E s e de d o u e o r i i u t r ' o l u n a , a d e c ă i n 1 si 15 d u p a c . Y . in fo rma tu de o co l a s i j u m e t a t e . — A t â t u m a n u s c r i p t e l e , c â t u si b a n i i d e p r e n u m e r a t i u n e sâ se a d r e s e z e l a r e d a p t i u n e , l o c a l u l u a c e s t e i - a : Strat'a poşte i v ech i e n r . 1 . e t a g i u l u 1. nr . 96 .

P r e t i u l u de p r e n u m e r a t i u n e p e n t r u p r o v i n c i e l e a u s t r i a c e : Ia anu 5;fl. la V 2 de anu Z fl. 5 0 cr . ; p e n t r u K o m a n i a s i s t r a i n e t a t e la anu 7 fl., Ia % de anu 3 fl. 5 0 cr. v. a. — P r e n u m e r a t i u n e l a t r e i l u n e n u se p r i m e s c e . — M a n u s c r i p t e l e n e p u b l i c a t e se a r d u .

Anulu II. 1864. Nr. 21. Pesta 1/13. Novembre.

N A I A D E L E. ela munte vine, cura,

Limpede isvoru, Si suspina, si murmura,

Si gulgula 'ncetîsioru.

Acolo o alba turma Pasce ie'rba dupa malu,

Er' unu pastorelu in urma 'I totu cânta d'in cavalu.

Elu e micu, cavalulu mare, Insa man'a-i de artîstu

Scie-a scote cu 'nfocare Doina dulce, cantecu tristu.

Elu e micu, mai multu nu are Decâtu siepte anisiori;

Dar' se cânte nu e 'n stare Ca elu nimea d'in pastori.

Pe alu apei cristaline Malu d'odată s'a opritu,

Câci zarindu-se pe sîne Elu atunci si-a 'ntîpuitu:

Câ colo in lina unde Este unu altu pastorelu,

Care va sé se ascundă D' unu rivalu istetiu ca elu.

Elu indata tempu nu perde, Se inelina eâtra malu,

Si incepe se desmerde Campi si codri d'in cavalu.

Zefirulu uita suflarea, Frundiele, sioptîrea loru,

Mielulu iérb'a, si 'ncurarea, Paserile ; l inulu sboru.

Era echo 'n depărtare Doin'a lui o repeta;

Elu credea cu ciuda mare Câ celu-1-altu 'lu intreceà.

Josu cavalulu 'si depune Vrendu s' asculte putienelu,

É r ' Naiadele nebune Tote risera de elu.

Càci placut'a lui cantare D'intr' alu undeloru palatu,

Adunasa pe ori-care Sè-lu asculte la cantatu.

21 I

E l u indata curn se vede, Ne mai audiendu nimicu,

Câ t ra .ele se repede Ele 'i facu eu s ic ! s ic ! s i c !

E lu camasi 'a 'si súmete Si s' a runca in isvoru,

Cât ra gingasiele fete Cu grumadi i de ivoru.

î m p r e u n a se smicesce Glume, jocuri , risu nebunu,

Candu elu p ' un 'a o t rentesce, Altele vinu si-lu supunu.

D u p ' o di de vijelia Vine a l f a cu sen inu ;

Dar ' si dupa bucur ia Vine bocetu si suspinu.

P e candu se joca in apa Cu Naiadele mereu,

E l u intr 'o vul tore s capă . V a i ! câ-i fusa cesulu reu !

Valur i le spumegose ' L u sucescu, 'lu ducu in fundu,

E r ' Naiadele fronmse Multiumite se ascundu.

D e a tunci in ori-ce vreme P e alu apei t iermu umbrosu

O pr ivigatore g e m e . . . . Este sufletu-i duiosu!

Demboviti'a. H. G.

T r e p t e l e a n i l o r u . de Enricu Zschokke, tradusa de M. B .

(Jnchtiart.)

Eramu de 40. ani, August'a asemenea. Acuma deci ea nici n'a potutu fi pentru mine asia de pe-ricul6sa, ca cu 10. ani mai nainte in umbrariulu straformatu. îndată a d6u'a di dupa sosirea mea in resiedîntia me si dusei la dens'a fara ca se-mi bata Inim'a, Mai nainte m'am insînuatu la ea. se sciu, câ 6re pote-voiu se o aflu sengura. Câci in resiedîntia me asîgurara, cumca arare-ori se p6te afla, sengura, ci mai multu incungiurata de câtra poeţii de moda, cari facu chi6te romantice, si fan-taseza d'in preuna cu ea — s^u se pune la mes'a de jocu cu domni si d6mne betrane, câci j6ca in cârti cu pasiune. Amicii si amicele ei de odîni6ra, pre cari cu 10. ani mai nainte i-am vediutu la ea, se despărţiră de ea, câci cu femeea ac^st'a nu po-tura esi la cale. Ea e cunoscuta in tota resiedînti'a despre gur'a ei cea rea, se c^rta cu fota lumea, si daca cine-va voesce a sci noutâti d'in orasiu, — se cerceteze numai pre d6mn'a Winter. Aceste le-am auditu dela d6ua amice vechie ale Augustei , pre cari le vediui la ea cu diece ani mai nainte. H m ! cugetai, insa si aceste amice ale ei sunt cu diece ani mai betrane, si p6te câ si ele au putientîca atragere la ocara, s6u, precum se diceâ in resie dîntia, la medîsare.

Intr'o 3e>a from6sa de v^ra. candu intrai in casa la August'a, 'mi spuseră servitorii, câ Mari'a Sa d6mn'a ar fi in gradîna. Mersei intr' acolo.

A h ! gradîn'a cunoscuta d'in teneretiele m e l e ! Numai ca Auguste i se dau materia de o mica in­sultare, 'mi pusei pe degetu inelulu de âuru, ce mi l'a datu dens'a pentru celu de plumbu cu diece ani mai nainte. Acu gradîn'a, inelulu si templ'a chinezdsca, incepura a me at înge de minune.

„Sengura-e domn'a ?* intrebai de servitoriu pe cale.

.,Ba, ea are societate; insa numai de câte-va pers6ne."

Intrai in templa, Acolo siediura lenga doua mese mice d6ua partîe la jocu in cârti cu o pie­tate asia de mare, câtu nici nu se uitară câtra mine. Pre August'a o cunoscui. Vai d6mne, câtu era de vescedita. O voi tempuri atotu-poternice. Nu, acuma nu mai era pericul6sa pentru mine. Cuge-tamu tâinicu si incantatu la Adelin'a mea.

August'a atâtu erâ de cufundata in jocu, câtu sa lutandu-me, me rogâ se asceptu numai unu minutu, pana candu gata partî'a. Si numai dupa ac^st'a se radîcâ, me inunda cu cuvinte si intrebâri curtenit6re, 'mi dede nisce unelte de recorire. si me imbiâ cu cârti. E u insa scăpai, d i -candu, câ nu sciu jocâ in cârti. „Domne sânte!" striga ea, „cu ce-ti petreci dara tempulu daca nu joci ? Ac^st'a eu nu o potu cuprinde despre unu barbatu de spiritu, cum esci D T a . " Ea jocâ mai departe. Se jocâ Pharao. Banchieriulu avea n o - ,

: roj*

rocu estraordenariu. Peste putienu toti galbenii jocatoriloru zăceau in naintea densului. Tote pa­siunile jocatoriloru se poteau vede aci vorbindu d'in fetiele ardietóre, ochii erau sclipitori si buzele umflate. Banchieriulu straîuciâ de plăcere.

„Mai câ nu te-am jefui tu pana intr' unu banu," disa elu. „ D T a vorbişi mai nainte despre briliantulu celu pretiosu alu meu," — aretandu-si densulu inelulu stralucitoriu — ; „eu 'lu voiu jocâ in atare loteria; nu-ti puni pentru elu ine­lele D T a l e ? " Curioşi si cu o voie de resbunare

j se uitară toti la briliantulu lucitoriu. Primiră propunerea. Dómn'a Winter disa: „Pre mine me geneza inelele in j o c u ; eu n'am l'a mine nici unulu. Insa" — ach se uita la mine — „apropos, amice, nu vei ave bunetate a mi-lu împrumuta alu Dtale pe unu inomentu?!" 'Mi perdui firulu cugetâri i; trăsei depe dégetu inelulu Augustei , si-lu dedui cu aceste cuvinte: „Cauta-lu bine, dómn'a m e a ! Nu-lu mai cunosci ? acest'a e alu D T a l e ! "

E a arunca peste elu o căutătura fugit iva si disa: „Cu atâtu mai b ine!" apoi 'lu arunca in taierulu de jocu câtra cele-l-alte inele, si se uita numai la briliantu. Insa inelele tote se perdura. Banchieriulu a dobendîtu. Se perdü chiaru si ine­lulu celu scumpu déla primulu amoru, si inca pe loculu acel'a, unde odîniora 'lu primii intre la­crime. Oh tempuri atotu-poternice! cum le in-schimbati tote!

Merseramu la cina. Ospetii cei putieni erau bine despusi. Augus t 'ame slliá, sé fiu mai voiosu; se apucară de buteliele cu vinu, pe vediute, ca se dobendésca o voie mai innal ta; insa totu-si nu erau mai voioşi, ci mai gurariti.

