Lfi1 -...
16
r * ": : A j i W * / r \ • j 1 ^ \ l ■ 1 > * ş Lfi1 ’ ţ \ * J i. ’ -■ - V r H 4- ANUL IX NR. 1993 ISSN 1220-3203 MARŢI 10 IUNIE 1997 16 PAGINI 600 LEI £ ETEO Vremea va fi , în general frumoasa cu cerul variabil. După-amiaza, nu sînt excluse înnorări trecătoare şi averse de ploaie. Temperatura minimă a dimineţii va fi de cca. 12°, iar maxima de cca. 24°C. Ieri, la ora 14, la Cluj-Napoca se înregistrau 22°C, iar presiunea atmosferică era de 730 mm Hg. Meteorolog de serviciu: Claudiu HERMAN în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă ă vremii, valabilă pentru azL 4farări vo p sit gardu% Inăuntrud leopardu9 Aducînd critici programului de reformă imaginat de Ministerul învăţămîntului iliecălian m kt uM cititori ne spun că nu mai pot înţelege nimic din jy I ce se întîmplă astăzi: primul ministru anunţă rezultate 1 TJL triumfale în procesul reformei - dar ele nu se văd în asm eficienţei economice; ritmul privatizării este anunţat ca jartealert - dar el este doar pe hîrtie, pentru că intrarea banilor ivestitorilor rtiult aşteptaţi întîrzie. (însuşi preşedintele Emil jBtâBtiiiescu afirma că nu stăm chiar bine cu reforma). Nivelul itrai este tot mai scăzut, iar Guvernul aruncă toată vina pe 'moştenire” - ceea ce nu e tocmai corect, de vreme ce în campania ifcctorâlă anunţa că are soluţiile în buzunar, iar de atunci au scit şase luni. PDSR - care trece printr-o criză internă şi nu treşte (cel puţin pînă după’decizia de la Madrid şi intrarea în ai a unor sute de milioane de dolari) să revină Ia guvernare - şi reglează tirul cu moţiuni de încredere, care nu mai reuşesc să sească interesul populaţiei. IU Mai mult, dacă ar fi să luăm de bun sondajul Centrului î Independent de Studii Sociale şi Sondaje, la care se referea Adevărul” de ieri, 23% din populaţia ţării ar fi dispusă să arte timp nelimitat sacrificiile impuse de Guvernul Ciorbea; ciudat, 70% ar susţine: total programul său. Desigur, nici de tată dată nu vom acorda deplină încredere acestui sondaj, lind că lucrurile nu stau chiar aşa. Mai întîi, pentru că se confundăsusţinerea programului Ciorbea cu suportarea lui, cum chiar din graficul publicat în “Adevărul”. (De altfel, “sondorilor” români de a pune întrebările în aşa fel îneît iserăspundă conform atfumitor dorinţe, precum şi complicitatea nichelaţilor, care se gîndesc să răspundă aşa cum Vor operatorii le sondaje, sînt deja cunoscute). . . otuşi, în rezultatele acestui sondaj e un oarecare adevăr: e ţSlă lehamite şi de aceea nu prea contează sinceritatea spiinsurilor. La fel <ia în cazul campaniei Pro NATO. Să fim Sneînţeleşi: nu poate fi contestată dorinţa românilor de a intra «NATO. Dar tot atît de adevărat este că mulţi români nu prea ce înseamnă acest lucru, iar, pe de altăparte, entuziasmul aeţinut de Pro TV se bazează pe speranţa cîştigurilor de milioane adică omul tot la burta lui se gîndeşte şi nu la viitorul luminos i care ni l-ar oferi umbrela Alianţei nord-atlantice. Mai pe scurt, afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’: •Aginea externă o fi ea aşa cum afirmă, cam îngîmfat, primul aistra, că este, dar înăuntru mîrîie flămînd leopardul sărăciei, adm te miri ce ar putea sări la gîtul dresorului Ciorbea. [lectorul Andrei I să fosă te te i în Uniirersitalea ”1 reî i n • Scrisoare deschisă adresată ministrului Invâtăimntului * ]S Ne adresăm dv. pentru evitarea reducerilor de posturi didactice şi nedidactice la Universitatea "Babeş-Bolyai”, planificate de Ministerul Învăţămîntului Am fost şi sîntem pentru o reformă universitară în ţara noastră, prin care să compatMizăm organizările universităţilor cu repere general acceptate în Europa şi să facem din universităţi foiţa intelectuală a înnoirii de care România are nevoie. în multe rinduri am arătat ce înseamnă, în accepţiunea cea mai larg împărtăşită şi motivată, o astfel de reformă. Nu ne propunem, însă, să detaliem aici chestiunea spinoasă a reformei care întîrzie acum datorită erorilor de concepere. Nu tăgăduim' nevoia unei normalizări a bugetăiii, Plecînd însă de la profilul multicultural al Universităţii "Babeş-Bolyai”, este datoria noastră să atragem atenţia asupra erorilor cu consecinţe grave, care, din păcate, se multiplică în ultimele luni, în politica ministerului faţă de universităţi. Universităţile nu au nici o vină pentru scăderea, în termeni reali, a ■ alocărilor bugetare obţinute de Ministerul învăţămîntului în bugetul 1997. Ele au trebuie să preia efectele deciziilor anacronice. Ele n-ar trebui împiedicate, voit sau nevoit, prin centralismul decizional şi amînarea autonomiei financiare, să facă reforma. Solicitarea specifică pe cate v-o adresăm este ca reducerile de posturi planificate de Ministerul învăţămîntului să nu afecteze Universitatea ”Babeş-Bolyar,) din raţiunea simplă că profilul multicultural, bazat pe predarea în multe secţii, în română, maghiară şi germană, nu se lasă redus, ca şi organizare, la profilul monocultural Ţinem să accentuăm, încă o dată, că bugetarea Universităţii "Babeş- Bolyai” trebuie să evite, din raţiuni evidente, soluţia simplistă, din păcate uzuală, constînd - în considerarea efectivului de studenţi, fară a lua în seamă liniile de studiu specificate lingvistic, că, în general, profilul multicultural este altceva decît profilul monocultural. Ţinem să precizăm că nu vom accepta - din motive generale şi specifice* invocate mai sus - reduceri şi că nu ne putem asuma răspunderea pentru decizii eronate în materie. Rectoratul Universităţii "Babeş-Bolyai" A doua sesiune de examene pentru postul de director la D.G.F.P.C.F.S. Cluj va avea loc în 19 iunie Primul concurs pentru ocuparea postului de director al Direcţiei Generale a'Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj, organizat şi desfă- şurat în Capitală, s-a soldat cu râmînerca vacantă a postului. Comisia nu a acordat notă de treccre (nouă) nici unuia din cei trei candidaţi. După examen, părerile au fost împărţite. Pe de o parte, a fost recunoscută competenţa şi obiectivitatea comisiei, iar pe de altă parte a fost acuzată imixtiunea politicu- lui într-ale concursurilor. De ase- menea, s-au manifestat obiecţii asupra gradului de dificultate al chestionarului. în opinia ministe- riabililor, echipa de la Cluj s-a prezentat onorabil, obţinînd, cu toţii, medii peste opt. în compa- raţie cu notele date pentru candidaţii din alte judeţe, Clujul s-a prezentat'bine, susţin subor- donaţii d-lui Mircea Ciumara. Săptămînă trecută (joi),; Ministerul Finanţelor a comunicat D.G.F.P.C.F.S. Cluj data la care a fost fixată sesiunea a doua a conclusului. Acesta se va ţine joi, 19 iunie a.c., iar înscrierile se fac pînă în data dc 16 iunie. - ’ ■ La primul concurs auparticipat trei candidaţi, toţi salariaţi ai direcţiei clujene, cu funcţii importante: Mihai Costin, Dioniziu Moldovan şi Ioan Pop. După rezultatele ; turului I şi zarva care s-a făcut în jurul acestora, entuziasmul candi- daţilor a scăzut Ieri, nici imul dintre cei trei Specialişti nu era decis să repete încercarea. : Fiecare dintre aceştia şi-a - rezervat dreptul de a mai reflecta. asupra opţiunii proprii. Conflict între CAR-uri Asociaţia Judeţeană C.A.R. Cluj a convocat, prin intermediul unei scrisori deschise, adunarea - generală extraordinară a membrilor C,A:R. Învăţămînt, pentru data de 11 iunie. Acţiunea Survine dezafilierii C.A.R. Învăţămînt de la asociaţia judeţeană. Aceasta din urmă şi-a exprimat, public, îndoiala asupra legalităţii hotărîrilor adoptate de ultima adunare generală. La rîndul său, C.A.R. Învăţămînt şi-a exprimat protestul faţă de difuzarea, în şcoli, a scrisorii deschise, contestînd legalitatea' convocării adunării generale de coline. De asemenea, C.AR.Î. ; acuză asociaţia judeţeană că trăieşte din contribuţia membrilor, fără a aduce nici un serviciu C.A:R.-urilor. (Prin cucerirea independenţei de către- dascăli, asociaţia judeţeană C.A.R. a pierdut 2.035 de cotizanţi). Conducerea C.A.R.Î. a apreciat calomnioasă scrisoarea deschisă, declarînd că va acţiona pentru acest lucru în instanţă asociaţia judeţeană. A.Vi - * ■IW P e 0US£ \ Onouăbăutură răcoritoare carbogazoasă, într-o variată gamă sortimentală buturile răcoritoare marca ”SINALGO” sînt fabricate pe bază de Centratenaturale produse de firma ”SINALCO” - Germania, considerată ^producătoare mondială de concentrate. Nu conţin îndulcitori sintetici. Gama sortimentală cuprinde: ' Sinalco O range - băutură răcoritoare cu suc natural de portocale; ^ Sinalco Z i t r e s - băutură răcoritoare cu suc natural de lămîie, în variante; S in a lc o I c e T e a - băutură răcoritoare cu extract de ceai; ^ Sinalco fîr e - băutură răcoritoare cu extract de chili; Sinalco Cola - băutură răcoritoare cu extract de cola; Sinalco Tonic - băutură răcoritoare, tip apă tonică; ^ Sinalco A pp l e - băutură răcoritoare cu concentrat dc Sinalco P o w e r - băutură răcoritoare energizantă. Modul de prezentare:produsul este ambalat în butelii de sticlă retumabile, de 250 ml, dispuse în casete a cîte 24 sticle. Preţul produsului este 650 lei/sticlă + TVA indiferent de sortiment. Condiţii de livrare: Prin distribuitorii şi mijloacele de transport proprii la adresa indicată de beneficiar (pentru alte localităţi se negociază preţul transportului). Condiţii de plată: Plata se face la şapte zile de la livrare cu numerar, filă CEC sau dispoziţie de plată. Ambalajul - sticle şi navete inscripţionate cu marca Sinalco sînt proprietatea producătorului; nu se facturează şi circulă pe principiul restituirii. Adresa producătorului: Str.Aurel Vlaicu nr.100, Cluj-Napoca, telefon 064/145.916, fax 432542.
Transcript of Lfi1 -...
r *" :
: A ji W * /
r \• j
1 ^\ l ■ 1
> *ş
Lfi1’ţ \
* J
i. ’ -■ - Vr H4-
ANUL IX NR. 1993 ISSN 1220-3203
MARŢI 10 IUNIE 1997
16 PAGINI 600 LEI
£ ETEOVremea va fi , în general
frumoasa cu cerul variabil. După-amiaza, nu sînt excluse înnorări trecătoare şi averse de ploaie. Temperatura minimă a dimineţii va fi de cca. 12°, iar maxima de cca. 24°C. Ieri, la ora 14, la Cluj-Napoca se înregistrau 22°C, iar presiunea atmosferică era de 730 mm Hg. Meteorolog de serviciu: Claudiu HERMAN
în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă ă vremii, valabilă pentru azL
4farări vo p sit gardu% Inăuntrud leopardu 9
Aducînd critici programului de reformă imaginat de Ministerul învăţămîntului
iliecălian
m kt uM cititori ne spun că nu mai pot înţelege nimic din jy I ce se întîmplă astăzi: primul ministru anunţă rezultate 1TJL triumfale în procesul reformei - dar ele nu se văd în asm eficienţei economice; ritmul privatizării este anunţat ca jarte alert - dar el este doar pe hîrtie, pentru că intrarea banilor ivestitorilor rtiult aşteptaţi întîrzie. (însuşi preşedintele Emil jBtâBtiiiescu afirma că nu stăm chiar bine cu reforma). Nivelul itrai este tot mai scăzut, iar Guvernul aruncă toată vina pe 'moştenire” - ceea ce nu e tocmai corect, de vreme ce în campania ifcctorâlă anunţa că are soluţiile în buzunar, iar de atunci au scit şase luni. PDSR - care trece printr-o criză internă şi nu treşte (cel puţin pînă după’decizia de la Madrid şi intrarea în ai a unor sute de milioane de dolari) să revină Ia guvernare - şi reglează tirul cu moţiuni de încredere, care nu mai reuşesc să sească interesul populaţiei.
IU Mai mult, dacă ar fi să luăm de bun sondajul Centrului î Independent de Studii Sociale şi Sondaje, la care se referea
Adevărul” de ieri, 23% din populaţia ţării ar fi dispusă să arte timp nelimitat sacrificiile impuse de Guvernul Ciorbea;
ciudat, 70% ar susţine: total programul său. Desigur, nici de tată dată nu vom acorda deplină încredere acestui sondaj, lind că lucrurile nu stau chiar aşa. Mai întîi, pentru că se confundă susţinerea programului Ciorbea cu suportarea lui, cum
chiar din graficul publicat în “Adevărul”. (De altfel, “sondorilor” români de a pune întrebările în aşa fel îneît
ise răspundă conform atfumitor dorinţe, precum şi complicitatea nichelaţilor, care se gîndesc să răspundă aşa cum Vor operatorii le sondaje, sînt deja cunoscute). . .
otuşi, în rezultatele acestui sondaj e un oarecare adevăr: e ţSlă lehamite şi de aceea nu prea contează sinceritatea spiinsurilor. La fel <ia în cazul campaniei Pro NATO. Să fim Sne înţeleşi: nu poate fi contestată dorinţa românilor de a intra «NATO. Dar tot atît de adevărat este că mulţi români nu prea
ce înseamnă acest lucru, iar, pe de altăparte, entuziasmul aeţinut de Pro TV se bazează pe speranţa cîştigurilor de milioane adică omul tot la burta lui se gîndeşte şi nu la viitorul luminos i care ni l-ar oferi umbrela Alianţei nord-atlantice.Mai pe scurt, afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’: •Aginea externă o fi ea aşa cum afirmă, cam îngîmfat, primul aistra, că este, dar înăuntru mîrîie flămînd leopardul sărăciei, adm te miri ce ar putea sări la gîtul dresorului Ciorbea.
[lectorul Andrei Isă fosă te te i
în Uniirersitalea ”1
reî
in
• S c riso a re d e sch isă a d re s a tă m in is tru lu i In v â tă im n tu lu i *
]S
Ne adresăm dv. pentru evitarea reducerilor de posturi didactice şi nedidactice la Universitatea "Babeş-Bolyai”, planificate de Ministerul Învăţămîntului
Am fost şi sîntem pentru o reformă universitară în ţara noastră, prin care să compatMizăm organizările universităţilor cu repere general acceptate în Europa şi să facem din universităţi foiţa intelectuală a înnoirii de care România are nevoie. în multe rinduri am arătat ce înseamnă, în accepţiunea cea mai larg împărtăşită şi motivată, o astfel de reformă.
Nu ne propunem, însă, să detaliem aici chestiunea spinoasă a reformei care întîrzie acum datorită erorilor de concepere. Nu tăgăduim' nevoia unei normalizări a bugetăiii, Plecînd însă de la profilul multicultural al Universităţii "Babeş-Bolyai”, este datoria noastră să atragem atenţia asupra erorilor cu consecinţe grave, care, din păcate, se multiplică în ultimele luni, în politica ministerului faţă de universităţi.
Universităţile nu au nici o vină pentru scăderea, în termeni reali, a ■ alocărilor bugetare obţinute de Ministerul învăţămîntului în bugetul 1997. Ele au trebuie să
preia efectele deciziilor anacronice. Ele n-ar trebui împiedicate, voit sau nevoit, prin centralismul decizional şi amînarea autonomiei financiare, să facă reforma.
Solicitarea specifică pe cate v-o adresăm este ca reducerile de posturi planificate de Ministerul învăţămîntului să nu afecteze Universitatea ”Babeş-Bolyar,) din raţiunea simplă că profilul multicultural, bazat pe predarea în multe secţii, în română, maghiară şi germană, nu se lasă redus, ca şi organizare, la profilul monocultural Ţinem să accentuăm, încă o dată, că bugetarea Universităţii "Babeş- Bolyai” trebuie să evite, din raţiuni evidente, soluţia simplistă, din păcate uzuală, constînd - în considerarea efectivului de studenţi, fară a lua în seamă liniile de studiu specificate lingvistic, că, în general, profilul multicultural este altceva decît profilul monocultural.
Ţinem să precizăm că nu vom accepta - din motive generale şi specifice* invocate mai sus - reduceri şi că nu ne putem asuma răspunderea pentru decizii eronate în materie. R e c to ra tu l U n iv e rs ită ţii
"B a b e ş -B o ly a i"
A doua sesiune de examene pentru postul de director la D.G.F.P.C.F.S. Cluj va avea loc în 19 iunie
Primul concurs pentru ocuparea postului de director al Direcţiei Generale a'Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj, organizat şi desfăşurat în Capitală, s-a soldat cu râmînerca vacantă a postului. Comisia nu a acordat notă de treccre (nouă) nici unuia din cei trei candidaţi. După examen, părerile au fost împărţite. Pe de o parte, a fost recunoscută competenţa şi obiectivitatea comisiei, iar pe de altă parte a fost acuzată imixtiunea politicului într-ale concursurilor. De asemenea, s-au manifestat obiecţii asupra gradului de dificultate al chestionarului. în opinia ministeriabililor, echipa de la Cluj s-a prezentat onorabil, obţinînd, cu toţii, medii peste opt. în comparaţie cu notele date pentru candidaţii din alte judeţe, Clujul
s-a prezentat'bine, susţin subordonaţii d-lui Mircea Ciumara.
Săptămînă trecută (joi),; Ministerul Finanţelor a comunicat D.G.F.P.C.F.S. Cluj data la care a fost fixată sesiunea a doua a conclusului. Acesta se va ţine joi, 19 iunie a.c., iar înscrierile se fac pînă în data dc 16 iunie. - ’ ■
La primul concurs auparticipat trei candidaţi, toţi salariaţi ai direcţiei clujene, cu funcţii importante: Mihai Costin, Dioniziu Moldovan şi Ioan Pop. După rezultatele ; turului I şi zarva care s-a făcut în jurul acestora, entuziasmul candidaţilor a scăzut Ieri, nici imul dintre cei trei Specialişti nu era decis să repete încercarea.
: Fiecare dintre aceştia şi-a - rezervat dreptul de a mai reflecta.
asupra opţiunii proprii.
Conflict între CAR-uriAsociaţia Judeţeană C.A.R.
Cluj a convocat, prin intermediul unei scrisori deschise, adunarea - generală extraordinară a membrilor C,A:R. Învăţămînt, pentru data de 11 iunie. Acţiunea Survine dezafilierii C.A.R. Învăţămînt de la asociaţia judeţeană. Aceasta din urmă şi-a exprimat, public, îndoiala asupra legalităţii hotărîrilor adoptate de ultima adunare generală. La rîndul său, C.A.R. Învăţămînt şi-a exprimat protestul faţă de difuzarea, în şcoli, a scrisorii
deschise, contestînd legalitatea' convocării adunării generale de coline. De asemenea, C.AR.Î. ; acuză asociaţia judeţeană că trăieşte din contribuţia membrilor, fără a aduce nici un serviciu C.A:R.-urilor. (Prin cucerirea independenţei de către- dascăli, asociaţia judeţeană C.A.R. a pierdut 2.035 de cotizanţi). Conducerea C.A.R.Î. a apreciat calomnioasă scrisoarea deschisă, declarînd că va acţiona pentru acest lucru în instanţă asociaţia judeţeană. A.Vi
- *
■ IW P e 0 U S £ \
Onouă băutură răcoritoare carb o gazoasă, într-o variată gamă sortimentalăbuturile răcoritoare marca ”SINALGO” sînt fabricate pe bază de Centrate naturale produse de firma ”SINALCO” - Germania, considerată ^producătoare mondială de concentrate. Nu conţin îndulcitori sintetici.
Gama sortimentală cuprinde:' Sinalco O range - băutură răcoritoare cu suc natural de portocale;
S in a lc o Z i t r e s - băutură răcoritoare cu suc natural de lămîie, în variante;
S in a lc o I c e T e a - băutură răcoritoare cu extract de ceai; S in a lc o f î r e - băutură răcoritoare cu extract de chili;Sinalco C ola - băutură răcoritoare cu extract de cola;Sinalco T onic - băutură răcoritoare, tip apă tonică;
S in a lc o A p p l e - băutură răcoritoare cu concentrat dc S in a lc o P o w e r - băutură răcoritoare energizantă.
Modul de prezentare: produsul este ambalat în butelii de sticlă retumabile, de 250 ml, dispuse în casete a cîte 24 sticle.
Preţul produsului este 650 lei/sticlă + TVA indiferent de sortiment.Condiţii de livrare: Prin distribuitorii şi mijloacele de transport proprii la
adresa indicată de beneficiar (pentru alte localităţi se negociază preţul transportului).
Condiţii de plată: Plata se face la şapte zile de la livrare cu numerar, filă CEC sau dispoziţie de plată.
Ambalajul - sticle şi navete inscripţionate cu marca Sinalco sînt proprietatea producătorului; nu se facturează şi circulă pe principiul restituirii.
Adresa producătorului: Str.Aurel Vlaicu nr.100, Cluj-Napoca, telefon 064/145.916, fax 432542.
ADEVĂRUL. AGENDA marţi, 1 0 iunie 1997
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţiţi Mc.Timotei şi Alexandru; Calendarul grecorcatolic: Ss. A lexandru şi A nton ia, m. (+313); Timotei, ep. al Prusiei, m. (+362); Calendarul romano-
catolic: Fer. Ioan Dominici.• Mîine: Calendarul ortodox:
Sf.A p.Bartolom eu şi Barnaba; Calendarul greco-catolic: Ss. Bartolomeu şi Barnaba, ap. (s.I); Calendarul romano-catolic: Sf. Barnaba, ap. -
l i felicităm pe to{i cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
• f’REFECTURA.CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMĂRIA CUJJ-NAP0CA:19-60-30• PRIMÂRIADEI: 21-17-90 ■• PRIMĂRIA 7URDA.-31-31-60• PRIMĂRIA ClMPIA TURZH: 36-SO-OI• PRIMĂRIAHUEDIN25-1548• PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi
43-27-27• POLIHA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 1349-76 •• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA:,31-21-21• POLITIA CÎMPIA T U R ai: 36-82-22
POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLJTIAGHERLA: 24-14-14
• I’OMl’IERIl: 981 ' :• PRO'IECII A CIVILĂ: 982 , .• GARDA HNANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70,ini. 158 ,• SALVAREA 961 '• SALVAREA CFR: 19-85-91• 1NIERNAH0NAL:971• INTERURBAN: 991 V '
INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORAEXACTĂ958• REGIA AUTONOMĂ DE
TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONTENAYSA
DISPECERAT: 41-51-71• RECHA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL -
DISPECERAT: 19-63-02• S.C. "SALPREST S A DISPECERAT:
19-55-22COMENZI SPECIALEfENIRU TRANS- PORTREZIDUURI: ll-10-12 in t 132 .
• SC PR1VAL: 1743-86 . ;• DISTRIBUT1AGAZELOR NATURALE:1
INTERVENI! GAZE 928; DISPECERAT 433424
■ REGSTRULAUTO ROMÂN: ŞefKprczentanli’43-38-10 Informaţii: 43-38-11 Hală inspecţii: 43-38-08.
GURSMERIENKîT
'l'A R O M : luoi-vincri Uiic.-> Cluj Cluj Buc. 7JXi 8.00 X.30 9.30
18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15 3 * *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei
străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe
I lV f l i l l i :începind cu dula ilc 5 mai
sc va opera ţi pc ruta:Cluj -> Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta-> Timişoara -> Cluj
20.00 21,50 - 22,40 23,25 l'nâliir 6 - 8
ll.f l'Ml-70. 19-2(1-87, in , VAX 19-7S-06
: K | î j r $ ® v u t ( ) ;
CURSE INTERNAŢIONALE
din A utogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu
plecare din Cluj-Napoca în zilele de
luni, marţi, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi
Înapoierea din Budapesta în zilele de
marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtă la
ora 11,00 . .
IN F O R M A Ţ II
Autogara I: 14-24-26
Autogara II: 43-52-78
POLICLINICA FARĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎXTÂ" 9 -1 3 iunie 1997
M edicină generală . -Drl M. Suciu 9 (1^1-16), dr. C. Popa 12 (12-14), dr. S. Loga 13 (14-16), dr. L. Rasa 9 (16-17), dr. D. Stănescu 12 (14-16), drl D. Beldean 12 (14- 16), dr.M.Man 12 (12-14), dr. R. Cotârlă 11(10-12), dr. I. Boilă 9, 10,12,13 (10-12), dj.V.Ţătaru 11 (12-14); T ratam ent homeopat. Dr.L.Barbăalbă 11, 13 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 9,11 (10- 12), d rl.P a tiu 9 (15-17), dr. A. Iancu 10(11-13), dr.Gh.Uza9(13- 15), dr. Cs. Szakacs 11 (14-16), dr. C. Vlad 11 (14-16), dr. D. Pîrv 9 (15-16); Reum atologie. Dr. F. Bayrakdar 11, 13 (14-16), dr. I. Alb 10 (12-14), dr. C. Zotta 13(13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 10, 12 (10-12); C hirurg ie . Dr. C , Cosma 10, 12 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 10 (13-15), dr. M. Fritea 10 (14-16), dt.L.Toma l2 (10-12), dr. M. Bayrakdar 13 (14-16); Ecografie. Dr.M.Călin 13 (10- 12); Dermatologie. Dr. H. Radu 12 (12-14); Psihiatrie. Dr. I.Bădescu 11 (13,30-15), dr.C. Ştefan 12 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 9 (11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 9 (12-14), dr. I. Mihali 13 (12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 10 (15,30-17). : ,
Programarea bolnavilor, între orele 1 2 - 1 4 , de luni pînă vineri, la telefon 16-7&-22 s-au la sediul policlinicii, Aleea Micus nr.3, Bl. 1 2 , ap. 1 2 .
Programul televlziunllor prin cablu
O fereastră dcschisJ spre lume!
Marţi 10 iunie TVC
5.00 Deschiderea programului; 5,05 Videotext; 21,00 Aproape şi departe; 22,35 Videotext; 3,00 închiderea programului.
Canalul Discovery18.00 Mapamond sportiv; 18,30
Spectacol pe şosea; 19,00 Călători în timp: în curtea omului de Neanderthal; 19,30 Dosarele
■justiţiei; 20,00 Fascinaţia naturii: Dinţii ucigaşi; 21,00 Dincolo de anul 2000; 21,30 Dezastre: Din cauze necunoscute; 22,00 Magazin Discovery: Mărime şi scară; 23,00 Acoliţii lui Hitler: Goering - maestrul de ceremonii; 0,00 Semnat Discovery: Super-umani; 1,00 Profesioniştii: A/arma în două minute; 2,00 Primele zboruri: Marile bombardiere; 2,30 Războaie în tim p de pade: Falkland şi
Malvine; 3,00 Dezastre: Din cauze necunoscute; 3,30 Dincolo de anul 2000; 4,00 Program D.W.
M arţi, 10 iunie.9,00 Desene animate; 9,15
T rei d estin e - se ria l; 10,00 M a tin a l NCN; 10,20 Film: W cckcnd reunion (r); 11,50 Europa în obicctiv - magazin politic european; 12,20 Paris „ lu m in i” - rep o rta j; 17,15 Curiozităţi clujene; 17,30 Arte Iară limită - magazin cultural;18.00 Desene animate; 18,15 In v ita tu l să p tăm în ii; 18,30 Agenda mcdicală; 18,45 Agenda c u ltu ra lă ; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 „Totul despre sport" - în d irc c t; 2 0 ,1 0 D iv ertism en t; 20,25 D-na Arris la Paris - film;22.00 Ştiri NCN; 22,05 Fabricat în Los Angelcs - film; 23,35 Paris „lum ini”- reportaj.
BIBLIOTECI. ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.
■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPH (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: tuni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis'. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. '
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14- 18.45; duminică: închis
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.
■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu U). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbâtă şi duminică: închis
■ Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10-18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19 - 20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilorm.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17;Tuni şi marţi: închis '
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.' ■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.
