GiZETÁ TRÂNS LYÍNIELRKDACrrilTXEA NI A I» fK M 8TRAŢII X E A :

BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.

„GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI DE LUCRU.Pe unii an ă 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe tre i l u n i 3 fior.

România şi .străinătate:Pe a n u 36 fr., pe ş 6 s e l u n i 18 fr., pe t re i l u n i 9 franci.

A N U L Ű X L V I I

SE PRENUMERĂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U N C I U R I L E :O seria garmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare.

Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrăm itu.

NB 48. Duminecă 15 (27) Aprile 1884.

Braşovu în 14 (26) Aprile. mare greşelă din partea ei ar li decă din pri-

Astătji, pre când ii scriemü aceste rénduri,

fiiulü iubita ală Domnitorului nostru, prinţulă

Bostru moştenitorii Rudolfă împreună cu ténera

şi graţiosa sa consort*, princesa Stefania, 3unt

salutaţi de cătră Regele şi Regina României şi

de cătră poporaţiunea capitalei române ca 0speţî.

Bucurescii au îmbrăcaţii haine de serbatóre şi

archiducele Rudolf va fi întîmpinată cu onoruri

strălucite, ce se cu vinii numai unui Suveranii.

Dintre tóté visitele, ce le-a făcuţii părechia

princiară austriacă în lunga sa călătoria din Orientă

ni se pare, că visita sa la Curtea din Bucurescî

posede importanţa cea mai mare politică nu nu­

mai pentru Români, ci pentru monarchia întregă

austro-ungară.

încă înainte cu câţi-va ani s’ar fi părută

ca o imposibilitate, după curentulű ce domnea

la curtea austriacă şi după posiţiunea umilită

ce-o ocupa p’atunci România, ca clironomulü di­

nastiei habsburgice, a celei mai vechi dinastii în

tótá Europa, se mérga la Bucurescî spre a sa-

lutâ pe Domnitorulü Ţerei românesc!. Sângele

viteziloră români căcjuţi pe câmpiele Bulgariei

nu numai că a redaţii ţerei vechia sa indepen­

denţă, dér i-a câştigată si unű locă de onóre in

concertulii popórelorű europene şi astăzi cliro-

nomulü unui stătu puternică, ca monarchia nóstrá,

erge în persóna la Bucuresci spre a dovedi

acésta înaintea Europei.

Ce e dreptü, oficiulii nostru de esterne a

evitată de a da visitei archiducelui Rudolfii acâstă

importanţă şi a lăsaţii ca ea să apară ca unű

actü mai múltú de etichetă, prin care sé se do-

vedéscá bunele relaţiuni ce esistă astăzi între

curtea dela Viena şi curtea română; dér ori-câtă

oficioşii austro-ungari ar voi să nege însemnă­

tatea politică a călătoriei părechei princiare,

acéstá însemnătate se impune prin forţa împre-

jiirárilorü.

Toţii mai mulţii au trebuitü sé se convingă

cei dela Viena, cari conducü acjl destinele ino-

narchiei nóstre, că decă este ca împărăţia liabs-

burgică se jóce încă de aci în colo unii rolu. în­

semnaţii în Orientii, se cere înainte de tóté ca

se-şi câştige simpatiele statelorű şi popórelorű

dela Dunăre şi din peninsula balcanică. Lipsită

de acâstă simpatiă Austro-Ungaria nu va puté

se eserceze nici odată o influinţă decisivă asu­

pra desvoltărei Orientului europénü.

I Intre aceste state înse este fără îndoială Ro- f

| mânia celu mai puternicü şi mai ínsemnatű, sin-

[guralu care oferă garanţii de ajunsű pentru sus-

[ ţinerea păcii şi a ordinei în Orientű. Afară de

[ acesta, celorii dela Viena nu le-a pututü remáné

I ascunsă, că Românii, pe lângă aceea că sciu se

Iconserve faţă cu tóté puterile mari aceea-şi lea­

litate şi bună vecinătate, sunt unű elementü de

Isine stătătorii, care mai puţinii ca ori-care altulü

leste espusă înfluinţelom din afară.

I Ómenii de statü austriaci cunoscéndű tóté

■aceste trebuea sé dé o importanţă deosebită re-

■laţiuniloru nóstre cu România independentă şi

«trebuea sé se gândescă seriosű, cum sé se delă-

■tureze piedecile, ce se opuneau şi se opunű încă

iţi a(|i unei perfecte înţelegeri între aceste doue

«state. Nu scimű încâtii diplomaţia austriacă a

-jfoplinită acésta cerinţă, dér credemü că cea mai

mirea strălucită, ce i să face prinţului nostru de

cor6nă la Bucuresci şi Belgradă cu interven-

ţiunea organeloru stăpânirei, ară deduce, că

grava problemă a politicei austro-ungare: câşti­

garea simpatiei poporului română şi serbescă este

deja resolvată în modă mulţămitoră.

După a nostră părere mai trebue să tr£că

încă cât-va timpă şi multe trebue să se întemple,

nu în afară, ci în întrulă acestei monarchie,

până cândă să ne putemă dice cu t6tă siguri-

tatea, că amă câştigată simpatia Româniloră şi

a Serbiloră independenţi pe deplină şi că nimică

nu mai p6te să rumpă legăturile acestoră state

cu împărăţia poporeloră austro-ungare.

Astăzi archiducele Rudolf este salutată în

Bucuresci nu numai ca fiu ală impăratului Fran­

cisca Iosifă, ci şi ca viitoră Domnitoră peste

trei mili6ne de Români supuşi dinastiei habsbur­

gice, şi este apr6pe cu neputinţă ca în păharulă

de bucuriă, ce le-o prepară Bucuresceniloră ve­

nirea clironomului austriacă, să nu se amestece

şi o picătură amară, când se voră gândi la sta­

rea asuprită şi la prigonirile ce trebue să le su­

fere a(Ji fraţii loră de dincoce.

In urările căldur6se, ce se voră aduce prin­

ţului nostru moştenitorii de cătră poporaţiunea

capitalei române, suntemu siguri, că este espri-

mată şi speranţa, că în viitorulă celă mai de a-

pr<5pe se va îmbunătăţi şi s6rtea poporului ro­

mână de dinc6ce prin puternica intervenire a

casei domnit<5re habsburgice. Speranţa e justă,

şi credemă că d£că nu s’ar împlini, viitorulă mo-

narchiei n6stre s’ar întunecă, căci acesta ar fi

o tristă dovădă, că 6menii ei de stată nu pună

preţă pe simpatiele adevărate ale pop<5reloră din

Orientă.Speranţa şi dorinţa fraţiloră noştri, noi ceşti

de dinc6ce, în totd^una credincioşi supuşi ai ca­

sei domnit6re, o semţimă în4ecită şi înmiită şi

in semnulă acesta înălţămă rugile nostre cătră

ceriu ca să scutescă scumpa viaţă a părechei

princiare de coronă şi să-o aducă erăşi în de­

plină sănătate în mijloculă augustei sale fa­

milii şi a pop6reloră monarchiei.

Scirî telegrafice.(Serviciulü particularii alü »Gazetei Transilvaniei.«)

Pesta, 25 Aprile. — Comisiunea financiară a ca-

merii deputaţiloră a primită proiectele d’a se réscumpérá

de statü prima cale ferată ardeléná şi calea ferată Du-

nărea-Drava. La cea dintâia constată secretarulu de statü

Baross, că au fostă malversaţiunî, dér că s’au luatü dis-

posiţiunî, ca statulü sé nu sufere nici o pagubă.