Noutăţi le resiedîntiei fura esplodate, cunos­cuţii si intemplârile loru secrete fura aduşi pe tapetu. La petrecere nu lipsi glum'a, ci iubirea de omeni. Si spre dorerea mea cea mai mare glu­mele cele mai malitióse le rostía — August'a. N'a crutiatu pre nimenea, chiaru nici pre óspetii sei. Ah! fire-asi cugetatu eu candu-va, câ ado­rat a mea in anulu alu patru-diecilea va fi icón'a de totu contraria a inimei blânde, ce era? —• 'Mi eră uritu si grétia. Dupa cina se puseră de nou toti la més'a de jocu, de aceea eu m'am si inde-partatu de curen du.

Mi-a parutu de totu ren, câ am venitu in re-siedîntia, séu mai bine, câ pre August'a o vediui atâtu de stricata. Dreptu câ o-am mai cercetatu de câte-va-ori in caus'a procesuala o ei, insa fâra

^ c a sé fiu informatu de câtra ea mai bine, decâtu

ş&sy? .

I la prim'a cercetare. P e lenga tòte cretielele fetiei, ea totu-si nu voià a fi betrana; s'a provediutu cu rosiele ; eu me făcui câ nu observu nimica. Se vedea, câ voesce câta odată a innoi referintiele nòstre cele de demultu ; me ingretiosiamu de ea. Candu odată d'in intemplare scapai unu cuventu despre patru-dieci de ani ai densei, se uita câtra mine cu o căutătura instrainatóre. „Credu câ vi­sezi, D ie Presiedînte !" disa ea. „Memori'a D T a l e slabesee innainte de tempulu seu. Candu ne-am facutu cunoscuţi, D T a ai fostu de diece, si eu de cinci ani; eu pe atuncea me jocamu cu papusi'a; eu 'mi aducu aminte de tòte inca si acuma. O fòta de diece ani nu mai cugeta la papusia, ci la l u ­cruri cu multu mai serióse. Deci eu chiaru acuma am 35. ani. Si, fie disu intre noi , se potè câ me mai maritu odată. D e multu 'mi cere man'a unu barbatu bravu , unulu d'intre poeţii nostri cei d'intei. Tòte poesîele lui câtra Madonna, câtra Restignitulu, tòte legendele sante ale lui sunt pline de foculu dulce alu pietatei pentru mine."

E u i-am poftitu norocu la „foculu dulce alu pietatei," si eramu bucurosu, candu trecui peste pórt'a resiedîntiei, si me repeclii la Adelin'a mea si copiii densei.

Numai atuncea observâmu câ imbetranimu, candu vedemu urmele tempului nimicitoriu pe fetiele cunoscute d'in dilele teneretiei. In resie-dîntia 'mi părea câ sum mai betranu, de câtu eramu in adeverii. Insa candu eramu in bratiele bunei si credlntiósei mele Adeline, me incungiu-rara copiii, si scosei d'in pacu totu ce adusei de presentu d'in resiedîntia, — atuncea intenerii de nou. Daca in cas'a ta locuesce nevinovati'a si amorulu : vei fi tènera in veci.

Firesce câ in cursulu aniloru multe trecu in naintea nòstra in referintie mai innalte, mai bune si duratóre a lumei spirituale, — si inim'a atunci sangeréza. Insa chiaru părăsirea acést'a ne face viati'a si universulu de mai mare insemnetate, „aci" si „acolo" se încuiba in peptulu nostru totu mai tare, si aducu ceva maretiu in cugetarea, oftarea, si lucrarea nòstra. Copilulu e indestulitu cu o fióre, cu o pétra pistritia, cu unu locu micu pentru jocu, si putienu se intereséza de lucrulu ómeniloru mari. Junele si jun'a acù fantaséza mai bucurosu in depărtare si in liberu. Chili'a jocarii-loru copilaresci e strenta pentru ei. Ei voescu mai multu. Cu anii se maresce viati'a si cunoscin- o

2 1 * 9 ;

— 243 —

tiele vietiei. Copilulu putieim pretiuesce flórea si pétra pistritia, barbatulu si femeea împărtăşirea in onore; pe pamentu putienu se afla pentru spi-r i tu; elu 'si intînde man'a in lumea mare, elu pretînde si dobendesee eternitatea.

Aceste erau cuvintele, ce ni le disa tatalu Adelinei pe patulu de morte. Noi plangeamu lenga e lu; insa noi 'lu iubiramu cu unu amoru intîmu si santu, prin care ne santiramu pre noi insu-si! Adelin'a si eu trairamu o viatia mai su­blima, de candu intre noi si eternitate nu era nici o deosebire, si acei'a, pre cari 'i iubiramu, erau josu in pamentu,

Cea mai frumósa bucuria ni o intîndeau co­piii nostri. Pre celu mai betranu eu insù-mi l'am dusu la Univers i tate , pentru mine si August'a a fostu cea mai plăcuta surprindere, candu la anulu alu 50. la diu'a numelui meu sosî denumirea re-gésca la postulu celu liniscitu si onorabilu. ce-lu am si pana asta-di. Càci postulu acest'a m'a inda-toratu a siede in resiedîntia, si de acolo, pana la orasiulu, unde studia fiiulu meu la Universitate, era o cale cam de o di. Deci noi eramu la o-l-alta, de câte-ori voiamu.

Cu tòte câ Adelin'a nu-si lasâ bucurósa lo-culu nàscerii sale, insa resiedînti'a, despre carea atâtea a auditu, a avutu totu-si influintia asupra ei, dar1 mai multu decâtu tòte, câ era aprópe de fiiulu celu d'inteiu nascutu a ei. Fir esce câ in anulu alu patru-diecilea nici ea nu era mai multu blondîn'a cea minunata, ca candu siedeà in caru-tia lenga mine la cunoscinti'a nòstra cea d'inteia ; dar' fati'a ei era mai nobila, fhnti'a ei pe lenga gratia a dobendîtu si o stima. Inim'a ei remasa tènera. Eu o iubiamu si acuma cu primulu amoru. Fati'a ei zimbitóre, nestraformata prin atare pa­siune, n'a avutu lipsa de rumenéla, ca sè fie atra-gatóre.

Ea mi-a cunoscutu referintiele mele de mai nainte cu August'a. Candu ajùnseramu in resie­d înt ia , era de totu curiósa de a cunósce pre amant'a mea cea d'inteia.

Trecu mai bine de unu jumetate de anu, candu cercetai pre domn'a Winter; câci la asia ceva nu prea aveamu voie. Am auditu, câ ea nu mai are societăţi, traesce de totu retrasa, si câ in anii d'in urma s'a facutu chiaru asia de avara

<)(sgarcita), precum era mai nainte de pradatore.

^ V E > o :

Acést'a stramutare se potek privi de resultatulu pasiunii in jocu, ce o a fostu rapitu cu sîne, acu­ma nu mai era destulu de tènera pentru galan-tàrii. Forte adese-ori merge la beserica, câci cu câti-va ani mai nainte, ininiata de câtra poeţii de moda. i-a venitu a minte a trece la sînulu beseri-cei sèngura-mantuitóre, si a se face catolica.

Candu o cercetai de nou, mi s'a intemplatu de am trebuitu sé o cautu éra-si in gradina, îndată in ambitulu casei si vediui mai multe icòne sante, ce spendiurau pe paretii cei plini de pîdvere. Gra-dîn'a asemenà unei selbatecimi tufóse, si loculu unde eu ca copilu am serbatu odìnióra nunt'a, si leganai papusi'a Augustei , — era incarcatu de spini. Acatiele erau tăiate, pe vediute d'in econo­mia, ca s§ aiba lemne de incalditu. Beseric'a chi-nesésca si-a perdutu tòta fromseti'a d'in afara, si era acoperita cu caramide sîmple nemtiesci ; f e -rést'a mica ascuţita in stilu got îcu cu ioga pistri­tia tocmai ca ferésl'a besericei, si pe verfulu aco-perisiului o cruce, — acést'a casulia o prefăcură asemenea unei beserice.

Beserica a si fostu. Cum intrai, vediui alta-riu, cruce, si lampa eterna. Dómn'a Winter in etate de 50. ani, imbracata forte simplu, ca o ma­tròna, tocmai atuncea 'si gata rogatiunile, si me intîmpinâ cu o cununa de rose in mana, morma-indu intre buze.

E u steteamu tacutu in naintea ei. M'a cunos­cutu indata, si se vedea a fi bucurósa. Nu-mi pote-amu invinge semtiemintele mele cele dureróse, stetui in locu. o prinsei de mana, si cu ochi plini de lacrime 'i aretai capel'a.. „Oh August'a!" disei „candu steteà aicea umbrariulu de struguri, candu in fericirea nòstra copilarésca schimbàramu ine­le le de plumbu, candu peste diece ani ca june si juna aci ne dèderamu sărutările cele d'inteie ale amorului nostru nevinovatu, si ne juràramu pe ceriu — — — — u

„Te rogu, nu mai cugeta la copilariele ace­ste desierte!" disa ea intrerupendu-me.

„Ah August'a, atunci nu mai era bine, candu umbrariulu in beseric'a chinesésca se prefăcu in budoaru lucsuosu ; era si mai reu, candu am tre­buitu se punu in jocu inelulu de àuru. acést'a suvenire frumósa a amorului nostru, — si acu­ma — o capela !"