■ Parcul Etnografic ”Romulus Vuia’’: zilnic între orele 10-17; luni-închis
Marţi, 10 iunie Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,35 Un bunic fericit; 9,05 Misterele Sankt-Petersburgului (r); 10,00 Ştiri;10.05 Limbi străine: franceză, engleză;11.05 Film: Nopţile Cabiriei (r); 13,10 Contele MacDuckula (desene animate); 13,35 Tradiţii; 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin; 15,3 5 .Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ştiri; 17,10 Katts şi cîinele; 17,35 Pro Patria; 18,30 Sailor Moon (desene animate); 19,00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii);19.05 Interpreţi ai cîntecului popular: Maria Ciobanu; 19,25 Medicina pentru toţi; 19,50 300 de secunde. La zi în agricultură; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, ^ meteo, ■ ediţie specială, sport;
minut -ştiri sportive; 18,25 Chestiunea Divertisment; 16,20 Serial: Stm.zilei; 18,35Cine este şeful ?;'19,00 Ştii.şi nisipului; 17,15 Tribuna pmj;cîştigi!; 19,3.0 Ştirile Pro Tv; 20,00 'parlamentare; 17,40 Serial: Şeialjij!Chicago Hope; 21,00 Secrete de familie;- Emisiune în limba maghiară; 20(0*21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro , vizuale (magazin); 20,30 ZiuaTv; 22,00 Familia Bundy, 22,30 Viaţa ca (magazin economic); 21,05 Ci?în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 (emisiune religioasă); 22,05 ţSPrima pagină (revista presei); 23,25 Mesager; 22,35 Misterele SmChestiunea zilei; 23,30 Profesiunea mea- Petersburgului; 23,30 Întîlnire la cultura (talkshow);'1,00 Sport la minuţ- 0,30 Trapez: Festivalul de circ 4 ştiri sportive; 1,15 De ce trag clopotele,Mitică ? (România); 3,15 Matlock (r);4,00 Chicago Hope (r).
r Miercuri, II iunie Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix !; 8,35 Serial:Un bunic fericit; Serial: Misterele Sankt Petersburgului (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Videolexicon (documentar);
21.00 Baywatch;22.00 Flagrant (anchetă); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Tradiţie şi modernitate; 0,00 Scena. Emisiune de actualitate teatrală; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.
Programul 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Croazieră pe mare (documentar); 8,30 Desene animate; 9,00 Fata din Far West (teatru liric/r); 11,20 Mozaic-satelit; 12,05 Stadion (magazin); 13,05 Baywatch (r); 14,00 în faţa dvs. (r); 14,50 Choppy şi prinţesa (desene animate); 15,20 Limbi străine (r); 16,20 Secretele nisipului; 17,15 Natura 2000 (magazin ecologic); 17,40 Şeicul; 18,30 Club 2020. Ştiinţă, cultură, anticipaţie;19.00 Opţiuni (magazin); 19,40 Meridianele dansului; 20,05 Serial: Puterea, pasiunea; 20,30 Forme şi culori' (magazin); 21,05 Cu cărţile pe faţă (noutăţi editoriale); 22,05 TVM Mesager; 22,35 Misterele Sankt Petersburgului;23.30 Trei zile în Grecia (documentar, Franţa 1991).,
PRO TV: 7,00 Oră 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 M.A.S.H.;10.30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Aventurile lui Brisco County; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Profesiunea mea - cultura; 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Peştera monstrului sacru; 18,15 Sport la
O t e l e s p e c t a t o r •
Verona.PRO TV:. 7,00 Ota 7,
dimineaţa !; 9,00 Tînăr si n< 10,00 M.A.S.H.; 10,30 Foiţa dri (r); 11,15 Capcana timpului; \h Acapulco HEAT; 13,00 Film Ck vulturilor (SUA 1963); 14,30 Dt animate; 14,55 Povestea zilei n Magicianul; 15,00 Matlock; 16,00-----------------N şi neliniştit; lj(<
Forţa dragostei; fljjSerial: Război viitor; 18,15
minut - ştiri sportive; 18,30 Ştirile fj. Tv; 18,35 Cine este şetiil ?; 19$ şi cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20 Film: Fiica maharajahului (Italin'Spaj 1994, p.II); 21,45 Chestiunea zilei 3] Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia B» 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 ŞSrJ
11,05 Cîntec de lume (melodii populare);11,40 Orizonturi culturale (documentar);12.00 Ştiri; 12,05 Serial: Şeicul (r);12,55-Contele Mac Duckula (desene animate); 13,20 Scena (r); 13,50 Filipine - o lume insulară; 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 14,35 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin; 15,00 TVR Cluj- Pro Tv; 23,20 Prima pagină (revii, Napoca; 16,00 De la o zi la alta; 16,35 presei); 23,30 Faţă-n fala ci m, Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 17,00 Ştiri; 17,1(7 Gesturi mici pentru oameni mari; 17,40 Simon Bolivar... la Bucureşti (magazin); 18,30 Sailor Moon (desene animate); 19,00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii); 19,05 Serial: Lupii aerului;19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Ceremonia (Franţa ’95); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,25 Dobrogea misterioasă (documentar); 0,00 Secolul XX (documentar); 0,30 în Top.'Caricaturistul M.Stănescu; 0,45 Studioul şlagărelor.
Programul 1 : 7,00 TVM; 8,00 Drepturile omului: Consecinţele războiului din Iugoslavia (documentar);8,30 Desene animate; 9,00 Ora de; muzică; 10,00 Lumină din lumină (r);11.00 Lumea - altfel decît o ştim (documentar); 12,40 Punct de întîlnire:Timpul mierii; 13,00 Savanah(r); 13,50 Mozaic-satelit; 14,30 America sălbatică (r); 15,00 Desene animate; 15,30 De lingua latina (magazin); 16,00
Şerbănescu; 0,30 Sport la minut - a® sportive; 0,45 Fihn: Cuibul voltaj, (p.II/r); 2,40 Faţă-n faţă ci II* Şerbănescu (r); 4,00 NBA.
Redacţia'nu îşi asumi respm bilitatea pentru schimbările inlmti in programele posturilor de
FARMACIIFarmacii cu servirii
permanent: Farmacii "Corafarm”, str. Ion Meşte nr, 4, telefon 17-51-05.
Garda de noapte: Farmacia nr. 4 "Hedera", str. GlDof nr.32, telefon *13-00-77, om 20- 8.
6 - 1 2 IUNIEREPUBLICA - Beverly Hills
Ninja - SUA - premieră (6 iunie: 10; 12; 14; 16; 18; 20; 7-12 iunie: 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Viaţa adevărata - SU A-prem ieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Soluţii extreme - SU A-prem ieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Solo - SUÂ (13; 15; 17; 19); sala B: Gladiator Cop - SUA (13,30;
,15,30; 17,30) * FAVORIT - Im periul co n traa tacă - SUA (11; 13,30; 16; 18,30).
TURDA: FOX - Cu gaşca la Casa Albă - SUA - premieră; T IN E R ET U L U I - . N ebun ia iubirii - India - premieră.
DEJ: ARTA - închisoarea îngerilor - SUA - prem ieră; D egeţica - SU A; S u p ra vieţuitorul - SUA - premieră.
G H ER LA : PA C EA - 101 Dalmaţieni - SUA; Asfalt tango - Franţa - România; întoarcerea lui Jedi - SUA - premieră. -
RADIO CLUJM arţi, 10 iunie: 6,00 Bună
dimineaţa. Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit EmisiuneaDepartamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 Diapazon, redactor Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia de marii: redactori: Melania
Drăgan & Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064/ 420031, redactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Partidele politice, Traian Bradea. 19,20 Reporteri pe drumurile Transilvaniei - Expediţia de marţi, redactor Constantin Mustaţă. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă
. Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
' POLICLINICA 1NTERSERVISAN
s t r , P ascaJy n r .5 , c a rt, {jheofghs INTERNE ♦ CARD IOLM E ♦M II
U X ÎIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOHt DERMATOLOGIE ♦ C H I R I»
ORTOPEDIE ♦ O.R.L* OFTALMOffl GINECOLOGIE ♦ ONCOLOG!
PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA
R A D IO L O G I E • ECOGRAf! Examinări Doppltr - Histfrialţş^
pentra steriliUte feniiri LABORATOR
(Biochimie.- Bacteriologic I m n # Paraîitologie Determinare R i - Tak* sarcină - Antigen HBS - Elin M Exam inări filologice pentru cancerului de col uterin- sterilitatea feminină şi masculini) Z I L N I C , i n c l u s i v DUMINICI
o r e l e 7 - 2 1 M e d ic d e gardă: orele 21 -7 R e z e r v a r e , c o n s u lta ţii
. l a t e L 4 1 .4 1 .8 3 .
c
Marti, 10 iunie6,00-12,00
Radioprogram “ P r i m u l salu t” . 7,00 R a d io ju rn a l R o m â n i a A c tu a l i tă ţi .
8,00, 9,00, 10,00, 11,00, 12,00 Ştiri locale. 9,30 “Ce' mai crede lum ea”, sondaj pe tem e de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus” . Adrian Suciu. 11,30 ”3 minute”, interviul zilei. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe" (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”, r. 16,30 “Ce mai crede lumea", r. 17,00 “Ochiul şi urechea” , com entariu civic. 17,00-17,30 "Diferiţi dar egali”, realizatoare Cristina Bugnani.
17,30-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05- 19,10 “CD Sport” 19,10-21,00 “Retro Gold'1, realizator Tiberiu Crişan. 21 ,00-6 ,00 M uzică, publicitate. 21,00,24,00,2,00,4,00,6.00 Retrospectiva ştirilor zilei.
Marţi, 10 iunie Contact
m m 2 3 . 1 0(din oră
în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea ”B.B.C. World Service la ora 18,00.5.00 Bună dimineaţa, România! , ("Actualitatea”, Meteo, Remcmbcr, Sport, Horoscop, Aniversări; 7:45 Revista presei centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj); 8 : 1 0 Revista presei locale, 8 : 2 0 A ctualitatea clu jeană R adio
Contact, Contact trafic, Anunţuri u tilitare, A genda cu ltu rală , Program (îincm atografe, Horoscop şi Aniversări, 9:05 M icrobiografic sonoră, 9:40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, D ivertism ent, .Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Napoca (1 9 ,0 0 -1 9 ,2 0 ' Pepsi Music Show). 22,00 Contact Gold - realizator Alexandru Ghcorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor ’50-’80. 0,00 Contact astronomic - realizator Dânuţ Ionescu. E m isiune realizată în dialog dircct cu ascu ltăto rii, răspunsuri la. întrebări legate de acest fascinant dom eniu. 01 ,00 TOP 50 - difuzarea integrală a tuturor poziţiilor din topul săptămînii trecute.
S.C. Dental ROM SOCOLOV
Calea Moţilor 106, ap.5 T ratam ente stomatolog*'
complexe:> terapie> protetică (ceramică)> . chirurgie (rezecţii,
Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-11
sîmbăta 9-14Pentru studenţi, pension*" şomeri, reducerc 20%. ^
PROF. UNIV. Dr.Dr. ANGELA CĂLUGĂRII
Str. Prahovei nr. 11(ftngâ bistriţa Bob)
ppnGH AMOFTAI,MOLflflţ L , M i, V -17-20 S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; t e l / f a x : ! ^
ALIANŢA AHTISU1CID l i f e l i n e
Suflctulnostnrlaili'P®dum neavoastilTd*'" dc noapte, telefonul w 1
19 16 47
) 11Mssi
f:sdiSm<?oaipnival'aicJ iaip<
3V marţi, 10 iunie 1997 ROZA VÎNTURILOR M H M H i A D E -V A fM jq d e C I u i 1. '• ....
Ultimele reuşite diplom atice , primite cu satisfacţie în
şedinţele Leonid Kucima i l ţjicrs la Kiev triumfător 11 (i întrevederea cu Papa Ioan
-lea şi cu lideri euro-. jB1,apătul unei săptămîni .[orturi pentru consolidarea
Ucrainei în Europa jjjlâ, deşi mesajul lui a 5 cii greu la Vatican, i.jliştii au considerat •vederea lui cu Papa Ioan j . a cărei temă a fost )ltj europeană -. precum ni liderii - Poloniei, jaiiei, -Ungariei, Clicilor Cehă şi Slovacă i lituaniei drept o" nouă 5 pentru Kucima de a-şi
acreditarea central-
“A fost o săptămînă foarte bună în viaţa Ucrainei: summit-ul de la Tallinn, acordul cu NATO, Rusia, România şi acum întrevederea cu Papa”, a declarat un diplomat occidental de la Kiev. Washingtonul, atît de dornic să promoveze independenţa Ucrainei de Moscova, astfel încît Kievul este
. cel de-al treilea mare beneficiar de ajutor din partea Statelor Unite, a salutat înţelegerea ruso- ucraincană. Preşedintele Bill
R e u t e r
•jcipalul punct pe agenda jatică a lui .Kucima, care ;tliis d e asemenea “un :iil" în Estonia şi sierea unui acord cuiO, l - a reprezentat în ştie zile tăierea în iu a r e a cordonului î a l c a r e leagă Ucraina de I p u n în d capăt oricăror, îspute privind Flota Mării ’ Kucima a pregătit un id e s c o rd prin care Rusia• păstreze “partea leului” w t â flotă adăpostită în4 ucrainene de 20 de in la 31 mai a semnat unil de prietenie cu A ltele Boris Eltîn.
Clinton i-a trimis lui Kucima o scrisoare în care salută acordul semnat cu România la 2 iunie ca reprezentînd o mare contribuţie la unitatea europeană.
Rusia a acceptat oficial integrarea teritorială a Ucrainei, fiind de acord să plătească chirie la Sevastopol, în Crimeea. Iar Kievul, ţinînd seama de insistenţa Moscovei că fostele republici sovietice nu trebuie să adere la NATO, precum şi faptul că oricum nu are nici o şansă să adere la Alianţă pe termen scurt, s-a mulţumit cu o promisiune de “consultări” cu pactul dacă ţara ; sa se va simţi ameninţată. In plan, politic, Rusia a plătit promiţînd să-i ignore pe naţionaliştii care revendică Crimeea, în timp ce Ucraina a plătit penniţînd oficial unor forte străine să stationeze
ale Ucrainei Occident
pe teritoriul ei. Dar unii analişti consideră că Ucraina va avea de plătit şi un preţ economic, în pofida faptului că datoria ei faţă de Rusia a fost restructurată în schimbul chiriei pentru Sevastopol.
Mass-media locale au declarat că Rusia este acum liberă- să-şi sporească rolul, deja masiv, în economia statului slav vecin, cu o populaţie de 51 de milioane de locuitori. “Recunoaşterea independenţei Ucrainei... va fi însoţită de încercări de a-i slăbi independenţa economică”, a notat cotidianul “Den”, exprimîndu-şi îngrijorarea că preşedintele Kucima n-a făcut eforturi mai mari pentru a impulsiona industria Ucrainei, în special sectorul energetic. Companiile ruseşti însă se bucură -de libertate'a de a participa la o licitaţie necomercială la principala rafinărie prelucrătoare de petrol din Ucraina. Alte Clemente' de îngrijorare, privind faptul că prin concesionarea pe 20 de ani a bazei navale de la Sevastopol ar putea stînjeni brice încercare în viitor a Kievului de a adera la NATO, au fost contrabalansate cu argumentul că navele ruseşti sînt, oricum, învechite.
^Extinderea NATO: o glumă proastă sau un pas spre dezastru?”
Acum că Bill Clinton l-a obligat pe Boris Elţîn să spună “da” la extinderea NATO, mai rămîne o singură întrebare relevantă: extinderea NATO va rămîne în istorie pentru ceea ce este ea de fapt .- o farsă originală, motivată de interese de politica internă americană, sau o slabă imitaţie a lui Dean Acheson- sau va fi de fapt un demers periculos? Sîntem oare martorii unei glume proaste sau ai unui dezastru? Vom şti care este adevărul doar cînd vom afla răspunsul la următoarea întrebare:
continua Rusia
ale cărei rachete încep să fie învechite, acesta este un tratat bun.
Ceea ce vor să audă membrii Dumei de la Elţîn
Acest tratat impune celor două ţări reducerea arsenalelor de armament nuclear cu rază lungă de acţiune de la 7.500 fiecare la 3.500 fiecare, cu eliminarea de ambele părţi a imenselor., este dacă acest prim val al rachete cu baza la sol ce pot extinderii NATO spre transporta fiecare pînă la 10 Polonia, Ungaria şi focoase nucleare. Senatul Republica Cehă va fi şi american a ratificat tratatul în ultimul. “Dacă primul val de 1996. Duma, parlamentul integrare nu va fi şi ultimul, Rusiei, încă nu l-a adoptat. . acest fapt subminează în
-------------------------------------------------- opinia noastră
vasă-şi respecte acordurile cu Statele Unite priv ind ; controlul asupra armelor nucleare în pofida extinderii NATO?
Problema nu este că îl putem face pe preşedintele Elţîn să accepte ideile noastre cele mai năstruşnice. Ceea ce. contează este dacă, în pofida extinderii NATO, putem sau nu să-l determinăm să pună în aplicare acele lucruri care pentru noi sînt într-adevăr importante. Mai concret, America si Rusia au semnat în 1993 tratatul START-2.
( A r t i c o l s e m n a t d e
T h o m a s L . F r i e d m a n
î n " I n t e r n a t i o n a l
H e r a l d T r i b y n e " )
valoarea acordului încheiat”, a declarat Arbatov. “Unul
* dintre principalele noastre obiective, dat fiind faptul că
------- nu putem împiedicaextinderea NATO, este cel puţin să împiedicăm o continuare a acesteia sau să o amînătn pînă în ziua în care relaţiile noastre se vor. fi schimbat cu adevărat şi nimănui hu-i va mai fi
întrebarea esenţială este: “va aproba Duma Tratatul START-2 acum, în pofida extinderii NATO? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, l-am sunat pe Aleksei Arbatov, vicepreşedintele Comisiei pentru apărare a Dumei. Rusia > teamă de NATO”. Echipa are motive puternice să semneze lui Clinton extinde NATO ŞTART-2, a remarcat Arbatov. fără a şti sigur ce efect va în momentul de faţă, Rusia este avea acest proces asupra mult mai “slabă” decît Statele celui mai important obiectiv Unite, dar conform prevederilor strategic al Americii - şi acestui tratat, Statele Unite vor anume să scape de focoasele trebui să-şi reducă arsenalul nucleare ale Rusiei. Este atît nuclear cam pînă la acelaşi nivel de imprudent încît te lasă cu cel al Rusiei. Pentru Rusia, fără replică. /
CONGRESUL SOCIAL-DEM OCRAŢILOR EUROPENI D E LA MALMO. EUFORIA POSTELECTORALĂ N U A P U TU T M ASCA DIVIZĂRILE
S iunie, social-democraţii europeni s-au întrunit într-o M entuziastă la Malmo după victoriile repurtate în Marea ssi în Franţa, dar “ridurile” care încep deja să apară pe noua Iropei nu au putut fi mascate prin zîmbete. Dat fiind că Scele 15 ţări membre ale Uniunii Europene (UE) sînt acum fdepveme de centru-stînga, congresul de trei zile a început
sărbătorească, printre invitaţii de onoare numărîh- ?oaspătul învingător în alegerile din Franţa, Lionel Jospin,
britanic Tony Blair. j vreme ce Blair, arhitectul unui Partid Laburist de tip nou3 Britanie a venit pregătit să le spună social-democraţilor s ca a sosit vremea fie să se modernizeze, fie să dispară, alţi iau afirmat că "noua Europă trebuie să se distanţeze mai politica de dreapta, dacă vrea să T e z is te . Blair, al cărui
laburist a cîştigat la -1 mai alegerile din Marea Britanie, ‘ program politic bazat pe capitalism moderat, şi-a avertizat -ropeni că vor intra în conul de umbră al istoriei dacă nu
sfatul de a renunţa la politica economică depăşită: Noastră nu este de a continua vechea politică, ci de a arăta io a treia cale, o modalitate de a tconjuga flexibilitatea cu a socială într-o lume în schimbare.” _ ■ /' • - • ' ■ woiizat stînga că nu se bucură de “un drept divin” de a ' ? că va fi rapid înlăturată de la putere dacă va îmbrăţişa
politică discreditată de intervenţie a statului în
economie şi de sporire a impozitelor şi cheltuielilor. Dar se pare că simpatia declarată a lui Blair faţă de politica economică de dreapta
■ îi irită pe unii dintre colegii săi social-democraţi, care consideră că “flexibilizarea pieţelor forţei de muncă” înseamnă de fapt menţinerea salariilor la un nivel scăzut şi libertatea patronilor de a face angajări
. şi concedieri după bunul plac.Concepţia sa este considerată de mulţi mai degrabă de orientare
creştin-democrată decît socialistă sau social-democrată. Dar Blair nu a lacut nici pe departe apologia dreptei. “Dreapta a comis o
_ _ _ _ _
mulţime de greşeli, dar a avut dreptate în legătură cu necesitatea flexibilizării pieţelor forţei de muncă”, a subliniat el. Surse din anturajul lui Blair au negat faptul că declaraţiile sale l-ar fi vizat de
: fapt pe premierul francez Lionel Jospin, al cărui Partid Socialist a cîştigat alegerile promiţînd că va crea 700.000 de noi locuri de muncă, dintre care jumătate în sectorul de stat, şi că va ridica nivelul salariului minim pe economie. O importantă oficialitate britanică a afirmat că între Blair şi Jospin nu există animozităţi şi că premierul laburist este optimist că va reuşi să-şi impună conceptul în întreaga Europă,
în vreme ca Blair continuă să fie reticent faţă de participarea
Marii Britanii la lansarea Euro în 1999 şi a avertizat împotriva ; tendinţei de relaxare a criteriilor de convergenţă care ar putea pune ■ în pericol sănătatea viitoarei monede unice, Jospin s-a erijat în , avocatul unei interpretări mai flexibile a criteriilor de convergenţă, ? care ar permite şi altor ţări, precum Italia, să adere la Euro.
Observatorii au apreciat că divergenţele dintre cei doi lideri, mai ' ales în ceea ce priveşte criteriile de convergenţă la Uniunea Monetară ; şi Economică (UME), nu îi vor împiedica să formeze un pol de ; centru-stînga. Relaţiile mai strânse dintre cele două guverne ar putea - fi preludiul unei alianţe care să înlocuiască tandemul franco-german : de pînă acum, apreciază analiştii.
Alţi lideri nu au fost însă la fel de toleranţi faţă de politica dc dreapta.
în condiţiile în care în UE există 20 de milioane de şomeri, ' şomajul a fost prioritatea nr. 1 a congresului, considerată ocazie ideală pentru socialiştii europeni de a-şi armoniza poziţiile înainte de reuniunea europeană de la Amsterdam din 16-17 iunie privind reforma UE. Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), Rudolf Scharping, a subliniat: “Trebuie să Creăm noi locuri de muncă”. Germanul Schaiping, reales în fruntea partidului la 5 iunie, a apreciat că victoriile socialiştilor în Marea Britanie şi în Franţa “constituie un bun exemplu pentru social-democraţii germani” în perspectiva alegerilor din Germania de anul viitor “După politica dezastruoasă a neo-Uberahlor, mingea este acum în terenul nostru”.
ce a eşuat deja Misiunea italiană în Albania?originar al Misiunii italiene
•■i il constituie caracterul vag al fior. De ce am hotărît să
De ce s-a oferit Italia să '■i contingent internaţional şi W să-şi asume cele mai mari
' :iia dată în primele zile - să-i î'cci flămînzi, să asistăm o 'nevoiaşă - nu stă în picioare. <; l£ de începutul operaţiunii a
criza albaneză nu era de filară şi că în Albania nimeni ninţat să moară de foame.
_ atribui medicamente şi cîteva primă necesitato erau
' Probabil, Crucea Roşie şi alte 'ţintare. Cealaltă explicaţie,
^ formalităţii, era la fel dc Cum este cu putinţă ca,
* ţMHMlâ pînă în dinţi, să gliile pentru o revenire la J “o mic contingent militar
Mte să adopte o atitudine J™ riscuri?'că adevăratele motive sînt3 ii primul rînd, să evităm
Uzilor spre ţărmurile
italiene. Şi mai voiam, în al doilea rînd, să redăm puţină strălucire imaginii Italiei în Europa. Obiectivele, în sine, sînt perfect legitime şi de înţeles. Prodi, Napolitano, Andreatta şi Dini au fost nevoiţi să considere, pe bună dreptate, că dacă guvernul nu ar fi făcut nimic, “pasivitatea” sa ar fi fost criticată la fel de mult ca şi intervenţia.
Pînă aici, toate bune. Guvernele au datoria să facă opţiuni politice, să rişte
" P a n o r a m a "
şi să-şi asume responsabilităţi. Dar mai au datoria să adapteze mijloacclc scopurilor urmărite. Dacă principalul obiectiv al intervenţiei este accia de a împiedica exodul, atunci este necesar Ca misiunea să fie autorizată să acţionezc. - Impresarii' trecerilor cu barca de pe un mal pe altul au aşteptat cîteva zile pentru a înţelege mai bine regulile după care vor acţiona . forţele contingentului internaţional. Iar cînd şi-au dat scama că soldaţii nu aveau dreptul să acţioneze, ci numai sâ privească, au început sâ
vîndă din nou bilete de îmbarcare. în felul acesta, guvernul italian se află în aceleaşi condiţii în care se afla înainte de trimiterea unei forţe internaţionale. Dacă nu poate împiedica plecarea navelor din Albania, trebuie ca în măsura posibilităţilor să împiedice ca acestea să debarce în Italia. Dar este improbabil ca flota sâ aibă autoritatea şi voinţa de a bloca navele emigranţilor pentru a le reexpedia în porturile albaneze.
Rămîne soluţia extremă: reexpedierea emigranţilor în patrie în interval de cîteva ore. Guvernul preferă însă o cale de mijloc: să trimită înapoi bărbaţii şi să reţină temporar, din motive umanitare, soţiile şi copiii. Dacă adoptă această soluţie, o face probabil pentru a evita impopularitatea unei măsuri mai radicale. Se teme probabil că nemulţumirea albanezilor va complica în cele din urmă viaţa Misiunii militare. Aşadar, cercul este închis. Am trimis o misiune militară pentru a împiedica exodul, iar misiunea a devenit, din cauza insuficienţei mijloacelor sale şi a. mandatului ei incomplet, un ostatec în mîinile celor carc administrează navele cu refugiaţi.
Noua putere franceză intenţionează o ambiţioasă reevaluare a politicii africaneProgramul electoral al Partidului
Socialist, care domină poul guvern francez, preconizează o ambiţioasă reevaluare a politicii africane a Parisului, pe care însă va trebui să o elaboreze în acord cu preşedintele gaullist, Jacques Chirac. Constatînd “eşecul” politicii de cooperare, din timpul celei de-a.V-a Republici, cu A F P Africa subsahariană, căreia ____________Franţa i-a consacrat cea mai importantă parte din Ajutorul său Public pentru Dezvoltare (AFD), Partidul Socialist îşi propune în primul rînd “să transforme, sâ anuleze sau să suspende” plata datoriei acestor ţări. Programul electoral preconizează, de asemenea, “să, aloce, în următorii doi ani, pentru, ajutorul de dezvoltare, 0,7 la sută din PIB-ul Franţei şi'să repartizeze aceste fonduri într-un mod cît mai echitabil, în primul rînd ţărilor cel mai puţin avansate”. Pentru.a conferi o mai mare coerenţă noii politici de cooperare, programul intenţionează ca această politică să se realizeze prin intermediul unei “Agenţii de Cooperare, subordonată
unui Minister al Dezvoltării şi Solidarităţii Internaţionale”. Pînă acum politicii africane şi de cooperare a Franţei i s-a reproşat mulţimea centrelor sale de decizie şi a numeroaselor sale “ghişee”. Această politică aparţinea atît . Preşedinţiei Republicii, cît şi-
Ministerului de Externe, Ministerului Cooperării şi
..............Ministerului de Finanţe.în sfirşit, programul
evocă “p viziune negociată” a acordurilor militare care leagă Franţa de şapte ţări africane, permiţîndu-i acesteia “să iasă din capcana intervenţiilor în problemele interne ale unyi stat sau altuia, aşa cum s-a întîmplat în Republica Centrafricană”. Franţa a încheiat, acorduri privind apărarea cu şapte ţări africane şi de la Oceanul Indian (Djibouti, Comore, Republica Centrafricană, Togo, Cote d’Ivoire, Senegal, Gabon). Redactate în termeni ambigui, aceste acorduri s-au pretat la diferite interpretări, care justificau intervenţiile Franţei în aceste ţări.
ADEVARUL d e O l u l POLITICĂ marţi, 1 0 iunie 1997 ( î ţ
" ‘ “ “
ALEGERILE D II P.R.M. CLUJ, CONTESTATE DE MEMBRI DIN FOSTA CONDUCEREConferinţa judeţeană de sîmbătă a
P.R.M. a adus schimbări importante în ierarhia . filialei, toţi cei trei foşti vicepreşedinţi fiind înlocuiţi din funcţie. Ilie Cornoiu, fostul vicepreşedinte cu propaganda, n-a fost ales iniţial nici măcar între cei 35 de membri ai Consiliului judeţean. El a ieşit al 364ea în ordinea votului Petru Călian, fost vicepreşedinte şi actualul preşedinte la municipiu, a fost ales membru în Consiliul judeţean şi propus de preşedintele Ioan Mihai Năstase pentru a ocupa funcţia de vicepreşedinte pe probleme economice. Apreciind că preşedintele de la municipiu ar f i în drept
să devină prim-vicepreşedinte, Călian şi-ă dat demisia din calitatea de membru al Consiliului judeţean. în semn de protest
faţă de necooptarea în Consiliu a lui Ilie Cornoiu, un delegat din Dej şi-a dat şi el demisia din Consiliu. în locul celor doi, au fost cooptaţi în Consiliul judeţean Ilie Cornoiu şi cel care ocupat iniţial poziţia 37 în urma votului.
Apreciind că decăderea sa în partid se datoreşte unei “lucrături” a preşedintelui reales, Ioan Mihai Năstase, Ilie Cornoiu a remis presei un comunicat acuzator la adresa acestuia, cu semnificaţia unui semnal de alarmă adresat Comitetului Director.
Ilie Cornoiu il acuză pe loan Mihai Năstase că nu are legătură cu idealurile partidului
“Folosesc prilejul să mulţumesc celor 28 de delegaţi, membri ar P.R.M. Cluj, care, la “Conferinţa judeţeană” din 7 iunie 1997 - “au înţeles” în mod exemplar sensul doctrinar şi programatic al.PARTIDULUI, impus anticipat de către “marele patriot politic local”, dr. Ioan Mihai Năstase!
Strădaniile domniei sale au avut darul să “deplumeze” primejdios Vulturul Cruciat Drâncovenesc, chiar în ' prezenţa unui distins membru
al Comitetului Director al P.R.M., plecat spre Bucureşti ■ mai mult decît dezamăgit de ultima parte a lucrărilor!
