul de saritura - cadrupedia

- ortostatis3ul - 3ersul.

>; Rela9a!ea;Poitiile I re,le8 in=i:itoareI propuse de Bo:at=.Copilul spastic aand tendinta de ;=e3uire rela8area se poate o:tine prin e8tensiae8tre3itatilor @utiliand re,le8ul Moro copilul a intinde :ratele si picioareleA.e;anarea cu capul in os @la inceput nu este prea a;reataA.Poitia ,etala in care copilul este le;anat de catea ori/i.Poitia ,etala asociata cu incrucisarea :ratelor la nielul toracelui anterior @eentual asociata cu catea le;anariA.Poitia ,etala asociata cu intoarcerea capului de partea opusa @in spasticitati asi3etrice -=e3iparee spasticeA @R'C(A

Flectarea puternica a 3e3:relor in,erioare ,aorieaa rela8area 3e3:relor superioare.

?; Mi#$a!ile al*e!ne ale "e".!el&!;

&e e,ectueaa in cursul poitiilor de rela8are2 se poitioneaa capul in ,le8ie si 3e3:relesuperioare incrucisate pe piept @cu autorul 3a3eiA2 din aceasta poitie se repetaalternati de )0-


56/128

56



57/128

57



58/128

Din D% copilul tre:uie sa se 3entina pe ante:rate cu pal3ele si de;etele desc=isearticulatiile CF in e8tensie.

Daca copilul are un control accepta:il al capului rosto;olirea se poate ,ace cu autorul3e3:relor in,erioare se ,lecteaa 3e3:rele in,erioare se rotesc apoi se antreneaarotatia :ainului si in ,inal a trunc=iului.

; P*%!a -a-%#ii;Din D% copilul tre:uie sa-si 3entina capul ridicat spriin pe ante:rate pal3ele si

de;etele e8tinse soldurile in e8tensie .

Daca soldurile n

Curs Pedriatrie

Documents

Transcript of Curs Pedriatrie