„Domnuln meu," disa dómn'a Winter. „in urma ne tredimu d'in beti'a lumii si d'in veseliei e desierte ale ei. Dta 'mi ranesci inim'a cu astu-feliu de suveniri. Dta ai venitu sè-ti bati jocu d'in j *

.

mine. Daca iubesci salvarea inimei DTale , urme-j Candu sosîi acasă, disei câtra Adelin'a: „Nu, za-mi esemplulu; invetia-te a abdice de lumea linim'a mea, noi nu vom merge la dens'a. E u nu ac^st'a falsa, si r6ga-te la toti santii lui Ddieu;o mai cuuoscu. Ea s'a facutu calugaresa. O tem-se-ti asculte rogatiumJe. jpuri atotu-poternice!"

C â t r a u n u june . Snim'a-ti cea b l anda De totu m'a incanta tu Candu la noi odată Credînt ia mi-ai j u r a tu .

T u ju r a ş i badît ia P e luna si s t e l e . . . . Sé credu óre si-asta-di Cuvinte loru tele ?

Cu tacerea-t i l unga De ce me nacajesci ? A h ! dora ce nu vrei Se me amajesci ? !

D a c a tu vei frânge Acelu santu ju ramentu , Atunci se scii i ub i t e : Me afli in mormentu .

Saveta.

Voltaire si juvelariulu seu de curte. Dupa M a h 1 b a o h , tradusa d'in limb'a germana de S t e f a n u P e r i a n u .

(Urmare.)

I V .

De atunci a t r ecu tn unu anu. Dupuis a lucratu ne-in t reruptu , avendu totu-deun'a t ient 'a in naintea ochiloru, ca rea i s'a a re ta tu la finea acestui lucru obosîtoriu si greu. D a c a s'a ga ta tu Dejeuner-ulu, i-a s tătu in pot în t ia a face d'in miresa, soţia, i-a fostu ier ta tu a se cununa cu Mar i ' a ! — P e n t r u aceea a lucratu elu cu a tâ t ' a dîligintia, pen t ru a c e a , candu Voltaire a paras î tu pe doua lune F e r n e y , si a caletoritu la Par i s , fâra ca sâ-i t r ami ta pana acuma pen t ru lucrulu seu materialulu promisu, — a in-t rebuint ia tu banii sei adunaţ i spre cumpera rea auru lu i si argintului in G-enf, ca se pota lucra. E lu sciâ câ Vol ta i re le va rentorce t6te, daca va veni indereptu la F e r n e y .

Insa Vol ta i re nu s'a rentorsu Mortea l'a cercetatu chiaru intre triumfele sale, si

l'a petrecutu in patr i 'a vecinica. Scirea acest 'a a nimicitu ca unu fulgeru t<5te spe-

rantiele lui Dupuis, si acest 'a s'a in templatu numai pen­t ru fericirea liniscita a familiei Dantois . P r in mor tea lui Voltaire deveni de nou delasata si fâra patr ia , cas'a, in carea siediura ei, a venitu in man 'a mostenitoriloru, si numai dela vointi 'a loru a a te rna tu , ca acesti 'a se lese famili'a in aceea-si casa, pen t ru carea n u se p la t îâ nici o a renda , carea Voltaire o-a p r eda tu orbului Danto is .

Lacr ime, suspinuri, nelinisce si grije domniau acuma era-si in cas'a, in carea inea ieri r e sunau a tâ te cuvinte glumetie, si r isete de fericire. Bet ranulu Dantois p lângea si se rogâ, Dupuis siedeâ gâlfedu si in cugete in na in tea Dejeuner-ului lucitoriu si schintei toriu, la care elu pe

$ i c i si colea r e p a r a si netediâ de totu mehanicu, ch iaru si

copii umblau in susu si in josu , tr ist i si cu capu ap leca tu . Numai Mari 'a e ra tare si det iermuri ta , si nici o vae ta re nu se audià d'in gur ' a ei.

„Noi suntemu tèner i , disa ea zimbindu câ t r a D u ­puis , " Ddieu ni-a da tu potere si capaci ta te spre lucru. Daca ne voru a lungà d'in casuli 'a nòstra , as t 'a , la tò ta in templarea e o fatal i tate, insa nu e nefericire !

„Oh, de ce n 'am crediutu eu in profetirea lui Vol­ta i re ," disa Dupuis adencu pet runsu. „ E l u mi-a spusu câ nu va t ra i pana candu voiu g a t à Dejeuner-ulu. Si eu, care am vediutu, câ spiri tulu lui a fostu asià de fràgedu si sanatosu, eu n 'am voitu se credu, câ Volta i re potè sé mora. Acuma mi-am jertfi tu toti bani i pen t ru arg in tar i i si acuma n 'am nimicai, cu ce se ve ajutoru. Oh, Maria, Maria, pe candu mi-asi da inim'a si viati 'a pent ru t îne , n 'am nici mijlócele, a-ti luà grijele e terne."

„ Insa tu le vei por ta cu mine ," disa Maria intr ' unu risu minunatu, „si nu e mai fromósa grijea impart i ta si comuna, decâtu o viat ia senguràteca plina de pr isosînt ia si neingrijire ? Si apoi, amice, cuge ta numai , câ gri jea acést 'a va t rece. Luc ru lu teu arteficiosu si minunatu e g a f a , 'ti va aduce glorie, onore si lucru ."

„Ai dreptu, Maria, sé luc râmu," disa Dupuis . „Celu put ienu 'mi vei iertà sé lucru cu t îne si sé fiu sergui tor iu lenga t îne in lucratoria, pana mi se voru a r e t à a l te câ i ."

Mari 'a nu l'a refusato, si de acuma innainte a per i tu grijea d'in cerculu familiei fericite si indestuli te. U r m a r ă septemani liniscite si pacinice, numai Dupuis 'si îndrep ta cauta tur ' a cea tr is ta si descuragia ta la lucrulu seu ar te ­ficiosu, care in lucirea si pomp'a sa fulgeretóre i s'a pa-ru tu ca unu despret iu in vtétia sa intunecósa, nelus t rósa

si pă răs i t a , de multe-ori in t rebâ elu numai de inim'a sa secreta si desperata, pana candu va por ta elu viatia acesta nemangaia ta si fâra sperantia, dora nu s'a rumpe inim'a sa de nemangaere si dorere .

P e n t r u elu dara a fostu o intemplare imbucuratóre , candu venia intr ' o di prin stradele cele tăcute si para­site d'in Fe rney , dupa mórtea lui Voltaire o careta, carea se indrumà eâtra castelu insusu.

Acuma dora t rèbue sé vina o s t ramutare , o hotarire, m u r m u r a elu, paras îndu cas'a cu pasi rèpedi si mergandu eâ t ra castelu. Cum a fostu elu acuma rapitu, vediendu, câ ferestrile sunt deschise, cari erau de a tâ t 'a tempu în­chise, câ in cur tea castelului se audià era-si glasuri ome­neştii si sgòmote de cai ! Cum i sal ta inim'a de bucuria , int ielegandu, câ celu ce tocmai venisa, este plenipotîntele Dómnei Denis, nepótei lui Voltaire , si care farà indoéla a venitu, a pune in rendu relatiunile in moscenire.

Vèselu si bucurosu se rentórsa Dupuis , fati'a lui a fostu asià de voiósa, cum n'a vediutu-o Maria de multu. Acuma s'a semtitu in potere , a sari si a se repedì eâ t ra densulu, si Dupuis a intempinatu-o cu unu risu vèselu, ducandu-o la ta ta lu orbu, care siedeà lenga prunci sub mérulu infiori tu.

„Bine, tòte suntu bine, disa Dupuis saltandu de bu­cur ia" Dómn'a Denis a tramisi! pen t ru voi unu actu de donare a casei si a grad ine i vòstre, si a intari tu pensiu­nea pent ru părintele nost ru ."

Copiii se 'mbucurara , ta ta lu orbu 'si rad ica ochii insusu eâ t ra ceriu, si mult iami lui Ddieu pen t ru gra t ia cu unu tonu innal t ia tu . Numai Mari 'a n'a luatu par te in acést 'a bucuria, si tăcuta se uità d rep tu la pamentu .

„Si afara de aceste nu ne aduci nici o veste ?" in­t rebâ in urma. „Despre lucrulu teu arteficiosu nu vor­beşti, nimica ?"

Dupuis se risa. „ E u mai am inca si alte noutât i , ce insa, Mari 'a, mai nainte t r èbue sé le incredîntiezu tie !"

O dusa cu sîne in lu oratoria, si in coltiulu celu mai intunecosu, unde nu-i potè nici vede nici asculta nimenea, cupr insera locu.

„Mari 'a !" disa elu atuncea, si ochii lui erau indrep-tat i cu o fragedime nespusa la fati'a cea plăcuta a ei, „Mari 'a, acu se va implinì si dorinti 'a nòstra, In t r 'o di te-am fostu int rebatu, câ voesci sé fii mirés'a mea, asta-di vinu a te in t rebâ : voesci sé fii soti'a mea ?"