Cît privesc perspectivele vieţii P.R.M. în judeţul Cluj - invit de pe acum membrii de bună credinţă ai partidului la mai multă vigilenţă în munca şi disciplina politică statutară!
Chiar dacă -“strădaniile” patriotului politic local (recomandat de o conferinţă nestatutară) - nu au legătură spirituală cu idealurile partidului consider că “pragmatismul preşedintelui CORNELIU VĂDIM TUDOR poate fi năruit sistematic chiar de prezenţa unor membri noi, necunoscuţi pe deplin în partid şi; care, în ultimul timp dau buzna în mod tendenţios prin comitetele şi
consiliile filialei judeţene din această parte de ţară!”
Doctorul Năstase crede că Ilie Cornoiu a suferit un şoc pentru că nu a fost ales
Ioan Mihai Năstase, reales sîmbătă în fruntea organizaţiei Cluj a P.R.M., se declară surprins de acuzaţiile pe care i le aduce Ilie Cornoiu, apreciind că acesta “a suferit, probabil, un şoc datorită faptului că nu a fost ales iniţial în Consiliul judeţean”.
Năstase spune că nu poate fi învinuit pentru nealegerea lui Cornoiu, întrucît votul a fost secreţ. “Domnul Cornoiu a declarat la Conferinţa municipală
că este foarte ocupat şi nu poate să activeze şi bănuiesc că nu a mai fost ales tocmai din acest considerent. Eu n-ăş fi avut nimic împotriva alegerii dînsului pentru că a lucrat bine o perioadă de timp, mai puţin în ultima vreme”, declară el.
Preşedintele P.R.M. Cluj consideră că retragerea lui Petru Călian din Consiliul judeţean a fost determinată de nemulţumirea pentru faptul că nu a fost ales prim- vicepreşedinte. “Consider, însă, că, în condiţiile în care domnul Tocaci a fost ales prim-vicepreşedinte cu 80 la sută din voturi, nu încape nici o obiecţie”, afirmă Năstase, adăugind că speră ca Petru Călian să activeze în continuare ca preşedinte la municipiu.
în perioada următoare, preşedintele P.R.M. Cluj, se va ocupa de chestiuni organizatorice care decurg din creşterea numerică a filialei- în ultimele două săptămîni s-au înscris 20 de membri noi în organizaţia municipală Cluj-Napoca, declară Năstase - şi de intensificarea colaborării cu toate forţele care, în accepţia P.R.M., pot fi numite patriotice.
Caius CHIO REAN
Intenţia de a modifica Legea 18 (a fondului funciar) şi Legea 112 (a caselor naţionalizate) pe baza unor iniţiative ale guvernului şi ale unor parlamentari, a generat teamă în rîndul populaţiei şi dispute la nivelul partidelor politice.
în legătură cu primul aspect - modificarea Legii 18, confuzia a fost generată de declaraţiile d-lui Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi autorul iniţiativei de modificarc a amintitei legi. Afirmaţiile că s-a hotărît restituirea proprietăţilor pînă la 50 hectare sînt nefondate, întrucît nu s-a stabilit acest lucru la şedinţa reprezentanţilor coaliţiei majoritare şi ai Ministerului Agriculturii. Aşa cum a dcclarat deputatul Radu Berceanu Vicepreşedinte al PD şi participant la discuţii, în timpul negocierilor nu s-a luat în discuţie nici o cifră referitoare la suprafaţa maximă care va fi restituită, în cadrul întîlnirii de marţi 3 iunie, s-a ajuns la concluzia că Legea 18 va fi modificată
în două etape: prima, realizabilă pînă la 1 iulie 1997, iar a doua pînă la sfîrşitul lui decembrie 1997. Astfel, în prima etapă se vor elimina neconcordanţele din textul actual al legii şi în paralel se vor lua toate măsurile ca ilegalităţile comise pînă în prezent să se corecteze. Tot în cadrul acestei etape toţi cei
Berceanu, practic se va restitui în toamnă suprafaţa care va reieşi din calcule: 10,12 sau 20 de hectare, şi nimeni nu are cum să revendice mai mult de 50 de hectare. Pe baza propriilor calcule, Partidul Democrat consideră că suprafaţa care poate fi restituită nu va fi mai mare de 10-12 hectare- Partidul
T E M E R I N E F O N D A T E
terenurilor de pînă la 50 Ihectare. ,|
Referitor la cea de-a doua i problemă, legată de Legea112 (a caselor naţionalizate); IPartidul Democrat constată |cu nemulţumire că |propunerea de anulare a i acestei legi, lansată dedeputatul Alexandru Ionescu I(CDR-MER) n-a fost |dezavuată de nimeni din |conducerea CDR; Partidul i Democrat nu va susţine nicio modificare ce ar putea pune Iîn pericol situaţia şi interesele |chiriaşilor. Sînt de menţionat |
îndreptăţiţi să solicite teren drept,, restituire, urmează să întocmească cereri pe un formular bine stabilit. A doua etapă prevede ca după adunarea datelor să se hotărască cît teren se va restitui celor îndreptăţiţi. Persoanele care nu-şi vor putea redobîndi proprietăţile datorită posibilităţilor existente, vor fi despăgubite fie cu suprafeţe de teren pe alte amplasamente, fie cu acţiuni sau bani. A doua modificare va intra în Parlament pînă la sfîrşitul anului. După cum a arătat domnul Radu
Democrat susţine că nu există suficient teren pentru a fi restituite proprietăţi mai mari de 10 hectare.
Cu această ocazie anunţăm că poziţia Partidul Democrat nu s-a modificat: acordarea a 10 hectare pe moştenitor direct, fapt care corespunde prevederilor din programul nostru electoral.
Partidul Democrat respinge orice măsură de restitutio in integram şi consideră că unii parlamentari au interese personale în modificarea Legii 18, în sensul restituirii
două aspecte. Mai întîi, fărăcontribuţia chiriaşilor multe 1imobile s-ar fi demolat, aceste Iimobile fiind în stare bună |datorită eforturilor materiale iale chiriaşilor. Pe de altă .parte,' unele persoane Ipăgubite prin naţionalizarea Iimobilelor au fost |despăgubite prin acordarea i unor locuinţe. PartidulDemocrat va fi de acord să Ireconstituie doar eventuale |despăgubiri ce vor reveni |foştilor proprietari. i
Biroul de presă alPartidului D em o crat I
C luj |
Supralicitind ideea de NATO,
Guvernanţii au indus la nivelul populş cea mai periculoasă tensiune
din 1990 încoaceIntegrarea militară în fi! Dar îndoiala că odatj
structurile euro-atlantice este mai intrarea în NATO von[importantă decît integrarea marele salt economic răniţ economică. Cel puţin aceasta Supralicitind ideea desugerează guvernanţii. Sau poate, guvernanţii au creat în ^că nu prea avem de ales? Pentru populaţiei cea mai periei^că, în ultima vreme, Occidentul tensiune din 1990 încoaiţ ţ.ne-a transmis multiple se va întîmplă dacă, mfyatenţionări. Adică, să nu forţăm formidabilei campanii sus^aderarea la U.E> şi să ne de România princoncentrăm asupra avantajelor cancelarii europene şi înpe care le-ar aduce NATO. Unite, nu vomAvantaje în care vecinii noştri promovarea, în iulie, lacu şanse mai mari de aderare E greu de presupus. Un l*. militară (cred mai puţin). Doarpolonezii par să fie mai optimişti. Fapt care derivă din nevoia de securitate, după două decenii destul de tulburi pentru . istoria modernă a ţării. Pentru că, pe plan economic, americanii - mai ales atunci cînd le-au redus simţitor datoria externă - au făcut cîte ceva pentru Polonia. în rest, scepticismul unui bun procent al cehilor şi ungurilor este cunoscut. .
într-adevăr, după 7 ani cînd s-a vorbit cu prioritate de integrarea economică, în 1997, practic, s-a vorbit numai de NATO. Şi totuşi, ce este mai important? Să fim integraţi economic sau militar? Românul trăieşte cu speranţa că intrarea în NATO va aduce şi
. prosperitatea economică. Aşa; o
însă, e cert. Dezamăgirea ţj cumplită. Nu e puţin!
Antropologii spui instinctul comun al unei hţ populaţii nu minte. 95 ' dintre români s-au proinjig pentru 'aderare. E un pi#ţ uriaş, care reflectă faptul (j|j avem o mare încrede » Occident O încredere cttt s-a erodat, în ciuda “trăi ştiute. Şi pe care Occidenlt are de gînd să le îndrepţi 0 interes ar avea?
Judecind şi cîntărindifc poziţiile statelor care intrarea noastră în NATO.pt bănui că, în curînd, fruste; ^ care o vom simţi va fi U liniare ca şi speranţa chete o mare vină pentru aceasta avea pasionalul Cabinet Ciols
... Dan Bl
—p i t o scriu c itito rii) — — —— — —
Cînd vorbeşti cu mine, să taci!5 . . . . . - 7
ialE
:■]îlifi
ioniiS t
• ZicalăVineri 6 iunie, după ce am
urmărit “zbuciumata” zi parlamentară, am încercat să vizionez şi Ediţia Specială la TVR1, unde invitat a fost d-nul senator Ion ILIESCU, pentru un dialog - am.crezut, eu - pe tema moţiunii de cenzură! Dar în locul unei discuţii decente, civilizate, am asistat la un monolog agresiv, în total dispreţ faţă de telespectatori şi invitat, din partea televiziunii. Cu greu am reuşit să înţeleg cîteva
cazona •telespectatorii să cuncas numai părerea domniei sit nu să audă şi alte păreri, cînd eşti invitat la TW pentru dezbatere, să taci,» asculţi şi să te resemiES dacă se poate, cu demni* Este o schimbare.
Doamna Alina MUNflI are şi alte “calităţi' comentariul făcut la semn® Tratatului româno-ucrair.® domnia sa a afirmat că nu trebuie să facem 0 caz deoarece în teritoriile3
răspunsuri ale domnului Ion ..aparţin acum Ucrainei ILIESCU, pentru că doamna, prea sînt români. Cred d? Alina MUNGIU, într-un elan în condiţiile în care ţs# nestăvilit, a realizat un limbaj vorba de un singur romin verbal continuu şi de mare dar sînt peste 300.000 • intensitate. Şi iată că într-o versiune nouă (feminină), expresia care a făcut epocă în armată, trăieşte o nouă tinereţe, de data aceasta nu scoasă în faţă de eternul “Moş Teiacă”, ci de doamna Mungiu, care doreşte ca
asemenea afirmaţie •* trebuia făcută, din resj pentru semenul nostru. D® Pippidi nu-i ia în scama? românii din Bucovina, W şi Sudul Basarabiei.
loan GHIRAN ________ ___x
Cioca Ananie solicită un sediu In Primărie pentru păgubiţii de la Caritas
* E l doreşte să-/ dea Jos pe Gh. Funar •Uniunea Naţională pentru
Salvarea României îşi informează membrii şi simpatizanţii carc nu au reuşit să-şi depună dosarele cu chitanţe CARITAS pentru procesul dc faliment, în vederea recuperării banilor, că avînd în vedere termenul dc primire a actcior care sc scurtează repede şi faptul că Funar nu rcspcclă legea dc a ne atribui un spaţiu corespunzător activităţii, cu dala dc joi 12 iunie, orele 10, înccpem operaţiunea dc preluare a actcior în .
faţa Primăriei din Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 1, pînă în momentul atribuirii unui spaţiu.
Menţionăm că dacă ni se oferă provizoriu spaţiul atribuit în cadrul Primăriei senatorului Ekstcin Peter Kovacs nu-1 refuzăm. Cu această ocazie stringem şi semnături pentru demiterea din funcţia dc primar a lui Gh. Funar. Astfel dorim să reparăm prostia cclor carc i-au dat votul în alegeri unui astfel de ora. Preşedinte , A n an ie C IO CA
Reconstruirea Cimitirului eroilor vînători de munte de la Muntele Rece este, în primul rînd, o lucrare de suflet şi profund patriotism din partea celor care au reuşit să facă o construcţie trainică şi demnă de jertfa înaintaşilor.
Societatea “Cultul Eroilor” îşi exprimă şi pe această cale recunoştinţa Comandamentului Armatei a 4-a “Transilvania”, Brigăzii 5AA “General BURILEANU”, Arhiepiscopiei Vadului, Felcacului şi Clujului, Consiliului Judeţean Cluj, Primăriei municipiului Cluj-Napoca, generoşilor sponsori şi oameni de suflet de la S.C. ERS CUG; S.C. REMARUL 16 Februarie; S.C. TRAMAR; S.C. ARMĂTURA; NORDCONFOREST; RAJDP - toate
Recunoştinţă şi mulţumiridin Cluj-Napoca, S.C. INDUSTRIA SÎRMEI Cîmpia Turzii ş.a. De asemenea, aducem calde mulţumiri primăriilor din zonă şi, nu în ultimul rînd, inimoşilor moţi din localităţile apropiate şi călugărilor de la Mănăstirea Muntele Rece.
Pe lîngă instituţiile şi societăţile arătate mai sus, se cuvine să amintim Societatea “Avram Iancu”, primăriile Măguri Răcăliu, Valea Ierii si Băisoara, RADP, PRODVINALCO, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, batalioanele de vînători de
lini'S(I)%
munte Abrud şi . Şcoala Generală $■! din CIuj-Nap# Forumul D em # German, membri* .lA Comunităţii Evrfi? din Cluj-Napoca,
Aducem de f menea, mulţumiri presei s* şi audio-vizuale care au contf , la difuzarea informaţiilor priţ ceremonialul de la Muntele F şi a reflectat corect, operativ cu respect solemnităţile desfăşi^
C o n s i l i u l D irec to lJ
Cluj-Naprj
neiestac
GaW/lUZIlin ii is l
hmUEky,
■itai'Wiilii'4cot
*),SiciCluj: P|
'4c
«îlCot
:îii;■;i),
"ni%:*di
'(Ţ ) marţi, 10 iunie 1997 ARTĂ-CULTURĂ-ÎNVĂ TĂM ÎNT ADEVĂRULd e C lu jEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
Itin aco p iîişu l llililio lw ii C entra le rniv(‘is i ta i ( ‘ p louă (!'!)
în Cluj-Napoca există o clădire ' monument i tectonic care găzduieşte o instituţie monument cultural. Este yorba despre clădirea din p.|a Lucian Blaga, colţ cu jtiida Clinicilor, şi despre Biblioteca Centrală pniversitară purtînd acelaşi 0& Clădirea datează - din 1)09 şi a fost construită june pentru bibliotecă, pe jga unui studiu comparativ Jcelor mai modeme localuri li epocii. Trebuie să mai ţinem că instituţia este cea mimare bibliotecă centrală aiversitară din, toate ţările Europei centrale şi de est şi, (tot, cea mai importantă SJliotecă din Transilvania, li mai trebui să aflaţi că aiul publicaţiilor pe care le iposteşte, împreună cu
sale, se ridică la 4 ‘ milioane
:, că acestea pot fi insultate în 50 de săli şi că al invată sau studiază în
aceste săli aproximativ un milion de cititori. Colecţiile bibliotecii acoperă practic, toate domeniile civilizaţiei scrisului, trădîndu-şi în acest fel şi vocaţia muzeistică.
Aceste cîteva date vi le-am dezvăluit mai ales pentru a face o corelaţie a lor cu un aspect foarte prozaic al existenţei importantei biblioteci. Pur şi simplu, prin acoperişul clădirii monumentale din P-ţa Lucian Blaga plouă. Aţi înţeles exact: plouă. Ca în cazul unei bojdeuci nenorocite de la marginea oraşului. Instituţia a primit şi primeşte în fiecare an anumite sume de bani necesare întreţinerii-curente. Dar o refacere a faţadei şi a unei părţi a acoperişului nu poate fi făcută doar cu banii pe care un minister sărac (cel al Culturii) îi orientează spre biblioteca în cauză.
Directorul instituţiei, conf. univ. Doru Radosav, a discutat recent cu primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar,
M U
MMI
*
care l-a asigurat că biblioteca va fi integrată în planul generai al refacerii faţadelor clădirilor municipiului, iniţiativă la care ar trebui să se ralieze toţi consilierii locali. Şi nu numai ei. Este posibil ca printre milioanele de cititori ai BCU să se numere şi cîţiva dintre cei care au reuşit în ultimii ani în afaceri şi, aflînd în ce situaţie se află instituţia unde şi-au împlinit personalitatea, să
dorească sâ contribuie cu sume mai mici.sau mai mari la aducerea ei într-o stare corespunzătoare importanţei şi valorii sale. în fond, sponsorizarea unor instituţii culturale face parte din peisajul social al noii societăţi pe cale a fi creată prin intermediul economiei de piaţă.
V a ie r C H IO R E A N U
P L A N D E Ş C O L A R I Z A R Epe anul universitar 1997/1998, anul 1
de stu dii
Total general - 1570
I. ÎNVĂŢĂMÎNT DE LUNGĂ DURATĂ 1210d) Învăţămînt TEHNIC 1210
ilebra sală de concerte din Tokyo, I0RY HALL, (echivalent al starein din Viena), a fost construită :ii a comemora cel de-al 60-lea an al
!|.':clici de whiskey şi al 20-lea aniversat japoneză Suntory.
sală de concerte a fost în foima unei vinoteci şi o scurtă
'K doar asupra programelor lunii în curs suficientă pentru a putea aprecia
Jililea concertelor oferite aici fie de aiita NHK Symphony Orchestra, sau iiuiNippon Symphony Orchestra, sau oricare din cele 10 excelente orchestre ionice din Tokyo. Orchestra Academică iSt Petersburg, recital de vioară Frank
Zimmermann, recital de trompetă iice Andre, Metropolitan Opera
ieslra şi Corul (dirijor James Levine), italCecilia Bartoli, iată doar cîteva dintre
care, zilnic, marchează existenţa Seisuperbe săli. '■S utilizarea în exclusivitate a lemnului
şi a marmorei, foyerul din Suntoiy 1 permite auditoriului savurarea în
continuare a dulcilor sonorităţi auzite în sala de concert. Căci masiva folosire a lemnului în designul acestei uriaşe săli, promovează o sonoritate extrem de catifelată, de caldă, egală din oricare punct ai asculta. Practic, acustica sălii comportă patru importante
[Corespondenţă din Tokyo\
S I M O R Y H A L L
calităţi: sunet plin şi bogat, sonorităţi bine echilibrate, cu un bas rezonant, calitate excepţională a sonorităţilor delicate şi difuziunea perfectă a sunetelor în spaţiul uriaş (publicul înconjoară scena, la fel ca în arenele romane). „ >
Orga impresionantă numără 5898 tuburi, fiind una dintre cele mai mari din Japonia. Construită în Austria de compania Rieger, ea este o adevărată bijuterie, un unicat ce se armonizează perfect în designul general al
sălii. Orga măsoară 11 m înălţime, 12 adîncime, are 4 claviaturi şi un pedalier şi a fost construită manual.• Mica sală de concert, destinată recitatelor, conferinţelor şi expoziţiilor de artă plastică, numără 368 de locuri (460 pentru conferinţe), acestea fiind mobile, în funcţie de eveniment De notat că aici vor prezenta vineri 13 iunie, un recital soprana Angela Gheorghiu.şi tenorul Roberto Alagria, sponsorizarea fiind asigurată de firma Honda.
Nimic însă din datele aşternute pe hîrtie nu poate crea adevărata imagine a unui concert audiat în Suntory Hali, Termenul de “perfecţiune” este şi el sărac, în măsura în care anulează umanul, atît de bogat în sensuri... o “cufundare într-o baie de sunete”, iată cum, plastic, ar putea suna una din sutele de definiţii ce ar încerca să echivaleze atmosfera de necuprinsă vrajă a acestei săli rîvnite de orice orchestră.
C ris tin a H A U S E R , Tokyo 5. 06. ‘97
(va urma)
Profilurile:1. ARHITECTURĂ , 50
■ Arhitectură , 502. CONSTRUCŢII 100
■ Construcţii civile, industriale şi agricole -■ Căi ferate, drumuri şi poduri ’■ Inginerie civilă (Ib. engleză)
3. ELECTRIC 100■ Electrotehnică generală ■_■ Electrotehnică generală (în Ib. germ ană) .■ Acţionări electrice ' ’ ■■■ Metrologie si sistem e d e m ăsurare
4. ELECTROMECANIC 25 . «E lec tro m ecan ică 255. ELECTRONIC . 140.
■ Electronică aplicată■ Comunicaţii
6. ENERGETIC : 25■ Energetică industrială - 2 5 .
7. INGINERIE ECONOMICĂ 75■ Inginerie econom ică tn domeniul construcţiilor 25■ Ingineria şi managementul sistem elor d e producţie 50
8. INGINERIE MANAGERIALĂ Şl TEHNOLOGICĂ 100■ Tehnologia construcţiilor d e ’ maşini .■ Masini-unelte
9. INGINERIA MEDIULUI 25■ Ingineria mediului industrial 25
10. INSTALAŢII ■ ^ 40■ Instala ii pentru construcţii■ Instala ii şi echipam ente pentru protectia atmosferei
11. MECANIC '■ Mecanică’ şi ingineria m ecanică■ Mecanică agricolă (Maşini şi instalaţii agricole)■ Mecanică fină■ Maşini şi echipam ente term ice■ Autovehicule rutiere ' ____ ____■ Ingineria şi m anagementul fabricării maşinilor şi utilajelor 50■ Utilaj tehnologic pentru prelucrări la cald --------
12. MECATRONICĂ■ Roboţi industriali■ Roboţi industriali şi sistem e flexibile d e fabricaţie (în Ib. engleză) ’■ Mecatronica
13. ŞTIINŢA MATERIALELOR■ Turnarea metalelor■ Deformări plastice şi tratam ente term ice 1■ Ştiinţa şi ingineria materialelor■ Ingineria şi m anagem entul procesării materialelor ,
14 . ŞTIINŢA SISTEMELOR SI A CALCULATOARELOR■ 'Automatică şi informatică industrială■ Calculatoare■ Automatică şi informatică industrială (în Ib. engleză)
.17525
100
75
50259020202525
150
Calculatoare (în Ib. engleză) 15. ŞTIINŢE APLICATE
■ Inginerie fizică■ Inginerie matematică
40
aleria premianţilortfnuare din numărul nostru de ieri)ŞlCA. Dinu Toma Constantinescu (XII, pian) - "WII; Robin Dan Felderean (X, fagot) - Premiul «tanlin Lucian Tompa (X, com)- Premiul I;
Mugurel Cojocam (XII, violoncel) - Premiul huiiil II - Alexandru Dan Constantinescu (IX, Umil Răileanu Harlambie (XI, pian), Horaţiu Miron (XI, fagot), Ionuţ Marina Uifălean (XI, Cristian Miclea (XII, clarinet); Rareş Bogdan
‘l(1» (X, trombon), Andrei Ioan Cristea (XII, H Csergo Dominic Alexandru (XI, percuţie),
1 ( l i a Ecaterina Gudea (X, vioară), Mihaela :'4a Miron (IX, violă), Cătălin Ciprian Farcaş wntrabas); Premiul I I I - Nicoleta Ion (X, pian), «iNcculai (XI, flaut), Maksay Nora Diana (XII, f Menţiuni - Corina Anca Balaş (XII, percuţie), taCiui (XI, canto)ţ Raluca Teodora Stâncel (X,
^ Dan Muncaciu XI,- trompetă), Gagiu Riciard ipline teoretice) - toţi de la Liceul de Muzică
■tyNapoca. COREGRAFIE. Remus Suchcană ‘"rtmiul I; Victor Pop (XII) - Premiul I; Anca ^ (XII) - Premiul I; Premiul II - Remus ^ (IX), Adrian Roboş (XI); Anca Popa (XI) - *nii Menţiuni - Romulus Dimache IX), Sergiu ykRoxana Rotar (IX), Lărisa Toth (IX), Anca •'),Kun Noemi (X), Cătălin Oprea (X), Palaczy
. \ Nadina Petrescu (X), Şerban Andrea (X), . Bcrcea (XI), Noemi Tana (XI), Simona Costea
°dica Festeu (XII), Dalia Boar (XI) - toţi de jl"! de Coregrafie din Cluj-Napoca. ARTE
'CE. Valentin Lăcătăs (IX, sculptură); Premiul ;:%ţa Vasian (XI, istorie) - Premiul III;
■ Roxana Chidean (X, sculptură), Dan > design), Septimiu Jugrestan (XI, design), ^ Mărginean. (XII, design), Alin Trifa (XII,• ^miu special), Andreea Mureşan (XII,
Adelina Toncean (XII, grafică), Adelina "iu istorie); aceeaşi elevă Adelina Toncean
“'menţiune şi Premiu special la Cultură şi i ,le românească - toţi dc Ia Liceul dc Arte Plastice
(a din Cluj-Napoca.(va urma)
Muzică
Aniversare Peter VermesyCa în fiecare primă
vară, şi în acest an a avut loc în sala Studio a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj- Napoca, concertul aniversar Peter Vermesy. Fost cadru didactic ăl Academiei muzicale clujene, distins prin preocupările componistice şi pedagogice.
Peter Vermesy a predat contrapuct şi armonie,
fiind autorul mai multor lucrări simfonice şi camerale, precum şi al apreciatei opere “Diavolul din Ciuc”. De asemenea, a compus numeroase piese pentru copii.
In cadrul concertului aniversar, organizat de Inspectoratul pentru cultură şi "Fundaţia Corvineum, au fost interpretate compoziţii
pentru pian (solist Horvath ; Zoltan),
‘cvartetul pentru coarde (quartetul “Concordia”), un joc muzical din ciclul pentru copii “Pim-Pim- Pare”. Trebuie semnalat şi aportul unei grupe de elevi de la Şcoala Waldorf, piesa pentru copii solicitînd şi un ridicat coeficient de improvizaţie în mînuirea unor instrumente muzicale netradiţionale (prof. Judith Dan).
D e m o s te n eS O F R O N
. ÎNVĂŢĂMÎNT DE SCURTĂ DURATĂ (COLEGIU UNIVERSITAR) d) Învăţămînt TEHNIC : ‘
360335
I 2. II 3.I
i 4'I 6-
Organizarea şi. Căi ferate şi luc
Recitaluri de canto—_____________Astăzi, 10 iunie, la ora 18, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică
“Gh. Dima”, studenţii de la clasa prof. univ, dr. h.c. Alexandru Fărcaş asist. univ. Gheorghe Mogoşan şi prof. Vasile Boldor vor susţine tradiţionalul recital de fine de an. La pian: conf. univ. Valentin Gora, prof. Aida Marc. Participă studenţii: Codruţa Rodica Vereş, Carmen Florina Hinsu, Florin Mariş, Ştefan Moldovan, Demeter Sandor, Vasile Dinea, Ioan Ţigănilă, Francisc Rudolf, Adrian Morar. în program lucrări de: J.S. Bach, G. Fr. Haendel, Tomasso Giordano, Francisco Cilea, W.A. Mozart, C.M. von Weber, Fr. Schubert, R. Schumann, P.L Ceaikovski, J. Brahms, G. Verdi, N. Bretan, P, Constantinescu.
IcuEl tu TrRe l Cursuri pentru învăţarea f r a n c a i s lim bii franceze .c lu j napoca Centrul Cultural Francez din- Cluj-Napoca anunţă
începerea înscrierilor pentru: cursul semi-intensiv pentru intermediari şi avansaţi Durata cursului: 5 săptămîni, 30 de ore, tarif; 200.000 lei. Locuri limitate; cursuri de conversaţie cu lector francez. Durata cursului: 4 săptămîni, 24 de ore în perioada 16 iunie - 11 august, tarif: 210.000 lei. înscrieri lâ Centrul Cultural Francez, str. I.I.C. Brătianu nr. 22, telefon 19-85-51, între orele 9-17. Important: orice persoană reînscrisă la unul din cursurile Centrului beneficiază de o reducere de 10%. Plata cursurilor se poate face în două etape.
Profilurile:1. CONSTRUCŢII
■ Tehnologia construcţiilor ;“ Drumuri şi poduri ’
‘ economia construcţiilor lucrări de artă
ELECTROMECANIC■ Tehnică medicală■ Exploatare maşini si utilaje ELECTRONIC ' '■ Electronică■ Comunicaţii si exploatări poştale INSTALAŢII ' ’ ■■ Instalaţii ■ „MECANIC■ Tehn
I ■, Tehnologii I «AutomobileI 6. ŞTIINŢA SISTEMELOR Şl CALCULATOARELOR
■ Tehnica de calcul t I ■ Informatică tehnică
7. ŞTIINŢA MATERIALELOR • (se şcolarizează lâ Cîmpia Turzii)I ■ Controlul proceselor metalurgice ,| 8. INGINERIE ECONOMICĂ
(se şcolarizează la Cîmpia turzii) . ,■ Organizarea şi gestiunea producţiei
relucrării materialelor ie mecanică fină
75
45252050
202050
■252550
2020
2525
f) Învăţămînt ECONOMIC I Specializările:
25
1. FABRICAŢIE SI MANAGEMENTUL ÎN INDUSTRIA MICĂ SI MIJLOCIE 25
I NOTĂ: .I Studenţii de la specializările INGINERIE CIVILĂ în limba engleză | (25 locuri), ELECTROTEHNICĂ GENERALĂ în limba germană (25 I locuri), AUTOMATICĂ Şl INFORMATICĂ INDUSTRIALĂ în limba
engleză (25 locuri), CALCULATOARE în limba engleză (25 locuri), I ROBOŢI INDUSTRIALI Şl SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE | în limba engleză (25 locuri) sînt selecţionaţi dintre candidaţii declaraţi j reuşiţi la concursul de admitere 1997, la’aceleaşi profiluri.