Varna, 25 Aprile. — Yachtulii »Miramar Izzedin«

a sositü eri sără la 8 ore. Populaţiunea oraşului şi co­

lonia austro-ungară a salutată cu entusiasmű perechia

princiară de coronă, care peste nópte a rémasü pe bor-

dulü »Miramarului.* Adi dimineţă la 6V2 ore apării

principele Bulgariei pe »Miramarű;« după unii sfertü de

6ră s’a íntorsű cu părechea princiară de coróná. Muni­

cipalitatea presentă pâne şi sare pe tave de argintă Ti­

nerimea şcolară înmâna princesei de cor6nă buchete;

după presentarea corpului consularii şi a deputaţiunii

coloniei austro-ungare, părechia princiară de coróná cu

principele Bulgariei şi cu suita îşî continuară căletoria

la Rusciucü.

Belgradă, 25 Aprile. — Pentru primirea lui Rudolfă

şi a Stefaniei oraşulă se împodobesce de pe acum cu stin­

darde.

Viena, 25 Aprile. — Invitarea guvernului britanică

s’a îmânată deja; se pare, că esistă încă greutăţi, ce le

facă unele puteri cu privire la programă.

Adunarea alegétorilorü români din judeţulâ Braşovului.

Vineri, 13 ^25) Aprile, alegătorii români din cele 4 cer­

curi electorale ale oraşului şi judeţului Braşovă s’au în­

trunită în numérü de 500 în sala Hotelului Nr. 1, ca sé

hotărască asupra atitudinii ce au se observe delegaţii

lorü in viitórea conferinţă generală ce se va üné în

Sibiiu.Şedinţa s’a deschisu de vice-preşedintele comitetu­

lui centrală eleetoralü d. adv. Oc tav i a nă Sorescu,

printr’unü discursű potrivitü în care a arătată causa

pentru care s’a convocatü adunarea şi recomandă soli-

dăritatea, singurulü mijlocii prin care se póte ajunge la

scopă. Citi apoi adresa poliţienâscă în care se reamin-

tescü ordinile ministeriale: d’a nu se trată nimică ce nu

e în programa adunării şi d’a nu se turbura ordinea

publică. (D-nulă adv. Pus car iu esclamă fórte neme-

ritü: Asta-i ca în timpulü absolutismului!)

In urma acestora, comitetulü centralü eleetoralü

’şi-a dată demisiunea şi s’a alesű preşedinte ad hoc

d. adv. Octavianü Sor eseu, care a condusă adunarea.

D. D iamand iMano le , luândă cuvéntulü, a vor­

bită cu mu\tă inimă pentru unire şi solidaritate, combă-

téndü pe aceia cari sé încercă a desbină némulü româ-

nescü. Desbinările, <|ise d-sa, nici odată nu ducü la unü

bunű sferşittt. Arată apoi că Românii nu’şî potü eluptă

drepturile lom, décá nu vorü formă toţi unü mănunchiă

pe care sé nu’lă potă rupe adversarii noştri. Apoi ci-

tesce o declaraţiune şi cunsiliază adunarea ca sé o pri-

méscá în unanimitate, fiindü calea indicată în ea singura

aptă d’a duce la îndeplinire dorinţele partidei naţionale

române.D. Ur. A. Mureş ian u sprijinesce propunerea d-lui

Diamandi Manole şi cere ca în declaraţiune sé se ^ică,

în locă de partida naţională română din monarchie:

»partida naţională română din Transilvania şi Ungaria;*

totdeodată mai propune ca declara ţiunea |sé fie votată

prin sculare, ca sé se accentueze cu mai multă putere

primirea ei.Primindu-se aceste doué propuneri, toţi cei de faţă

sé redică în picióre şi voteză unanimă urmátórea

Declaraţiune.Alegetorii români din oraşulă şi comitatulü Braşo­

vului, întruniţi astăzi, Vineri 13 Aprile, în conferinţă ge­

nerală, declară solemnü şi unanimü că aderézá la progra­

ma statorită de adunarea generală dela 12— 14 Maiü 1881

în Sibiiü; declară şi se obligă a fi solidari întru tóté cu

hotărîrile ce se vorü lua în viitórea conferinţă a parti­

dei naţionale române din Transilvania şi Ungaria, care

conferinţă se va üné în primávéra acestui ană ârăşi în

Sibiiü.După primirea entusiastică a acestei declaraţiunî,

la propunerea d-lui Dr. N. P o p ü s’au alesü în comite­

tulü centralü de acţiune următorii domni:

Cerculft 1: Dr. N. Popü. G. Perşenariu pr. G. B.

Popă. Gl. Porescu. Oct. Sorescu. Aurel Mureşanu. Dr.

Neagoe.Cerculă II. Diam. Manole. Ion Lengeră. Lud.

Romană. Ion Stinghe. jun. Dumitru Pascu. Ster. Stin-

ghe. S. Mărgineanu. V. Voina. G. Navrea. Th. Zerno-

veanu.

Cerculă III. Radu Popea, pr. Alexe Verzea, pr.

George Ludu, pr. Eremia Verzea, pr. George Dogariu, pr.

George Urdea, pr. Anast. Bârseanu, inv0ţ. Math. Grama.

Cerculă IV. Iosifü Comanescu, pr. Iosifü Micu, pr.

Alex Măieruşianu, pr. lonü Marin, înv0ţ. George Proca,

ínvét. Dumitru Nan, pr. Stefanü Tausă, înv0ţ.

In urma acésta, s’a procedată la alegerea delega-

ţiloră şi s’au alesü unanimü: în cerculü, 1 dd. Dr. A.

Mureşianu şi G. B. Popă; în cerculă II, d. Diamandi

Manole şi Preotulü V. Voina; în cerculü III, dd. Alex,

Verzea şi Victoră Popea; în cerculă IV. dd. Dr. I. Neagoe

şi Sim. Mărgineanu, adv.

Conferinţa a decursă în cea mai esemplară ordine,

ceea ce face onóre alegétorilorü români.

rimei române, ca şi cándü şi ei ar fi adevăraţi descen­

denţi ai lui Árpád, pre cândă numele lorii i arétá a fi

Slovaci, Armeni séu cine mai scie ce, nümai Maghiari

nu. Va fi destulü a produce nume ca şi Kalyáosky,

Lehotzky, Klein, Fecht, Breanu, Petracu etc., totü nume

de profesori dela gimnasiulü Lugoşului, pentru a-le afla

adevărata lorü naţionalitate.

Dar destulü că ei figurézá de cei mai aprigi Maghiari.

Aceşti domni profesori, voind ă a pune mână pre

biblioteca student,iloră români, după ce încercarea de a

amăgi pre tineri să o transporte din localulă scólei gr.

or. în gimnasiu nu li succese, merseră şi încălcară lo­

calulă scólei gr. or. mai ântâiu singuri, apoi cu subpre-

fectulă (solgăbirăulii) şi fără vr’o causă sigilară biblioteca,

după ce mai ântâiă scoseră din ea registrulü cărţiloră.

In contra acestei procedări ilegale se înainta recursă

bine motivatü (?) din partea competentă. Ce avé însă

sé se întemple cu jtineriî, cari cutezară a-şî esercea limba

în acesta ţeră atátü de liberală (?) guvernată?

Printre studenţi se lăţise vestea, că din consiliulü

profesorilorü eşise sentinţa de eliminare a 6 din tineri,

cari participaseră la şedinţă şi că acéstá sentinţă este

trimésá locuriloră mai înalte spre aprobare. Se vede

însă că acolo li-se cassâ o sentinţă atátü de patriotică (?),

căci numai astfelü se potü esplicá cuvintele unui profe-

sorü adresate unui studentü: >Décá voia ministrulü de

culte, te putéi duce la dracii. * Ce făcură însă neofiţii

Maghiari (cu puţină escepţiune), ca să-şi arate puterea de

résbunare? La 3 inşi, doi din clasa a VI şi altulă din

clasa a IV dederă din purtarea morală notă rea.