„Scii bine, câ inim'a si viati 'a mea este a t a , " disa ea. Elu o-a saru ta tu cu focu, si cuprindiendu-i cu bra-

tiulu seu s ta tur ' a ei cea subtira, disa mai depar te : „ E u n 'am sé-ti promitu unu viitoriu as îgura tu si stralucitu, insa am potere de a lucra pentru t ine , si am vointia ta re a te face fericita, càci te iubeseti mai tare , de câtu insa-si viati 'a mea. Insa si tu asià t rèbue sé me iubesci, càci numai asià vei ave potere si curagiu a impart ì cu mine viati 'a acésta nes igura si nestatornica. Noi peste câte-va dile si t rèbue sé mèrgemu de aicea, Mari 'a. Nu de multu fusei la preotu, elu e gat 'a a ne incredìnt ià inca asta-di, si a ne absolvi de vestir i d'in caus'a pusetiunii nòstre cri­t ice. T u dara inca asta-di vei fi soti'a mea, si peste trei dile vom paras i F e r n e y . "

E a a t remura tu , si-si delasâ capulu pe peptulu e i . , _ . x

Dupuis con t ìnua : „Pen t ru mine a fostu unu norocu, c a ; a c u s à câ sum necredìntiósa, si câ mi am _uitatu datorin-vorbii sènguru cu domnulu Vielleville, càci precum se tiele mele. Da r ' so ro r i l e mele, ba. ti copiii mei? E u sè-i vede, domn'a Denis a cugeta tu numai la voi, ér ' pre mwe 'espunu la ocar 'a strainiloru fâra ìnima, sè-i lasu farà

^ m ' a ui ta tu séu a voitu a me ui tà de totu d ' inpreuna cu jconducatoriu, farà amicu si fâra mama, ca sé fie seduşi,

Sv5>0 : r y i i -

Dejeuner-ulu meu. Moscenitórea lui Voltaire n 'a mosce-nitu totu-deodata si semtiulu nobilu si mareinimitatea acelui 'a. Dejeuner-ulu e unu lasamentu, ce dens'a nu-lu potè primi, precum se vede ; deci eu am sant 'a datorint ia a implini vointi 'a lui Voltaire , si presentulu acest 'a a-lu duce la imperatés 'a. E u am povestitu Dlui Vielleville tòte istori 'a Dejeuner-ului, i-am spusu, câ putientic 'a mea avere o-am intrebuint iatu spre scopulu acest'a, si câ tòte sperantiele mele in viitoriu sunt puse in acestu lucru. Plansorile, rogârile, si nemangaer i le mele Fa induplecatu a me ajutora. Elu e aicea, ca sé duca bibliotec'a lui Vol­taire. Impera tés 'a Ca ta r in ' a o-a cumpera tu dela dómn'a Denis , si domnulu Vielleville e insarcinatu a o t ranspune in Pe te r sburg . In Liibeck lu ascépta o nae rusésca, carea 'lu va duce pre elu si bibliotec'a. Mari 'a ! noi 'lu vom in-sotì in caletoria, si Dejeuner-ulu va merge cu noi. E u sènguru 'lu voiu preda imperatesei . Oh ! Voltaire totu-si a avu tu dreptu ! Dejeuner-ulu acest 'a 'mi va aduce feri­cire si gloria ! Numai lui am de a multiamì acést 'a , câ acuma m'am descat iatu de sengure ta tea acést 'a i n n a d u -sitóre si desiérta, precum si de neact ivi ta tea acést 'a ador-mitóre, si câ eu potu iesì de nou in lume ca sé lucru, sé me sìlescu si sé me luptu. Acestu Dejeuner 'mi aré ta calea eât ra renume si onore, b ineenventarea lui Voltaire zace asupra lui, ne va aperà pre amendoi, si ne va face ferititi. Grrabesce-te da ra iubit 'a mea, mirés'a mea, gra-besce-te dara iubit 'a mea, si sé me poti insotì in caletori 'a mea peste lumea larga."

E lu voià a o imbratisià si mai tare , insa s'a re t rasu modesta, si cu incetulu s'a indrepta tu in susu d'in siediu-tulu ei.

„ D a r ' p re ta ta lu si pre sororile nòstre nu le vom duce cu n o i ? " in t rebâ ea tr ista.

Dupuis se risa. „Ast 'a ar fi o insotire r a r a pen t ru căsătoriţ i jun i , cari n 'a nimica, numai sperant ia si potere pent ru lucru. P e n t r u ta ta lu teu m'am ingr igi tu ; elu are casa, gradina , si o mica pensiune, d'in carea va t r a i . "

„Si sororile mele cele m i c e ? " in t rebâ Mari 'a. Aceşti copii, pre cari mama-mea mi i-a lasatu in grige, si carei 'a pe patulu morţii am ju ra tu , câ nu-i voiu lasà nici-candu, si câ eu voiu fi mam'a loru ?"

„Insa Mari 'a !" disa Dupuis mai farà vointi 'a sa, „tu nu poti cugetà seriosu la aceea, ca sé iei cu t ìne p re ta ta lu teu celu orbu, si pre sororile tale ?

„Nu," disa ea tr is ta, „eu cùgetu la aceea, sé re­mami cu ei !"

Dupuis se uità incremenitu in fati'a ei cea gàlfeda si inunda ta de lacrime. „Eu nu te pricepu !" disa cu in­cetulu,

„Insa me va pricepe D d i e u , " respunsa ea, „si mu-ma-mea in ceriu se va roga pent ru mine. E u nu potu lasà pre ta ta lu meu, càci cine va suplini loculu meu ? Cine 'lu va mangaè in intr is tarea sa, 'lu va scòte d'in desperare , si cine 'i va lumina fiinti'a lui innoptata, celu put ienu prin lucirea suveniri loru mai fromóse, si mai fericite? Cine 'i va ceti in serile de iérna, si 'i va imprumutà ochi, ca prin cuvinte si descrieri sé guste celu put ienu fromse-

' " " " câ daca me ducu, nu va fla-ìnim'a lui s'ar impetri , si m'ar

ti 'a pr imaverei ? Se potè, menai t rupulu, ci spiritulu,

inveninati , stricaţi si insielati ? Se cresca ei fâra ca se guste iubirea si ingrigirea, ce o-am moscenitu dela mu-ma-mea, carei 'a am jura tu , câ o voiu impartasi si cu ei V Ba, Dupuis, ba, viati 'a mea ar fi inveninata, mus t ra rea consc i i n t i e i 'm e l e a r a m n S a somnulu depe ochii m e i , si fericirea del» inim'a mea, daca eu asia crudelu si fâra inima asi lasâ pre ai mei."

Daca tu cugeti asia, a tuncea tu nu me mbesci , si nici nu m'ai iubitu v re -oda ta ! " striga Dupuis cu pasiune.

E a s'a uitatu in ochi la elu cu o cău tă tu ra a t â tu de minunata, si totu-deodata dorerosa, incâtu ochii ei fâra de voie fura inundaţi de lacrime.

„ E u te iubescu in e t e r n u , si nespusu," disa ea ser-batoresce. „ E u nu voiu incetâ nici candu a te iubi, si candu ochii mei nu te vor mai vede, — t îpu lu teu totu-si va locui in inim'a mea, si daca odată voiu mor i , — bu-diele cele reci a mele vor chiamâ numele teu, si eu voiu dice : Ddieu se-lu b inecuventeze ! Câci numai lui am de a multiami unic 'a mea fericire, ce numai am cunoscutu candu-va pe pamentu , si acestu sentiementu de fericire 'lu ducu cu mine in mormentu !"

Dupuis fu a tâ tu de a t însu , câtu cadiu in genunchi in naintea ei. „Mari 'a , Mari 'a, indura-te spre mine ! E u nu potu remane aicea, eu nu potu fi unu aurar iu simplu, care lucra pent ru panea sa cea de tote dilele, si face aco-perisiu la orologe, pe candu elu ar fi in s tare a crea luc­rur i artefici6se. Acest 'a ar fi unu sacrificiu, ce t rece pes te pu te rea si sumeti 'a mea . "

„Ce eu nici nu o-asi primi, daca o-ai si face pen t ru mine ," disa Mari 'a cu o detiermurire. „ E u acuma cunoscu dorerile, de cari pat îmesce inim'a ta, si eu te iubescu cu a tâ t ' a focu, câtu potu dice câ t r a t i n e : „mergi , iubitulu meu, lumea te chiama, si tu t rebue se-ti implinesci chia-marea, câci Ddieu ti-a datu telentu frumo-m, si tu acest 'a nu-lu poti lasâ neintrebuint iatu. Du-te, binecu ventarea mea te insotiesce, si amorulu meu va fi cu t ine pre totu-indenea!"

„Dec i " striga Dupuis seolandu-se, „daca tu nu vo-esci a me asculta, me ducu la tatalu t eu ! E lu se decidă, | câ ore esci îndatora ta a remane seu a me inso t i ! " j

Elu voia se tne'rga, insa Mari 'a 'lu retienîi. „Daca o ' faci acest 'a nu potu a te mai iubi, câci a tuncea sciu, câ tu ai o inima crudela si impetri ta . T u Tai rani pre tatalu meu pana la morte , si ai rapi to ta val6rea sacrificiului, ce t re - \ bue sg-lu aducu pent ru densulu." j

„Asia da ra t a c u ! " suspina Dupuis . „Insa Mari 'a, , cugeta-te inca oda tă ! Numai peste trei dile voiu caletori. Peste trei dile te voiu m t r e b â mai odată, si dee Ddieu, ca'i

a tunci inim'a t a se fie immoia ta! Aceste trei dile le voiu petrece depar te de t ine , ca asia inim'a ta se pota detier-muri sengura . Dejeuner-ulu meu 'lu ducu la cur te , si acolo 'lu voiu pachetâ . Pes te trei dile to tu in ora ace'st 'a se me ascepti a c i ! "

„ E u te voiu asceptâ ," sâ-mi ieu „remasu b u n u , " disa ea cu înt r is tare , insa cu det iermuri re .