ADEVĂRUL d e C lu j___ DOCUMENTE PUBLICE marţi, 10 iunie 1997
p r o i e cx J LEGE PRIVINDREGIMUL I WESTITIII OR STRĂINE IN ROMANIA
CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale
' A rt. 1. (1) - în sensul prezentei legi, investiţia străină reprezintă:a) participarea unui investitor străin, cu capital în valută liber
convertibilă, precum şi cu aport în natură, la constituirea unei societăţi comerciale persoană juridică română, la majorarea capitalului social al unei asemenea societăţi comerciale sau indirect în subsidiarele ei, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
b) utilizarea în România, de către un investitor străin, a sumelor în lei reprezentînd dividende rezultate din investirea anterioară a unei sume în valută liber convertibilă, în scopul majorării capitalului social al investiţiei făcute şi/sau în scopul dezvoltării unei noi investiţii;
c) cumpărarea, de către un investitor străin, de acţiuni emise de . societăţile comerciale, de pe pieţele de capital sau de la Fondul Proprietăţii de Stat, în condiţiile legii, de părţi sociale deţinute de stat la societăţi comerciale privatizabile ori deţinute de. persoane fizice sau juridice române la alte societăţi comerciale, precum şi.
■ dobîndirca de active aflate în patrimoniul societăţilor comerciale;, d) utilizarea în România, de către un investitor străin*a sumelor,
în lei rezultate din comercializarea unor produse importate în condiţiile legii, în scopul efectuării unei investiţii, cel puţin întruna dintre formele prevăzute la lit. a) - e).
(2 ) Investitor străin este o persoană fizică sau o persoană juridică : străină, cu domiciliul sau sediul în străinătate, după caz, careinvesteşte în România, în oricare dintre modalităţile prevăzute la alin. (lj. ■ •
(3) Investiţiile străine se pot realiza, în condiţiile legislaţiei în vigoare, în toate domeniile de activitate.
Art. 2. (1) - Investitorii străini, indiferent de cetăţenia sau, după caz, de naţionalitatea lor, beneficiază de regimul juridic stabilit prin prezenta lege, pe întreaga durată, a investiţiei efectuate în România în condiţiile prezentei' legi.
(2 ) Investiţiile .străine, indiferent de forma înecare sînt efectuate, beneficiază de tratamentul naţional, în conformitate cu legislaţia română în vigoare şi reglementările internaţionale la care România este parte. - . -
(3) Prin excepţie de la tratamentul naţional, investiţiile străine- realizate în forma prevăzută la art. 1 alin. ( 1) pot beneficia, în
condiţiile prezentei legi, de facilităţi fiscale.A rt. 3 . Facilităţile fiscale instituite prin prezenta lege se acordă
în următoarele condiţii: :a) aportul de capital social al investitorului străin la efectuarea-
oricărei forme de investiţie străină prevăzute de prezenta lege, în cuantumurile stabilite la art. 7 alin. (1), art, 8 alin. (1) şi art 9, după caz, este efectiv vărsat într-un cont deschis lă o societate bancară cu sediul în România; -. b) sumele care se transferă în contul capitalului social provin
din venituri sau surse atrase de investitorul străin din afara României, în valută liber convertibilă ori provenite, ulterior, din profitul sau dividendele obţinute pe seama unei investiţii efectuate anterior de acesta, în condiţiile art. 1 alin. (1) lit. b) şi d) din prezenta lege, pe teritoriul României.
Art. 4. (1) - Investiţiile străine efectuate în România, în . condiţiile prezentei legi, beneficiază de protecţia şi garanţia oferite de Constituţia României, precum şi de acordurile bilaterale şi multilaterale privind promovarea şi protejarea investiţiilor la care România este parte.
(2 ) Efectuarea unei investiţii străine în România, precum şi administrarea, întreţinerea, folosirea, posesia sau dreptul de a dispune de o proprietate sînt garantate şi nu pot fi supuse unor măsuri discriminatorii.
(3) Investiţiile străine în România nu pot fi expropriate, rechiziţionate sau supuse altor măsuri cu efecte similare, decît în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege, şi numai după plata efectivă a unei despăgubiri corespunzătoare valorii de piaţă a investiţiei.
(4 I. Dacă valoarea despăgubirii nu poate fi determinată în condiţiile alin. (3), aceasta se stabileşte dc instanţa judecătorească competentă potrivit legii române, în funcţie de valoarea capitalului investit.
Art. 5. (1) Investitorii străini au dreptul:'a) să participe la conducerea şi gestionarea investiţiei, potrivit
actcior constitutive ale societăţii comerciale în cauză;b) să înstrăineze drepturile şi obligaţiile lor contractuale către
alţi investitori români sau străini, prin acte juridice încheiatepe teritoriul României;
c) să transfere integral, exclusiv în valuta liber convertibilă în care s-a efectuat investiţia iniţială, în ţara în care au domiciliul sau, după caz, sediul, sau în orice altă ţară, dividendele sau profiturile nete cuvenite, precum şi sumele rezultate din vînzarca titlurilor de valoare deţinute legal;
5
specialitate, expertize şi alte servicii, potrivit contractelor încheiate;e) să transfere liber, exclusiv în valuta liber convertibilă în care
s-a efectuat investiţia iniţială, în ţara în care au domiciliul sau, după caz, sediul, sau în orice altă ţară, sumele obţinute din vînzarea acţiunilor şi părţilor sociale deţinute în urma efectuării de investiţii în condiţiile art. 1. precum şi pe cele rezultate din lichidarea acestor investiţii, cu respectarea prevederilor art. 21 din prezenta lege;
f) să transfere în străinătate, exclusiv în valuta liber convertibilă în care s-a efectuat investiţia iniţială, sumele obţinute cu titlu de despăgubire în situaţia luării uneia dintre măsurile prevăzute la art.
.4, alin. (3) din prezenta lege.g) să transfere în străinătate salariile sau alte cîştiguri cuvenite
cetăţenilor străini care au, potrivit legislaţiei române, calitatea de salariaţi în cadrul societăţii comerciale constituite de investitorul străin în România, în baza cererii exprese a acestora.
(2 ) Transferul sumelor prevăzute la alin. (1) se va realiza cu respectarea regimului valutar şi fiscal în .vigoare în România la data înregistrării cererii de repatriere.
(3) Investiţiile străine beneficiază de facilităţile suplimentprevăzute la alin. (1) în funcţie de:
a) valoarea investiţiei;b) promovarea cercetării şi dezvoltării tehnologice;
i c) promovarea producţiei şi/sau exportului de produse cu gţi de integrare în ţară de cel puţin 50 % ;
d) utilizarea, cu prioritate, a resurselor materiale locale şi creau de noi locuri de muncă;
e) efectuarea investiţiei în zone economice declarate, legii, zone speciale, parcuri tehnologice;
f) dezvoltarea infrastructurii; ' :g) dezvoltarea unor obiective de interes sociale sau
protecţiei mediului, după caz;h) reinvestirea, anual, a eel puţin 50 % din profitul net realizat
Capitolul III
Capitolul II
Regimul investiţiei directe de capital străin
i , Art. 6 - (1) Maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele industriale, mijloacele de transport, know-how,! alte bunuri amortizabile care se importă în vederea efectuării şi derulării investiţiei, constituite ca aport în natură la capitalul social sau achiziţionate ca urmare a unei linii de finanţare deschise şi garantate de investitorul străin în favoarea societăţii comerciale, persoană juridică română, în vederea funcţionării şi derulării investiţiei din România şi/sau subsidiarelor ei, precum şi cele achiziţionate ca urmare a utilizării unei cote din dividendul datorat investitorului străin, beneficiază de scutire de plata taxelor vamale.
(2 ) Pentru materiile prime, materialele consumabile, piesele de schimb şi/sau componentele importate, necesare realizării producţiei proprii, a căror contravaloare este achitată din surse proprii, atrase sau împrumutate din străinătate, societatea comercială, persoană juridică română cu capital parţial sau integral străin,, beneficiază de reducerea cu 50 % a taxelor vamale pe o perioadă de doi ani de la data punerii în funcţiune a investiţiei străine, dar nu mai mult de patru ani de la data înregistrării acesteia în Registrul Comerţului.
Art. 7 (1) De facilităţile prevăzute la art. 5 beneficiază numai societăţile comerciale, persoane juridice române, la care participarea
'investitorului străin cu capital efectiv vărsat în numerar reprezintă minimum 20 % din capitalul social, dar nu mai puţin de 350.000 dolari S.U.A. sau echivalentul acestei sume, exprimat în orice altă valută liber convertibilă şi/sau în lei.
(2) Impozitul pe profit care va fi perceput societăţilor comerciale, persoane juridice române, cu participare de capital străin, care se , încadrează în prevederile alineatului precedent este de 15 % pentru primii doi ani de activitate, calculaţi de la data punerii în funcţiune a obiectivului sau, după caz, de la data începerii efective a activităţii, dar nu mai mult de patru ani de la data înregistrării investiţiei străine în Registrul Comerţului.
(3) Investiţiilor străine care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) li se aplică dreptul comun în materie de înfiinţare, organizare şi funcţionare a societăţilor comerciale.
Art. 8 (1) Pentru investiţiile străine înregistrate ca societăţi Comerciale, persoane juridice române, avînd o participare a investitorului cu capital efectiv vărsat în numerar, de cel puţin 5 milioane dolari S.U.A. sau echivalentul acestei sume exprimat în orice altă valută liber convertibilă şi/sau în lei, se acordă facilităţi suplimentare care constau în: .
a) plata unui impozit de 15 % aplicat profitului obţinut din activitatea desfăşurată, pe o perioadă de 5 ani, suplimentar faţă de cea prevăzută la art. 7 alin (2).
b) acordarea cu prioritate a tuturor autorizărilor necesare realizării şi punerii în funcţiune a investiţiei şi fără perceperea taxelor legale;
c) deductibilitatea fiscală integrală a cheltuielilor efectuate cu activitatea de reclamă-publicitate, promovare a produselor executate ■în cadrul societăţii comerciale pentru o perioadă de 5 ani, calculată de la data punerii în funcţiune a investiţiei, dar nu mai mult de 6 ani de la data înregistrării investiţiei străine în Registrul Comerţului;
d) reducerea fiscalităţii pentru cheltuielile prevăzute la lit. c) cu 50 % pentru o perioadă suplimentară de 3 ani;
e) majorarea cu trei ani a perioadei prevăzute la art. 6 alin. (2) pentru reducerea cu 50 % a taxelor vamale în cazul materiilor prime, materialelor consumabile, pieselor de schimb şi/sau componentelor importate, necesare realizării producţiei proprii, a căror contravaloare este achitată din surse proprii, atrase sau împrumutate din străinătate.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) nu conduce la scutirea
Regimul investiţiilor străine constituite prin cumpărarea acţiunilor gestionate di Fondul Proprietăţii de Stat lasocietăţilţ
comerciale care se privatizează.
ţaArt. 9. (1) - Beneficiază de facilităţi investiţiile străine csa) au k bază un contract de vînzare-eumpărare de
încheiat cu Fondul Proprietăţii de Stat cu o valoare de cel pilit1.000.000 dolari SUA sau echivalentul acestei sume exprimali orice altă valută liber convertibilă şi/sau în lei;
b) au ca efect post-privatizare restructurarea, modernizarea rentabilizarea societăţii comerciale ale cărei acţiuni au făcut obiect contractului de vînzare-eumpărare de acţiuni încheiat cu Foili Proprietăţii de Stat, inclusiv reducerea consumurilor materiali
■ energetice specifice;. c) asigură protecţia muncii prin tehnologii noi şi font*
resurselor umane;d) contribuie la dezvoltarea economică şi la creşterea grad!
de. ocupare a forţei de muncă în regiunea în care-şi desfăşi activitatea societatea comercială ale cărei acţiuni au făcut obid contractului de vînzare-eumpărare de acţiuni încheiat cu FoMjf Proprietăţii de Stat;
Aiil
aniimiaoseatiteiividiA iAr
y5»
d) să transfere în străinătate sumele încasate din dreptul de mvestitomlui străin de achitarea taxelor datoratepentru efectuarea proprietate intelectuală, cotele ce li se cuvin pentru asistenţă dc înregistrărilor în Registrul Comerţului sau pentru eliberarea
certificatului de investitor.
e) asigură un grad de integrare ă producţiei în România puţin 50% din valoarea producţiei anuale;
g) investesc în domeniul protecţiei mediului.: ' (2)Suma de 1.000.000 dolari SUA sau echivalentul acestei! orice valută liber convertibilă şi/sau în lei, prevăzută la alini se referă exclusiv la preţul plătit de investitorul străin paf pachetul de acţiuni cumpărat, prin oricare dintre metodele penis de lege, de la Fondul Proprietăţii de Stat.
Art. 10. (1) - Societăţile comerciale care se încadrcffl'-l prevederile art, 9 din prezenta lege beneficiază de următoafi facilităţi:
a) plata unui impozit de 15 % aplicat profitului obţinut, pf perioadă de 5 ani de la data încheierii contractului de vînzaf cumpărare a acţiunilor;
b) scutirea de taxe vamale şi taxa pe valoarea adăugată pa»' echipamente, maşini, utilaje şi instalaţii necesare modernii’ producţiei sau protecţiei mediului pentru o perioadă de 8 ani la data încheierii contractului de vînzare-eumpărare a acţiumW reducerea lor cu 50 % pentru o perioadă suplimentară de 2® pentru aceeaşi categorie de produse;
c) acordarea, cu prioritate, a tuturor autorizărilor necesare p®5 în funcţiune a investiţiei şi dezvoltării acesteia şi fără taxelor legale; . _
d) deductibilitatea fiscală integrală a cheltuielilor efectuate t activitatea de reclamă-publicitate, promovarea produselor execut în cadrul societăţii comerciale pentru o perioadă de 5 ani, cata de Ia data încheierii contractului de vînzare-eumpărare decu Fondul Proprietăţii de Stat;
e) reducerea fiscalităţii pentru cheltuielile menţionate cu 50 % pentru o perioadă suplimentară de 3 ani;
f ) scutireaxle plata taxelor vamale şi a oricăror altor taxe coreii* transferului de know-how efectuat de investitorul străin în veda** creşterii performanţei tehnice, tehnologice, comerciale^ financiare a societăţii comerciale ale cărei acţiuni au făcut obio? contractului de vînzare-eumpărare încheiat cu Fondul Proprii de Stat.
g) lăsarea, la dispoziţia societăţii comerciale privatizate, în v# liber convertibilă în care s-â efectuat plata acţiunilor, * prevăzute la art. 8 din Legea pentru accelerarea proccsului privatizare nr. 55/1995. .
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) liL c) nu conducc la seu investitorului străin de achitarea taxelor datorate pentru c cctu \ înregistrărilor în registrul comerţului sau pentru eliberare’ certificatului de investitor.
continuare în pagina 7
Ar»iAraiiii i
*ii;3CIk
*îer
Şstlm•«iu‘îsia'MsâniAi
ftia■tîPf
'ţif-l5t
‘ Hi
7 ) marţi, 1 0 iunie ! 997 DOCUMENTE PUBLICE A D E V A R U Lde CBuj i
L L & ° I E C T LEGE PR IV IN D STRĂINE ÎN ROMÂNIA
urmare din pagina 6(3) Facilităţile prevăzute la alin. (1) se acordă în funcţie de
îndeplinirea criteriilor de clasificare prevăzute la alineatul respectiv j care sînt preluate ca obligaţii în contul cumpărătorului prin Antractul de vînzare-eumpărare de acţiuni încheiat eu Fondul proprietăţii de Stat şi se aplică începînd cu momentul efectuării
a acţiunilor achiziţionate.
Capitolul IV
Regimul investiţiilor de portofoliu realizate de investitorii străini
Art. 1 1 .- (1 )- Constituie investiţie de portofoliu cumpărarea : halori mobiliare, inclusiv titluri de stat, de pe pieţele organizate.& valorilor mobiliare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/ #i privind valorile mobiliare şi bursele de valori, de către o jfioană fizică sau persoană juridică nerezidentă în România, prin ilmnediul unei instituţii abilitate, în condiţiile legii, de către [anisia Naţională a Valorilor Mobiliare.(2) Dobîndirea de valori mobiliare, inclusiv titluri de stat, în
judiliile alin. ( 1) este supusă aceluiaşi regim juridic, indiferent îi s-a realizat în urma unei oferte publice, a unui plasament pat, a altor tranzacţii pe pieţe organizate ale valorilor mobiliare na unei emisiuni de certificate de depozit de valori mobiliare Kinovată de un emitent sau deţinător de valorLmobiliare înregistrat. iOSriul de Evidenţa a Valorilor Mobiliare în cadrul Comisiei. Monale a Valorilor Mobiliare.Art. 12. - Operaţiunile de repatriere a capitalului investit şi a
niturilor realizate în urma investiţiei efectuate se va face pe baza afmnării schimbului valutar iniţial şi a extraselor de cont eliberate icâtrc societăţile de valori mobiliare sau de către agenţii autorizaţi incest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, prin care se atestă că disponibilul în cont rezultă din una sau mai multe tacţii cu valori mobiliare dobîndite în condiţiile art. 11 sau din fedendele, plăţile sau dobînzile cuvenite pentru valorile mobiliare, Ş u te , după caz.Art. 13. (1) - . Veniturile realizate în urma investiţiei de
jjofoliu, calculate ca diferenţă între valoarea-de piaţă a acestui , 5*sfoliu din momentul achiziţiei şi cel al repatrierii, se taxează cu
■i, indiferent de momentul formulării cererii de repatriere.(2) Capitalul investit nu este supus impozitării în cazul repatrierii. Art. 14. - Repatrierea se efectuează exclusiv în valuta liber
■ertibilă în care s-a efectuat investiţia iniţială.Art. 1 5 .- Fluxurile de capital provenite din achiziţionările de iuni pe piaţa secundară, exprimate în valute liber convertibile,
®t e\'idenţiate şi administrate distinct de Banca Naţională a «sâniei. • •
9
străini, inclusiv 50 %! din sumele încasate ca urmare a eliberării certificatelor de investitor, pot fi utilizate de această instituţie pentru finanţarea activităţii: sale curente, inclusiv pentru salarizarea personalului.
(3) Ministerele şi celelalte instituţii publice sau autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale vor colabora cu Agenţia Română de Dezvoltare şi vor răspunde în termen de 15 zile de la primire solicitărilor acesteia care au drept scop asigurarea asistenţei de specialitate pentru investitorii străini.
A rt. 1 9 . (1) - Guvernul, în baza ordinului ministrului Reformei, formează un colectiv de lucru cu sarcină de rezolvare operativă a problemelor specifice ivite pe parcursul constituirii societăţilor comerciale cu participare de capital străin sau în momentul dezvoltării activităţii unei astfel de societăţi comerciale.
, (2) Secretariatul tehnic al grupului de lucru prevăzut la alineatul precedent va fi asigurat de personalul Agenţiei Române de Dezvoltare.
Capitolul VI
Sancţiuni
zic
Capitolul V
Atragerea, promovarea şi înregistrarea investiţiilor străine
ta. 16. - Activitatea de atragere şi promovare a investiţiilor % în România se realizează de cître Agenţia Română de Ware, instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale,
îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea şi îndrumarea ică a Consiliului pentru Reformă şi, după caz, de către
ul Proprietăţii de Stat, instituţie publică cu personalitate juridică, •caracter comercial, care are sarcina de a gestiona, în vederea Mizării, acţiunile deţinute de statul român la societăţile
ciale la care acesta este acţionar, ta. 17. (1) - înregistrarea investiţiilor străine în România,
în oricare dintre formele prevăzute la art. 1 alin. (1) din lege, se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/
privind societăţile comerciale şi ale Legii nr. 26/1990 privind comerţului.
"I înregistrarea, investiţiilor străine realizate sub forma lojilor de valori mobiliare, societăţilor de investiţii financiare, ‘“•arilor mutuale şi societăţilor bancare sau de asigurare- %are se face numai cu avizul Comisiei Naţionale a Valorilor ' fere, al Băncii Naţionale a României şi/sau al Ministerului %lor, după caz.H 18. (1) - Investitorii străini beneficiază de asistenţă de Jiţate şi de alte servicii, care se acordă de către Agenţia
^■mideDezvoltare, în scopul asigurării unei informări calificate Mvire la oportunităţile de afaceri în România, şi pentru
finirea operativă a formalităţilor legale pentru înregistrarea , ţiei, la cererea acestora şi contra unei sume forfetare stabilite
Art. 20. (1) i Atestarea dreptului de a beneficia de facilităţile prevăzute la ait 6, art 7 alin. (2) şi art. 8 alin. (1) din prezenta lege se face prin certificatul de investitor străin, eliberat de Agenţia Română de Dezvoltare.
(2 | Atestarea dreptului de a beneficia de facilităţile prevăzute la art 10 din prezenta lege se face prin certificatul de investitor străin, eliberat de către Agenţia Română de Dezvoltare pe baza contractului de vînzare-eumpărare a acţiunilor încheiate cu Fondul Proprietăţii de Stat si a extrasului de cont doveditor al efectuării plătii.
(3) Certificatul de investitor eliberat de Agenţia Română, de Dezvoltare este opozabil autorităţilor române în domeniul vamal şi fiscal. : : - . - - - - - -r
(4) Eliberarea certificatului de investitor, care face dovada dreptului de a beneficia de facilităţile acordate, se efectuează contra unei taxe stabilite prin hotărîre a Guvernului, la propunerea comună a Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Române de Dezvoltare, care nu pOate fi mai mare decît echivalentul exprimat în lei al sumei de 25 US$ calculată la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României valabil în ziua în care se efectuează plata. -
(5) Agenţia Română de Dezvoltare va retrage certificatul de investitor acordat iniţial în cazul în care constată că, din vina investitorului străin, nu mai sînt îndeplinite criteriile şi condiţiile care au stat la baza eliberării acestuia, în acest caz fiind permisă acordarea unor alte categorii de facilităţi, în funcţie de îndeplinirea criteriilor si condiţiilor necesare pentru aceasta.
(6 ) Diferenţa dintre cuantumul valoric al facilităţilor acordate iniţial şi cuantumul valoric al celor acordate conform alineatului precedent se plăteşte de către investitorul în culpă şi se face venit la bugetul de stat, prin grija Ministerului Finanţelor.
(7) Societăţile comerciale, persoane juridice române, constituite cu participare de capital străin, vor transmite anual Agenţiei Române de Dezvoltare, în cel mult 90 de zile de la data încheierii exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, datele necesare care să ateste îndeplinirea de către investitorul străin a obligaţiilor asumate.
Art. 21 . (1) - în cazul în care investiţiile străine se lichidează într-o perioadă de timp mai mică decît dublul celei pentru care investitorii străini beneficiază de una din facilităţile prevăzute în prezenta lege, aceştia plătesc impozitele şi taxele stabilite, potrivit legii, pentru întreaga perioadă de funcţionare a investiţiei.
(2) Impozitele şi taxele datorate statului potrivit alineatului precedent se plătesc cu prioritate din rezultatele lichidării investiţiilor. sau din celelalte drepturi cuvenite investitorilor străini.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul în care valoarea investiţiei străine, realizată sub formă de societate comercială, persoană juridică română, coboară sub limitele prevăzute la art. 7 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din prezenta lege.
Capitolul VII
Dispoziţii finale
‘Hi■nisterul Finanţelor.Veniturile obţinute din activitatea de asistenţă de specialitate de Agenţia Română de Dezvoltare în favoarea investitorilor
Art. 22.- De facilităţile fiscale prevăzute la art. 6 , art. 7 alin.(2), art. 8 alin. (1) şi art. 10 din prezenta lege, după caz, beneficiază orice societate comercială, persoană juridică română, de la data majorării capitalului social, în măsura în care, în acest fel, participaţia de capital străin, în condiţiile art. 1 alin. (1), se constituie sau se completează pînă la atingerea haremurilor stabilite pentru acordarea facilităţilor respective.
Art. 23. (1) - Criteriile şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea facilităţilor suplimentare, precum şi procedura de
încadrare în termenele şi cuantumurile prevăzute la art. 8 din prezenta lege se stabilesc prin norme metodologice aprobate de
, GuVem, la propunerea Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Române de Dezvoltare. . , -
(2 ) Criteriile şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea facilităţilor precum şi procedura de încadrare în, termenele şi cuantumurile prevăzute la art. 10 din prezenta lege vor fi stabilite prin norme metodologice emise în comun de către Ministerul. .: finanţelor, Fondul Proprietăţii de Stat şi Agenţia Română de Dezvoltare şi aprobate prin hotărîre a Guvernului.
Art. 24. Societăţile comerciale cu capital social parţial sau , integral străin, persoane juridice române, , care se încadrează în prevederile art 1 alin. (1) din prezenta lege, pot dobîndi, pe întreaga durată de funcţionare,-în orice moment, dreptul de proprietate şi ; orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea
; sau dezvoltarea obiectului propriu de activitate. ,Art. 25. - Guvernul este împuternicit să stabilească, prin hotărâri,
regimul special aplicabil unor investiţii străine efectuate în condiţiile prezentei legi, într-ud număr limitat de cazuri şi justificat exclusiv prin raţiuni de protecţie socială sau de dezvoltare regională.
Art. 26. (1) - Personalul străin necesar desfăşurării activităţii investiţiei străine, indiferent de forma prevăzută de prezenta lege în care s-a constituit aceasta, va fi angajat numai în posturi de conducere şi de specialitate.
(2) Drepturile şi obligaţiile personalului român şi ale celui străin, angajat pentru desfăşurarea activităţii în cadrul investiţiei străine, sînt cele prevăzute de lege şi stabilite priri convenţia părţilor.
Art. 27.- Dispoziţiile prezentei legi sînt aplicabile numai în măsura în care acordurile şi convenţiile internaţionale referitoare la investiţiile străine, la care România este parte, ,nu stabilesc un alt regim. ; ■'_■■■' .
Art. 28. - Investitorii străini care nu îndeplinesc criteriile şi condiţiile necesare pentru obţinerea de facilităţi sau care nu solicită facilităţile prevăzute de prezenta lege sînt îndreptăţiţi să realizeze investiţii în România potrivit dreptului comun, fără eliberarea certificatului de investitor/ beneficiind în întregime de garanţiile prevăzute de lege. -\
Art. 29. (1) - Investiţiile străine care au intrat sub incidenţa prevederilor art. 13 - 16 din Legea nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, cu modificările şi completările ulterioare şi pentru care pînă Ia data de 31 decembrie 1996 au fost emise de către Agenţia Română de Dezvoltare certificate de investitor, continuă să beneficieze de facilităţile respective...
(2 ) Pentru a putea beneficia de facilităţile stabilite prin prezenta lege, investiţiile, străine prevăzute de alineatul precedent şi care nu au solicitat în termen certificatul de investitor, trebuie să se încadreze. în prevederile acesteia, în 12 luni de la data intrării ei în vigoare.
(3) De la data acordării, la solicitarea investitorului străin, a facilităţilor stabilite prin prezenta lege, investiţiile străine nu vor mai beneficia de facilităţile acordate în temeiul Legii nr. 35/1991.
(4) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, şi investiţiilor străine care au dobîndit facilităţi în temeiul Legii nr. 71/1994 privind acordarea de facilităţi suplimentare faţă de Legea ' nr. 35/1991, republicată, pentru atragerea de investitori străini în - industrie.
(5) Începînd cu data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Română de Dezvoltare nu mai eliberează certificate de investitor în favoarea investitorilor străini care nu se încadrează în prevederile acesteia.
Art. 3 0 .- Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi încetează valabilitatea prevederile Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 10 aprilie 1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 2 august 1993, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 71/1994 privind acordarea de facilităţi suplimentare faţă de Legea nr. 35/1991, republicată, pentru atragerea de investitori străini în industrie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994, precum şi orice altă dispoziţie contrară, cuprinsă în Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicată în .
• Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 31 august 1994, aprobată prin Legea nr. 73/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 2 august 1996, ale art.
. 216 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, publicată în Monitorul Oficial ăl României, Partea I, nr. 126/127 din 17 noiembrie 1990 şi ale art. 72 din Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial âl României, Partea I, nr. 169 din 16 august 1991, cu modificările ulterioare.
A rt. 3 1 . ( 1) -Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
(2) - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Română de Dezvoltare, Fondul Proprietăţii de Stat şi Ministerul Finanţelor vor supune Guvernului, spre aprobate, normele metodologice , necesare pentru punerea ei în aplicare.
d g Ec f J i U L PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-li;sîmbătâ 9-14; <el/rax 19-73-04; SUBREDACŢIA TUKDA: Iuni-vincri 8-16; lel/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-*«-75
marţi, 10 iunie 1997 ( ş )
International Development Organizationseeks a professional person fo rth e position of
Loan Officer in its Micro Loan Program.
Responsibilities will include business training, business Consulting, client selection and loan
Processing. Interested and energetic candidates in pursuit of a challenging leaming experience should
also possess the following qualifications:
• university degree, business domain preferred * ;• excellent written and verbal English language skills• demonstrated analytical expertise• highly developed interpersonal skills• team player, self-motivated and flexible with respect
to time and travel (driver’s license necessary) .• military service completed
We invite you to send or fax your resume and â cover lefter expressing your interest to
World Vision International - Programul CAPA , . Strada Tebei Nr. 29, 3400 Cluj-Napoca
or fax (064) 420-748 no later than June 18,1997;
S C R S M J V r C L U J S A
V IN D Ed i n d e p o z i t u l
d e p e s t r .T .V l a d i m i r e s c u n r . l 2 - 1 4
O T E L B E T O N
0 6 - 2.1 OO l e i / k g . + T V A 0 8-12 - 2 .0 0 0 l e i / k g . + T V A
Informaţii suplimentare la telefon432916.