Şi sé însemnămă, că unulă, Ioanü Lupulescu, este

primulü eminentü în a 6-a clasă şi celü mai bună stu­

dentă în totü gimnasiulü şi până aci cu purtare morală

esemplară; alü doilea, Stefanü Lipovanü, de asemenea

studentü forte bunü cu purtarea morală bună; nu mai

puţină şi alü treilea. Nu se mărginiră domnii profesori

la atâta, ci dederă tuturoră studentilorü români, cari

participaseră odată séu de două ori la societatea română,

din purtarea morală calculü de: puţină legală séu abia

legală. Érá scádérea notelorü din eminenţe în prime

studenţilortt celorü mai buni şi clasificarea de totü rea a

celorü mai slabi dovedesce din destulü scopulü conjura-

ţilorfi noştri duşmani: de a împuţina studenţii români,

de a desgustá pre cei mai buni şi de a împedecâ pre

cei mai slabi dându-le note rele.

Cei trei cu calculü rău din purtarea morală vorü

trebui negreşită sé trécá preste fruntarie, ca să-şi con­

tinue studiele. Atestatele lorü semestriale sunt şi trimise

la Ministrulü Instrucţiunei.

Venimă acuma a întreba, cum, pre ce base a datü

corpulü profesoralii calculă réu din purtarea morală ce­

lorü trei studenţi, căci asemenea calculă se dă celorü ce

visitézá locurile publice neoneste şi alte de acestea, pe

cândă însă celoră trei nu li-se póte împutâ aşa ceva. Că

învaţă limba maternă, studiu obligată în gimnasiu pentru

Români, că au ţînută o şedinţă publică, credă că o

minte sănătosă nu o póte găsi de purtare morală rea.

Dér lucrulă este deja făcută şi apoi a recurge astădî noi

Românii contra unei ilegalităţi, este a-ţi aprinde şi mai

réu paie ’n capă; sciută este, că Românului din partea

Maghiarului a-i se face dreptate, ar fi atâta, câtă a-şî

renega Ungurulă totü trecutulü. . .Lozinca Maghiariloră a fostă şi este: prigonirea

Româniloră ca Români adevăraţi pre tóté terenurile, ca

sé rămână fii lui Árpádű singuri stăpâni pe locurile nóstre.

Pe tcnerii inteligenţi suspiţiunându-i de Daco-românişti,

nu íncetézá a-i trămite în România.

Dar cu modulă acesta nu voră ajunge a rémáné

singuri în acésta patriă iubită de noi mai multü decâti \

de ei, nici a-ne contopi în elementulü lorü, nici a-ne:

îndulci pentru idea înfrăţîrei cu ei. Arii trebui së sciă,’

că tênërii prigoniţi de aici trecü, ce este dreptü, frun-,;

tariele, însă cu pieptulü colcáindü de résbunare şi I

cu acea resoluţiune, cu carea vëdurâ în istoria stră-

buniloră Muciu Scevola întrândă în castrele regelui

Porsena.

Ce se mai plângă Ungurii de o Româniă iredentă,

când ei şi-o pregătescă şi ei dorescă se-o aibă? —

De trei ori dnrerosă lucru-i însă, când vedemă, ca

astăzi ca odinióra în timpurile nefaste, când prin lege

eramă opriţi, nu putemă gustá nectarulü sciinţei nici

chiar în institutele ridicate din sudóre de sânge a popo­

rului română ! Căci bine să fimă înţeleşi, acestă gimnasiu

este ridicată cu banii poporaţiunei comitatului şi acésta

în absolută majoritate este română. Şi după adevërü şi

dreptate, Românii ar fi îndreptăţiţi a cere ca celă putinü'

trei studii së se propună în limba română. Dar departe!

de a ridicâ asemenea pretenţiune îndreptăţită, nu au ma-

car mângâierea, ca se-şi potă cresce fii într’ênsulü, cădi

sub preteste meschine sunt eschişi şi siliţi së trécá frun-

tariele, pentru ca së se lumineze mai departe.

Purtarea Maghiariloră însë sperămă că va avé efec-l

tnlă salutarii! asupra Româniloră bănăţeni, că vëdéndu-sfL,

trataţi atâtă de nedemnă, ’şi voră ridica cu sudórea ■

propriă ună gimnasiu naţiunală, la care së pótá recurgi

tinerimea setosă de învăţătură.

Incheiă rêndurile acestea cu cuvintele marelui poeţi

V. Alecsandri :

Până când së créqfá lumea, o copii de Româniă, C’ori-ce doră de libertate a perită, s’a stinsă din voi; Până când së ne totă plece cruda, órba tiraniă,Şi la căru’i de trufiă së ne ’njuge ca pe boi?!

I. Sonea.

Dreitslt limMM iu staM cd naţionalitate micsta.

(Urmare.)

Alsaţia-Lotaringia*).

Evenimentele politice, cari au adusă cu sine căde­

rea Alsaţiei-Lotaringiei la imperiulă germană, ne arétâ

că Germania urmăresce pe faţă în provinciile imperiali

de nou câştigate o politică de germanisare. Decï de à

se înţelege, că aci íntémpinámü în legislaţiune pré pt

ţine disposiţiuni pentru regularea drepturiloră limbilor:

în înţelesulă egalei îndreptăţiri. Numai fiind-că sunteu

consecinţi şi ţinemă la tema, ce ne-amă propusă, adeti

de a produce ună tablou câtă se póté mai sinoptică des­

pre relaţiunile limbistice în tóté staturile mai mariig

naţionalitate mixtă, ne vedemă îndemnaţi, ba, constiiiL/

chiar, a mai adauge la espunerea nostră încă o partir

mai puţină interesantă (Polonia-prusiană şi ruséscà).

O parte din poporaţiunea Alsaţiei-Lotaringiei, |

numără mai bine de l x/a milionă şi, care cum se sci

este de origine curată germană, (din Lotaringia şi adei

din prejurulă Meţului) a fostă înstrăinată cu timpulűí

limba s'a maternă şi vorbesce mai preste totă frai

ţozesce. Totuşi în partea aceea a Lotaringiei, ce se îi

tinde dela Vogesi pănă la Meţă, se vorbesce mai mul:

germănesce, ca şi în Alsaţia. In viaţa socială şi în «

*) A ls a ţ i a- L o t a r i n g i a séu E l s a ţ i a - L o r e n a (Loţ

riregnum, das Reich Lothars; germ. Elsass-Lothringen) sunt à

mic!, dér frumóse provincii germane, cari au datü ansă la rest-

lulű dintre Francia şi Germania (resp, Prusia) din anii 1870 -if*

ce s’a terminată cu căderea lui Napoleonű III. cu întemeiarea

publicei a treia francese şi cu restaurarea imperiului germani

lanuariu 1871) sub dinastia HohenzollerilorO.

Felicitări la adresa nóatrá.

Cri că u 15 Aprile.

Gratulezü atitudinea d-v0stră şi curagiulü desvoltatü

faţă cu apăsătorii noştri. Grigorie Mezei.

Sibiu 15 Aprile.

Gratulezü la avansamentü. Ionti Popa.

L ip pa 17 Aprile.

Gratulezü la progresulü, că (Jiarulü d-vóstrá preţuită

apare în tótá 4iua- I- Ardeleana.

Selşigu 18 Aprile.

Vă gratuleză şi vă poftescü succesü la întreprinderea

mărăţă. Teodoră Indreşi,protopopii.

Becheşti 18 Aprile.

Primiţi gratulaţiunile mele cele mai sincere pentru

apariţiunea cuotidiană a multă preţuitului diarü, ce-’lü

redigăţî. Al. Sterca Şnlnţa.