Si ea in adeveru l'a si a s c e p t a t u ! Insa fati'a ei e r â det iermuri ta si liniscita, si man 'a n 'a t r emura tu nici de câtu, candu o în t insa lui Dupuis spre a-lu saluta.

,,Ah, Măr ia ! " disa elu tristu, „aceste trei dile mi-au fostu grele, ca o eterni ta te . Oh, fii i ndura to re ! Vina cu mine Mari 'a mea, eu nu potu t ra i fâra t i n e ! "

E a si-a aplecatu capulu la p e p t u , si se pa reâ a fi perdutu in visuri de fericire. De odată 'si r ad î câ capulu cu manele sale intr 'o mişcare pasiunata , i -a da tu să ru tă r i înfocate in gura , pe frunte si ochii densului .

„Fi i sanetosu !" galgai ea „eu te-am iubitu nemar -ginitu, si asia te voiu si iubi in e ternu. Ddieu se te bine-cuvinteze, p recum te bine cuvintezu eu. Sâ-ti afli in lume fericire, r enume si ono re ; insa daca aceste nu le-ai afla, daca lumea, carea adese-ori calea cu piciore ce e fromo-su, si despretiuesce ce e nobilu, daca ea nu- t i da aceea,, ce esci indreptat i tu a cere dela dens'a, daca t e va insielâ in âsceptârile tale, si va a runca in pulvere sperantiele tale, — atunci ada-t i aminte, câ aci vei afla o patr ia , si o inima," ce nici candu nu ţe-a ui tatu, nici nu te v a lasâ. Voesci a-mi promite, iubitulu meu ? !"

„ E u 'ti p r o m i t u , " disa elu intr ' unu tonu innecatu de lacrime.

, ,Eu te voiu a s c e p t â , si acuma, amice fii indura to-riu, si me lasa. Noi t rebue se ne depar t imu. Acest 'a se" se intemple repede si de odată . Nu dice „ remasu bunu" ' sororiloru, nici tatălui meu , crutia-i de dorerea despărţ ir i i , ce e a tâ tu de amara . F i i sanetosu, si dee Ddieu : p a n a la revedere !"

Elu o-a imbratis iatu in t re suspine re t ienute , i-a sa-ruta tu buzele si manele, si in u rma cu o de t ie rmur i re se descatiâ, si s'a repeditu de acolo.

„E lu merge , elu merge , " disa Mari 'a cadiendu in g e n u n c h i , si uitandu-se cu ochi plini de lacr ime, cum trece peste g rad ina , cum deschisa usi'a, si cum s'a inchisu dupa elu totu zuruindu, si apoi a mersu mai depar te , si mai depar te , ca unu omu chinuitu de câ t ra Fur ie si dorere.

, „Eu nu- lu mai vedu," galgai Mari 'a , candu elu se perdii pe lenga iutorsatur 'a drumului , si numai a tuncea cadiii la pamentu, si planşa cu amaru .

(Va urma.)

Quodlibet. Totu omulu a re o ch iamare , acest 'a, pana candujimplinesce cineva chiamarea sa, e forte bine, in casulu

adecă nu documenterà cineva contrariulu, e mai chiaru ! contrar iu : vai s i a m a r u ! Se luâmu bine aminte, câci n u decâtu sórele, — curaca óre implinisce-si totu omulu chia- vorbescu i n ventu, ca amorosii dupa mod'a de a s t a - d i ,

Jn+vnrliif Aron acÂst'a. filnsnfina r> faCU D e n t r U DersÓn a ^ m a r e a sa dupa cum se cuvine ? e al ta intrebare Daca si ci introducerea acest'a filosofica o facu pentru persón

_ — c r ^ i

mea. P e n t r u acea dara stim. cetî tore, daca me veti vede cumea nu făcu destulu chiamârfi mele de foiletonistu : fiti bune si vi aduceţi a minte, câ toti cu toţii avemu a ta re slăbiciune, si câ put ieni suntu aleşi d'intre cei ch iamat i !

Insa tote aceste, veti dice DVos t ra , nu ajungu ne­mica, ci daca voescu, apoi se scriu bine seu reu, totu atât 'a , numai se nu ve t o r t u r e z u ; de acest 'a eu m' asi îmbucura mai tare, câci se sciţi, câ eu acu trebue se scriu vr 'o doua cole despre ori-ce tema. Doua cole! voru eschiarnâ unele d'intre stimatele cet î tore — candu pana acum'a m'am si u r i tu ! I n z a d a r u ; câci pe langa totu re-spectulu celu pas t rezu pent ru DVostre , eu t r ebue se scriu. „ E s musz sein" Domneloru mele ! . . .

Sum convinsu, câ si DVost re veti fi esperiatu de-cursulu verei ca si eu insu-mi, cu acea deosebire totu-si ; câ acest 'a mie mi-a veni tu la cunoscintia prin subtietatea rocului de vera , e ra DVos t re pr in aceea, câ sunteţi re-str inse a siede in chilia calda, apoi a ceti si a crit izâ Foi-si<5r'a mea! ( începu si eu cu tempulu ca curtenitorii neca-li t i!) Storsulu vinului a t recutu si inca chiaru ca si candu nici n 'a r fi fostu, — cu asia put iena voie s'au apucatu totu-si fericiţii posesori de e lu ! Ce deosebire intre anii tnecuti si intre acest 'a de a c u m a ; in nainte de as t ' a dom-nulu si domn'a casei se p r epa rau cu septemanele innainte, pen t ru ca se nu-i afle nepregă t i ţ i acea di voiosa a tâ tu de memorabila pen t ru mulţi si pent ru mu l t e ! Domnulu casei lua tote vitele mai mari de a rendulu, le esaminâ, si nu­ma i decâtu observa cumca grăsunii n u voiescu se mance, i se 'mpareâ câ scadu d'in di in d i ; deci ca se scape de dauna li concepea sententi 'a de morte cu terminu pe diu'a defipta pent ru culesulu vieloru, — dupa prospetu aluneca fdrte bine v inu lu ; si Dlui avea dreptu . Tocmai asia faceâ si domn'a cu galitiele s a l e ; de aceea d icu : câ si domn'a a avu tu dreptu . Apoi se punea la usi 'a de câtra s t r ada cu o septemana mai nainte, si p re câţi cunoscuţi i vedea t re-candu pe a colo pre toti i opriâ, pre toti i invita la culesu, respect ive la t r ac ta . Acuma insa Domne Sânte , se prega-tescu numai asia pe de a furisiulu, nu spunu nimerui n i ­mica, ca si candu nici n ' a r merge in viea p rop r i a ! Asia eschiama o foia patr iot ica in adunc 'a s'a amare l a ; de carea eu, am atâ t 'a folosu, câ potui imple o fatia cu ea, deci eu nu pen t ru aceea me plangu aci asupra culesului, câ dora eu n 'asi fi fostu invitatu unde-va la culesu; — ci pe lenga alte cause momentose si pent ru aceea, ca se ne invet iâmu a suspina unulu dela a l tu lu !

D a r a DVost re totu-si vet i fi avutu mai bune pet re­ceri cu oeasiunea culesului, si cum nu ? Inca totu mai avemu horele, avemu inca dantiuri le n6stre, de si nu avii-r a m u s t rugur i dulci ! F i e numai aceste, câ pana ce voru esîste aceste, n 'am frica câ nu ne potemu însufleţ i ; câci o ho ra patrundietore , in carea e cuprinsa tota dorerea, totu amorulu sufletului romanescu, ne face celu putienu se" vedemu starea acest 'a mai buna in carea ne aflâmu. Atunci ni aducemu a minte , cumca naţ iunea totu-si a in-na in ta tu , atunci sentimu mai bine l ibertatea de carea ne bucurâmu, si in mendr 'a-ne bucuria, fâcemu se resune cu că ldura mai mare cuvintele cele fromose d'in „Resune-t u l u " lui Muresianu. Nu-e acesta o petrecere fromosa ?

I n astu-feliu de en tus îasmu nici n ' asi dice câ stru­guri i suntu acri , — de si dupa gus ta rea loru asi pote si j u r a câ-e as ia!

Struguri i de a buna se'm'a suntu acri, si dora numai ar t îculasiulu acest 'a pote s§ fie mai acru si decâtu otie-

tulu de vinu ; insa nu cugetaţ i câ dora dupa a tâ t ' a acrime, sarbedime voiu ajunge la càpetu, nu nici decâtu. E u sum ca unu curtenitoriu r e u , cu care se urescu fromósele dame ; (Dar ' cele ur i te ? ! Not'a Culegatoriului.) insa elu intre astu-feliu de impregiurâr i gèlnice nu vine in confu-siune de feliu, ci vorbesce mai depar te cu focu de paie, care nu incaldiesce, numai fumulu 'ti stórce lacrime d'in ochi. Detor int i 'a insa e mare !. . . .