ANUNŢ DE PRESĂ
în Secţiile Sculărie şi Mecano-Energetic următoarele lucrări:
• scule, dispozitive, matriţe
• lucrări de m ecanică fină £Or 0 modernizări de utilaje ^
• reparaţii utilaje tehnologice şi maşini unelte
• alte lucrări de prelucrare şi lăcătuşerie
Sj£J;£4cj j £*1! b î 5j;1 jl ,j340OCJ uj -Na p o c a-jfj o m â ni aTaV* f\aAiA*tl*H7 ea.r/OfiQnQ în* C'av^aQKQnO^Te|?^064t43531fsau^435303int^298>286rFaxf^35302
j Toţi proprietarii şi toţi patronii de firme care J I dom iciliază sau funcţionează în C alea . | Dorobanţilor sînt invitaţi în data de 11.06.1997, | | orele 14,00 în Sala de sticlă a Consiliului Local | | al municipiului Cluj-Napoca cu sediul în str. | | Moţilor nr. 1-3, pentru a participa la licitaţia j I publică desch isă , care are ca obiect |J’WITALIZAIIE FAŢADEIMNCLUJ-NAPOCA, Calea j| DOROBANŢILOR”, avîndînvedere că aveţi obligaţia | I de a participa cu cota parte ce vă revine la aceste I I lucrări conform Hotărîrii Consiliului Local nr. 1 /1 I 1994,caresevor adjudecaînurmaacesteilicitaţii. I J Neparticiparea la licitaţie se consideră acceptul J ■ tacit în ceea ce priveşte contravaloarea acestei J j lucrări. . J
A I O E m m i i . :e f l o d * J H j .......................................«
C O N V O C A T O R
Consiliul de Administraţie al
ic ccftoc sinC l u j - N c i p o c c f e
convoacăAdunarea Generală
ordinară a Acţionarilorla data de 25.06.1997 la sediul firfnei ora 13
pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 9.06.1997.
Ordinea d e zi:1. Analiza şi aprobarea închirierii secţiei de
producţie V1TRUS şi SURDUC2. Diverse.în cazul în care la data primei convocări nu
se întruneşte cvorumul legal, următoarea şedinţă va avea loc în data de 26.06.1997 cu aceeaşi ordine dc zi.
Informaţii suplimentare la sediul firmei SC CEROC SA, str.Treboniu Laurean nr. 1, 3400 Cluj-Napoca, telefon 064-134098 /in 1.150. (7em
Societate comercială
OPEMŢOARE PENTRU VOIfE-TELCondiţii:• prezentare CV 7• flexibilitate în program• capacitatea de a întreţine discuţii pe diverse teme.
Relaţii la telefon: 198.546 orele 9-18.- ’ (30330)
DIRECŢIA SANITARAA J U D E Ţ U L U I C L U J
organizează licitaţie de lucrări fără preselecţie pentru execuţia
obiectivului de investiţii CONSOLIDAREA SPITALULUI DE RECUPERARE CLUJ-NAPOCA, str. Viilor nr. 46:
1. Natura lucrării similare: Consolidări speciale prin forare şi injectare;2. Persoana juridică achizitoare: Direcţia Sanitară ă Jud.C luj, str. Clinicilor nr. 3-5,
telefon 198467, fax; 191758. . '.3. Sursa de finanţare: Bugetul de Stat. .
> 4. Organizatorul licitaţiei: Direcţia Sanitară a Jud. Cluj, str. Clinicilor nr. 3-5, telefon: 198467, 190814, fax: 191758.
5. Termenul limită de depunere a ofertelor: 27.06.1997 orele 10,00, la secretariatul Direcţiei Sanitare a Jud. Cluj, str. Clinicilor nr. 3-5. ,
6 . Deschiderea licitaţiei publice: 27.06.1997, orele 11,00, la Direcţia Sanitară a JUd. Cluj, str. Clinicilor nr. 3-5. , -
7. Documentele licitaţiei se pot cumpăra de la Serviciul aprovizionare-investiţii al Direcţiei Sanitare a Jud. Cluj, avînd sediul la Policlinica nr. 2, camera 19, telefon: 190814, cu suma de 100.000 lei. ;
8 . Vizitarea amplasamentului se poate efectua zilnic începînd cu data de 10.06.1997, între orele 9,00-14,00.
9. Condiţii de participare (îndeplinirea condiţiilor de calificare - cifra medie anuală de afaccri pe ultimii 3 ani reactualizată) - minim 1.500 milioane lei/an.
Valoarea pentru fiecare lucrare similară terminată (actualizată) minim 400 milioane lei; ' ' ■ " '■
- Capacitatea financiară (la ultimul an sau semestru încheiat) - minim 200 milioane lei/ 3 luni. -
Informaţii se pot primi zilnic de la Serviciul aprovizionare - investiţii al Direcţiei Sanitare a Jud. Cluj, telefon: 1 9 0 8 1 4 .
(763953)
PENTRU ACH1TÂIUIS iT E G B A lf
mR ED U C ER E
transport, urcat fi montat 6 R M H T 1
« M O B I L E *
MODENACluj-Napoca
Str. Oaşului nr. 42A teL: 433555,136823, ORARM8 o Hala Agroalimentarl P-ţa M ihai Viteazul etaj I
Tel.: 132897,0RAR9-18 o Calea Vwtoriei nr. 100
(Materna, TURDA) tel.; 433804
M AI COMERCIALIZĂM' PARCHET. PALUX, A I W
ucv iiu m ciM D B m i i l i i i i E i i i w w i î
L E M N , S A L T E L E 2 E L A X 4
MOBILA IN RATE FĂRĂ D O B Â N D A * !
IZVORUL MINUNILOR
1O L A
B ău tu ri r ă c o r ito a r e c a r b o g a z o a s e în b u te li i d e p la s t ic d e 0 ,5 s i 2 litri
S.C. TRfîNSILVfîN Ifl GENERfîL IM PO RT EXPORTS.rX IS tr .T e a tru lu in r .1 -2 , P .O .B o x 306 Oradea,
• ÎN C H IR IA Z Ă S P A Ţ IU în Turda pentru depozitarea de produse a l im enta re
Condiţii’.I si nealimentare.I I I I I I I I IL
- toate utilităţile: curent electric, apă etc. |J- suprafeţe construite între 150-200 mp. şi curte,- posibilităţi de manevrare a camioanelor de mare capacitate, I
. - existenţa rampelor CFR şi auto reprezintă un avantaj. I• A N G A J E A Z Ă urm ătorul personal cu dom iciliu l în T urda sau împrejurimi: f G E S T IO N A R - C ondiţii: garanţie m aterială, experienţă în domeniu; j A G E N T C O M E R C IA L - Condiţii: garanţie m aterială, experienţă în domeniu, I
carnet de conducere. I
Informaţii la telefoanele: 059/130.528,130508 int. 422,421, Scryiciul Marketing
Pentru a vâ asigura in continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lvâ puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. «i® Cluj
ADEVARULde CBgjj9. mărfi, IO iunie 1997 PUBLICITATE ■ CLIJJ-NAPCXTA: luni-vineri 8-16;simbătâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TUB l)\:
? luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Im hrhw i »-16} td/Bn 21-W75.,
A C O R D ă m o
REDUCEREde preţ de
p e n t r u plata integrală
^ e n s u i . M o e # ^
r u J J -N A P Q C A :
»F.I:HUKDIN:
♦ Piaţa 1H4S nr. 1 TeL 437429; Tei/Fax 43 7430♦ Livezii 63 TeL 437444 (Zona Carhochim - Clujana).♦ Str.licTeodorniu nr.56 - TeL 215073♦ Str.A.Iancu nr.l. - TeL 253493
U a i c ă s i l i : P A R C H E T , P A L U X , I A C U I i i , A R A C E T , 1) I L U A N T .
SOCIETATE CU CAPITAL PRIVAT
a n g a j e a z ă c o n t a b i l ş e f
Condiţii de angajare:studii superioare de specialitate cunoştinţe de operare pe calculator experienţă minim 3 ani disponibilitate de a lucra program întreg referinţe din activitatea anterioară
Persoanele interesate sunt rugate să trimită Curriculum Vitae pe adresa: O.P. 1 , C.P.209 Cluj-Napoca până Ia data de 30 iunie 1997
- _ (760823)
Dealer A u to riza t SIEMEMS Teleco m u n ica ţii a n g a je a ză :
1. Agenţi Comerciali2. Personal Tehnic3. Director Comercial/Marketing Condiţii: ,•prezentare CV •recomandări
: - minimum medii pentru agenţi- studii tehnice pentru personal tehnic- superioare pentru director vînzări
limbi străine (minimum 2, pentru director) maşină/ carnet B reprezintă un avantaj.
Relaţţii la telefon 431.551, calea Moţilor 6-8,laj8, orele 9-18. (30331)
'Fo a n f o; s \ h
freţ:dela 150 $?110NALŞllNRATE! fasoane fizice si juridice)
Cablu coaxialRG59/75Q
1 5 0 0 L e l/m ?V(TVA inclus) Z
Tel/Fax: 064 - 414434"
I*1J
1II
ii:f\
e l. I- J
VÎNZARICUMPĂRĂRI
Vînd casă marcaj fonică cu TVA, ladă Wică îngheţată, dulap ;sr‘Rc 800 litri, vitrină ţwifică, compresor ' kil, aparat sudură
gheretă piaţă, ',r> demontabile, dulap ‘Wc cu două uşi,
PV'C 606 litri, sticle 1 c» cap metalic, lăzi
* tnn, casete şi sticle /Sinalco ambalaj ^ Informaţii tel 1-33-
19. (558207)
... Ş°ţifta(e comercială ^ v‘te> porci vii şi • ^lbine. TeL 13-03- ^ 1 6 . (558258)
. • Vînd rulotă comercială, şi chioşc alimentar. Tel 13- 39-73. (588144)
• SC Şerban SRL oferă acumulatori auto-moto Steco, Varia. Asistenţă tehnică pe perioada garanţiei. Calea Turzii nr. 168. (588146)
» Vînd lambriuri brad -18.000 Ici /mp. Tel. 16-48-95 sau 19-41-69. (558095).
• Vînd garsonieră confort 1 zona gării,, 38 milioane negociabil. Cumpăr firmă. Tel. 17-72-78 seara. (558269)
• Vînd chioşc alimentar, P-ţa Hermes. Tel 18-32-04 după ora 15.(588176).
• Vînd. autoutilitară TV35,18.000 km. Cedez magazin. Tel 17-37-39, (588191)
• Vînd spaţiu str. Napoca, dotat complet bar. Tel 42-01-77. (588194)
Vizionaţi oVIDEOCAsetâ
l?ngă CLUBUL C F R l
Cele mai mjcj preţuri,
Gete mai IIULTE TITLURI!
in atenţia societăţilor comerciale
cu capital majoritar de stat şi regii autonome
care au sediul In Judeţul Cluj:Ca urmare a adresei nr.10174/7.04.1997, emisă de Direcţia
Politică Salarială la regii autonome şi societăţi comerciale din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale,
toate societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome care au sediul în judeţul Cluj au obligaţia de a prezenta, pînă la data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă,la Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, Biroul salarizare- organizare, date privind creşterile salariale în cursul anului 1997, precum şi nivelul unor indicatori economico-financiari.
Următoarea comunicare va fi făcută pînă la data de 25 iunie a.c. pentru lunile aprilie şi mai 1997.
Alte informaţii referitoare la formulele de calcul ale indicatorilorse potobţine la D GM PS, biroul salarizare-organizare, telefon 198596, interior 112.
• M .
ADEVĂRULde Cluj
P m N T E X T R A K K S R II
Abonamentele de care aveţi nevoie vi le oferă, SC APEX SRL Str.lnocentiu Micu-Klem m 17,% tel. 196213, RODIPET SA. P-ta Gării m.1-3,1ţl
camera 45, sau oficiile poştale din întregul judeţ
MGAJEAZA PERSONALpentru urm ătoarele posturi:
^ D IR E C TO R C O M E R C IA Lminimum 2 ani vechime în domeniu, cunoştinţe operare PC
► E C O N O M IS T /A absolvent contabilitate
C O N T A B IL Ă /C O N T A B ILpentru contabilitatea materialelor
► L A B O R A N T A pentru producţie şi control
M E C A N IC Ş E F minimum 5 ani vechime în domeniii
► M A IS T R U M E C A N IC sminimum 5 ani vechime în domeniu . / *■ : - S
► M E C A N IC iCererile şi curriculum vitae s e vor depune, la sediul firmei, până la d a tad e 12.06:1997;inclusiv::Relaîii suplimentare ja ^Ş,telefori:064-432688,'432198,';sau fax: 064-432180
S.C. ONESTO S.R.L.CASĂ DE AMANET
în incinta Restaurantului ţ”Fetiţele Vieneze”, 1
str. Memorandumului nr. 13 Tel.19-59-66
• Vînd teren construcţie în str. Păltiniş nr. 16 telefon 18-62-78 orele 16-20. (558251)
• Vînd teren Beliş (zona Dealul Negru). Tel. 12-80-29. (558263) '
• Vînd 7,2 ha teren, din care 2 ha intravilan, în satul Livada, comuna Iclod. Tel 24-10-98. (587954)
• Vînd teren construibil intravilan în Floreşti. Tel 13-06- 63.(588183)
• Vînd 2 apartamente 3 camere, etaj 1 şi 4, Calea Dorobanţilor, preţ 33.000 DM. TeL 15-37-54 sau 018- 62-31-18.(557884)
• Vînd casă neterminată P+M în Luna de Sus. Tel. 18-05-46. (558085)
• Vînd urgent garsonieră confort I Zorilor, ocupabilă imediat. Informaţii tei. 17- 03-40.(558163)
• Gherla, str. Dragoş Vodă nr. 8 vînd casă cărămidă 2 cam ere, bucătărie, hol, pivniţă, gaze, apă curentă liberă. Relaţii tel. 01/746-63-34. (558186)
• Vînd apartament patru camere cartier Mănăştur. TeL 16-76-44. (558203)
• Vînd garsonieră confort mărit în Gheorgheni, str. Detunata la parter, cu telefon. Informaţii la tel. 16- 30-46 după oră 16. (558224) ;
* Vînd garsonieră confort M ănăştur fărăintermediari TeL 19-92-79. (558239)
• Vînd garsonieră. TeL 17-48-75. (558241)
v Vînd apartament două camere confort II parter Mănăştur, preţ 61 milioane negociabil. TeL 16-09-82; 092-28-63-17. (558247)
• Vînd vilă m ultiple facilităţi pentru pretenţioşi TeL 12-71-96 orele 10-18. (558265)
• Vînd casă cu etaj în comuna Bariu, 7 camere, 2 băi, antreu, garaj, 13 ari grădină, 5 focuri gaz, curent trifazic, telefon, preţ 280 milioane negociabil. Tel 13-39-73 (588143)
• Vînd apartam ent 2 cam ere M ănăştur. Str. Primăverii nr. 6, ap. 130. (588156)
”NAP0LACr SA Cluj-Napocacumpără CASĂ (1-2 camere) sau TEREN (cca. 100 mp) pentru înfiinţare centre de colectare- răcire lapte, în. zona centrală, în următoarele localităţi: satBOJU com. Cojocna; sat CUTCA com. Sânmărtin. Posesorii să deţină acte. Relaţii: tel. 413858 sau 413861 interior 36, orele 8-14.
(603406)
\ Vînd 3 camere, 90 mp. Str. Titulescu nr. 10, etaj 7 din 9, ap. 82. (588158)
• Vînd urgent casă particulară ultrafinisatâ, cu plata, eventual, în rate. Str. Iile M ăcelaru nr. 30. (588210) ...
.; ■ • Vînd apartament 4 camere, finisat garaj sub bloc, zona Pasteur (Viilor), 35.000 DM. Tel. 15-79-43 (558145)
• Vînd urgent garsonieră confort 1 etaj 1 Mărăşti. Tel. 15- 09-81. (558189)
• Vînd apartament finisat 3 camere etaj 2 Mărăşti. Tel. 17- 01-24 după ora 19. (558200)
• Vînd apartament 2 camere confort 1. Grigorescu, decomandate, superfinisat, lambriuri, TV Cablu, telefon, pivniţă, parcare, ocupabil imediat, 86 milioane negociabil. Tel. 18-88-31 după ora 16. (558202)
• Vînd garaj bloc Zorilor. Tel. 41-12-02.(558211)
• Vînd apartament patru, camere cartier Gheorgheni.- Telefon 18-08-59 .după. masa. (558213)
• Vînd urgent apartament 4 camere Mărăşti - central, preţ 125 milioane negociabil. Tel. 41-24-84. (558215) M
• Vînd (sau schimb cu Sibiu)’ apartament :2 camere - în Mănăştur. Tel. 17-40rl0 sau 069/43-06-86. (558218) ;
• Vînd urgent 2 camere finisate str. Brâncoveanu nr. 58; , ap. J 3 . (558250) ; :, • Vînd apartament 4 camere, garaj şi cameră nouă JVC casetă: mică. Tel. 41-18-07 str. Lacu Roşu. (558255)
• Vînd 3 camere decomandata Zorilor 70 mp parter înalt,: deosebit 86 milioane lei. Tel. 14-42-42. (558260)
Vînd garsonieră str. Sobarilor nr. 38 bl L ap. 16 după ora 16 preţ negociabil; familia Tulbure. (558271)
ADEVARUL d e C lu j
O t M D t M ^ t T ’A T E CLUJ-NAPOCA:luDi-vlncri8-16;sîmbâtâ9-14;leVtal9-7J-«4;SUBREDACriAXURI)A:r U D L i X ^ i Z r l/ £ luni-vineri 8-16; (el/lax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-6(175.
marţi, 10 iunie 1997 ( 1 0 ,
• Vînd urgent casă 3 camere, înmatriculată amortizoare noi în bucătărie, baie. Str. Heltai nr. 39. garanţie, cauciucuri noi preţ (587927) ■ , 9200 DM. Tel. 41-40-41, 092-
• Vînd urgent apartament 2 230-374 ^558087}camere confort unic, str. Bucegi . , yînd Ford Capri modd
i'fi ns.44 /sRRm'SV m c 1970 recondiţionat, motor nou 016-08-44.(588035) . . km, M c u l a t . Td. 092-230-
• Vînd apartament 3 camere ^74 (558088)ultrafinisat. Str. Dîmboviţei nr. . ' Vînd Renault 18 benzină 45, ap. 6, Mărăşti. (588131)
- • Vînd pai ciobănesc caucazian, import Ungaria, cu pedigree, 2 luni, preţ 250 DM. Tel 12-13-27. (588196)
» Vînd pui setter irlandez. Tel 19-98-79, luni-vineri orele 8-15. (588214)
• Dau m chirie apartament 2 industrială Cluj. Eventualele situat în Gherla, Piaţa Libert
camere mobilat, cu telefon, pe sesizări şi sugestii sc depun la Eventualele sesizări şi sugestii, str. Observator şi apartament 3- sediul APM Cluj, Calea vor depune la sediul APM C-.camere nemobilat, cu telefon şi Dorobanţilor nr. 99 (558074) Calea Dorobanţilor nr. j|bucătărie dotată complet, pe str. • Numitul Crişan Vasile cu (558217)Plopilor. Tel 15-05-58 orele 18- ultimul domiciliu în Turda, str. » în conformitate cu Legeaţ19. (588189) Clujului nr. 14 jud. Cluj, pîrît în 137/ 1995 SC
(
Clujului nr. 14 jud. Cluj, pîrit în 137/ 1995 SC Select S|l Caut de închiriat casă singur procesul formulat de reclamanta anunţă începe4rea demersu|0f
Vînd rochie de mireasă Casa în curte. Ofer 700.000 lei la tel. Mureşan Zina, este chemat să se . pentru obţinerea autorizaţiei 4 1985 neînmatriculat şi piese din de Modă Europa Bucureşti, 17-32-22 sau apartament în prezinte în data de 25 mediu pentru Chioşc alimeţi
telefon şi teren pînă la 1000 mp. Tel 41-64-74 (588200)
• Vînd apartament 3 camere Pata. Tel 15-89-59. (588206)
• Vînd garsonieră confort I. Tel 13-37-67. (588212)
Inteimediem chirii. Tel. 19- 09-28. (558168)
• Caut chirie urgent. Tel. 19- 46-18. (558270) -
• Caut de închiriat spaţiu comercial. Tel. 15-52-17. (558193)
apă, telefon, zonă excelenlă, str. 14.000 DM, 130.000 km. Tel. “ ii»?*®®.- • lă magazin, cu Gh. Doja BL E, ap. 1. Tel 26- 14-42-42. (558261) , . autoturism înmatriculat Accept 50-08. (588153) Vînd oblon hidraulic pentru variante p!“s diferenţă,
• Vînd apartament 3 camere autoutilitare provenite din negociabil- Tel. 17-09-59 după semimobilat, cu telefon, import Tel 43-21-76. (588113) ora 16- (558001)Plopilor, etaj 5 şi 2 camere pe. • Vînd Mercedes 240 D an : * Schimb apartament 2 camere str. gbservator, finisat, cu 1980, verificare tehnică 1998, Oradea confort 1 cu similar Cluj. telefâi, etaj 2. Tel 43-36-27 preţ 3800 DM negociabil. Tel Tcl 15-43-09. (558157) orele 1-11 şi 20-22. (588188) 16-94-31. (588152) ---------- -------------- —
• wînd urgent apartament 3 * Vînd Audi 80, an fabricaţie ÎN C H IR IE R I camere Plopilor Noi. Tel 42-01- 1978, vama plătită, înscris pe 12 77 sau 19-24-59. (588195) • CJ, prelungire încă 6 ani.
• Cumpăr apartament 2 Telefon 15-90-63, seara, camere nefinisat, etaj I-III, (588180) . ,
• Vînd Isuzu Troper 2800 cmc, turbo diesel. Tel 43-32-49;18-28-81 său 41-91-28.(588185) . ;
• Vînd Dacia 1310, motor 1400, an 1993. Tel 41-44-69.(588186) ,
• Vînd Dacia 1310, stare perfectă, an Fabricaţie 1986, preţ 10 milioane. Informaţii str.Fabricii de Zahăr nr. 117.(588187)
• Vînd Audi 100 cu carte, avariat spate. Tel 43-61-56.(588209)
• Vînd urgent colţar de bucătărie model deosebit nou, congelator 7 sertare nou, telefon Maxon conectat la reţeaua Telemobil. Relaţii str. Galaxiei nr. 17 familia Hodrea. (558160)
• Vînd orgă Roland E16 stare excepţională, an. 1996 1000 DM. Tel. 12-36-09. (558256)
• Vînd BMW 525i preţ 14.000 DM. Tel. 15-79-40. (557909)
• De vînzare Cielo GLE din .1995 iunie în stare impecabilă, cu preţ avantajos. Tel. 15-35-72. (558123)
• Vînd motosenter Mirabel nou 200 km. Relaţii Uriu nr. 279 tel. 128 Reteag judeţul Bistriţa Năsăud. (558181)
• Vînd VW Scirocco 1800 cmc injecţie, an 1983. TeL 43-34-39. (558201)
• Vînd Skoda 120L avariată cu sau fără certificat de înmatriculare. Tel. 058/82-57-03 Alba. (558225)
* Vînd BMW an 1985, înmatriculat. Tel 42-50-29. (588109)
• Vînd Audi 100 diesel, 2000 cmc. Tel ,16-75-68. (588151)
• Vînd Renault 18, fa.bricaţie 1985,neînmatriculat, 1650 DM. Asigur donaţie. B-dul Muncii nr. 10, ap. 74 (588181)
• Cumpăr Dacia 1310. Tel 42-68-64. (588190)
* Vînd Dacia 1310, an 1986 sau schimb. Tel 43-57- 93. (588202)
• închiriez spaţiu pentru depozit, central. Tel 14-95-54 orele 16-20 (588086)
* Dau în chirie garsonieră mobilată pe str. Detunata cu telefon. Informaţii la te l 16-56-23. (558220)
• închiriez vilă multiple facilităţi TeL 12-71-96 orele 10-18. (558266)
• Dau în chirie apartament ultracentral şi unul în Grigorescu, pentru pretenţioşi. Tel 18-66-63 între orele 16-19. (588137)
• Vînd tractor U 650 fabricat 1978 stare bună, carte identitate mai 1997. Informaţii Colonia Făget nr. 3 Tanţâu seara. (558212)
• Vînd combină pentru recoltat păioase la un preţ acceptabil. Tel. 41-13-08. (558221)
• : Vînd combină Claas. Tel. 12-88-59. (558127)
• Vînd Audi 80 an fabricaţie 1988 mode! 1992, benzină,
• Vînd 2 pui Saint Bernard cu pedigree, preţ convenabil. Relaţii la te l 16-67-01. (558166)
• Vînd uşă metalică dublă. Tel. 42-54-29 orele 16-21.(558229)
• Vînd 35 mp parchet. Tel 13-62-86. (588126)
• VînU congelator 5 sertare şi 5 scaune de terasă. Tel 42-70-11. (588161)
• Dau în chirie casă central 75 mp dependinţe acces singur în curte 130 mp. Tel. 41-13-02. (558071) ,
• Dau în chirie apartament 3 camere mobilat în Grădini Mănăştur. Tel. 42-55-94 orele 15-20. (558177)
• Dau în chirie garsonieră confort I cu telefon, pe termen lung, plata anticipat minim 6 luni. Numai oferte serioase. Tel. 41-35-97. (558192)
• Dau în chirie casă ultracentral 115 mp. Tel. 12-21-! 04; 19-47-75. (558210)
• Dau în chirie apartament 40 mp şi garaj cartier Gruia, din 1 iulie. TeL 15-27-57. (558238)
• Vînd garsonieră urgent, preţ dezmembrare Skoda 120. TeL colecţia 1997. Tel. 12-70-32, centru. (000100) negociabil. Str. Cemeinr. 9, ap. 15*29-05 după ora 18. (558196) 092-230-374. (558086) . . . , ■ .-r- 98 Mărăşti, zilnic între orele 17- • Vînd Ford Sierra combi 1,8 • Vînd; urgent 1500 bucăţi 19 (588133) . benzină 1988 preţ 5900 D M ,. bolţari 50x27x20. Tel. 094-33-
• Vînd ieftin apartament în VW Jetta 1,3 benzină 1900 DM. 52-74. (558194)Baciu, slr. Nouănr. 703. Tel 13- Tel. 17-23-61 (558219) « Cumpăr repatriere Vest.39-73, (588142) vînd avantajos Aro 243D Telefon 43-53-53 orele 19-21.
• Vînd apartament 3 camere, fabricaţie 1992 Braşov cu (588130) cu garaj sau fără, preţ 100 remorcă, stare perfectă, cu carte. "*" — ~ *"** — ■' milioane negociabil. Str. Tel. 13-72-59 orele 17-20. SCHIMBURI DE Nirajului nr. 18, ap. 9, după ora (558237) LOCUINŢĂ 18. (588149) ; . Vînd Oltcit 1989. Tel. 14- ' " - J '—
V Vînd urgent apartament 3 84-85. (558248) * Schimb mobilă de bucătăriecamerie în Floreşti, gaz, lumină,; * • vsw» r m w ţon ,■ «« iobo italiană nouă învaloare de 13
DIVERSE
• Comatim Trans efectuează transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. Tel. 14-00-77. (557373)
• Achiziţionăm sticle 1/1 1/2 cola borcane mici şi mari, sticle vin. Cumpărăm casete bere şi 1/12, de Ia domiciliu. TeL 14-84-19; 12- 08-14; 12-16-96; 14-87-74. (558132)
• Angajăm agenţi com erciali distribuţie alim entare, salarizare deosebită. Condiţii: experienţă, posesor .auto. TeL 43-75-30 zilnic orele 8- 15. (558242)
r SC Sieta SA, B-dul Muncii nr. 14A angajează cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată un tinichigiu industrial. Relaţii suplimentare la tel. 41-50- 37 interior 47. (558262)
septembrie 1997 Ia sediul situat îri Cluj-Napoca, Judecătoriei din Turda. Dosar Răvaşului nr. 12. Eventua civil nr. 2648/1997. (342292) sesizări se depun la sediul AH
• în conformitate cu Legea nr. Cluj, Calea Dorobanţilor ei .
137/1995 Cîmpan Ioan anunţă (558228) începerea demersurilor pentru , * Angajez brutari, coc obţinerea autorizaţiei de mediu . frămîntător.Tel. 14-66-40; pentru obiectivul construcţie 62-39-71 (558234) locuinţă situată în Dej tarlaua • In conformitate cu Legejţ 48, parcela 57. Eventualele 137/ 1995 SC Sanex SA,t sesizări se vor depune la sediul Beiuşului nr. 1 Cluj-Nap APM Cluj Calea Dorobanţilor anunţă începerea demersul nr.99. (342237) pentru obţinerea acordului(,• în conformitate cu Legea nr. inediu la lucrarea delnves.
137/1995 Caloş Liviu anunţă «tehnologizarea începerea demersurilor pentru modernizarea producţiei de obţinerea autorizaţiei de mediu faianţă,'gresie şi obiecte sâni® pentru obiectivul etajare parţială Eventualele sesizăn, imobil situat în Dej str. Regina reclamaţii se vor Maria nr. 11. Eventualele sediul APM Cluj, Cilj sesizări şi sugestii se vor depune Dorobaţilor nr. 99 (553235) la sediul APM Cluj Calea • în conformitate cu Leg«; Dorobanţilor nr. 99. (342238) 137/ 1995 SC Tim SAtk• în conformitate cu Legea nr. anunîă începerea demers*
137/1995 Gavriş Valentina pentru obţinerea autorizaţn anunţă începerea demersurilor me^ 'u Pentru bloc *°* pentru obţinerea autorizaţiei de serviciu, str. Lombulm :> mediu pentru obiectivul Chioşc CluJ‘ Eventualele sesiza* alimentar situat în str. Ecaterma depun la APM Cluj, Cil Teodoroiu nr. 41. Eventualele Dorobanţilor nr. 99. (558M sesizări şi sugestii se vor depune * Angajez vînzător la sediul APM Cluj Calea ochelari de soare. TeL 154; Dorobanţilor nr. 99. (342239)• în conformitate cu Legea nr.