Veteranulü diarü de dincolo de Carpaţi »Roiuânulft*

ne salută cu următorele cuvinte:

»Gazeta Transilvaniei,« íncepéndü cu numérulü dela

1 Aprile a devenitü <̂ iarü cuotidianü. Printr’o stăruinţă

neobosită şi o muncă neîntreruptă, d. Dr. Aurel Mureşianu,

directorulü acestui 4iarü, a isbutită să-i creeze mijlóce în-

destulitóre pentru a-lă puté scóte în fie-care di.

,Gazeta Transilvaniei« va împlini în curendă cinci-

<|eci de ani dela apariţiunea sa. Nu ne îndoimă, că şi

de aci înainte Românii din tóté pârţile îi voră dă celă

mai mare sprijină. Românii de sub coróna S-lui Ştefană

din parte-le au salutată cu bucuriă noua cale, pe care a

apucatü »Gazeta« şi adresările de felicitare îi vinü din

tóté părţile.“

Mulţnmindii din totű sufletulü pentru aceste

íncuragiatóre dovedi de simpatia, dorimii ca

urările ce ni se facü sé fié făcute íntr’unű ciasű

bunű Î

Lugoşti, () Aprile 1884.

Domnule Redactorü!

Cu câte-va săptămâni înainte de acésta vă arátasemü

într’o corespondinţă prigonirea începută asupra studenţi-

lorü români dela gimnasiulü din Lugoşă din causă, că

aceia ţînură o şedinţă publică. După trimiterea acelei

corespondinţe se mai întemplară totă în acea afacere lu­

cruri demne de a fi substernute apreţierei on. publică

română.

Nu am voită însă a reveni la acea cestiune, mai

nainte de a puté notifica desnodămentulă ei finală. Acuma,

deórece acela a sosită, mi iau voie a reluă firulă isto-

riórei, ce din bagatelă, cum se páré unora a fi, deveni

la urmă lucru forte seriosă, căci din ea vedemă inten-

ţiunea, ce o au cei de la putere de a ne paralisâ câtă

mai multă, precum pre alte terenuri, aşa şi pre celă ală

învăţămentului, şicanândă în totă modulă tinerimea nostră,

persecutându-o şi făcendu-o sé páráséscá studiulă séu să

trécá preste fruntarie, pentrucâ în modulă acesta să îm-

pedece formarea generaţiunei nouă, sé ráréscá numărulă

oşteniloră din legiunea tenără, carea va avé să dea

pieptă cu ei. Spre acestă scopă răutăciosă, ei au în

serviciulă loră pre mulţi din acei rătăciţi dela tabăra

naţiunei loră, cari nu cunoscă altă ideală, afară de în-

teresulă propriu şi căruia sacrifică: mamă, tată, naţiune,

limbă şi totă ce-i mai sfântă pre acésta lume şi cari se

alătură cu trupă cu sufletă la aceia, pre cari i vedă că

sunt puternicii dilei. — Pre unii rătăciţi ca aceştia i-

vedemü astădi punéndü multü zelü în persecutarea tine-

F O I L E T O N Ű .

SatulA cu comorile.Novelă poporală.

(Urmare.)

Atunci deodată sare Alexandru, roşu şi galbinü în faţă de cătrănită şi strigă:

„Purcarului şi văcarului, care vă mână vitele la câmpü, îi plătiţi mai multü de câtü învăţătorului vostru, care vë cresce copiii şi copilele în frica lui D-4ău şi alte lucruri folositóre. Dér copiii voştri sunt ómeni după ti- pulü şi asemănarea lui D-^ëu, nu dobitóce necuvêntàtôre. Nu vă este ruşine de pëcatulü, ce faceţi? — Sciu pré bine, că lada satului e totdéuna gcSlă, cândü trebue să daţi pe ceea ce este de lipsă, şi că bieţii omeni, cari abia au cépá şi mămăligă, nu-şi potü plăti învăţătorultt, d’aceea mă îndatorezü a vë fi învăţătorfi şi nu vă cerii nimicü... Mai dicü odată : vreau să fiu învăţătoră şi nici comuna, nici singuraticii, së nu-mi plàtéscà o para ehioră !“

Omenii se uitau unii la alţii cu gurile căscate. Nu-şi credeau urechilorü. După-ce se mai desmeticiră, unii strigau, că nu le trebue 4icêndü, că vrea să le văndă sufletele copilaşiloră diavolului. Cei mai mulţi din contră gândiau, şi cu totü dreptulă, că învăţătoră mai ieftină nu-şi potă câpëtâ, şi astfelă strigau şi făceau larmă, că Sandulă să le fie învăţătoră. Fàcêndu-se alegere, par­tida lui Cremene cádú.

Irina, au4indă acestea, era să-i crepe obrazulă de

ruşine. Alexandru să priméscá a fi învăţătoră? pe cândă în sată numai purcarulă şi pázitorulü de nópte erau mai pe josü de cátü învăţătorulă! Numai de cátü o tuli la mórá, ca ieşită din minte şi ca şi cándü i s’ar fi întem- platü cea mai mare nenorocire. Chiar şi morarulă su­părată, clătină din capă 4icăndă: „mi să pare, că lui Alexandru îi lipsesee o dogă.“

Alexandru rămase la hotărîrea lui. Deregătoria sa­tului l’au şi propusă de învăţătoră la locurile mai înalte. Elü să duse acum la oraşti, făcu examenulü de lipsă şi fu întărită în totă forma.

7. Alexandra ţine şcolă.

»Irină, Irină, nu mă supără cu nemulţămirea ta şi nu fi atâtă de obidată,« <Şicea Alexandru cătră nemân- găiata fată a morarului. ,Én privesce! bătrânii sunt stricaţi, ei nu le mai potă îndreptă. Cine scie, décá prino crescere bună a copiiloră nu voiă puté aduce érá în vé4á sătulă nostru, atâtă de urgisită. Altă cale nu este. Adevératü că înv0ţătorulă din satü este nebágatü în sémá şi despreţuită, dér, cátü de tare s’a dejositü Mántuitorulü lumei, ca să îndrepte, să înveţe şi să fericéscá pe ómeni! De amü avé noi cârmuire înţel0ptă şi cu sufletü, care s’ar interesă de binele sátenilorü mai multü ca d’alü lorü, ar pune mai multü prefü pe învăţătorulă din satu.«

sAlexandre, Alexandre!« strigă Irina, ,nu scii ce rău ai lucratü.* Dér nu spuse pentru ce.

Intr’aceea, apropiându-se érna, Alexandru începu cu scóla. în 4iua dintáiü se puse şi primi băieţii la uşă. Cei ce aveau încălţăminte întinate trebuiau mai întâiii se şi le cureţe cu paie séu cu rázáitórea de ferü

făcută anume de Alexandru pentru aceea, ca să nu mánjéscá podinile curate din scolă. După aceea fie-t ruia îi dă mâna prietinesce. Decă vr’unulü nu ati mâni curăţîle, ílü trămitea în curte la fântână, ca sí spele. Décá pérulü nu le eră bine pieptenatü îi tf metia, pe acasă, să se pieptene. Ér pe cei curai bine pieptănaţi, zimbindü îi sărută pe frunte.

Copiii şi copilele nu sciau ce însemnăză asta, unora le eră ruşine, alţii rideau, alţii plângeau. Aşact nu li se mai íntémplase nici odată.

A doua şi a treia 4i Alexandru primia băieţii I la uşă. Asta merse aşa câteva 4’le> până ce toţi 5» larii veniră aşa cum poftia elü. După aceea îi prii în scólá. Décá se íntémplá să mai vină câte unulüt pieptănată, orî cu încălţăminte întinată, câte o oră trégá ílü punea se stea în mijloculü scólei, ca sé fie rísulü celorü lalţi, pe urmă ílü trămitia a casă sí cureţe.