Ventulu sufla recorosu,

Badea meu nu s'a rentorsu ;

Acì-e postulu lui Craciunu,

Badea n' are sufletu bunu ! E c a o strofa d'in pa t ru versuri triste in tote part i le

loru, dovéda viua, cumca ceea ce urméza va fi unu ce tràgicu. D ó m n e ! urita-e sengure ta tea ; mai urita dora si decâtu . . . viéti'a, mai alesu candu dorimu se ne vedemu fatia in fatia cu o persóna, carei 'a a succesu a cuprinde unu locu ta re in ìnim'a nòstra. D a r a inzadaru oftâmu ; câci sortea, amic'a acesta buna cu carea nu t rèbue se bemu nici candu „bruderschaf t ," se ingrigesce se gus tâmu câta unu picu si d'in pelinu, ca se se implinesca adeverulu dicalei, cumca numai celu ce scie de amarèl 'a pelinului, potè sé scie de dulcèti 'a vietiei căsători te ; p en t ru aceea dara st imata cetîtore, carea ascepti pre amantu lu ce nu-si t ienù parol 'a fii in pace si-lu desvinovatiesce ; pentru câ n 'a potu tu sè vina pote numai d'in aceea causa simpla, câ s'a uitatu. Apoi multi j un i au slabitiunea uitârii ; o sla-bitiune fòrte démna de vaiera tu ; insa este vr 'o mirare , candu tò ta lumea dice despre bieţii j u n i , câ-su sburdati , nu cugeta multu cu promisiunile de soiulu acest 'a ; — eu d'in parte-mi suntu forte inchinatu a atr ibui aser ţ iunea acest 'a destulu de gróba cutârui j u n e be t ranu , care urin-du-se de viéti 'a sengurà teca , cerca sé-si afle o fiintia dra-galasia, fâra ca sé se pota intabula in ìnim'a adoratei d'in caus'a rivalului tèneru.

J u n e ţ i a ! Ce e viét i 'a? Juné t i a ! Ce-e dulce in vié t ia? Juné t i ' a ! E t à o definitiune fromòsa a junetiei ! Ce e poe-sî 'a in viétia ? Juné t i ' a ! Tòte, tòte se ingramadeseu la ju­nétia, candu incéta dens'a, incéta si viéti 'a adevera ta . Junét i ' a , cunun'a vietiei omenesci, cunun 'a vìsuriloru au­rite, in cari figuréza idealulu iubirii infocate ; o cununa in carea suntu împletite a tâ tea flori fromóse, cum suntu : insufletirea pent ru fromosu, pen t ru amoru pat r ia si na­ţ iune. Numai junét i ' a e capace a se insufletì adevera tu ; pen t ru aceea dara se folosimu bine tesaurulu junetiei , in carea ceriulu e mai placutu, si ilusiunile o facu mai dulce, si ne îndupleca ; a ne insufletì pen t ru to tu ce e fromosu, santu si nobilu, se ferìmu barem junét i 'a nòstra de negri-t iunea calculâriloru interesate . — Juné t i ' a e poesi 'a vie­tiei, pen t ru acea dara sé nu o stricâmu, cu a tâ tu mai ve r tosu ; c â c i dar imandu poesî 'a acésta, pèrdemu pent ru totu-déun'a momintele in cari am fi potutu gusta încân­tăr i le paradisului . Visaţi da ra st imateloru j u n e , visaţi de unu venitoriu mendru , si păstraţ i credîntiose idealulu, ce-lu aveţ i ; càci acést 'a e o amăgire, ilusiune a tâ tu de dulce ! Acést 'a ve va mangaià mai ta rd iu si in dorerile vòstre, candu vediendu contras tulu celu mai mare intre idealu si realu, veti sci, câ in idei ati alesu mai bunu si mai placutu !

D u p a abaterea acésta scurta , cùgetu a nu pecatuì daca voiu t rece la altu objeptu.

Ventulu de média-nópte a si inceputu a ni face idee

-ÎS -l X »• onnlnmiiitiin l i f t I/o. i l i * P O l f l .

despre ea ldur 'a d'in Sîberi 'a, pr in u rmare t rebue se ne apropiindu-se i e r n a inceta preumblări le de sera, si totu t>.._: î : :..:„4.:'„ „i: o m u } u e s j l i tu a se r e t r age lenga camenit ia in cerculu fami-

l iar iu: mamele iubitore cu copiii f râged ipe bratie, impar tu celoru mai mari invet ia ture morale, ce se potu inradecinâ

despre junet ie , de ce se nu me apucu unu picu si de be-jin copii a tâ tu de tare , incâtu acele 'lu petrecu a desee ori tranetie incepandu introducerea cu — tempulu. Pomii pana la mormentu, nepotendu-le uita mai multu pen t ru

apropiâmu cu ceva cât ra R u s i , ba rem in privinti 'a cli mei. E t a că era-si me aflu la objeptulu celu mai prosaicu ] a t empu! Insa totu i n z a d a r u ; eu filosofai mai nainte

stau seraciti. fâra frundie si fâra frupte, ca si cum sta unu omu imbetranitu, care n 'a voitu seu n'a po tu tu produce nimicu bunu pen t ru societate, carea apoi, ca se-i respla-tesca binisioru, 'lu lasa senguru sengurelu ! Be t ranu lu (intielegu junele b e t r a n u , necasetori tu) asemena unui copilu usioru la minte, nu se ingrigesce de viitoriu, nu-si casciga aceea, ce ar t rebui se o aiba la be t rane t i e : fericire

uvenirea dileloru fericite, in cari le-au auditu dela o mama buna si iubitore, a cărei fatia blânda cu temerile proveni te

'gea parintesca 'i s ta pururea inna-d'in iubirea si d'i inte ! 0 mame b lande , ce chiamare fromósa av e ţ i ! se formati omu, si in omu c red în t i a , sperantia si i u b i r e ! Potè-ve-veti retieue se mi dati fràgediloru vostri copii si sentieminte calduróse pent ru na ţ iunea Voiti voi se dene-

lenga o matrona, cu-carea a trai tu peste unu siru de ani gati glori'a, ce o potè ave ori carea mama buna, vediendu, in bine si in reu , si si-a impart i tu cu ea dulcetile si ama-raţiunile vietiei. Xu e bine da ra sé nu facemu nimicuj càci in u rma ne recimu fatia cu noi si fatia cu omenimea.

De órece ventulu sufla rece, si nici nu e asià de mòle ca Zefirulu, care ca si-unu copilu sburda tu se jóca cu tote

câ sementi 'a de sentieminte natiunali , ce a semenatu-o in fraged'a inima a copilului, a adusu frupte demne de tota laud'a V Ba nu, si era nu ! Stranepótele Veturiei , a ma­mei ambiloru Grachi , s tranepótele mamei lui Stefanu celu mare nu potu . f i nedemne de s t răbunele loru ! Au a tâ te

florile; si fiindu câ pòtemu asceptà cu tòta securitatea, câjfapte generóse aduse pe altariulu. nat iunalu sé" nu ne dee dupa acest 'a va veni ie'rn'a : fòrte bine va face ori si cine, ! dreptulu de a crede si a sperà in sentiemintele vòstre daca ' s i va pune in ordene cuptoriulu, si daca se va provedè nobile "? . . , Venitoriulu natiunei fiindu concrediutu in cu lemne destule in iérn 'a vietiei, pen t ru câ al tucum va j par te si vóa st imateloru cetì tóre, t rèbue se vi-o tieneti de t remura . E n spuneti-mi voi juni imbetrani t i , ce piacere, ce : santa dorintia a corespunde ch iamare i , ce apésa fràge-fericire poteti ave voi in lumea acést 'a, daca nu-e cine sé ve dulii vostru ùmeru ; càci numai si numai a tunci suntemu dica nici a t â t a : dulce barba te ! dulce ta ta ! ? H u h ! candu securi de es îs t în t ia , candu dómnele nòstre inca voru cùgetu la s tarea acést 'a, b r r r ! t r èmuru pana la òse, asià de aduce arderi pe altariulu nat iunalu in proport iunea cuve-rece, si s t ra ina mi se 'mpare lumea in t r éga ! Cu câtu e s t e j n i t a . . . si atunci nu ne vomu teme de pagani , da r ' nici mai frumosu, mai nobilu, mai rapitoriu, candu vedi câ j de juni i betrani ! I. P.

Adunarea generala a Asociatiunii nal i una Io pentru cultura poporului romanii in Arad/)

/ Aradu, 26. Oetomvre. Adunarea generala de estempu a Asotiatiunii natiunale pentru cultur'a poporului romanii , carea amesuratu statuteloru ar fi trebuitu se se tiena in lua'a lui Maiu a. c. insa pentru calamitatea generala casiunata prin sècet'a d'in anulu trecutu s'au amanatu pre a 25. si 26. 1. c. au pu su cetatea nòstra in mişcare inca mai mare decâtu in anulu trecutu: d'in tòte par­tile patriei acursa intieleginti'a romana, si scirea cumca Prea veneratulu nostru episcopii roma-nescu P r o c o p i u I v a c i c o v i c i u dupa inde-lungat'a-i absîntia la congresulu si s înodulu d'in Carloyetiu se va rentórce. va deschide si va con­duce in persóna Adunarea, si câ cei doi represen-tanti si barbati de încredere ai naţiunii la sînodu. D D . A n d r e i u M o c i o n i si V i n c e n t i u B a -b e s i u inca se voru infatisià si voru dà desluciri despre starea Gestiunii mitropoliei, se pare inca a fi avu tu efeptulu seu.