137/1995 SC DELIPAN PRODIMPEX SRL anunţă începerea, demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu (558268) pentru obiectivul chioşc tip : • Angajăm agent corn® Slatina situat în Ocna-Dej str. Str. Haşdeu nr. 3, tel 434! Pinticului nr. 1. Eventualele (587910) , sesizări şi sugestii se vor depune • • Caut posesor' pi la sediul APM Cluj Calea pentru cumpărare valută. Dorobanţilor nr. 99'. (342240) 46-63. (587995)• în conformitate cu Legea • Angajăm vînzătoam
137/1995 Toderean Vasile la tel 43-34-63 între orele anunţă începerea demersurilor (588082) pentru obţinerea autorizaţiei de . Firmă mediu pentru obiectivul etajare personal feminin. Corf! birou proiectare situat în Dej str. cunoştinţe de contabil® Simion Bărnuţiu nr. 6A.: primară, operare calculaţi Eventualele sesizări şi sugestii se limba engleză la perfs vor depune la sediul APM Cluj Relaţii la tel 15-35-98. (5S0 Calea Dorobanţilor nr. 99. . j n conformitate cu Lega*
• SC Marta angajează 137/ 1995, SC Ati“ personal calificat în domeniul Construcţii SRL Cluj încălţăminte ; cusătorese începerea demersurilor manualiste,, croitori mecanici, obţinerea autorizaţiei de Informaţii str. Barbusse nr. 59- pentru sediu firmă, a '61 la secţia Cusut. (558159) tîmplărie, fasonat oţel, magf5
• SC SS Salto Bingti SRL ‘ personal ambalare material construcţii, sihiatsMărăşti angajează tineri şi tinere cafea. TeL 13-96-12.(558214) str. A. Vlaicu nr. 126,® între 18-25 ani în condiţii * în conformitate cu Legea nr. Napoca. Eventuale sugi*' atractive. Tel. - 41 -33-72. 137/ 1995 Miklosi Irina anunţă sesizări se depun la sediul f (558003) " începerea demersurilor pentru Cluj, Calea Dorobanţilor ffl
• Executăm deratizări. TeL 17-11-88 (558267)
* S-a deschis o nouă filială a Casei de schimb valntar “Paralela 45”, pe str. Iuliu Maniu nr. 21. Oferim preţuriprom oţionale Ia valută. Veniţi şi nu veţi regreta (587928)
• Execut morminte. Tel 14-97-30. (588043)
• SC Star Foods SRL angajează agenţi comerciali cu experienţă, posesori auto. Condiţii de salarizare deosebite. Interviul va avea loc vineri, 13 iunie, ora 9, la sediul firmei din B-dul M uncii nr. 14. Relaţii suplimentare la tel 41-55-44 sau 41-55-43. (588159)
• Firmă particulară închiriază sau cumpără electro sau motostivuitor, în stare bună de funcţionare sau nou. Tel 41-40-61 orele 8-16. (588216)
(558245)• Angajez zidar. Tel. li
19. (558257)• Angajăm contabil. Tel
01-93 B-dul Eroilor m.î
11
»( 11î(
• în conformitate cu Legea nr. obţinere3 autorizaţiei de mediu (588172)137/1995 SC Nordconforest SA pentru obiectivul Rulotă, situat • Angajăm vînzâfoare.Cluj anunţă începerea Gherla, Piaţa Unirii. 19-20.(588182)
» Dau în chirie apartament 3 demersurilor pentru obţinerea Eventualele sesizări şi sugestii se • Angajam ospătarii,camcrc Mănăştur. TeL 16-91-36. autorizaţiei de mediu pentru vor depune la sediul APM Cluj, Cu experienţă, vîrstă 25-35(558246) obiectivele: Sediu şantier Calea Dorobanţilor nr. 99 b u c ă t ă r e s e cu vcchime 5-W1'
• închiriez apartament Huedin, Bază producţie Gilău, (558216) pentru o pizzerie care s<’mobilat, 3 camcre, dependinţe, Bază producţie Floreşti, Şantier • în conformitate cu Legea nr. deschide. Tel 42-50-57;TV cablu, telefon* str. Gh. Dima Dîmbul Rotund-Cluj, Bază 137/ 1995 Miklosi Irina anunţă 27. (588193)nr. 33, sc. 3, ap. 17. Vizibil producţie Nima-Dej, Şantier începerea demersurilor pentru . Angajăm vînzător to«ţ11,12 iunie, orele 10-18. Instalaţii-Montaj Cluj, Secţie obţinerea autorizaţiei de mediu bărbat, în centru. Telefon 19*(588155) • Mccanizarc şi producţie pcnobiectivul Chioşc alimentar, 56.(588205)
ADEVĂRULde Ciul11, marţi, 10 iunie 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; lei/fox 19-73-04; SUBREDACŢIA TUKI) \
I luni-vineri 8-16; (d/fiu 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fin 21-60-75.
• Angajăm ospătare şi Ucâtăiese la restaurantul de pe 5f, Napoca nr. 6-8. (588215)
. Primăria Ceanu Mare janoţâ licitaţie pentru lu c r ă r i de igienizare ş i tagrăvell la şcolile de pe
comunei Ceanu Mare, j,ziua de 17 iunie, orele 10, g, sediul Primăriei. 158127)
i Ofer împrumut Tel 16- 14 )1. (588160)Tofer împrumut. Tel 14-94-- (588150) •.i Ofer împrumut. Tel 18-41-1 (588179), Căutăm persoană calificată atu îngrijire bolnavă. Relaţii. Ilel 41-60-46. (588115) in conformitate cu Legea nr.
;]f 1995 Deak Andrei anunţă demersurilor pentru acordului de mediu
gini obiectivul Anexe- npodăreşti,; situat' în sat jpiraş nr. 313. Eventualele jaarişi sugestii se vor depune seduil APM Cluj Calea daţilor nr. 99 (558253)■ in conformitate cu Legea nr.JII1995 Szabo Ileana anunţă :iperea demersurilor pentru ‘ţinerea acordului de mediu ţstrn obiectivul Extindere la iade locuit, situat în'.sat ,'şraş nr. 542. Eventualele sari şi sugestii se vor depunei APM Cluj, Călea Probanţilor nr. 99 (558254)'înconformitate cu Legea nr. 37/ 1995, Răcean Traian mnţă începerea, demersurilor stai obţinerea- acordului de
pentru obiectivul casă de situat în Boju-Cătun nr.
i, comuna Cojocna. ,e\i Vualcle sugestii şi sesizări se
la sediul APM Cluj, Dorobanţilor nr. 99.
«conformitate cu legea nr. 51/ 1995, Băgăcean Romulus
la începerea demersurilor -to obţinerea acordului de
pentru obiectivul aiarie de vară situat în
ganr. 158. Eventuale M ii ş i reclamaţii se vor
la sediul APM. Cluj Dorobanţilor nr. 99.
i conformitate cu Legea nr. 1595, Uţiu Călin anunţă srea demersurilor pentru ®a acordului de mediu
^ obiectivul casă familială fcla, str. Gîrlei nr. 1.
ile sugestii şi reclamaţii depune la sediul APM
iCafca Dorobanţilor nr. 99.
■conformitate cu Legea nr.! 1995, Lingurar Viorel '^începerea demersurilor ^ obţinerea acordului de ^ pentru obiectivul casă de *Pfl, situat în Huedin, str, 4ii nr. 47. Eventualele ^ se vor depune la sediul
Cluj Calea Dorobanţilor (588178)
• Pierdut legitimaţie student pe numele Rus V. Elenă. O declar nulă. (342293)
•• Pierdut legitimaţie elev pe numele Cvasciuc Ioan. O declar nulă. (557944)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Galoş Vasile. O declar nulă. (558199)
• Pierdut certificat înmatriculare de la SC Amata Import Export SRL nr. J12/ 5067/1992. Se declară nul. (558223)
• Pierdut contract garaj 1996 pe numele Panţa Ioan. îl declar nul. (558230) ’
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Coroi Doina.O declar nulă (558233)
• Pierdut carnet sănătate pe numele Cătinaş Silvia. II declar nul. (558244) ’
• Pierdut contract ICRAL pe numele Ineze Ladislau, str. I. C. Frimu nr. 33. îl declar nul. (588125)
• Pierdut, în zona Mănăştur, căţea Husky siberian, cu ochi albaştri. Recompensă. Tel 17- 08-39; 17-07-09 (588128):
• SC Complex de Deservire Trif & Co SNC, cu sediul în Floresti; str. Plopilor nr. 30, pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/3757/1992 şi codul fiscal. Se declară nule. (588140); • Felderean David pierdut
carte de identitate autoturism Opel Record. O declar nulă. (588147) ; v ,
• Pierdut legitimaţie CFR pe numele Ştef Tiberiu. O declar nulă. (588165)
• Pierdut carbet de student pe numele Cristian Bumb. îl declar nul (588175)
DECESE COMEMORĂRI
PIERDERI
’ Pierdut paşaport pe ,' le Mureşan Mihai
DecebaL Rog sunaţi **>■ 15-22-85. Ofer Ofensă 100 DM.
^dut legitimaţie elev pe Tritean Cristian. O
(557943)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, SĂLĂGEAN IOAN, în vîrstă de 74 ani. înmormîntarea va avea Ioc miercuri, 11 iunie, ora 11, în satul D îrja. Familia îndurerată. (588136)
• Cu adîncă durere 'anunţăm încetarea din viaţă a scum pei noastre mame, soacră şi bunică, TOADER M ARIA, în vîrstă de 78 ani, născută în comuna Măguri Răcătău. Mamă dragă, nu te vom uita niciodată,înmormîntarea va avea loc în data de 10.06.1997, ora13, în Cluj, str. Oaşului nr. 46. Dumnezeu să te odihnească în pace. Copiii cu familiile. (588145)
* Cu sufletul împietrit de durere, cu obrajii scăldaţi în lacrimi, care nu se vor usca niciodată, anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a inegalabilei noastre soţii şi mame, CRISTEA LILIANA -LIVIA, născută Boboş, în vîrstă de 40 ani. Înmormîntarea are loc azi,10 iunie 1997, orele 14, de la Capela Nouă Mănăştur. Chipul ei blînd şi vesel va rămîne veşnic în inimile noastre. Soţul Sică, copiii Dragoş şi Cristina. (588166)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, bunic şi străbunic, FAZAKAS JANOS. înhumarea va avea Ioc în data de 11 iunie, orele 13, la Capela din Cimitirul Central. Fiul şi fiica, cu familiile. (588173)
• S-a scurs şi ultima picătură din paharul vieţii bunului şi iubitului meu tată, CHIRA IOAN. La cei 78 de ani, cînd se pregătea să mi se alăture definitiv în America, bunul Dumnezeu l-a luat dintre noi în somn, în timp ce visa cu cele două nepoţele ale sale. Gîndurile şi rugăciunile noastre vor fi mereu alături de tine, de acolo, din depărtarea atît de dragă ţie. F ie-ţi ţâr în a uşoară, suflet blînd şi nobil şi odihnească în pace alături de mamă, printre cei drepţi/ Înmormîntarea va avea loc azi, 10 iunie, ora14, de la Capelă Mare a Cimitirului Central Cluj- N apoca. Caldă şi dragă am intire vom păstra în sufletele noastre, îndurerate de-a pururi. Gelu Traian, Anna Giovanna, Christina M aria, Sabrina Rafaella. (588213)
• Sincere condoleanţe familiei Cristea în marea durere pricinuită de m oartea soţiei şi mamei dragi LILI, nu te vom uita nciiodată. Familia Jecan. (558190)
• Sîntem alături de Sică, Dragoş şi Cristina în marea durere pricinuită prin moartea soţiei şi mamei lor. V asile, Ana şi Daiana Petean. (558191)
• Ne despărţim cu durere în suflet de buna noastră vecină LILI CRISTEA şi sîntem alături de Cristina, D ragoş şi Sică. Familia Bodea Petru. (558195)
Cu ochii plini de lacrimi şi durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră prietenă LILI CRISTEA. Nu te vom uita niciodată. Familia Iepure. (558198) ,
* Sîntem alături de fam ilia doctor Mircea Costiniuc în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Familia Bica. (558204)
* îtnpărtăşim durerea prietenului nostru Sică şi a copiilor Dragoş şi Cristina şi le sîntem alături în aceste clipe grele pricinuite de decesul soţiei şi mamei LILI, om de aleasă omenie şi nobleţe sufletească. Familia Corda. (558205)
’ Sincere condoleanţe şi întreaga com pasiune fam iliei Cristea pentru trecerea în nefiinţă a soţiei şi mamei LILI. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familiile Bona şi Toadere. (558206)
• LILI, ne-ai făcut, tuturor, cea mai dureroasă farsă. Ai plecat, dar nu te voi uita în veci. Cristinei, lui Dragoş şi Sică le transmit sincere condoleanţe şi toată îmbărbătarea mea. Florica Maier. (558222)
• Sincere condoleanţe d- lu i Carol M ureşan, bibliotecar principal, în marea durere pricinuită de pierderea mamei. Cadrele didactice, personalul TESA şi studenţii din Academia de A rte Vizuale “I. Andreescu”. (558227)
• Sîntem alături de doamna Cioică Emilia şi transmitem sincere condoleanţe la trecerea în nefiinţă a fratelui drag GHIŢĂ. C olectivul C i n e m a t o g r a f u l u i Republica Cluj. (558231)
* Conducem pe ultimul drum azi, 10 iunie 1997, pe acela care a fost RADU NICOLAE. Un pios omagiu din partea vecinilor, prietenilor şi cunoscuţilor Asociaţia de locatari str. Fîntînele bloc VI. (558236)
• Sîntem alături de prietenul nostru Vasile Cristea în marea durere prin care trece acum, la dispariţia fulgerătoare a soţiei sale LILI. Sincere condoleanţe! Familiile Pop V. şi Bodea V. (558259)
* Sîntem alături de colegul nostru dr. Nicolae Sabău în momentele grele ale despărţirii de mama sa. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia Institutul de Arheologie şi Istoria Artei. (558264)
• Sîntem alături de colega noastră Cristea Cristina, în marea durere pricinuită de moartea mamei sale dragi învăţătoarea şi colegii din clasa a IV-a A de la Liceul de Coregrafie Cluj-Napoca.(588121) .
• Conducerea Liceului de Coregrafie Cluj-Napoca este alături de eleva Cristea Cristina în marea durere pricinuită de moartea m am ei sale dragi, iar familiei îndoliate transmite sincere condoleanţe.(588122)
• Aducem un ultim omagiu celei care a fost LILIANA CRISTEA şi sîntem alături de familia îndurerată. Dumnezeu să o odihnească. Asociaţia de locatari str. Pasteur nr. 76. (588124)
* Sîntem alături de colega noastră Buzaş .Florenţa, la marea pierdere suferită. C olectivul C linicii de Chirurgie Cardiovasculară Cluj. (588132)
• Dragul nostru bunic SĂLĂGEAN IOAN, cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi nu te vom uita. Nepoţii M ihai, M ihaela, Cristi ş i NathalL (588135)
• Cu sufletele îndoliate ne despărţim de tine, draga noastră LILI. Sora ta Florenţa cu fam ilia (588139)
• Sincere condoleanţe colegei noastre F lorenţa Buzaş, greu încercată de pierderea surorii dragi. Colectivul Serviciului C. E.C. al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară. (588154)
• Regrete eterne pentru fosta noastră d irig intă , profesor M ARIABABOTĂ. Colectivul clasei a XII-a D, Liceul “Onisifor Ghibu”. (588162)
• Ne luăm rămas bun de Ia draga noastră LILI şi sîntem alături de Sică, D ragoş şi Cristina. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Eţa, familiile Otvos, Drăgan şi maier. (588167)
• Sîntem alături de colegul nostru Matei Teofil în marea durere pricinuită de m oartea mamei sale. C olegii din O bservator. (588170)
• Sîntem alături de fam ilia îndurerată, la Încetarea din viaţă a celei care a fost CRISTEA LILIANA. Dumnezeu să-i odihnească sufletul Todea Fane cu familia. (588174)
* Sîntem alături de familia Matei în momentele grele prin care trece, la pierderea mamei dragi. Sincere 'c o n d o le a n ţe . Familia Păcurar. (588197)
■ Sîntem alături de colega noastră p lt maj, Matei Ana, la decesul mamei soacre. Transm item condoleanţe fam iliei. Personalul din Inspectoratul de Poliţie Transporturi Cluj. (588198)
* Sîntem alături de dom nul m a io r . Cristea Vasile, în încercarea grea prin care trece, la moartea soţiei sale. Transm item condoleanţe fam iliei. Poliţiştii din Inspectoratul de Poliţie Transporturi Cluj. (588199)
* Sîntem alături de colegul nostru Toader Vasile, Ia trecerea în nefiinţă a m amei dragi. C olegii de la C o m p a r t i m e n t u l A dm inistrativ, SC ERS CUG SA. (588203)
■ Sincere condoleanţe domnului Toader Vasile, la trecerea în nefiinţă a mamei dragi Conducerea SC ERS CUG SA. (588204)
* Transm item condoleanţe şi în treaga noastră com pasiune colegn lu i şi p rietenu lu i nostru M ircea Sclifos, la decesul ta tă lu i drag. P rieten ii şi co leg ii de laborator. (588207)
• Sîntem alături de colegul nostru cercetător principal Sclifos Mircea, îh m om entele grele ale despărţirii de tatăl iu b it Sincere condoleanţe. Institu tu l de Cercetări C him ico Farm aceutice. (588208)
* Azi se împlineşte nn an de cînd a plecat dintre noi cea mai bună soţie ş i mamă ANI POP. Nu te vom uita niciodată. Soţul L iviu, cop iii Alin şi Bogdan. (558240)
* Se împlineşte un an de Ia tragicul accident care a smuls-o din mijlocul nostru pe draga noastră colegă, ANI POP. Să-i fie ţârîna uşoarălN u te vom uita niciodată. Colegele de la m agazinul “Someş B ig” , R aion încălţăm inte. (588090) . .'
• Un m oment de reculegere Ia 3 ani de la plecarea pe drumul fără întoarcere a celui care şi-a închinat întreaga viaţă familiei şi profesiei, prof dr. ALEXANDRU DUŢU. Comemorarea va avea Ioc la Catedrala Ortodoxă, joi12 iunie 1997, orele 18,30. Familia. (588119)
• S-au scurs 3 ani de lacrimi şi durere de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna unicul nostru fiu şi nepot, BOLBOACĂ MIRCEA, pe care nu-I vom uita niciodată. Să-i fie ţârîna uşoară. Tata Nicolae şi mama Aurica din Aghireş Fabrici, unchii Iuliu şi Vasile din Cluj-Napoca, cu familiile. (588120)
v* Multă tristeţe şi lacrimi am vărsat pentru scumpa noastră fiică, soţie, mamă, soră, mătuşă şi cumnată, ANI POP, care ne-a părăsit pentru totdeauna într-un tragic accident. Draga noastră ANI, ne este dor de tine; ochii ne sînt plini de lacrim i, iar durerea este fără margini! Dumnezeu să te odihnească în pace. îndureraţi, mama Anica, soţul Liviu, copiii Alin şi B ogdan, surorile' Sia şi M aria, fratele V asile, cum naţii Lucia şi Aurel, nepoţii Călin, Ram ona, Carmen, Rareş, Roxana şi preotul Varga. (588192)
• A zi, 10 iunie, la împlinirea unui an de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost scumpul nostru ta tă , socru şi bunic, SZEGEDI MARTIN (MĂRCI), o tristeţe imensă ne cuprinde tot mai mulţ, în suflet un gol tot mai imens se amplifică, pe măsură ce se conştientizeazăireversibilul Amintirea ta va rămîne veşnic vie pentru n o i Te-am iubit, te iubim şi te vom iubi mereu. A ta fiică MioU, ginerele Radu şi n ep oţii Andra şi R adu- Şefrban. (588201)
• Mulţumim tuturor celor care au partîSlpat la marea noastră durere. Familia dr. Costiniuc. (588123)
ADEVARULd e C lu j SPORT marţi, 10 iunie 1997
TENISKuertcn demolează 3 “regi ai zgurei”, producînd cea mai mare surpriză din
istoria turneuluiIva Majoli a devenit sîmbătă cea mai prost
cotată cap de serie care să cîştige un turneu de Grand Slam în “era Open”, dar surpriza din finala feminină păleşte în comparaţie cu cea furnizată de Gustavo Kuerten în finala de simplu masculin. Al 66-lea jucător ATP la începutul Campionatelor Internaţionale ale Franţei, tînărul brazilian de 20
. de ani i-a eliminat pe Slava Dosedel, Jonas Bjorkman, Thomas Muster, Andrei Medvedev, Evgheni Kafelnikov, Filip Dewulf şi, în final, Sergi Bruguera. Aşadar, 4 jucători din Top 20, din care trei foşti cîştigători la Roland Garros (Bruguera, Muster şi Kafelnikov, cîştigătorii ultimelor 4 ediţii). Cu această victorie, Gustavo Kuerten face un salt impresionant pînă în Top 20! Victoria finală şi punctele bonus realizate depăşesc 900 de puncte ce se adaugă celor... circa 700 pe care le cumulase anterior. Pînă la acest turneu, brazilianul nu ajunsese măcar în semifinala unui turneu ATP. La Paris,-însă, totul a fost ca un vis. în finală l-a demolat - în primul rînd psihic - pc Sergi, jucînd cu o dezarmantă lipsă de complexe chiar atunci cînd adversarul avea minge de break. Cu un serviciu puternic, dar nu extraordinar (cca. 180 km/h), cu mişcări aparent necoordonate ale mîinilor şi picioarelor, Gustavo a exersat o mişcare în teren “â la Chang”, căreia i-a adăugat o forţă superioară. In primul set, brazilianul a pierdut doar patru mingi pe propriul serviciu, adjudecîndu-1 cu 6-3. în cel de-al doilea a ratat brcakul de 2-0, dar şi-a adjudecat..' serviciul următor al spaniolului, al doilea set revenindu-i cu 6-4. Complet depăşit, Bruguera se răstea ,1a
sine şi la tatăl său, aflat în primul rînd de loje. Deloc impresionat, brazilianul continua să-i opună lovituri în forţă alternate cu stopuri şi neţuri demolatoare, norocul fiind clar de partea sa. Două noi breakuri în setul 3 au pecetluit soarta acestei finale stupefiante, consfinţind cea-mai mare surpriză din istoria Roland Gairos-ului: 6-3, 6-4, 6-2 într-o oră şi 50 minute. în care doar doi jucători (mai bine clasaţi) necotaţi capi de serie au reuşit să se impună în finală: Marcel Bernard în 1946 şi Mats Wilander în 1982. Neavînd încă 50 de partide jucate ca profesionist (finala fiind a 49-a), Gustavo a admis cu dezarmantă nonşalanţă că-acceptă sfaturi privind maniera de joc de la... bunica sa! El a dedicat victoria tatălui său (mort cînd avea 8 ani şi nu se gîndea să devină tenisman). Ce-i drept şi Muster a ratat (după propriile afirmaţii) o carieră de pădurar!
Răzbunînd eşecul contra lui Maiy Jo din finala 1996 (atunci acompaniată de Lindsay Davenport), primele favorite în competiţia de dublu feminin, Gigi Femandez şi Natalia Zvereva, au salvat onoarea top seeds-ilor adjudeCîndu-şi cu 6-2, 6-3 finala cu Lisa Raymond şi amintita Maiy Jo. Munchenezul de 18 ani David Elsner şi-a adjudecat titlul la juniori, dispunînd în finală cu 6-4, 6-4 de peruanul Luis Homa. în finala junioarelor, Henin a dispus cu 4-6, 6-4, 6-4 de Black. Nu putem trage cortina peste ediţia 1997 fără a ni-1 imagina pe Gustavo Kuerten sărutînd fileul înaintea finalei. A fost într-adevăr incredibil!. •
Radu C. M U N T E A N U
Învinşii lui Gustavo Kuerten: S erg i Bruguera, E vgheni Kafelnikov, Th o m as I M u ste r . _______ ___________ . _______ __ |
Falanga roşie a lui Konstantinov, Fetisov, Larionov, Fcdorov şi Kozlov a adus la Detroit primul titlu din 1955 încoace, încheind o “secctă” dc 42 de ani. Acum presiunile pentru a băga mîna în buzunar cad pe Chicago Blackhawks, care nu au mai cîştigat un titlu de 36 de ani şi pe St. Louis Blues, care nu şi-au adjudccat Cupa Stanley în cci 28 dc ani dc existenţă a clubului. ,
Recapitulînd pe scurt, în “Vest” Detroit a trecut cu 4-2 ■ dc St. Louis, cu 4-0 de Anaheim. şi cu 4-2 de Colorado Alalanches în finala Conferinţei. Pc partea cealaltă, Philadelphia Flycrs lc-a eliminat cu 4-1 pe
“Aripile Roşii” încheie cea mai lungă secetă din NHL
Pittsburg, cu acelaşi scor pe Buffalo Sabres, pentru ca în finala Conferinţei Estului să le administreze cu alt 4-1 lui New York Rangers. Aşadar, a 105-a finală de Cupa Stanley, încheind a 80-a ediţie a NHL-ului, a fost una inedită: între Philadelphia, cîştigătoarea din 1974 şi 1975, avînd alte trei participări în finală (ultima în 1987) şi Detroit Red Wings, campioană în 1936, 1937, 1943, 1950, 1952, 1954 şi 1955. După ce şi-au asigurat cu 4-2 victoria în celc două meciuri susţinute la Philadelphia, "Aripile Roşii" au cîştigat cu 6-1 primul meci din finală susţinut la Detroit în... 32
de ani. Pentru ca în cel de-al patrulea meci, Niklas Lidstrom să înscrie în ultimele 3 secunde ale primei reprize şi Darren McCarthy să puncteze ceea ce se va dovedi golul victoriei cînd mai erau 6 minute şi 58 de secunde din repriza a doua. “Marele” Eric Lindros, cam pe nicăieri în aceste meciuri, a punctat pentru consolarea oaspeţilor cînd mai erau 15 secunde de joc. Cu încă 26 de şuturi salvate, portarul Mike Vcmon (Detroit) şi-a adjudccat trofeul Conn Smythe acordat celui mai bun jucător al play-. offs-ului.
Radu C. M U N T E A N U
Jazzegalează
După ce a cîştigat cu 84-82 şi 97-85 celc două meciuri susţinute la Chicago, ‘Taurii” au pierdut cu 93-104 la prima lor apariţie pentru finală în Salt Lakc City. Ei păreau să controleze însă meciul patn; şi să se apropie de 3-1. In ultimele secunde însă Utah Jazz (la prima calificare în finală) a întors rezultatul, John Stockton., reuşind o spectaculoasă aruncare de 3 puncte ce a completat eforturile lui Cari Malonc.
Radu C. M U N T E A N U
Actualitatea sportivăCampionatul
Naţional de călărieFederaţia Ecvestră Română,
A.S. Tracus Transilvania şi Herghelia Bonţida organizează în perioada 13-15 iunie etapa zonală a C.N. de călărie. Competiţie ce se va desfăşura pe hipodromul din comuna Jucu;
în programul celor trei zile sînt cuprinse probe de dresaj, obstacole. Mai precis, vineri, 13 iunie: orele 15.00 - deschiderea oficială, urmată de probe de obstacole şi dresaj; sîmbâtă, 14 iunie: ora de începere este tot 15.00; dum inică, 15 iunie startul se dă la orele 10.00, în program fiind înscrise proba de obstacole, festivitatea de premiere, tombolă pentru participanţi, serbareacîmpenească la care îşi dau concursul. ansamblurile folclorice “Plaiurile Clujului” (dirijor Ovidiu Brateş, coregraf Grigore Pop) şi “Ciobănaşul” (din întorsura Buzăului).
în C.N. de călărie iar parte echipe din Cluj-Napoca, Jucu, Bacău, Bucureşti, Oradea, Timişoara, Tîrgu Mureş.
La fileu: baraj pentru EuropeneNaţionala feminină a
României, antrenor Costinel Stan, va lua parte la Nitra, Slovacia, la un turneu de baraj pentru calificarea în turneul final, al C.E. Din grupa unică fac parte Austria, Turcia, Letonia si Elveţia.
• “Cupa României”. S-au stabilit şi orele de începere a meciurilor în turneul final al
“Cupei României” (m). Vineri, 13 iunie şi sîmbătă, 14 iunie, meciurile vor începe la orele 16.00, respectiv ; 17.30; duminică, 15 iunie, reuniunea va, debuta la ora 10.30, urmată de festivitatea de premiere.
Zilele Universităţii clujene
la Facultatea de educaţie fizică
şi sportIndiscutabil, Zilele
Universităţii “Babeş-Bolyai” au fost atît pentru organizatori cît şi pentru participanţi un succes. Chiar dacă timpul ploios a impietat asupra desfăşurării unor manifestări cultural-sportive.
Relaţia cultură-sport a primit o nouă dimensiune, vineri, 6 iunie, cînd în sala de spectacole a Facultăţii de educaţie fizică şi sport a fost prezentat spectacolul “Proprietatea aceasta este confiscată” de T. Williams, în interpretarea studenţilor secţiei de teatru a Facultăţii de Litere Cluj-Napoca, clasa Marius Bodochi. Spectacol urmat de dansuri sportive şi de societate (coregrafia Emilia Grosu), de demonstraţii de arte marţiale şi judo. Evidenţiindu-se Simona Richter, Laura Moise, Ioana Dinea, Loredana Popovici, Ana Maria Pop, Eger Eniko, Sollay Violeta, toate eleve ale antrenorilor Florin Berceanu şi Ştefan Vodă. : '
Manifestările sportive au cuprins întreceri-la baschet şi fotbal.