In satü se supărau mulţi pe Alexandru, dér scólá nu-i puteau porunci. Aici trebuia să lase dupâît vrea elü. în câteva săptămâni, copiii de scólá, micii mare séracü şi avutü, toţi până ’ntr’unulü eraü ff curăţei, celü puţintt până se aflau la învăţătorii.

Dér Alexandru nu se ’ndestulâ cu atâta. După se deprinse băeţii câteva luni la rénduélá. î«I îndiţ luarea aminte asupra îmbrăcămintei lorü. Hainele îl i elü, să nu fie murdare, pătate, să nu fie cu prafü şif j roiu, chiar şi décá sunt vechi şi rupte. Cela ce pi « săptămână eră mai curăţeltt nunumai în scólá, der| j afară de scolă, prin satü, pe uliţă şi în biserică, 3(k < eră iubitulü lui. Aceluia în săptămâna ântâiă îi dáír \

municaţiune ínsé, mai alesă în oraşe, este limba fran­

cesă l imba dominantă .

Guvernulü imperialii germanii ínsé a impusö acuma

pentru aceste provincii ca l imba de afaceri a auto-

rităţiloră adminisirative şi judiciare şi de i n s t r uc ţ i ­

une in scólele mijlocii şi superióre limba germană. Érá

pentru părţile provinciei cu poporaţiune. care vorbesce

franţozesce, s’a păstratii în scólele poporale limba fran­

ceză ca limbă de instrucţiune. Şi pe tăremulă justiţiei

şi ală administratiunii precum şi în corpurile representa­

tive s’a concesii locuitorilorü, cari vorbescu franţozesce,

usulü limbei franceze pe unu timpii parte hotárítü, parte

nehotărîtă. Astfelü conţîne legea dela 14 fuliu 1871 cu

privire la limba de afaceri a judecâtoriiloră următorele

disposiţiunî: Per t rac ta r ea ora l ă î na i ntea t r i ­

bun a 1 e 1 o rü de c o m e r c i u ş i de pace, precum

şi în afaceri pol i ţ i ane şi corecţ iona le se póte

face (§. 11 a l ă legi i citate) în l imba francesă

fără a m&i l u ă unfi dragomani i , décá tóté per-

sónele act ive şi p a r t i c i pan t e sciu acestă

l imbă şi décá part idele, m a r t o r i i séu esper-

ţii nu cunoscü l imba germană. Sub asemenea

presupunere se póte face o ascultare judecátoréscft pe

Iftngă o pertractare orală, séu şi fără de aceea în limba

francesă, fără â mai acvirá unü dragomanü. Liberarea

sentinţei însă (§. 12) se face în limba germană, şi spe­

sele traducerii, ce are a se dâ la cererea partidelorii, au

sé le pórte acestea. Din celelalte disposiţiunî ale citatei

legi, care conţîne în paragrafii 13 şi 14 numai conce­

siuni transitorii, şi prin urmare deja espirate, cu privire

la usulü limbei francese pentru pertractări notarilale şi

pentru pledoariele şi actele advocaţiale, mai este de re-

levatü §.-lă 15. (Va urmá)-

Térgnlti Murésului 10 (22) Aprile. Conferinţa elec­

torală a aderenţiloră partidei naţionale române a decursü

astăcji aici în ordine esem piară. Au participat ü din trei

cercuri electorale peste 200 alegétori, cari în unanimitate

şi cu entusiasmü s’au dechiaratü pentru programa din

1881 Maiu. Pe largü cu proxima ocasiune.R. FogaraşI.

Drama de la Circu.Cetimă în »România« din Bucuresci: în sera

de Pascî, o mare nenorocire s’a întempiată în Girculti

Sidoli de pe Bulevardă. Pe la 9 şi jumătate, venindu

o puternică furtună, a desfăcuţii o parte din pânza, ce

acoperea clădirea Circului, causândă stingerea mai multoră

lămpi. A patra parte din publică, văc|endă acesta, a

părăsitu localulă. D. Sidoli, eşindii afară, asigură publi-

culii că n’ară fi nimicii, vântulă are se trecă şi că repre-

sentaţia p6te urma, clădirea înfăţişândă destulă siguranţă.

Pe la orele 10 însă, două pocnituri puternice se audiră.

Ţipete sfăşiătore. în momentulă acela, o pânză se lăsa

joşii acoperindîi publiculti de prin stale. Lămpile se stin­

seră, oamenii, bărbaţi, femei şi copii începură a da nă­

vală la uşă. In cădere, o parte din pânză luă focă.

Atunci ţipetile deveniră îngrozitore. In mintea fie-căruia

venise nenorocirea de la Ringtheater din Viena. Ce era

de făcuţii. Oricine îşi pote închipui. Viaţa fiindii scumpă,

fiecare se silia să şi-o salveze. De aci îmbrânceli şi

inghesueli, cari au ocasionată mortea câtorva femei şi a

unui bărbaţii şi rănirea a unui numără considerabila de

omenî. Se zice, că ar fi muritii cinci persone, între

cari putemii numi pe d-ra Şerbănescu şi o domnă de

pe strada Senatului. D. Al. Marghilomanei şi d. generalii

Haralambie au foştii tare răniţi. Mare parte dintre femei

şi dintre răniţi au foştii duşi în cafeneua Grand-Hotel

de Bulevard, unde li s’au da tu primele ajutore. Domnişorei

F...., care venise cu guvernanta, i s’au ruplii amendouă

urechile de unii miserabilii. care găsise tocmai momentulii

să-i fure cerceii. Pe la 10, s’a desfăşurau! cumplita

dramă !a Circii, şi d’abia pe la 11, funcţionarii inalţi

ai Poliţiei şi’au arătatii pe la circii feţele. Pompierii au

sosiţii după ce ieşise totă lumea din Circu. Acesta este

fidela descriere a nenorocirei intemplate în prima di de

Pascî. --------

Bucuresc i , 13 Aprile.

Mari pregătiri aci pentru primirea părechei prin­

ciare de coronă. Câmpulă dela Bănesa plină de armată.

Stradele principale se împodobescii. Se iau diferite dis­

posiţiunî poliţienesc! pentru circulaţiunea publicului. Po­

liţia cumpără, flori pentru înfrumseţarea stradeloni, umblă

din casă ’n casă şi obligă pe locuitori se facă steguri

ausfro-ungare şi să le aterne pe la uşi şi ferestre în (fi­

lele de 13, 14 şi 15. Mare mişcare în capitală; din

provincie sosesce multă lume.

Bucuresci 26 Aprile (Telegr. Gaz. Trans.)

Timpulă fiindii ploiosă, armata a defilatii dinaintea

palatului regalii de pe calea Victoriei; aspectulii marţial.

Dorobanţii în costume române escelau; mii de omeni pe

strade. De seră mare bal. La nopte înalţii ospeţi plecă.

Se caută pentru Gazetă unti Culegătorii! de litere la Tipografia Alexi în Brasovtt.

D i v e r s e .

Sinodulfi archidiecesanti gr. or. îşi va începe în

Sibiu şedinţele sale ca de ordinarii în Dumineca viit(5re

(D. Tomii).

Dulapii rupţii. — In (Jiua de Pascî s’au întâmplată

mai multe nenorociri în Bucuresci. Afară de incidentulii

din circulii Sidoli, s’a rupţii unii dulapii (scrânciobii), care

se numesce la Pipera, tocmai pe cândil se învertea cu cea

mai mare repeziciune. Două persdne au muritii, şi unei

fete i s’au ruptă amendouă mânile. Dulapulă încă fu­

sese visitatii de unii inginerii, ca şi circulii Sidoli.