Avemu sê amintîmu facandu îndreptarea, câ >D. Episeqpu nu Luni la amédia-di precum se'as-

! ^ > o .

ceptă. ci numai seVa sosî in resiedînti'a sa, unde fu salutatu de o nenunierata mulţime de conna-tiunali ai sei prin achiamatiuni entusîastece si de protopopulu localu prin o cuventare frumosa, D'intre notabilităţile romane s'au infatisiatu: cei

*) Aces tu r a p o r t u s u n t e m u s î l i t i a- lu r e p r o d u c e d' in j u r n a -lu lu n e m t i e s c u „ A r a d e r Z e i t u n g ' ' d u p a cum l 'a t r a d n s u „ C o n e . " si ne e s p r i m â m u p ă r e r e a de r e u , câ in t ò t a A d u n a r e a a c é s t ' a nu s 'a aflatu nici unu b a r b a t a . c a r e d a c a n u p e n t r u b a n i ce lu pu-t i e n u d' in zelu n a t i u n a l u sé fie i m p a r t a s i t u p e r t r a c t ă r i l e Asoe i a -t i un i i cu j u r n a l e l e r o m a n e s c i d ' in P e s t a . S t r ă i n i i se i n t e r e s é z a cu m u l t u m a i t a r e de mişcă r i l e nòs t re , d e c â t u noi insu-s i , c à c i tu te j u r n a l e l e n e r o m a n e d ' in U n g ar i 'a l u a r ă n o t î t i a de sp re a c é s t ' a Adu­n a r e . N o i a v ù r a m u p r o m i s i u n e a u n u i d o m n u v e d i u t u d ' in A r a d u , câ n e va i n s c i i a t i à de a m e n u n t u l u de sp re tò te cu or i -ce p r e t i u , séti la c a s u l u , de va fi ocupa ţ i i , va efeptui , ca sé" fimu i n s c i i n t i a t i de a d r e p t n l u p r in c i n e - r a d'in s î n u l u A s o c i a t i u n i i . As t ' a i n s a n u s'a i n t e m p l a t u , p e n t r u c a r e l domiiulni p romi t i ^ to r i u 'i r o s t i m u m u l t i a -mi ta pub l i ca in numele ee t î t o r i l o ru nos t r i . — P a n a c a n d u D o m n e v e i sbiciul p r e poporu lu nos t ru cu n e p ă s a r e a g r a n d i ó s a , ce se ma­nifes tedla p r e t o t u - i n d e n e a fa t ia cu l i t e r a t u r ' a n ò s t r a '? C a n d u D o m n e ve i a d u c e la cunose in t i a p r e p o p o r u l u n o s t r u sè scie a p r e t i u i or­g a n e l e p u b l i c i t ă ţ i i , s i a op in iun i i p u b l i c e ? D ' i n A d u n a r e a a c é s t ' a , in c a r e a s p e r â m u câ v a fi fostu r e p r e s e n t a t a f run tea i n t i e l e g i n t i e i r o m a n e , nu s 'a aflatu n i c i u n u l u , c a r e se fie f acu tu a t a r e r a p o r t u ' de sp re p e r t r a c t ă r i l e p e n t r u „ c u l t u r ' a poporu lu i r o m a n i i . " F i r e s c e omeni i n ' a t e m p u la a s i à ceva , i n s a a s iede c â t a 4—5. óre i n o s p e t a r i a p e n t r u de a d i s p u t a desp re t r é n c ' a fléne'a, t r è b n e sé

mai tèneri doi frati M o c i o n i — apoi D. B a b e-s i u d'in P e s t a , vice cornitele S i o r b a n u d'in Oradea-mare, multi protopopi si derogatori d'in partile Banatului si a le Biharei , ma si eâti-va oficieri imp. d'in Versietiu si Besèrica-Alba.

Deschiderea Adunării s 'a intemplatu ieri de-manétia la 9. óre in sal'a cea mare a comitatului, care fu plina de ómeni. Episcopulu ca presiedìnte priinariu ahi Reuniuni i fu invitati! prin o depu-tatiune alésa si la intrarea sa in sala primitu cu viforóse strigali „sè traiésca!" Părintele episcopu au acentuatu in cuventulu seu de deschidere fru-mosulu si nobilulu scopu alu Associatiunii si re-cunoscinti'a, ce naţiunea romana detoresce prea bunului Moiiarcu pentru inquviintiarea acestui asiediameutu ,* la aceste cuvinte se scola tòta Adunarea si intona „ Vi vate" întreite pentru Maj. Sa. L a inchiarea cuventului episcopulu cu adenca condolentìa aminti trist 'a intemplare, prin care inteiulu barbartu alu naţiunii D. A n d r e i u M o ­c i o n i fu impedecatu de a s e infatisià la adunare, adecă prin mórtea cumnatei sale, D ì o u i a C e r-n o v i c i urmata domin eca nóptea iu Pesta, o in-templare ce invescù famili'a in doliu si lovì erudii mai vertosu pre nobil 'a s ipre stimat'a soţia a băr­batului populariu ; episcopulu propusa o adresa telegrafica de condolentia, care se si decisa insar-cinandu-se cu compunerea acelei'a-si D. B a ­b e s i u.

Dii} a c e . la cuventulu de descindere ahi Episcopului-Presiedìnte , se rostiră cuvinte de multiamire d'in partea ddloru Dr. M a u i u si ju­dele cercualu V a s , se trecù la ordenea dilei si se gatara in tempii de 3. óre o mulţime de obiepte de insemnetate. Multe desbàteri nu se facu in aceste adunări, si anume d'in causa, cà e dàtena in con­ferii) tie preliminarie mai nainte de siedìntia a deslucì tòte, incàtu se potè si a le precisa. Aceste conferititi e private insa atâtu ieri mai nainte de siedìnti'a prima, câtu si asta-di innainte de adóu ' a siedîntia publica — s'au tienutu pana tardili nóp­tea. ma unele chiarii si pana la mediulu nopţii si au fostu intr' une-ori fòrte viue.

A n i fi prea multu a at ìnge aici tòte câte s'au pertratatu si decisi! eri si asta-di în adunarea

9

aiba teinpu ex offo. „Ferirea ta d'in tine va fi Israile !" Grèdeinu câ ne vomu tredi odată, insa ne tèmemu c à atmicea va fi tardiu a ne opinti in contra fluviului rapitoriu a culture], ce o desvólta pe vediute popórele vecine. — Altu-cum asîgurâmu pre cetitorii nostri, câ daca nu ni se faceà promisiunea de mai susu : noi, cu tòte câ si acutna ab : à potè subsìstà foi'a nòstra, am fi facutu acelu sacrificiu in interesulu cetitoriloru, de am fi tramisu de aicea de adreptulu pre colucratoriulu nostru. Asia insa suntemu escu­sati, insa escusarea nòstra e dorerósa !

Med.

IVSTJ

generala; d'in asta causa ne marginimu la objep-tele cele mai însemnate.

Dupa reportulu Dîrectoriului Asociatiunii numerulu membriloru se urca la 1200.

Vice - presiedîntele primariu Canoniculu Nagy, si-au tramisu resîgnatîunea motivata, carea fu primita si in loculu Iui fu alesu de Vicepresie-dînte priinariu, alu doile Vicepresiedînte, consîla-riulu de curte P o p a , era de alu doile Vicepre­siedînte vice-corniţele d'in Biharia S i o r b a n u , amendoi cu unanimitate.

B a b e s i u raporta despre primirea prea gra-ti6sa, ce a aflatu la Maiestatea Sa deputatiunea primei adunări generale d'in a. tr. însărcinata cu predarea unei adrese de multiamita pentru prea 'nalt'a incuviintiare a Asociatîunei; raportulu ace-st'a se luâ spre sciintia intre entusîastece „se tra-esca* pentru Maiestatea Sa,

La capetulu ordenei dilei propusa B a b e s i u in numele si la însărcinarea familiei de M o c i o ­n i unu concursu pentru celu mai bunii opu isto­ricii,*) scrisu in stilu poporalu si scurtu „despre sortea seu despre originea, decadînti'a si re'nvia-rea natiunei romane in orientulu Europei si mai cu seina in Austria," care opu se aiba de scopu, a constata, câ naţiunea acest'a, pelanga tote ruie-diu-locele de apesare îndreptate in contr'a ei in secuii mulţi, totu-si traesce si e in desvoltare na-tiunala, si câ acestu procesu de desvoltare alu ei. nu se pote opri.

Dîssertatiunea, carea are se formeze progra-mulu la acestu opu, e de o insemnetate si esten-sîune forte mare , si spera mu a o impartesi lecto-riloru noştri câtu mai curendu.

Ca pretiu pentru opulu ce se va afla mai bunii, s'au propusu 100. de galbeni imperatesci, cari, pentru crutiarea fondului Asociatiunei, s'a obligaţii famili'a de M o c i o n i a-i platî. — Pro­punerea fu salutata si primita, firesce. cu însufle­ţire in tot a estinderea ei si dîrectoriulu s'a însăr­cinaţii a o publica fâra amânare.