G ru p a j re a liza t de D e m o s te n e S O F R O N
10 IUNI?■ Cu trei sferturi de veac in
urmă, în 1922, legendara echţnV' de fotbal timişorean* “Chinezul” a cucerit’pentru întîia oară titlul de campioană) ţării. După acest prim titlu, al. violeţii din oraşul de pe ©y Begăi au mai cîştigat de ciaq ori disputa celor mai bune echipe autohtone! în fua|, sezonului 1921-1922 “Chinezul” a dispus de formaţia clujeană “Victoria” cu scorulîfe 5-1. .Iată formaţiile; CHINEZUL: Ritter - Kondor, Hoksâry - Fenyvesy, Toth! Bedo, Rajnâk - Steiner, K. Frech, Matek, Mişa Tănzerfi decedat' acum 4 ani la ClujlH i Frech. VICTORIA: MaksaţJ H usa, Doczy - .Paion» ! Szilăgyi, Chifor - 1. Istvanfiv Cipcigan, L. Istvânfiv. Rozvan. Golurile au marcate de Tânzer 2, Matei,K. Frech şi Bruno Ritter, respectiv Cipcigan.
■ Cu 25 de ani în imnă,în 1972; Capitala a găzduit’ întrecerile din cadrul C.E deta pentru tineret. Pugiliştii România au obţinut patra titlan, primul ,chiar prin clujeanul Tiirei Alexandru, de la C.S, Voinţa (antrenori Donda Eagti şi A m bruş Francisc) li categoria semimuscă. Ceilali campioni români: Din C o n d u ra t (categ. mustii Sini ion Cuţov semimijlocie) şi Nicola Băbescu (categ. mijlocie mia
LÂSZLOr
e
ai
3
CICLISM II Giro 1997După 6 ani, un italian
adie
• F
triumfă la MilanoMario Cipollini şi-a adjudecat sprintul final pe
Corso Sapione din Milano, obţinînd a 5-a victorie de etapă (toate “pe plat”),' dar eroul celui de-al 80-lea Giro este Ivan Gotti, bergamezul de 28 de ani ce a reînnodat şirul victoriilor italiene întrerupt după succesul din 1991 al lui Franco Chioccioli. El şi-a trecut în cont victoria doar în etapa a 14-a, “montana” Racconigi - Cervinia, cu care s-a instalat în fruntea clasamentului general, avînd 51 de secunde avans faţă de Pavel Tonkov, cîştigătorul ediţiei precedente. Gotti şi-a păstrat tricoul roz pînă la final, chiar dacă rusul de la Mapei a redus la 37 secunde handicapul după contracronometrul din etapa 18. în etapa imediat următoare, incluzînd faimoasa ascensiune pe Passo Pordoi (2239 m, cel mai înalt punct al Turului), exact unde rusul îşi adjudecase ediţia precedentă, “locotenentul lui Giani Bugno” termina al patrulea pentru a-şi mări avansul la 1:27. Un avantaj rămas intact în ultimele etape, cînd a contracarat eficace
toate încercările rivalului său.Născut îh 28 martie 1969 la San Peltos
Terme, Gotti a cîştigat 27 de curse ca a fost al 2-lea în Baby Giro ’90, înainte de a treJ la profesionism în 1991. Cu cel mai mare sucul din carieră (punctată pînă acum cu două zile tricou galben în Turul Franţei), Ivan Gotti adus şor al 54-lea succes italian în Giro. Iată final al ediţiei 1997:. 1. Ivan Gotti (Italia/Saeco) 102h53’58".
orară 38,074 km), 2. Pavel Tonkov (Rusia, +1'3. Giuseppe Guerini (Italia, +7:40), 4. Nicol Miceli (Italia, +12:18), 5. Serghei GontcW f (Ucraina, +12:44), 6 . Vladimir Belii +12,48), 7. Giuseppe Di Grande (Italia, +12-'’ j| 8. Marcos Serrano (Spania, +16:07), 9. Sltf®1 Garzelli (Italia, +18:08), 10. Jose Rubiera (SpEia +18:56) etc.
R adu C. MUNTEAN'1
• BLITZ • BLITZ • BLITZ • BLITZ • BLITZ • BLITZ;
Programul sportiv internaţionalProgramul sportiv internaţional al săptămînii
ce urmează este dominat de concursurile de atletism organizate de IAAF şi AEA la Praga, Numbcrg,-- Bratislava, „Ţallin, Sopotr ,Cottbus şi Turku (Fmlaada), tot afifea prilejuri de verificau- şi selecfic în^ederea apropiatelor Campionate Mondiâlc ik |a Atena, Tot în aceasta săptămîna, se desKşoam ja "Indtanapolis Campionatele de atlctisniak S|jA', «a eveniment aşteptat cu interes în fiecare a&ţ I'
Tenisul un• in program un singur lumcu fumam WTA ja Btffiflfigham şî patru turele masiuiinc ATP lâ l,oTtdr«i- Bologna, Port6 şi H a l t e i ^
La Caifo va avea loc Adunarea generală a
Federaţiei Internaţionale dc Tenis. ..Fotbalul reţine atenţia cu ultimele
“patrulaterului francez”, în carc se vor îi®® . r,uis, -marţi,- -!!) iunie,. Brazilia -şi~Ang|i jtnacuri, 11 twue, Franţa cu italia. / ,
Ciclismul esia^ră oactivitate "f.uicmburgaiui, turul Apcninilor, ■■ L.ttjcaster (SUA)4 ultimele etape dic Dauphine şi'o reuniune dc v icxln|)i ^ K (Franţa).' g / f ^
Amatorii de-automobilism vor duminică, 15iutîie,! Marclo Premiu «1 Fortnula 1, ce- se-va disputa-pe circw® Montreal.
marţi, 10 iunie 1997 SPORTADEVAffiOiLde Cluj
Sîmbătă şi duminică ”etapă”In preliminariile grupelor europener c ţu lto te • r e z u lta te • r e ţ u ita te • re z u lta te • re z u lta te
Grupa 1 :i Danemarca - Bosnia
jj(r)egovina 2-0 (Riefer 67, Izobar 90)Clasament: ■
i Danemarca 5 11-2 13 Grecia 6 8-4 10 Croaţia 5 : 10-6 9 Bosnia - 5 3-11 3 Slovenia 5 4-13 1 '• Viitorul mcci: Bosnia
■ovina - Danemarca (20 şist) .
Srupa a 2 -a :i Georgia - Moldova 2-0ifclafe 27, Kinkladze 51). în ;jnizi a lunii mai s-a disputat ţbiia -Anglia 0-2. vClasament 1 : . , , N ■ Italia 6 11-1 16 Anglia 6 11-2 15 Polonia v 5 3-8 4 Ceorgia ■ ; 4 2-5: 3 ; Moldova 5 2-13 0 "miorul meci: Polonia uţia (14 iunie)
irupa a 3 -a :i Ungaria - Norvegia 1-1.itidă disputată: pe ^stadion” din Budapesta, jral a fost deschis- de negieni prin" Peter Rud (8), im fiind reuşită de Kovacs !). Deşi au avut mai mult lijiativa a -fost greu pentru laliştii unguri să ţină piept iiiicilor blonzi şi masivi din lipa Norvegiei.• Finlanda - Azerbaidjan 3-
\kr.kala 59, Litmanen 64 şi ®la 81).Clasament
egia 5 11-2 11 Finlanda 5 8-6 7 Ungaria . 5 5-5 7
4. Elveţia 4 4-4 65. Azerbaidjan , 5 2-13 3
Următoarele partide:F inlanda - Norvegia şi Ungaria - Elveţia (ambele pe 20 august).
Grupa a 4-a:• Estonia - Suedia 2-3• Letonia - Austria 1-3• Belarus - Scoţia 0-1Clasament
1. Scoţia 8 9-2 172. Austria 6 8-4 133. Suedia : 6 12-7 124. Letonia 7 9-11 75. Belarus 6 3-10 46 . Estonia 7 4-11 4
în clasament a "intrat” şirezultatul partidei Estonia - Letonia 1-3 (disputat în 18 mai).
Următoarele partide: Estonia- Austria şi Belarus - Suedia (ambele pe 20 august).
Grupa a 5-a:• Rusia - Israel 2-0. O
enormă panoramă cu... umbrele deschise. O ploaie continuă, ca la tropice. Un gazon supramustind de apă, control foarte greu al balonului Ruşii s-au descurcat mai bine cu gazonul - patinoar şi au cîştigat pe merit.
• Bulgaria - Luxemburg 4-0. Succes net al bulgarilor.
Clasament1. Rusia 6 15-2 152. Israel 7 9-6 133. Bulgaria 5 14-5 124. Cipru 6 5-14 45. Luxemburg 6 1-17 0
Următoarea partidă: Bulgaria- Israel (20 august)
Grupa a 6-a:• Spania - Cehia 1-0. S-a
jucat cu garda deschisă.
Atacurile vicecampionilor Europei foarte viguroase dar lipsite de precizie în fazele de finalizare. Pentru cehi era ultima şansă de ă accede spre turneul final, spulberată de Hierro care a transformat un penalty (destul de uşor acordat) în finalul primei reprize.
• Iugoslavia - Slovacia 2-0. De multă vreme n-am văzut irosite atîtea situaţii de gol ca în acest ineci şi nu de nişte începători ci de consacraţi cu renume în arenele europene. Pînă la urmă succes al plavilor prin golurile marcate de Savicevici (17) si Mijatovici (75).
• Insulele Feroe - Malta 2- 1.
în fruntea clasamentului continuă .duelul Spania - Iugoslavia după cum urmează:1. Spania 8 21-4 202. Iugoslavia 8 23-6 19
în rest nu mai contează,Slovacia fiind pe locul 3.
Următorul meci: Cehia - Insulele Feroe (20 iunie)
Grupa a 7-a:• Belgia - San Marino 6-0.
Simplu galop de sănătate în caie s-a evidenţiat .belgianul... şocolatiu Mpenza autor a două goluri.
în fruntea clasamentului, la egalitate de puncte (după cîte 6 partide susţinute) Olanda şi Belgia, ambele cu 15 puncte acumulate, departajate de golaveraj: 23-3 Olanda, respectiv J 6-6 Belgia.
Următorul meci: Turcia - Ţara Galilor (20 august).
Grupa a 8-a:• Macedonia - Islanda 1-0.
Succes la limită dar trei puncte' pentru macedoneni care au revenit astfel pe treapta a doua a clasamentului (în care am inclus şi rezultatul Irlanda - Liechtenstein 5-0, meci disputat luna trecută la Dublin).
Clasament1. România 6 20-0 182. Macedonia 7 19-10 133. Irlanda 6 15-4 104. Lituania 5 6-5 95. Islanda 5 1-8 26. Liechtenstein 7 2-36 0
Grupa a 9 -a :• Ucraina - Germania 0-0.
O remiză... încrîncenată la capătul unui joc în care ucrainenii au tras tare de tot spre victorie (au avut chiar şi o bară) în timp ce panzerele lui Berti Vogts s-au mulţumit şi cu o remiză.
• Portugalia - Albania 2-0.Mă aşteptam la un masacru al lusitanilor în faţa skipetarilor. Pînă la . urmă doar două goluri semnate de Joao Pinto (14) şi Figo (70).
Clasamentul1. Ucraina 8 7-6 142. Germania 6 11-4 123. Portugalia 7 7-2 124. Irlanda d.N. 7 5-5 75. Armenia 6 4-8 56. Albania 6 3-11 1
Următoarele partide: Irlandade Nord - Germania," Portugalia - Armenia şi Ucraina - Albania (toate pe 20 august).
R o m eo V . C ÎRTAN
■OrienlîrKlu-se1* după -JJdul altor echipe, mai « dc talie internaţională, «baliştii cchipei Olimpia •ala, cîştigătoarea seriei
•~?ne a Diviziei C, aflată - pragul marelui şi «portantului eveniment ''•tiv - susţinerea partidei
’araj pentru promovare
la Olimpia Gherla a fost să se roageL
pionul trei. Divizia B * ■timpul cantonamentului < a Băile Băiţa şi-a găsit şi pul pentru o vizită la ■i'.âstirca Nicula, pentru sc
celor sfinţi. în faţa ^^rei icoane făcătoare de • ,' îii a Maicii Domnului,
;,!j Mănăstirea Nieula, ■'alişti şi conducători aî ''1*1 Olimpia Gherla au
' pios "Tatăl Nostru” ;!«plccării spre Oradea,
' dc baraj. Rămîne dc 'r™ gradul dc curăţenie ; -tească al momentului
«ni ajutorului ceresc de -echipa Olimpia Gherla.
SZEKELY Csaba
Cupa României la fotbal, ediţia 1997-1998Ecourile ediţiei 1996-97abia s-au stins
şi in actualitate ediţia 1997-98, faza judeţeanăPopulara competiţie Cupa României
şi-a desemnat cîştigătoarea acestei ediţii: Steaua Bucureşti. In paralel cu fazele superioare ale actualei ediţii s-au desfăşurat primele faze ale noii ediţii, în care judeţul nostru a ajuns la sferturile de finală. Conform tradiţiei nu au lipsit surprizele, astfel, că echipe cu pretenţii ca Turdeana, CASIROM şi FC Romhills au fost eliminate de formaţii mai slab cotate, CONSAUR şi respectiv DROMEX. De menţionat că o echipă din campionatul judeţean şi încă din mediul rural, Apollo Livada, a reuşit să pătrundă pînă în această fază, fiind însă eliminată de o
bună divizionară C, Cimentul Turda. Rezultatele tehnice; ASA Victoria Someşeni
- CFR II Cluj-Napoca 3-2, Turdeana CASIROM T urda - CONSAUR Cluj- Napoca 2-3, Apollo Livada - Cimentul Turda 2-4, DROMEX Cluj-Napoca - FC Romhills Cluj-Napoca 2-0.
Semifinalele se vor desfăşura după următorul program: turul - marţi 10 iunie (ASA Victoria- DROMEX şi CONSAUR - Cimentul), returul- vineri 13 iunie (DROMEX - ASA Victoria şi Cimentul - CONSAUR).
Eugen HA NG
Pasee subiective Fotbalul nemuritor:
Brazilia - Italia 3-3Meciul de duminică seara
dintre Brazilia şi Italia a fost o culme, un punct de referinţă şi un capitol de geniu al fotbalului mondial. El a făcut agitata lume a acestui sfîrşit de mileniu, măcinată de atîtea orgolii şi pofte, mai frumoasă, mai înţeleaptă şi mai umană! A fost o dispută între cei chemaţi şi cei aleşi de o rară artă. Acesta este fotbalul pe care-1 iubesc şi-l voi iubi mereu şi nicidecum cel german, aproape de maşină şi de hochei, cel englez,’ mai mult rugbi sau cel nordic “jucat” parcă pe schiuri. Pentru brazilieni şi italieni, fotbalul e un joc al inteligenţei, măestriei şi umanului,.la care se adaugă, doar ca sarea în bucate, un strop de forţă!
Fără 5 său 6 titulari din primul meci (Peruzzi, bine că •: a fost lăsat pe bancă, Casiraghi, Ferrara, Zola, D i . Livio), Italia mi s-a părut victimă sigură. Dar ce meci
au izbutit aceşti inegalabili jucători. Mai ales că Del Piero şi Lombardo au fost în această primăvară doar rezerve la echipa lor de club. Şcoateţi 5 inşi şi din echipa Braziliei şi oare ce mai rămîne?! Fotbalul italian aşa sufocat de străini este totuşi inepuizabil!
Brazilia are ştiinţa genială a pasei şi a blocului de echipă. Şi mai are o ţîşnire fantastică în atac, unde inventivitatea şi fenta dărîmă pînă şi globul pămîntesc. >
Cele două mari. echipe au demonstrat că omul trebuie să rămînă om, . virtuoz al balonului şi nu robul lui!; că forţa întunecă fotbalul; câ latinii sînt născuţi pentru fotbal, iar ceilalţi doar făcuţi din ambiţie şi luptă şi orgoliu.
Asemenea meciuri se pot . vedea de cîteva ori într-'o viaţă
de om! El a arătat mai mult decît un întreg turneu-finaL Iar noi am avut fericirea să-l vedem...
V i orei C A C O VEA N U
Campionatul Judeţean de fotbal - 29
Pofta Română face un pas greşit la Huedin, ratind, probabil, calificarea
Singurul eveniment demn de semnalat în acest, final de campionat este egalul de la Huedin, dintre echipa locală Vlădeasa şi Poşta Română, una din candidatele Ia promovare. Datorită acestui rezultat, “poştaşii” au căzut pe locul 4 şi după cum arată programul ultimei etape se par că ei nu mai au nici o şansă de a “urca” în “C”. Pe lîngă Sinterom, promovată cu multe etape în urmă, se pare că Apollo Livada are cele mai mari şanse de a deveni divizionară “C” . Să ’ aşteptăm pînă joi la ora 19 cînd vom avea răspuns la această d ilem ă' privind a doua promovată.
Rezultatele etapei:Carbochim - Motor IRA 2-3, V lâdeasa Huedin - Poşta Română 1-1, Chimia Turda - Sinterom 2-3, ATL Selena Dej - Unirea Jucu 3-0, Someşul Bonţida - Avîntul Luna de Sus 6-1, NAPOPAN P ata - A utobuzul 5-5, S ănă ta tea Floreşti - Apollo Livada 0-5, FC “U” II - Sanex 7-1.
Clasamentul:1. Sinterom 29 10844 722. ATL Selena 29 109-40 643. Apollo 29 8841 62
4. Poşta Rom.5. Motor IRA .6. Carbochim:7. Chimia , ..8. Unirea9. NAPOPAN10. FC “U” n11. Vlădeasa12. Someşul13. Sănătatea x 2914. Autobuzul 29
292929292929
76-38 - 62 .79-74 56 80-59 - 46 51-51 41 59-62 38 65-81 38
29 57-70 29 49-77 29 49-72
61-83 48-83
35313029
'252114
15. Sanex 29 34-8116. Avîntul 29 31-88
x Echipă penalizată cu 2 ■puncte. .
Ultima etapă (joi 12 iunie): Poşta Română - Carbochim (0- 5), Motor IRA - Chimia (2-2), Sinterom - ATL Selena (5-3), Unirea - Someşul (3-1), Avîntul- NAPOPAN (1-7), Autobuzul- Sănătatea (4-1), Apollo - FC “ U” 11(1-1), Sanex - Vlădeasa , (1-3). în paranteze rezultatele din
■ tur.. . . . . ' V.Eugen H A N G
Mariş vrea să fie liber!ura surse aosoiui sigure am
aflat că fotbalistul clujean Cosmin Mariş şi-a depus în urmă cu o săptămînă dosarul la Comisia pentru Statutul Jucătorului solicitînd declararea sa ca jucător liber dc contract. Cum e un fapt bine cunoscut că “U” nu şi-a plătit de mult timp jucătorii, există foarte mari şanse ca după despărţirea voită de aproape toată echipa, Clujul să-şi ia adio şi de la fostul său golgcter,
Cosmin Mariş a fost curtat
m aceasta iama de Kapid şi de Steauar în prezent se zvoneşte că el ar fi dorit de Dinamo.
Reamintim că ultimul jucător clujean care a apelat'la CSJ a fost Adi Truşcă, dar acesta a semnat un nou contract cu “U” după ce comisia l-a declarat jucător liber.
M ih a i H O SSU
Cosmin Mariş în tricoul 1 pe care s-ar putea
să-l m ai îm brace doar o singură dată. ţ
M M M plM P B MV. 4 \ *
Divizia B de fotbal
Seria a IV-a • 37Rezultatele etapei
de duminică UM Timişoara - Minerul
Ştei 3-0, Phoenix Baia Mare - Motorul IM Arad 11-6, ASTRAL Deta - W.P. Pecica 3-0, Minerul Baia Borşa - Mecanica Mârşa 3- 0 (neprezentare), FC Bihor Oradea - CPL Arad 4-1, Armătura Zalău - Viitorul Oradea 6-1, Mobila Şimleul Silvaniei - Sticla Arieşul Turda 4-2, FC Telecom Arad - Metalurgistul Cugir 2-1, Şoimii Sibiu - Electrica Timişoara 3-0(neprezentare). Industria Sîrmei Cp. Turzii a stat.
Amănunte de la aceste partide şi clasamentul în numărul de mîme.
Eugen H A N G
ADEVARUL de Olul ECONOMIA marţi, 10 iu n iet997 ( u ) '
CASA DE AMANETCE ESTE SI CUM FUNCŢIONEAZĂ?
p ' i i i i r| în perioada interbelică şi | cîţiva ani după cel de-al doilea■ război mondial în România au■ funcţionat case de amanet. I Funcţionează în multe ţări ale | lumii. După apariţia Legii 31/ i 1990 au început să se■ constituie societăţi comerciale■ cu acest profil; la început I timid, dar la ora actuală | numărul lor este destul de I mare. .Una dintre acestea este j S.C. ONESTO S.R.L., patroni■ fiind doi tineri: Vasile Hosu I şi Kapros Istvan. Cu ei am 1 purtat o discuţie pentru a | răspunde la întrebarea din titlu.■ Deci, casa de amanet este o J societate comercială unde I meTge cetăţeanul să ceară un I împrumut. Se întocmeşte un | contract de amanet între cele | două părţi. Cel care are nevoie J de bani amanetează ceva, care■ să garanteze restituirea I împrumutului. Societatea la | care ne referim primeşte,-
pentru garantarea împrumutului, de regulă obiecte din aur, electronice şi electrice de uz casnic, autoturisme. Obiectele amanetate trebuie să aibă, în principiu valoare de piaţă dublă faţă de suma împrumutată. Comisionul este de 1,5% pe zi.
Cine sînt clienţii? La această întrebare patronii spun că există un număr de aproximativ 400 de persoane care apelează lunar Ia împrumuturi, de regulă între chenzine. Marea majoritate a termenelor contractelor nu depăşesc 20 de zile.
Am rămas surprins aflînd că şi unele firme apelează la casa de amanet pentru plata salariilor.
Cred că activitatea unei case de amanet, mai ales dacă se află în zonă centrală şi dacă patronii dovedesc flexibilitate, este destul de profitabilă. Am înţeles că patronii de la casa de amanet menţionată dau dovadă de înţelegere. De exemplu, dacă
datornicul solicită, înainte de scadenţă, puţină păsuire, obiectul amanetat nu este pus în vînzare. Sigur, comisionul curge pînă la achitarea împrumutului.
în activitatea unei case de amanet există risc? Domnii Hosu şi Kapros spun că nu. Care sînt argumentele? Este asigurată pază 24 de ore din 24. Obiectele din aur sînt în siguranţă de sută la sută. Iar dacă clientul nu vine să-şi plătească împrumutul, el se recuperează prin vînzarea obiectului amanetat.. Orice afacere are un anumit
grad de risc. Cunoaştem întâmplări de la unele case de schimb valutar care au fost jefuite. Armai fi şi probabilitatea ca patronii să facă ceva mişmaşuri şi să-i lase cu buzele umflate pe clienţi. Am spus toate acestea nu pentru â-i înfricoşa pe potenţialii clienţi ai caselor de amanet ci pentru a înţelege că trebuie să fim foarte atenti în
C£! î«Ci îs "
afaceri. Patronii acestor societăţi cîştigă cu atît mai mult cu cît au mai mulţi clienţi şi se împrumută cu mai mulţi leL
Casele de amanet sînt firme de care avem nevoie cînd sîntem la mare înghesuială. Sînt mult mai la îndemînă decît băncile, iar formalităţile de împrumut sînt simple şi rezolvabile într-un timp extrem de scurt. Sigur că aceste firme se adresează unei anumite categorii a populaţiei, cu împrumuturi nu prea mari şi pe termen scurt. -
Ion G O IA
Constituţional privind lucrurile, oriunde într-o ţară democrată Parlamentul este cel ce ia deciziile majore privind viitorul ţării, îndeosebi cel economic. Logic, deciziile pe care le ia Executivul trebuie sâ fie în spiritul legilor. Pentru statele aflate în tranziţie, precum România, hotărîrile pe care le ia legislativul sînt de. importanţă capitală. întreagă legislaţie trebuie schimbata, iar de calitatea şi claritatea acestor acte normative depinde viitorul ţării pe termen lung. Acum se construieşte o societate cu totul diferită de cea anterioară. Dar această realizare nu se face pe terenuri virgine şi cu oameni veniţi de te miri unde. Se face într-o ţară care aduce ; ceva cu ea la clădirea noii societăţi: un pămînt roditor, un subsol în care se mai găseşte cîte ceva, fabrici mai mult sau m a i.. puţin performante, dar care constituie un bun punct de plecare mai departe, un îmbietor peisaj care poate
aduce milioane de turişti străini.Cînd domnul Valeriu Stoica,
ministrul Justiţiei şi prim- vicepreşedinte al PNL, considerat persoana numărul unu în partid avînd în vedere vîrsta preşedintelui, a spus vineri, în Parlament: “Guvernul nu se teme de Parlament”, am
PD-ul dlui Petre Roman are, totuşi, ceva pondere în Parlament şi nu este un partid cu lideri născuţi peste noapte. Ii amintesc dlui Valeriu Stoica că parlamentarii PD au reacţionat foarte ferm la unele iniţiative legislative precum propunerile de modificare a Legii fondului
CINE DECIDE VIITORUL ŢÂR II: PARLAMENTUL
SAU GUVERNUL?fost derutat. Cum derutaţi rămînem şi cu alte declaraţii ale domniei sale. Probabil că dl ministru şi lider PNL vroia să zică că nu se teme că Parlamentul va aproba moţiunile de cenzură ale Opoziţiei. Daca aşa s-o fi gîndit, sînt de acord fcu domnia sa. Dar dacă s-a gîndit că Executivul poate face ce vrea, deoarece nu poate fi sancţionat avînd în vedere ponderea substanţială a majorităţii parlamentare, lucrurile se schimbă.
Dl prim-vicepreşedinte al PNL trebuie să reţină faptul că
funciar şi a Legii 112 privind vînzarea caselor naţionalizate. PD-ul a adus aspre critici unor miniştri ai CDR, inclusiv celor de provenienţă PNL.
Economia românească se află într-o criză care a început cu aproximativ două decenii în urmă. Iar acum parlamentarii, respectiv politicienii Puterii şi ai Opoziţiei în loc să găsească soluţii pentru ca România să nu, devină o colonie pentru lumea dezvoltată, ci o ţară demnă şi prosperă, fac mişto unii de alţii, fac circ atunci cînd ar trebui discutat, cu iubire de ţară,
indiferent de doctrina politică, soarta ţării.. Dacă Executivul nu se teme de Parlament, în sensul bun al cuvîntului, pentru că trebuie să existe permanent o teamă de a nu greşi, o teamă de a nu-i deziluziona pe cei ce ţi-au aprobat mandatul, atunci de cine se teme - că de Dumnezeu nici într-un caz nu
- se teme. Probabil că numai de organismele financiar- bancare internaţionale, de cei care decid sorta intrării noastre în NATO şi Uniunea Europeană.
S-ar putea să fi dat o interpretare greşită aprecierii ministrului Stoică, dar şi să cred că domnia sa consideră Guvernul că este mai presus decît Parlamentul. în sprijinul acestei ultime aprecieri vin mai multe hotărîri de guvern care , au modificat legi, perpetuarea practicii guvernului Văcăroiu de a face eXces de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă pentru a ocoli legislativul.
Ion G O IA
Marfă bună, dar si bani mulţi7 » »
Pe str. Napoca, în apropierea hotelului /Continental, s-a deschis, de cîteva zile o prăvălie profilată pe vînzarea de fructe şi legume. Marfa lux, de la pepeni la ardei, de la vinete la cireşe, căpşuni şi struguri. Majoritatea provin din import Olanda, Italia, Spania, Grecia, Turcia. Trecînd prin faţa prăvăliei de cîteva ori pe zi, nu prea am văzut înghesuială, deşi localul este în centrul municipiului. Explicaţia este una singură: preţurile mari, care sînt accesibile, pentru majoritatea produselor de import doar celor cu venituri dc ordinul multor milioane dc lei pc lună. Strugurii - aproape 40.000 lei/ kg, ardei dc culoare spre roşu - 38.000 lei, piersici - 1.500 lei bucata, vinete - aproape 24.000 lei/kg, morcovi - 9.800 lei/kg, pepene galben - J 7.900, pepene verde - 12.500 etc.'
Scriam, cu mai mult timp în urmă, că este normal să importăm anumite fructe şi legume carc nu pot fi realizate dc agricultura românească sau carc nu se produc în anumite luni ale. anului. Cum de am ajuns să importăm roşii, castravcţi şi alte produse de seră, cînd noi eram, cu ani în urmă exportatori de asemenea mărfuri? Dacă asta înseamnă economic dc piaţă şi dacă o astfel
de politică economică este eficientă, nu mai avem nimic de zis.
Foto: Eugen OLARIU
PREŢURI LA PIAŢĂ
9 ■
întotdeauna piaţa Clujului a fost bogată în mărfuri şi diversificată. Vin producători şi comercianţi de la sute de kilometri pentru a-şi vinde mărfurile. înseamnă că este o piaţă rentabilă în condiţiile în care costul transportului a crescut de cîteva ori faţă de
'anul trecut. Dar să vedem care sînt preţurile.
Roşii - 9.000 -10.000 Ici kg,, castraveţi - 8.000, cireşe10.000, căpşuni - 10.000-13.000, varză - 3.500, cartofi noi - 10.000 , morcovi -7.000, morcovi-pătrunjel 3.500-4.500 legătura, ccapă verde 700-1.000 lei, salată - 1.000-1.500 bucata, şi salată creaţă, care este mai bună - 500-600 lei grămada (mai rentabilă şi canţitativ decît la bucată), bureţi de rouă - 5.000 lei/kg.
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate
în judeţul Clui.la depozitele in lei- persoane fizice - %
B ancala
v e d e re1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
J
fli
Px?SJs
si
i
ii!