Prinţulii Nichita. —• „Pol. Corr.“ spune că prin­

cipele Muntenegrului Nichita are de gândii să dea pono­

rului seu o constituţiune şi să creeze o cameră de de­

putaţi.

Prinţulii de coronă. — Se facii pregătiri mari în

Bucuresci pentru primirea archiducelui Rudolfă şi a so­

ţiei sale. înalţii ospeţî au sosiţii Vineri în Bucmescî.

A(jî Sâmbătă se face pe câmpia Bănesei o mare manevră

militară esecutată de unii corpii de armată. Sera va fi

balii în sala teatrului, de unde prinţulii şi princesa de

coronă vorii plecă deadreptulă la gară.

Prinţulii Bulgariei. — Luni a fostă în Bucuresci

principele Alexandru alii Bulgariei şi a făcuţii o visită

M. S. Regelui României. Principele Alexandru a luaţii

dejunulu la palatii, şi după ame^i a plecaţii la Rusciucii.

Graniţele închise. — »Român i a Liberă* cere,

ca ministrulii de esterne alii României să iea măsuri în

contra abusului, ce facii Ungurii de dreptulii de carantină,

de ore-ce pesta bovină nu mai esistă în România.

Atentată pe drumulu de ferii. — La Şeica-mare

puse unii individă, pănă acuma încă necunoscută, Joia

trecută sera 15 snopi de faşine pe şinele drumului de

Dare de seină.(Urmare.)

Prin colecta de la Adalbert Mihailoviciă, adv. în

Şeria: Ioană Vancu 2 fl., Ana Vancu 2 fl., Liviă Beldea

5 fl., V. Zsiroş 1 fl., I. Bogdană 2 fl., Adalbert Mihalo-

viciă 10 fl., — Prin colecta dela Gregoriă Marinescu,

din Lipova: N. Scherbană 2 fi., Ioană Ardeleană 1 fl.,

Ioană Tuducescu 2 fl., Marinescu 2 fl., Aureliană Micu 1 fl., Hotorats Mladină 1 fl., Adriană Micu 1 fl., Cle­

mentă Raţă 2 fl., Davidă P. Simonă 2 fl., Constantină

Dogevits 1 fl. — Prin colecta dela Vasiliu Ignată adv.

în Beiuşă: Vasiliu Leşană 1 fl., A. Antal 1 fl., Petru

Mihuţă 1 fl., Ioană Buteană 1., Ioană Ardeleană 1 fl.,

D. Negreanu 1 fl., Georgiu Marianescu 1 fl., Iosifă Gallu

1 fl., Vasiliu Pappu 1 fl., Georgiu Borha 1 fl., Demetriu

Fekete 1 fl., Georgiu Papă 1 fl., Eufcmia Stefania-Duma

1 fl., Ambrosiu Cretz 1 fl., Alexiu Ardeleană 1 fl., Ga-

vrilă Cosma 1 fl., Ioană Lazară 1 fl., Alexandru Gramma

1 fl., Ana Cosiolţeană 1 fl., Ioană Erdély 1 fl., Con-

stanţiu Boitz 1 fl., Vasiliu Ignată 3 fl. — Prin colecta

dela Ioană Bartolomeiă, din Caransebeşă: Ştefană Ve-

lova 1 fl., Petru Popoviciă 1 fl.. F. Adamă 1 fl., Ioană

Bartolomeiă 1 fl. — Prin colecta dela Dr. N. Ciaclană,

medică în Pecîca: Georgiă Petroviciă 5 fl., Sidonia Ta-

masdană 10 fl., Etelca Popa 5 fl., Ioană Ardeleană 2 fl.,

Petru Cimponeriă 2 fl., Emilia Ciorgariă 2 fl., Luisa

Barbura 10 fl., Ana Novacă 3 fl., Iulia Iosa 2 fl., Sofia

Ghebeşă 2 fl., Dr. Ciaclană 2 fl. — Prin colecta dela

Justină Popoviciă, din Ghiula: Justină Popoviciă 2 fl.,

losită Besană 1 fl., Ioană Marcuşiă 50 cr. Petru Biberia

1 fl., Elena Biberia 1 fl., Lazară Bogariă 1 fl. — Prin

colecta dela Nicolau Zigrea, adv. în Oradia-mare: Ieroteă

Beleşiă 5 fl., Petru Ionaşă 1 fl., Simeonă Bica 3 fl.,

Petru Suciu 3 fl., Gavrilă Neteă 3 fl., Elia Bochişă 1 fl.,

Georgiă Horváth 1 fl., Ioană Popă 2 fl., Nicolau Zigrea

3 fl. — Prin colecta dela Visarionă Romană din Sibiiă,

Elia Macelariu 5 fl., Parteniu Cosma 2 fl., Elena Ba-

ronésa Papă 1 fl., Gregorie Mateiu 3 fl., Ioană Popescu

1 fl., Petru Petroviciă 50 cr., Nicolau Cristea 1 fl., Moise

Lazară 1 fl., Ioană Moga 2 fl., Ioană Preda 1 fl., Petru

Roşea 1 fl., Nicanoră Frateşă 1 fl., Ilariu Puşcariu 1 fl.

D. Crişană 1 fl. S u m a ........................ 369 fl. 30 cr.

Suma totală a venituriloră................... 873 fl. 80 cr.

Se scadă spesele balului........................ 271 fl. 10 cr.

Rémáne venită c u r a t ă ................... .... 602 fl. 70 cr.

Aradă , 14 Aprile 1884. Letiţia Oncu, Cass. Reun.

Rentă de aurii ungară 6°/0 122.60 Rentă de aurii 4°/0 . . . 91.53 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88.45 ImprumutulQ căilorâ ferate

u n g a r e ........................141.80Amortisarea datoriei căi-

lorfl ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 95.90

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 118.—

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 100.40

101.50feră. Trenulă, care venia la 10 ore dela Sibiiu, a fostă Bonuri 'ciTd.“deportare 100.50

oprită, fără să iasă din şine (deraieze). A întârdiată nu- Bonuri rurale

mai cu o oră. O anchetă judecătorescă cerceteză după

făpt.uitoră, care pote că a voită, ca se deraieze trenulă

seu să-şî răsbune asupra cantonerului, scoţendu-lă din

pâne. --------

Banat-Ti-m i ş i i ............................100.50

Bonurî cu cl. de sortarel00.50 Bonuri rurale transilvane 99.75

Cursnlu la bursa de Vienadin 15 Aprile st. n. 1884.

Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de

vinii ung........................ 98.—ImprumutulQ cu premiu

ung.............................. .... 115.75Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 115.80 Renta de hărtiă austriacă 79.95 Renta de arg. austr. . . 81.15 Renta de aurii austr. . . 100.75 Losurile din 1860 . . . 137.— Acţiunile băncel austro-

ungare . . . . . . . 852.—Act. băncel de creditO ung. 318.— Act. băncel de creditii austr. 319.70 Argintulii — . — GalbinI

îm p ără te sc !................ 5.72Napoleon-d’o r ! ................ 9.63Mărci 100 împ. germ. . . 59.40 Londra 10 Livres sterlinge 121.35

Editoră: Iacobft Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

chipű séu o cólá de hârtiă albă, într’a doua altă semnă de distingere, în sfârşită o sărutare înaintea tuturoră. Celă sărutată avea apoi dreptulă a se plimbă Dumineca cu învgţătorulă séu décá ningea şi era timpul urîtă a pe­trece la elă acasă şi a se uitâ într’o carte mare cu chi­puri, din care învăţâtorulă sciâ sé spună multe istorióre irumóse.

