Editura ~tiintifidi ~i enciclopedidi

Bucuresti, 1976,

e luat la Nitaie (ibid., p.537). Dupa ce dnta ~l Joaca dupavioara lui S.P., recrutii din cri~ma il bat, incH abia se poatetiri afara, blestemind ca sa ploua totdeauna la incorporarealor (81 a, p.410-411). E batut de catane pentru ca a bautrachiu de la diavol ~i s-a imbatat (52, p. 915). Fiindca s-a imba-tat rau din rachiul vindut de diavol la iarmaroc, S.P. e rinduitde Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pen-tru ca ~i el a fost beat" (ibid.). 0 baba care a avut ~apte bar-bati ~i ~apte rinduri de copii se duce in cele din urma la rai.S.P. 0 oprqte, dar ea ii spune versuri glumete ~iin cele din urmaDumnezeu ii spune sa 0 primeasca in rai, ca pe una care "copiii~i casa ~-a pus la cale ~i pe 0 multime de oameni i-a miluit ~ii-a fericit" (ibid., p.1265-1266). (S. 5584). Trimite insa iniad pe eel care s-a casatorit a doua oara, bine ~tiind din primace inseamna casatorie (S. 3411). V. Legendii.

Sinnicoara. 1. In legende, e unul din sfintii de seama care areinsarcinari diverse. EI cahiuze~te soarele pe cer, strajuind inpartea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata intr-acolo,spre miazazi fiind paznie Sin Toader (LVIII, p.157). S.N.a fost trimis sa-l iscodeasca pe diavol cum se va putea recapatazapisul prin care oamenii morti erau ai lui. S.N. a a~teptat30 de ani la poarta iadului pina ce diavolul i-a spus ca numaieel nascut din duh sHnt il poate scoate de la el (52, p. 37).

S.N. este stapinul apelor ~i al corabierilor. EI apara ~i ajutape cei ce umbla pe ape (LIII, p. 408-409). Un om care treceao apa inotind era sa se inece. Se ruga de Maiea Domnului sa-lajute, dat tot mai tare se cufunda. Cind a cerut ajutorul luiS.N. imediat a fost deasupra apei. Tot S.N. ar fi oprit apele dnda fost potopul, ca sa nu inece corabia (52, p. 886).

S.N. e milostiv cu cei saraci, ajutind vaduvele ~i orfanii,daruindu-Ie bani. EI ajuta insa ~i pe hoti. Ajuta mai cu seamafetele sarace, dindu-Ie bani ca sa se marite. Celor orfane Iearunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII, p.409). Un omsarac are trei fete ~i e silit sa Ie trimita in lume ca sa d~tigebani, vinzindu-se. S.N. arunca fiecarei fete in ajunul zilei dndtrebuia sa pacatuiasca dte 0 punga cu 150 galbeni. A treia oaratatall-a pindit la geam ~i i-a sarutat picioarele (LVIII, p. 170-171).

S.N. ajuta ~i pe soldati in razboi (LIII, p. 409). EI are mare:putere, caei "la Sf. Neculai se roaga oastea dnd merge la bata-:lie, ca Sf. Neculai ~ede calare pe tun". De aceea, 11serbeazapina si turcii (52, p. 717-718).

II.' In clteva basme, S.N. apare ca auxiliar al protagoni~-iilor. Intr-un basm bucovinean (AT 402+302), fiul mai mic al'unui imparat se casatore~te cu 0 broasca care noaptea i~i lepadapielea. EI i-o arunca in foc, iar nevasta fuge prefacuta in cioara.Sotul pleaca in cautarea ei ~i ajunge la mare unde 11trece S.N.·cu 0 barca si 11conduce la moara sotiei lui, invatindu-l cum sa-prinda blestemul sotiei (52, p. 988~991). In ~lt basm (AT363) S.N. ajuta pe cel ce cinste~te icoana lui. Un om sarac nuare dedt icoana S.N. pe care 0 zaloge~te unui drciumar pentru«) piine. Un flacau 0 rascumpara ca sa nu se mai joace copiiidreiumarului cu ea. S.N. apare in chip de mo~neag la flacaul care:Ii cumparase icoana ~i 11invata cum sa pazeasca trei nopti inbiserica unde fiica imparatului aparea ca monstru ~i mincasantinelele. Dupa a treia noapte, S.N. atinge cu batul monstrulcare redevine fata imparatului, aratind ca el a fost mo~neagulsfatuitor (LVIII, p. 159-167). Un om sarac care nu mai aveadedt icoana S.N. 0 vinde unui turc, pretinzind ca "paze~tecasa ~i toa ta averea". Turcul pleaca de acasa, lasind totuldescuiat in paza icoanei S.N. Ni~te hoti aud pe turc laudindu-seca icoana I-a pazit de furturi ~i 11jefuiesc. Turcul nu se supara,crezind ca S.N. a adormit ~i pleaca, lasind u~ile deschise. Hotiivin din nou, vor sa fure ~i icoana, dar se pomenesc tintuitilocului pina ii prinde turcul (ibid., p.167-170).