31i
i
.îi'$SPÂ
■iii.Ti)£
BCR* 22 95 100 107 108 110
B A N C O R E X 2 5 95 90 80 75 75
B R D * 20 95 100 102 103 105
BA* 20 9 5 96 97 98 99
Bane Post* 30 95 97 97 98 100
Ion Ţlriac* 2 5 85 75 70 6$B A N K C O O P * 23 96 101 108 108 111
B ucureşti 22 75 70 - ■ .
Tra n silv a n ia 22 7 ? 73 67 , 60 55
R om â ne ască 18 80 70 6 5 60 55
C E C 18 > • ■ ■ 105
A L IA N Ţ A 20 105 110 110 , 110 110
Albina* 18 95 95 9 5 97 97
B .I.R . 22 .105 100 100 100 100
- persoane juridice - %
B ancala -
v e d e re1 lună 3 luni 6 lu n i 9 luni 12 W
B C R 22 80 81 , 82 83 St
B A N C O R E X 25 85 80 ' - 7 0 65 65
B R D 20 80 82 83 84 85
BA* 20 75 77 78 79 80
B an c Post* 24 85 85 8 5 85
1
Ion Ţlriac* 20 60 65 6 5 65
B A N K C O O P * 23 81 83 8 4 85 , 86
B ucureşti 22 70 '6 5 : ■T ra n s ilv a n ia 22 60 55 52 52 50
R om â ne ască 18 60 55 5 0 45 '40
C E C 15 - ■ ■ 50
A lbina 18 70 70 7 0 70 70
B .I.R . 25 90 85 . 8 5 85 80
* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizem rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea afişai
^cye/sucursalelejSâAe^comunice.ipînăjlajoraţfl,. iff rc¥r ia fe rate lor ’bobî nzi lor F a x ^1 9 :7 3 .0 4 fî 9.28.Î
Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR in data de 9.06.1997
DENUMIREA VALUTEI
SHILING AUSTRIA
DOLAR AUSTRALIA
FRANC BELGIA
DOLAR CANADA
FRANC ELVEŢIA
MARCA GERMANĂ
COROANA DANEMARCA
PESETAS SPANIA
MARCA FINLANDEZĂ
FRANC FRANŢA
LIRA STERLINĂ
LIRA ITALIA
YEN JAPONIA
GULDEN OLANDA
COROANE NORVEGIA
ESCUDOS PORTUGHEZ
COROANE SUEDIA
DOLAR SllA
ECU
DST
CURSUL IN LEI
593,00
5464,00
202,00
5184,00
4979,00
4171,09
1096,00
49,29
1388,00
1235,0011722,00
4^3
63,87
3708,00
1009,00
41,22
924,00
7182,00
8130,00
9934,OOj
|f-
VJilC
Cursuri la casele de schimb valutari Cluj-Napoca în data de 9 iunie 1997
VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE^un dolar SUA 6.870 6.950
o m ă rc i germană 3.960 I m T j
*-3ţ
*52'ÎS
Vîsiije
%'4j
k
[15) marţi, 10 iunie 1997 EVENIMENT ADEVARULde Ciul
Crima organizată - TERORISMUL
Deşi nu există o definiţie clară a noţiunii de Jjojism, el ar putea fi denumit ca fiind metoda
rezolvare, prin mijloace violente, a Ivajenlelor dintre diferite grupuri de interese, juanizaţii criminale şi indivizi, pentru opunerea voinţei şi obţinerii de revendicări jolilice, etnice, religioase, economice etc. Se jjjnâreşte, astfel, înspăimîntarea opiniei .rjlice, autorităţilor şi guvernelor pentru a ulisface revendicările grupurilor sau «anizaţiilor teroriste. Terorismul are drept jop să producă nelinişte, panică şi dezordine jrindul colectivităţii organizate şi are un jonunlat caracter politic. Tocmai prin această pătură, actele teroriste se deosebesc de jimele de drept comun,. Tăria grupurilor şi irizaţiilor teroriste depinde de patru factori ! jiportanţi: arme, mobilitate, comunicaţii şi ani Se poate spune că terorismul este apogeul idenţei, iar cauzele lui sînt de natură .«comică, politidă, etnică şi religioasă. El donează pe termen lung, în timpul crizelor momice, regimurilor totalitare, revoltelor şi ilictelor armate, discriminărilor religioase ■ii ideologice sau a guvernărilor ce nu se şjm pe masele de alegători. Pe termen scurt, sismul se manifestă în conflicte etnice .dansate spontan şi, în cele sociale din cauza [arilor oprimatoare luate de autorităţi.
Scopurile finale urmărite de grupările teroriste nu se rezumă numai la producerea de panică şi suferinţe. Actele lor vizează separarea ' teritorială a unor regiuni şi constituirea de noi state, modificarea regimurilor politice, schimbarea guvernelor sau a unor preşedinţi de state, obţinerea de privilegii politice, recunoaşterea egalităţii confesionale, lichidarea unor conducători incomozi, eliberarea unor membri ai grupurilor teroriste ce sînt arestaţi ori condamnaţi, obţinerea de răscumpărări în bani pentru finanţarea grupurilor şi organizaţiilor teroriste şi altele. Cele mai plauzibile exemple sînt acţiunile ce se petrec în prezent în Algeria, Peru, Israel etc.
Organizarea grupurilor teroriste are la bază o structură piramidală şi celulară. Fiecare celulă sau grupă are cel mult zece membri şi un conducător. Se pune un accent deosebit pe respectarea disciplinei, a secretului operaţiunilor şi supunerea necondiţionaţă faţă de conducători. Cei ce se abat de la aceste reguli stricte sînt condamnaţi la moarte şi executaţi imediat.
în prezent, în lume acţionează foarte multe grupări şi organizaţii teroriste, diferind una de alta numai prin scopul pe care şi-l propun să-l realizeze. . ■
(C .T .)___ i
r f Carosabil )■
| | U n s t u d e n t la p | "e co n o m ice |şa fosi i t r în t i f pe a s fa lt*
• Pacientul se află în stare deosebit de gravă •
Printr-o notă remisă redacţiei de către Biroul de presă al Poliţiei sîntem informaţi că, în 6 iunie, la orele 23,00 un taximetrist a produs un grav accident de circulaţie. “Silaşi Ioan, de 33; dc ani, din Cluj, strada Răsăritului nr. 109 apartamentul 6 , taximetrist la TERRA-FAN, în timp ce conducea, autoturismul Dacia 1310 Cj-01-UUT a surprins şi accidentat grav pe Haţegan Gh. Claudiu, de 20 de ani, domiciliat în Sibiu, student la Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca”. Tînărul s-a angajat în traversare regulamentar, primele cercetări dovedind că acesta se afla pe trecerea de pietoni (str. N. Titulescu). Omul se află internat în stare gravă, iar cercetările sînt continuate de către Biroul Poliţiei Rutiere.
-r .v .-
%i aşteptat destul. A i ascultat pe furiş, cu urechea lipită de peretele vecinului muzica pe cure de multe ori nu ţi-o puteai permite. Ai trecut pe lîngă o discotecă şi ai f i vrut şi tu un bilet. A i văzut rafturi pline şi ţi-ai pipăit buzunarele goale. TOATE ASTEA A U TRECUT! în curînd, in această pagină vei găsi ce-ţi doreşti. Ultimele apariţii din muzică,
lj fascinanta lume a culiselor şi, mai presus de l toate... concursuri! Foarte multe concursuri!/
l a pietoni a \cm . dc bine de rău. cîteva certitudini in privinţa "priorităţii’-. ohiMiuin- du-nc (nn chiar toii) să cedăm în tîiv t.ite.i p e rso a n e lo r
Şi, evident femeilor D isieur. in materie dc circulaţie, ro'.v stabilesc precis prioritatile Dar de cile ori nu ne m vedem automobili:,!! im bul/indu-ie sa c iu p e a la un
■ Jn drepturile altor motorizaţi Destui dintre ei suit.! .Miiiem foarte cuinsLcadi., chiar in/estrati cu spirit
pita s.i ceile/e locul leineilur in i l iw - e o ea /n . Ja r v 'iU iiMnldţi la voI.jii. si- prisiln inha subit in ini^ouiui
' bidăiam, in stare sa arunce tot k-liil dc injcctive la lentelor v.are îsi vad de treaba lor. inlclipind sa eonduca
responsabil Mu m.n vorbim di. aspectele tlaarantc de eiiiîi ar li. claxonatul a b u /i\ . ambalatul motoarelor
i v r tn . trecerea eu iL/involiur.t prin baltoacc. lîira nici •r.îie pentru pietonii dm preaima. sau ” prc\sinf>”-ul
'a i I irurile i'cutru a-i torta pe >.ei din 1.11a sa se dea In Am stind lucrurile, in universul circulaţiei tinde sa-si in. fireasca icraihie întemeiata pc cabaritşi pe nunnrnl
r-U.ro. cînd. dc lapt. se le re toeni.ii invers anume -■ Cl Iui ‘jîi.ii ‘'tare" lata de «.el mai "slab"
(V a l. M .)
Se apropie BAC-uiEmoţii şi iar emoţii... In
fiecare an, mii de adolescenţi părăsesc, după 4 ani, băncile liceului, îndreptîndu-se spre o parte a vieţii plină de surprize, greutăţi . şi responsabilităţi, pentru cei ce, ieri se chinuiau să copieze la vreun extemporal.
Se zvoneşte că acesta este ultimul an în care candidaţii vor avea de susţinut probe doar la patru materii. Cum se spune “după noi potopul”...
Părinţii dau puternic din coate: (oare din ce cauze?) “este la modă” pregătirea în particular a candidatului. Ei nu luau ore în particular şi totuşi făceau faţă concurenţei... mai trebuie daţi bani pentru poze, banchete şi toalete, pentru cadouri oficiale şi neoficiale. Bani şi iar bani...
Cu mai puţin de o lună înaintea începerii BAC-ului (20 iunie) profesorii încep sesiunea de “stresare zilnică a candidatului”. Stresul se serveşte cu porţia, regulat, în fiecare zi şi Ia fiecare materie. Stres şi iar stres. Candidaţii, săracii, sînt total dezorientaţi. In fiecare zi soseşte cîte un .
comunicat care-1 dezminte pe cel din ziua precedentă. Aşa că toată şcolărimea dintr-a Xll-a îşi ia lumea în cap şi - contrar regulamentului “părăseşte incinta şcolii” în favoarea celui mai apropiat bar. Oriunde, dar nu la şcoală! f ■ - • -
Cîte un profesor prea bine intenţionat patrulează pe stradă pentru a-şi racola elevii pentru încheierea situaţiei şcolare. Patru ani de zile .elevul a visat un profesor care să alerge după el pentru a-1 asculta...
Cealaltă categorie de elevi, cea care mai stă pe la şcoală, a fost foarte surprinsă de prietenul nostru Creangă: “ unii dondăneau ca nebunii, pînă-i apuca ameţeala (...)”; cei mai mulţi umblau bezmetici şi stăteau pe gînduri, văzînd cum îşi pierd vremea, şi numai oftau din greu, ştiind cîte nevoi îi aşteaptă acasă.;.”
Mai rămîne urarea: “Baftă la examene şi în viaţă” - extemporalul la care nu se mai poate copia...
B ian ca D.
i-------- --------------------------------------■------------ . _---------------
i-a aresta t pe ;;&;$tvan (24 de ani),^ 2o i ţ | | i | j | j | | | | | |
, î5ani). Ascultati cum ■'«uşit să a/ungă
de a rtico le le
Ce... tîlhăresc unii?re fe 'ă ta tîlhă rie - “Deunăzi, la miezul nopţii ' în timp ce se afla p*e strada Horea din Cluj- . Napoca, numitul F.l,, de 24 de ani, din Feleacu a fost victima infracţiunii de lîlhărie, comisă de treî tineri necunoscuţi, care l-au deposedat de suma de 20.000 iei, o pungă cu prăjituri şi o sticlă de 1/2 litri de ţuică” .
Bravoş, bă ie ţi! Pe asemenea “mizilicuri” vă > daţi voi cinstea?
-r.v ,-
I
1 / C U TOATe V E Ş T I L E
I * 1 7 5 1 STB P E N T R U
IB U Z U N A R E L E N O A S T A
noi;..n € i u b i m . . .
I___________ ___ _______ ;__
■ ■ Poliţia italiană t-a arestat pe num ărul d o i a I Mafiei
Piclio Aglicri, despre care se crede că ar fi unul din cci mai puternici “naşi” ai Mafiei din Italia, a Io st arestat, a anunţat, vineri, agenţia italiană de ştiri Ansa, preluată dc R1:UTF:R şi
Agenţia Ansa l-a eitat pe şeful politici din Palenno, Anlomno Manganelli, care a declarai că au 111:11 fost arestaţi doi presupuşi ucigaşi de profesie din cadrul Mafiei, ceea ee constituie o nouă lovitură dala crimei organizate dm insula Sicilia, situată în sudul Italiei
Aglieri era unul din u i liei mafioli eei mai «autali in Italia, iar unu anchetatori sini de paiere că vi ar ti preluat conducerea organizaţiei Cosa N(>str<i, după caplurarca, în ]993, a lui Salvatoie Rima (poreclii “Bestia”) Nu au fost dale publicităţii imediat detalii privind arestarea lui Agliei î.
in cursul altor opeiatium ale politiei italiene, care au avut loc KM \m e ri, 12 suspecţi mafioţi au Ibst arestaţi în sudul Italiei, iar alţi şase au fost aresl.iti în oraşul sicilian Catania, sub acu/alia de tralie de droguri.
Vechea conducere a Maiiei a lost, practic, decapitată, ca urinare a acţiunilor declanşalc de politic după spectaculoasele asasin,m ale magistialilortiiovanni Falcone şi l’aolo Borselhno, în 1W2. in pie/ent, Salvatore Rima. 'idjunetul sau Leoluea Bagarella şi temutul gangster Giov anm Brusca se află in spatele
C u toate acestea, politia italiană a declarat di Malia s-a leorgam/at, Agheri avînd o substantiab e\mlnbujie la aceasta.
■ ■ Parlamentarii britanici care vor fi găsiţi vinovaţi de corupţie sînt pasibili de o pedeapsă cu închisoarea de pînă la şapte ani
Polnvil noilor propuneţi de modificare a legislaţiei, care vor fi anunţate luni, pailamentarii butaniu care \or It găsiţi v mo\ aft de ci'ruptie vor fi pasibili de o pedeapsă cu închisoare de pînă la şaplc ani, Iransmile RHUI'HR
Detaliile proiectului, caic sc doreşte a 'ti o încercare de eliminare a corupţiei, vor li anunt.ite de către ministrul de Interne, Jack Strau. Ministerul de Inleme britanic a tnlonnal că ^ elori ca legislaţia anti-eorupţie sa fie adoptala cît mai repede, dar ea \ a trebui să dea prioritate ailor pachete de legi şi ya a\ea ele aşteptat chiar şi un an.
în pie/ent parlamentarii beneficia/a de imunitate în lata aeu/atiilor de corupţie, ei fiind supuşi doar investigaţiilor Parlamentului. In ultimii am, legislatom conserv aton au fost liee\ent ţinta acu/alulor de a>ruptie.
■ ■ Com itetul pentru etică medicală din S U A cere interzicerea donării fiinţelor umane
Comiletul ameiiean pentru etica medicala a cerul, sîmbătă, inter/ieeiea pnn lege a eKinăin funte-loi umane, deşi pennite continuarea eeieetanlor pe embrioni umani, transmite Rliim-R.
('onitsia Naţională pentru Hioetieă. vlm care fac paite cercetători, jurişti şi leoloiii, a aliim.il ea nu \a penmte, insa.I rari sp lan tai ca embrionilor clonali in uleiul mei unei temei.
în luna februarie, pie.şedintele (linton a ei.rul comisiei pentru etică medicală vi studte/e posibilitatea modifieani legislaţiei amencane, după ee un grup de cercetători din Scoţia a cional o oaie, numită Dolly, dm celulele unei alle ovine- Clinlon a inter/is, in luna mariie, finanţarea de la buget a cercetărilor de acest gen. Propunerile coinilelului \ i/ea/ă inter/icere'a elonarn fiinţelor umane, dar prevede posibilitatea continuării cercetărilor prt\ale in domeniul embrionilor umani.
■ H Siria a acuzat Israelul de uciderea a d oi m ilitari O N U austrieci în zona Golan
Siria a acuzat, sen. iciul seciet isialelian. Mossad. de uciderea, luna trecută, a doi militau austrieci dm eadiul tortelor ONU, în /ona înăljmiloi Golan, iclalea/ă Isl-U'l l;R
Ministiui sman al Apiiăru, geneialul Mustaţa Tlas, a mfoimat o delegaţie nnlitara a Austriei ea. potrivit îmcstigiitiilor preliminaie, Mossadul s-ar alia la onginca asasinatck'r connsc asupra ofiţerului Wolk'.ing tliasser si a eapoialului (icthard Karitschmg. Cei doi făceau paite din v.ei 400 de militari ai conlingentul austriac de obsei\a lon l.'NDOl', forţa multinaţională apaiţmind ONU. caic a tost destăşurată pc înălţimile (jolan după ee lsia -lul si Siria şi-au retras IrupJe, în H'73, ia stîrşitul râ/boiului dm Orienlul Mijlociu.
Cei doi militari se aflau, in momentul comitem atacului, într-o misiune de patrulare de rutină, în interiorul zonei controlate dc sirieni. Israelul a negat once implicare in asasinat, o sursă din eadiul serviciilor isiaeliene tle secuntate declarind că zona respectivă esle împîn/ita de tontiabandişli.
Acu/aliile lui 'I las au fost făi.ulo in cadrul unei discuţii a accstuia cu reprezenantul ministrului Apărării din Austria,
, ambasadorul Vicnei la Damasc şi comandantul contingentului ausliiac din cadrul UNDOF.
yr
ADEVĂRUL. ULTIMA ORA marţi, IO iunie 1997 (l^
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
SJ
• m ittsi
; C 3 ,Be"*
["Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 10 iunie în jurul orei 15.
Miercuri, 11 iunie a.c., în Piaţa Păcii
Mitiiis»spectac€l organizat «Se
Mitinguri, marşuri de protest, greve. Acesta ar putea fi planul de acţiuni
'revendicative al Blocului Naţional Sindical pentru vara lui 1997 - o vară care se anunţă deosebit de fierbinte pentru guvernanţi ' '
De altfel, mitingurile încep chiar de miercuri, 11 iunie . a.c.; cînd în Capitală şi în alte 15 oraşe din ţară, salariaţii vor . cere “urgentarea adoptării şi - aplicării legilor cu caracter social, schimbarea. politicii - fiscale de taxe şi impozite, ‘acordarea unui salariu pe măsura muncii depuse,.
reducerea impozitului pe salariu începind cu 1 iulie 1997”. >
Potrivit prognozei organizatorilor, cinci mii de clujeni vor participa la mitingul-show din Piaţa Păcii. Alături" de membrii de sindicat, liderii BNS îi invită la manifestaţia-spectacol pe toţi salariaţii din Cluj-Napoca. Organizatorii speră sa aducă în faţa participanţilor nume cunoscute ale muzicii populare: Sava Negrean Brudaşacu, Veta Biriş, Dumitru Fărcas.
’ D.B.
Varujan Vosganian consideră nejustificată o sesiune
parlamentară extraordinarăLiderul Alternativei
României, Varujan Vosganian, a declarat că o sesiune extraordinară nu s-ar justifica din punct de vedere economic, întrucît pînă acum guvernul a emis ordonanţe de urgenţă prin care a reglementat ceea ce şi-a propus, şi a trimis Parlamentului un singur proiect de lege important, cel al privatizării băncilor.
Un alt lider al AR, Adrian Iorgulcscu, a susţinut, însă, că
sesiunea extraordinară este oportună, cu condiţia să,se ştie. din timp ceea ce se discută. El a arătat că, oricum, o sesiune extraordinară va genera cheltuieli suplimentare.
Posibilitatea , convocării unei sesiuni extraordinare, la începutul lunii iulie, â fost lansată, luni, de preşedintele
. PNŢCD, Ion Diaconescu. El a spus că va analiza oportunitatea unei asemenea sesiuni împreună cu primul ministru.
Adunare generală a membrilor C.A.R. - învătămînt>
Asociaţia Judeţeană C.A.R. Cluj, în numele căreia semnează Nicolae Paşca - preşedinte, Viorica Ciurdorean - vicepreşedinte, Nicoiac Goia, Nicolae Vasilichi, Vasile Tăuşan şi Ioan Hudrea - membri ai Biroului Executiv, anunţă A d u narea generală extraordinară a m embrilor C .A .R . - Învăţămînt Cluj, carc va avea Ioc în 11 iunie, ora 14,00, în Sala mare a Casei dc cultură a studenţilor. Sc vor discuta probleme de o deosebită însemnătate pentru membrii C. A.R. - Învăţămînt Cluj.
(603407)
Franz Vranitzki şi-a exprimat îngrijorarea
fată de situatia din AlbaniaTrimisul special al OSCE,
Franz Vranitzky, care a sosit în Albania pentru convorbiri privind alegerile, şi-a exprimat îngrijorarea,.duminică, faţă de situaţia din acest stat balcanic, relatează REUTER.
“Nu ascund faptul că eu şi toţi membrii echipei OSCE sîntem îngrijoraţi faţă de. violenţa şi condiţiile nesigure
existente în unele regiuni ale ţării”, a spus Vranitzky, făcînd “un călduros apel” la cetăţenii albanezi “să nu-şi construiască viitorul pe violenţă”. OSCE a declarat că va trimite 400 de observatori pentru a supraveghea desfăşurarea alegerilor parlamentare de la 29 iunie. Aproximativ 100 de experţi se află deja în Albania.
Bertiefihern va forma an guvern minoritar, dupărecentele alegeri
diniriandaBertie Ahern, liderul
partidului de opoziţie Fianna Fail, a început, luni, pregătirile pentru a forma un guvern minoritar, după ce formaţiunea politică pe care o conduce a cîştigat alegerile de vineri, din Irlanda, relatează REUTER.
“Micşorarea taxelor, scăderea ratei criminalităţii şi problema Irlandei de Nord vor fi priorităţile noului guvern”, a declarat Ahern, după victoria pe care Fianna Fail şi Partidul Democrat : Progresist aii obţinut-o în detrimentul Coaliţiei Curcubeului, de centru-stînga, condusă de premierul John Bruton.
Fianna Fail şi democraţii progresişti au nevoie de 83 de locuri pentru a deţine majoritatea în adunarea
legislativă, preşedintele Parlamentului fiind, în mod tradiţional, neutru. Fostul guvern deţinea 85 de locuri, în timp ce actualul cabinet ocupă doar 81 de locuri în
, cadrul Legislativului.Ahern a exclus posibilitatea
unei alianţe cu Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), care a obţinut un loc în adunarea legislativă. Participarea la lucrările Parlamentului de la Dublin pune capăt boicotului Sinn Fein, care dura din 1986.
Ahern a îndemnat IRA să accepte un nou armistiţiu cu trupele britanice, ceea ce ar
- conduce la revigorarea convorbirilor de pace asupra Irlandei de Nord.
Miniştrii de Externe ai seci s-au reunit la Salonic
Miniştrii de Externe din cele şapte state participante la iniţiativa de Cooperare în Sud- Estul/Europei (SECI) s-au reunit, luni, la Salonic, în cadrul celei de-a doua întîlniri a acestei grupări subregionale.; Cei şapte vor aborda
chestiuni referitoare la dezvoltarea cooperării politice, măsuri de încredere şi securitate în regiune, procesul de democratizare, sprijinul reciproc în procesul de integrare europeană şi euro- atlantică, situaţia din Albania . şi cea din spaţiul ex-iugoslav, precum şi cooperarea economică între statele membre.
SECI este o iniţiativă lansată de ambasadorul Richard Schiffer, fost consilier al preşedintelui Bill Clinton şi, în prezent, asistent special al secretarului de stat american. Proiectul, care vizează creşterea stabilităţii, securităţii şi a bunei-vecinătăţi în Europa de Sud-Est, reuneşte Albania, Bulgaria,, Grecia, R.F. Iugoslavia, F.R.I. Macedonia, România şi Turcia.
Iniţiativa este foarte ambiţioasă, propunîndu-şi întărirea cooperării politice şi economice, protecţia mediului, promovarea cooperării culturale, sociale şi umanjtare, combaterea crimei organizate, a terorismului, a traficului de droguri şi de arme, armonizarea cu celelalte iniţiative regionale.
SECI se bucură de sprijinul organizaţiilor europene şi internaţionale, o dovadă fiind
şi prezenţa la reuniunea de b Salonic a reprezentanţiloi Uniunii Europene, Băncii Europene de Investiţii Consiliului Europei, Băncii Mondiale, OSCE, ICE, CEMN Comisiei Economice pentru Europa a ONU. De asemenei la reuniune participă, C| observatori, reprezentanţi j i| state din Europa, printre cart Italia, Austria, Suedii Ucraina, Cehia, Ungaria, ceti ce dovedeşte interesul îi creştere din partea ţăriloi europene.
Bulgaria, Grecia, R.F. Iugoslavia, F.R.I. Macedonii şi România sînt reprezentaţi
. la nivel de ministru de Extern iar Albania şi Turcia, la nivel de ministru adjunct, respectiv subsecretar de stat adjunct,; în paralel cu lucrării reuniunii miniştrilor dt Externe va avea loc un Forum al oamenilor de afaceri, la cat participă şefi ai organizaţiile: de privatizare* ai altei organizaţii care se-ocupă dt procesul. de privatiza», precum şi oameni de afaceri România este reprezentată dt Valentin Ionescu, preşedintei ANP, şi de Gheorghe Ionescu, director general în FPS.
... în cadrul Forumului va t analizată colaborarea între statele participante la SECI Ii cinci domenii principale: energie, telecomunicaţii, transporturi-construcţii, bis şi industrie.
(C o re sp o n d e n ţă deii tr im isu l MEDIÂFAXIa
, ‘v : Salonic,M ioara Stc
LiderulĂbhaziei avertizează asupra riscurilor rcizbucnirii războiului
dacă trupele ruse părăsesc ţaraLiderul Ăbhaziei, care luptă din 1993 pentru
independenţa faţă de Georgia, a avertizat, duminică, asupra riscurilor declanşării unor noi violenţe, dacă Rusia îşi retrage trupele de menţinere a păcii din fosta republică sovietică, i relatează REUTER.
Aflat la Moscova pentru convorbiri cu oficialii ruşi, Vladislav Ardzinba a declarat că “după retragerea trupelor de pace ruse, evenimentele ar putea conduce la o reluare a conflictelor”.. Guvernul georgian, care refuză să recunoască
suveranitatea Ăbhaziei, a cerut Moscovei fie să
concentreze activitatea contingentului de 2.500 de soldaţi ruşi într-o zonă-tampon din jurul Ăbhaziei, fie să-şi retragă trupele pînă la 1 august, cînd se încheie misiunea de menţinere a păcii. Tensiunile existente între Moscova şi Tbilisi s-au intensificat, în ultima perioadă, cele două părţi acuzîndu-se reciproc de “şantaj” şi avertizînd faţă de izbucnirea de noi violenţe în Abhazia.
Trupele ruse'de menţinere a păcii în Abhazia au fost, deseori, ţinta unor atentate, explozia unei mine, săptămîna trecută, ucigînd un ofiţer rus şi rănind grav.alţi doi soldaţi.
Ion Diaconescu nu exclude posibilitatea convocării Parlamentului in sesiune■ • *
extraordinarăPreşedintele PNŢCD, Ion
Diaconescu, va analiza oportunitatea convocării Parlamentului într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie/ pentru a realiza cadrul legislativ necesar reformei.
El a declarat, luni, că va purta, în prealabil, discuţii cu premierul Victor Ciorbea, pentru a stabili care sînt actele legislative ce trebuie adoptate de către Camerele legislative p M Ia 30 iunie. Dacă legile sînt prea
numeroase, este posibil ca sesiunea parlamentară să continue pînă la 10 sau 15 iulie, a spus Diaconescu, care a adăugat că e conştient că deputaţii şi senatorii “nu vor primi cu simpatie” prelungirea sesiunii. Secretarul general al PNŢCD, Radu Vasile, a precizat că, pentru convocarea Parlamentului, este necesară o tematică foarte clară a sesiunii extraordinare.
Conform Constituţiei, prima
sesiune anuală nu poate depăşi sfirşitul lunii iunie.
Convocarea . Camerelor legislative . în sesiuni extraordinare poate avea loc la cererea preşedintelui României, a Biroului Permanent al fiecărei Camere, ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
idepape
Icm e ltin ErMap|; declară că operaţii
militare din Irak nu s-an încheiat
Premierul turc Necnrf Erbakan a negat afirmi privind încheierea operaţiunilor militare nordul Irakului, a anu luni, agenţia turcă de | Anatolia, preluată REUTER.
“Operaţiunile din no Irakului şi-au obiectivele principale nu s-au încheiat, ci'® continua”, a declarat Erbat® Potrivit sursei citate, Ert# ar fi declarat, Ia o întruni Partidului Bunăstării, misiunea militară din Irakului “se apropie sfirşit”. Mii de soldaţi au desfăşurat aW,r împotriva gherilelor Partid Muncitorilor din Kurdis'f (PKK), care deţin baze11 nordul Irakului. Operaţi a atras critici severe dinjj""1 Ligii Arabe, precum şi , partea secretarului gene» 1 NATO, Javier Solana
Ziarul n o s tru fo lo se ş te a g e n ţiilo r d e p re să
serviciile informative a* Rom pres şi Mediafax^
’ies
Silii
Si
SiUv.SiSiSiSiSi
f ik
Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 3 9 1 . judecătoria ICIuj-Nspoca, înmatriculată la Oficiul Registrului (Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 122.03.1931 cod fiscal 204469
ILIE CÂLIAN (redactor şei); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);
MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28
Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,
Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax; 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 ^
GaramondT IP A R U L EX EC U TA T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105
tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 % — Tipografic iJ’-1"