Alexandru sciá să-şi ţină demnitatea şi faţă de omeni mari; elă nu batjocuria pe nimeni, dér nici nu se temea de nimeni, — nu erâ deci nici o mirare décá toţi copii simţiau o stimă faţă de elă, şi că în urmă îlă iubiau mai tare chiar şi de câtă pe părinţii loră. Erâ o plă­cere sé-i vé(Já omulă cu ce evlaviă îlă linguşiau toţi, câtă de bucurosă alergau la elă, cândă îlă íntélniau, cum se siliau a-i ceti gândulă din faţă şi cum ună semnü, erâ de ajunsă, ca sé-i urmeze cu plăcere.

Pentru Bogăţeni erau aceste ună lucru neînţelesă, cu atâtă mai vârtosă cu câtă acestă învăţătoră nu folo- sia nici bâta de alună, nici nuiaua de mestéeánu. Cei fricoşi îşi închipuiau totă felulă de istorii. Babele strigau în drumü, că nu este lucru curată. Ele stăruiau sé nu se mai trimită copii la sc0lă. Până acolo totuşi n’a ajuns tréba.

Curăţenia inimei e sănătatea sufletului, curăţenia trupului e sănătatea lui. Dobitocele se potă tăvăli în tină, dér omulă cu chipulă lui Dumnezeu, curată, se se

: ridice spre cerulă senină. Începutulă crescerei copiiloră sé fie a sterni în ei consciinţa, că sunt ómeni, adecă fiinţe mai pre susă de animale. Atunci poţi face din ei,

kce vreai. pentru că sunt mlădioşi. Din animale nu poţi r tace nimicü. învăţătorulă, care cu seriositate şi iubire

nu e în stare se facă pe copii să-i urmeze, acela nu-şi pricepe chiămarea. Unulă ca acela ar fi vrednică, ca beţulă, cu care vrea së înveţe băeţii ca pe nisce câni séu alte animale fără minte, — bgţulă acela së se më- sure pe spatele lui.

8. Ce së întâmplă în scolă mai departe.

Prin sată erâ mare sgomotă. Se vorbia, că Ale­xandru strică băeţii, că bagă în ei lege n6uă şi că nu învaţă nimică dela elă. Pentru-că îi prindea pe toţi mirarea cum trăgeau acum copii pe fie-care (Ji mérgà la sc<51ă, pe cândă de comună, nu së pré obicinuescă a a cercetă bucurosă sc61a. Asta e ună lucru contra fi- rei. Pe lângă aceea în scdlă erâ tăcere, ca în biserică, pe cândă Omenii din bëtrânï au pomenită, că în scolă së fie o larmă şi ună alaiu, de resunâ sătulă. Astăzi, chiar în 6rele de cântări se aude numai ună murmăitură ca de albine. Mai departe, la rugăciuni se facă înnoiri supëràciôse şi copiii së deprindă la vrăjitorii.

Acestea şi alte cârtiri ajunseră în sfârşită la ure­chile preotului, cum şi la ale inspectorului şcolară din oraşă. Şi fiind-că în faptă nime nu sciâ şi nu înţelegea ce së întâmplă în scolă, së rêndui o comisiă de cerce­tare. Asta se compunea din doi domni dela oraşă şi din preotulă satului. Tustrei aceştia întrară într’o di- minétâ pe neaşteptate în scdlă, înainte d’a së începe lecţiile. După-ce spuseră învăţătorului, de ce au venită, cerură ca în faţa loră së urmeze cu băeţii aşa, cum face cândă së află numai elă singură eu dânşii.

Băeţii veneau unulă câte unulă. îţi erâ dragă de ei, se-i vedi, cum veniau de liniştiţi şi câtă sunt de

curăţei. Care cum întră se ducea mai âatâiu la învă- ţătoră, îi sărută mâna, dup’aceea se îndreptă în tăcere la loculă séu, unde şoptiau între sine voioşi şi priviau asupra străiniloră. De toţi erau cinci-cjeci -şi-cinci de copii. Băeţii şedeau de o parte, copilele de alta.

Dupâ-ce s’adunară cu toţii, învSţătorulă începu cu viersă înaltă: ,,iubiţi copilaşi! înainte de tóté sé ne ple- cămă genunchii înaintea lui D-(|éu, părintelui nostru, care e în totă loculă de faţă şi sé ne rugămă lui cu supunere.' picendu Alexandru acestea toţi cei cinci- 4eci şi cinci de băeţî îşi încrucişară mânile şi îngenun- chiară privindă la pămentă în tăcere. . . . a îngenun- chiată şi învăţătorulă. Domnii din comisiă, v&4endă că toţi sé umilescă înaintea a-totă-puternicului D-(|eu, ur­mară şi ei pilda băeţiloră. După acésta învSţătorulă cetio rugăciune frumósá şi pătrundetore dintr’o carte, care erâ pe scaunu dinaintea lui. Asta erâ atâtă de în- ţelesă, în câtă o putea cuprinde chiar şi micuţulă celă de şese ani. Acésta pétrunse inima unuia din străini, în câtă îi umplură ochii de lacrimi.

Acum se rădică cu toţii. Şcolarii cei mai vechi îşi índréptá ochii spre o tablă négrá pe care erau scrise note, cu cuvinte, şi cântă în doué voci o frumosă ru­găciune de diminâţă. Cei mai mici încă bombăniau cântarea încetă, pentru sine. După acésta şcolarii cei mai buni cetescă dintr’o carte pe schimbate o poesiă evlaviosă; dér fie-care şiră se repeţâ cu voce mai slabă de cătră toţi şcolarii. Cartea sé închide. Copii repe- ţescu mai întâiu cu toţii poesia de rostă, pe urmă şi singuraticii, pe cari îi strigă învăţătorulă.

(Va urma).

„GAZETA TRANSILVANIEI“DT A R í CUOTIDIANŰ.

Ca mâne se ’mplinescü 50 de ani, de cându „Gazeta Transilvaniei,“ sub cea mai cumplită prigonire a némului románescű, a arb oraţii în mijloculű valoroşilora şi patrioticilorü comercianţi din Braşovu, acestü emporiű alű Transilvaniei, drapelulű redeşteptării naţionale.

Tótá suflarea románéscá cu bucuria şi cu căldură a îmbrăţişată acestü diaru-apostolű alű poporului románü şi grupatu-s’au cu toţii sub dra­pelulű arboratű de élű şi lucrat’au cu însufleţire şi barbatésca statornicia pentru înălţarea româ­nismului.

Grea şi amară era lupta. Tendinţele de a desnaţionalisâ pe Români îşi ajunsese culmea. Le­gea dela 1832 adusă de dieta maghiară glăsuiâ ca în seminariulű románescű din Aradű sé se înveţe şi unguresce şi ca: „de aici încolo la tóté confesiunile sé se admită şi sé func­ţioneze numai astfelü de preoţi, predicători şi vicari, cari sciu unguresce.“

Apératu-s’aű cu bărbăţiă Românii dintre Tisa şi Carpaţi în contra acestora uneltiri duşmane şi sosit’a după nópte şi vijeliă şi o di cu sóre, dar numai o <]i, căci în cealaltă diminâţă se iviră 0răşi nuori furtunoşî pe ceriű. Róta sorţii aduse din nou prigonirile de odiniórá asupra ca­pului nostru. Par’ că sórtea a voitű sé încerce până unde merge tăria şi perseveranţa Românului.

Cu tóté uneltirile şi prigonirile înse „Gazeta Transilvaniei“ îşi ridică fruntea şi unindü su- fletesce pe toţi Românii luptă necurmaţii şi fără pregetű pentru drepturile şi libertăţile opincii românesc!.