III. In dteva legende-snoave, S.N. este zeflemisit. Untigan cu oi multe pune laptele in altar, la sfatul preotului.Mai tirziu, popa ~i dascalul fura laptele, dupa ce au uns sfintiipe la gura cu smintina, indeosebi pe S.N. Tiganul crede ca sfin-tii i-au mincat laptele ~i ii proboze~te, mai ales pe S.N.: " - $itu, ghiuj batrin, nu ti-a fost ru~ine de ceialalti? Pacat de barbata cea alba" (52, p. 1257-1258). Baba care da buzna in rai eluata la intrebari de S.N., dar ea 11batjocoreste. "Daca estiS. Neculai - Bate-te-n dos c-un mail" (ibid., 'po1266). Pr~o-teasa care n~avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i implineascadorinta. Sotul ei ii apare ca Sf. Petru ~i 0 anunta ca va veniS.N. sa-i faca un copil, ea prime~te cu bucurie vestea, dar pre-otul 11ia la bataie pe intrusul camuflat in S.N. (S. 3470 E). 0

ti'tranca ce ~i-a pierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-lajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. Ii varestitui (S. 3253). V. Legendii.

Sintilie. 1. rn legende, el este stapinul norilor ~i al pIoii,al tunetului ~i al vinturilor. E inchipuit alergind pe nori cu 0caruta trasa de cai de foe. Tunetul ar fi produs de huruitulcarutei Iui pe cer, iar fulgereIe sint sdntei din potcoavele cailorIui sau din biciuIIui. S.I. trasne~te pe oamenii paca to~i, dar maicu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e in trei dungi,sticloasa ~i intra in pamint de 9 stinjeni. La 9 ani, iese pe pa-mint ~i e buna de vindecat junghiurile (LIlI, p.389-394).La na~tere, S.I. a fost sortit sa-~i ucida parintii. Cind se intor-cea odata acasa, diavolul il minte ca sotia lui doarme cu altul.Fara sa se mai indoiasca, taie capetele pa-r:intilor care veniserala el ~i dormeau in ~ura (52, p. 519-520). In alte variante, S.I.i~i ucide nevasta ~i parintii sau numai pe tatallui. Se pocaie~te~i cere Iui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pedraci pentru ca I-au ispitit sa faca aceasta crima (UIl, p. 546).Dupa ce ~i-a omorit parintii pentru ca I-au necajit, s-a facutcioban pe munte. Dupa trei ani, vine in sat ~i omoara pe omulcare ii furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu ii da sarcina sa-I urma-reasca pe diavol cu trasnetele ~i fulgerele (12, I, p. 238). Pentruca ~i-a omorit parintii, e trimis de Dumnezeu sluga Ia diavol.Acesta il trimite in padure dupa Iemne, S.I. simuleaza ca Ieagacu 0 sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprindacasa ~i renunta la Iemne (AT 1046). A doua zi, il trimite dupaapa ~i S.I. simuleaza ca sapa toata fintina, dracul se sperie ~irenunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. Intreceri in puteri). S.I.e ~chiop, dupa alte legende paralizat de 0 mina ~i de un picior,de aceea are putere mai mica in trimiterea fulgerelor ~i trasne-telor. Cind era sanatos, tuna de crap au muntii, se despica cerul~i pamintul, se stirpeau femeile ~i animaIeIe, sau se mi~ca pina~i scaunul lui Dumnezeu. Acesta I-a blestemat ,,- Uscati-s-armina" ~i de atunci a paralizat. rn alte Iegende, S.I, are numaiun ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu audednd ii p~runce~te Dumnezeu sa trasn~asca (UIl, p. 396-397).S.I. a vazut pe un om furind faina din sacul unei vaduve cu5 copii la indemnul diavolului. S.I. a trasnit atit de tare in dia-vol, "ca 7 ani de-a rindul s-au starpit animalele ~i femeile de pefat a pamintului. Maica Precesta s-a speriat ~i ea din acel traz-