Adversarii noştri neperdénd din vedere acesta luptă şi preţuindii resultatele dobéndite de până acum după adevărata lorű valóre şi-au î n d o i t ű pu ter i le , şi, acum după 50 de ani, şi-au p e r- fecţ ionat i i şi ra f ina ţ i i mijlócele pentru su­grumarea şi stingerea nostră. Prin urmare, şi noi cei de astăcli, credincioşi şcolari ai românis­mului, asemenea sé ne stríngemű rândurile, si sé ne í n do im ű pu ter i le de ape rare.

Adversariloru noştri, avéndű ei puterea ţării în mână, le-a fostű pré uşorii de a ne lovi în tóté interesele politice, comerciale şi economice, şi acum atăcându-ne în şcolă ca şi în biserică, în limbă ca şi în avere, none nu ne-a mai re- masű altű mijlocű de apărare de câtii condeiulu, cu care toţi Românii datori sunt de a striga în lumea largă şi de a cere dreptate şi libertate pentru poporalii românii dintre Tisa şi Carpaţi.

Ast-felii împinşi de dorulű de a ne folosi (Ji lnici i şi cu energia de acestü pacinicű mij­locű apelámű la publiculü celü maré románü pentru a ne susţine ín dilnica nóstra luptă na­ţională şi în firma nóstm speranţă de a fi încu-

ragiaţi, deschidemű abonamentű la diarulft nos­tru cuotidianű

GAZETA TRANSILVANIEIcare precum acum 50 de ani a foştii priinultt organü de publicitate románü, tot asemenea

| şi astădi e primul ü organü cuotidianű ro­mánü, ce apare dincóce de Carpaţi.

Suntemü siguri, că publiculü românii e pe deplinii convinsii de principiile, ce le profeseză acestü diarii şi de modulű cum acestü organü alü Românilora dintre Tisa şi Carpaţi a sciutű chiar şi în cele mai grele împrejurări să ţ i e s u s ii js t i nd ar dul i i n a ţ i o n a l i t ă ţ i i române.

Privindü dér cu încredere la viitorii, Gazeta Transilvaniei dela 1 Aprile a începu tű a eşiînt0te dilele, afară de Duminici, şi serbători, si pentru a puté cu înlesnire străbate până chiar şi în săraca colibă a ţăranului românii, va fi celü mai eftinii diarü din monarchia Austro-Ungară :

A B O N A M E N T E :Pentru A u s tro - U n g a r ia pe anü 13 A.,

pe 6 luni O A., pe 3 luni 3 fi. Pentru R o ­m â n ia pe anü «£G le i, pe 6 luni 18 le i, pe 3 luni O le i. Domnii abonaţi, cari au plă- titü abonamentulű cu stimă sunt rugaţi a ne trămite diferenţa. Celű mai uşorii mijlocii de abonare este prin mandatü postalü.

K E D A C T IU I fE A .

-= Incă numai vreo câteva dile. =■, w w , , . Zambaeh şi Gavora,ii Vi. WlBier SI GSÜOSl lä (.6 ärtO. Fabrică de vestminte şi recuisite bisericesc! de ritü lat. şi gr.

_ ___ î ____________ v J ___ 9 in «trarla. V a t in ln i V â ftK Î-n tv :« ATi» 17ID E L A P O R T A V Ă M I I ,

N O U ! N O U !N O U !

S’au schimbată cu totulü tablourile în Panorama şi sunt cu multü mai superióre celorü din primulü ciclü. De pildă menţionămă:Creaţiunea, Potopulű, Dărîmarea Ierusalimului prin Titus, o furtună pe mare la litoralulü englesü, catastrofa pe drumulű de fer la Dundee in Scoţia, festivitatea indiană în onórea prinţului Wales, te­ribila catastrofă a corăbiei „Mosel“ în portulü Bremei, unde s’au nenorocitü 400 de omeni în urma esplosiunei maşinei infernule, clădirea piramidelorii la vechii Egipteni, unu térgü de cămile în Cairo, cascada Rinului în Schaffhausen, păduricea dela Boulogne la Paris, panorama dela Havre in Franţa, New-York cu noulü podü de lanţâ, care este admirată ca o adevărată minune a lumei, Viena cu Ringstrasse perspectiva, dela biserica lui Carolű V. Esposiţiunea dela Viena I873, panorama Veneţieli, a oraşului Genf în Elveţia, Bem în Elveţia pe timpulü crăciunului, batălia dela Zeidzur sub comanda lui Osman-Paşa.

Pe lângă aceste se póte vedé o colecţiune fórte mare de chipuri de céra artisticű esecutate din mitologiă, etnografiă şi istoriă. Totü asemenea capete încoronate din trecutü şi presentü.

In t r a r e a în tóté despărţămintele 30 cr. — Cop i i mai mici de dile mai nainte, 10 ani şi soldaţii fără gradii plătescii 15 cr.

in Budapesta, strada Vaţiului, Vâczi-utza Nr. 17.

Falonü s6ü Odăjdii, ^ altariu, potiruri, Pie-Albe, Stihare, Dai- B lrL jSzsaU; flSSjk tohlebnica, cădelni-matice, Baldachinu, ţie, Pacificalu, can-

Pnblioafinne.Se face cunoscutu? cum-că] térgulü de ţâră celu

mai de aprópe în comuna Lipova, se va tíné in 4 Maiu 1884 st. nou, éra térgulü de vite se va începe cu douo

Deschisü dela 10 dimineţă până 10 ore sera.Lipova (Banatü) în 20 Aprile 1884.

A n t is t ia (p r im ă r ia ) c o m u n a lă .

TIPOGRAFIA ALEXI. Brasovú.Unica tipografia románéscá în tótá Austro-Ungaria susţinută de unű particularii, care s’a distinsii la esposiţiunea naţională din Sibiiü

în anulü 1881 şi în care se tipăresce acum ş i p r im u lu «1 ia r ií r o m a n ü c u o tid ia n ű .

Acestei tipografii i-a succesű de a dobéndí de la magistratulü oraşului Braşovti furnisarea tipărituriloni necesare pentru oraşii,

Ínvingéndü prin concurenţă, pe cea mai vechia şi renumită tipografiă din Braşovii.

Avantagiele pe care le póte oferi acestü stabilimentű fiindü recunoscute chiar de streini, vor îndemna, precum ni place a crede

pe toţi Românii, cari au ceva de tipăritii, de a sé adresa mai întâiu la noi.

Dintre operile publicate până acum in editura nostră ni permitemü a recomanda:

G. Curţius. Gramatica limbei elenice prelucrată

de Stefanű Iosi fü, profesorű şi directorü la

gimnas. rom. gr.-or. din Braşovă, preţulă fi. 2.50

Gramatica limbei română, întocmită pentru

scólele secundare de Nicolau P i l ţ i a ,

profesor la gimnasiulü románü greco-

orientalü din Braşovii, preţulă . . . . * 1.25

Arion, seu culegere de cânturi naţionale

spre întrebuinţarea tinerimei de ambe-

secse, culese şi arangiate de I o n D a r i u,

învăţătorii la scola primară din Satulung

p r e ţ u lă .................................................fl.

Iu l iu I. Roşea. Sacrificiu pentru Sacri­

ficiu, romană orginală, preţulu . . . »

.80

-.35

Mortea Iui Miliai Vitfonlti, dramă naţională

în 5 acte, de Stan Făr jo l , preţulft . » — .40

Rumänische Kunstdichtungen, übersetzt von

Theochar Alexi , pretulü . . . . fl. 1.—

Nona Biblioteca Română, anulü l şi II . » 10.—

Noulü Căli wlarö dc casă întră în anulü alü V-lea.

Domnii librari îsi potü procura dela acésta tipografie

Romanuri originale ilustratespre VÉNQARE cu BROŞI RA.

Tipografia Alexi Braşovâ.

tif