In siedînti'a a dou'a de asta-di, in carea ase­mene presiediu eppulu, s'au ascultaţii referatele comissiuniloru denumite ieri pentru esaminarea socoteloru, pentru proieptarea unui preliminariu pre a. c. si pentru modeficarea punteloru defec-fuose d'in statute, si apoi se fece alegere noua a personalului dîrectiunei, in intielesulu statuteloru. Numai desbâterile privitore la schimbările statu­teloru, au fostu ceva mai vie, si partecipara la ele mai cu se"ma II. Sa, D lu comite supr. alu cot-

*) Se potè ceti mai la vale in tòta estinderea lui. Red

á*< CJ

b

tului Aradu T e o d o r u S e r b u, apoi D D . B a b e - j de curia B a b e s i u , advocaţii F o g a r a s s y d'in s i u I o n e s c u , D r . M a n i u , D e s s e a n u etc. Lipov'a, Dr. M a r . i u d'in Lugos iu si C o s m a

' • 1 7'* 1 " 4 M - d'in Beinsi. I-lu v.-comite d'in cottulu Zarandu-lui Dr. H o d o s i l , judele supremii de Oradea-mare Ii o m a n u si assessoruln cottsu d'in Aradu M i s î-c i u . Adunarea generala s'a incliisu asta-di la 2 6re dup'annktia-di.

Atâtu eri câtu si asta-di fu prandiu strălu­ciţii la D. eppti. — Eri se tienu conferintia pri­vata in caus'a metropolie i ; B a b e s i u dede unele desluciri mai de aprope despre pertratitrile tienute in caus'a acest'a si despre parteciparea eppiloru rom. si a barbatiloru de Încredere la acele , cu cari s'au dechiaratu iu totu respectulu forte roul-tiumiti.

U n u punctu principalii d'in modeficârile concluse atinge mobilarea locului de adunare alu Asociat, dupa modulu Asoc. romane Transi lvane. — Ra-portulu despre socóte si preliminariu, 'lu dede D l u I a » c u l e s e u si d'in acel'a s'a vediutu, câ Asoc. despune intr' unu anu preste-o suma de 4 5000 fl. v. a.; erogatiunea cea mai mare au formatu-o pan' acum ajutórele. ce le-au prestaţii studîntilora lipsîti. Spre scopulu acest'a s'au de-terminatu pentru anulu scol. curg. 1000 fl. v. a.

In directoriu s'au alesu partea cea mai mare totu acele persone, cari au fostu si pan' acum in elu. ca membri noi se a leseră: Dni i : consîliariu

Publicatiune de eoncursu pentru unu opu istoricii, care se va premia cu 100. de galbeni iinperatesci.

In adunarea generala a Asoeiatiunei romane natiunale d'in Aradu pentru cultur'a poporului romanu, tienuta in 13Ar,. optomvre 1864, DSa dlu comembru V. B a b e s i u a propusu precum ur­mez» :

Prea santite die episcope, presiedînte ! Onorata adunare generala !

însărcinaţii de ilustr'a familia de Mocioni, ve rogu ca sè-mi dati voi'a a vi face si a vi motiva — in numele si dupa planulu domniei sale dlui Andreiu de Mocioni — o propunere ; despre ca­rea 'mi place a crede, cumca va aflà unu viu resùnetu in tòte ìnimele, ce batn pentru desvol-tarea si progresulu natiunei nostre. —

Asociatiunea acést'a a nostra, domniloru, candu s'a urditu ea prin primii ei prea demni ur-ditori, a avutu de a dreptulu in vedere precum scimu, unu scopu mai multu marginiti!, locali i;

! dar' aflandu-se ea inca in dorerile nâscerei, sen-tiulu comunii , esprimati! prin lips'a comuna si a jutatu de man'a sórtei — o a generalisatu.

A fostu sé fie o reuniune a fratiloru nostri d'in orasiulu si comitatulu Aradului, unu felii de Casina séu societate de lectura, ca multe altele asemene, dar' impregiurârile au redîcatu-o la i n -semnetate generala cu unu destinu maretiu si inaltu, facandu-o de faptoru alu inaintârii culturei natiunale romane preste totu.

Deci dara, domniloru, daca organismulu, statutele asoeiatiunei nòstre au ce-va-si defepte,

precum incepu a fi acest'a semtitu pretotu-indeni, — defeptele. scadiamintele acelea nu sunt de câtu conseeintiele naturale a le eonceperei loru primitive, si caută se ne adoperâmu a le delaturâ câtu de curendu.

Ide'a s'a nnscutu mica, surgintele ce picil-randu prorumpe d'in munte, carele insa de locu ee a re suflat u in lume, intempinatu de setea co­muna numai de câtu 'si maresee eursulu, undele lui devinu totu mai abnndanti si prefăcu in riu si torinte; desf albi'a lui erâ croita numai pentru unu riureln. Intei'a adunare genera la , domni­loru, ni a infatisiatu — dupa cum creclu ca ni aducemu bine a minte, — tîpulti tenerului torinte. cu o apa manosa, cristalina, portandu si nutrindu in senulu seu multe frumose sperantie a le na­tiunei.

Daca pana acum d'in aceste sperantie, prea patine si in prea mica mesur'a s'au realisatu, — daca ap'a riului nos t ru— in locu de a totu cresce si a fruptîficâ văile si campiele, si a pune in miş­care spiritele si n desfăta inimele — ea a totu scadiutu, standu adese-ori aprope de a secă, — caus'a, trist'a eausa eu toţii o cunoscemu: câtra secet'a morala si spirituala de pana aci, s'a inso-citu o seceta naturala infricosiata, carea a facutu se amortiesca t(5ta aptîvitatea si tendînti'a ome-n^soa mai inalta. •— Se multiamimu ceriului, eâ ni-a scapatu cu vietia acestu frnmosu instituţii de aeea infricosiata seceta,! ..

eS5

Insa dloru, pe langa tota mangaiarea nostra, j scopulu supremu alu umanităţii, spre civilisatiuiie. adecă spre ajungerea si asecurarea prosperităţii lui morale si materiale.

nu potemu a nu observa si semti, cuinca — am remasu mderetu, si daca am vre se jfimu rigorosi, am pote dice câ — am perdutu u n u anu intregu si mai bine d i n vieti'a'asociatiunei nostre. Multu tempu e acest'a. domniloru, candu recugetâmu, câtu de scumpu este tempulu pentru noi, pentru o naţiune de seclii scăpătata, de seclii legănata in letargiculu somnii alu nepăsării si nesciintiei; candu consîderâmu si ca lculâmu: câtu aveniu se faceuni noi romanii pentru ca se le ajungemu pre cele-l-alte popore ce de multu au apucatu inain- scalecarea sa te-ne pre calea culturei si a progresului!

Deci domniloru, in astu-felude impregiurâri, se 'ntielege de s îne cumca-e de neaperata, impe­rativa trebuintia. ca — de locu, fâra tota amâna­rea ac incepemu, se ni desvoltâmu si incordâmu tote poterile — unulu câta unulu si toti la o-l-alta — spre a suplini aceea, cu câtu de unu anu si diumetate amu remasu inderetru.

Spre scopulu acest'a, — incrediendu-se dom-ni"a sa dlu de M. deplinu, cumca zelulu celu cu­noscuţii si plăcerea spre sacrificie a poporului nostru peste totu si invetiatiloru lui specialminte, nu va lasâ nici un'a d'intre frumosele teme co­mune si nemediu-locite ale asociatiunei nostre nerespeptate si neinaintate, — d'in parte-si cu in-tentiuuea de a ridică si interneia vecli'a asociatiu­nei nostre amesuratu innaltului ei destinu, si totu-deodata de a da unu impulsu si nutrementu spi-riteloru celoru insetate de studie natiunali . si

Procesulu, lupt'ă pentru acestu scopu, credu câ nime nu se mai indoiesce, cumca a inceputu; acestu procesu, acest'a lupta decurge la noi, pre­cum bine scimu si sentimu — in tôte sferele vie-tiei publice — de diecenii, si d'in di in di totu mai serioşii si cu mai mare intensîvitate.

A cerceta prin ce fase a trecutu poporulu nostru de la cea mai insemnata epoca, de la de-

in Daci'a sub Traianu, — cum a infloritu elu ca colonia italica, cum si prin ce a decadiutu elu, — cum a fostu elu adese prea aprope de peritu, si — cum a renascutu elu ca naţiune romana in orientu ; cum a inceputu elu a se desvoltà, si cultiva, si réalisa ca atare — in contr'a tuturoru celoru mai rafinate intrige si ce­loru mai ne-amice cercustâri, — domniloru, ce studiu pote fi mai fromosu si mai interesantu pentru unu capti romanu âgeru, pentru o inima romana zelosa, pentru unu condeiu romanu bine deprinşii ! — si domnii mei, in tempulu de fatia, in pusetiunea nostra, in luptele nôstre spirituale, ce materia ar potè fi mai démna de studiu, — ce studiu mai nutritoriu de sperantia, — ee speran-tia mai incuragiatore de iuimele cele amice, si descuragiatôre de sufletele cele ne-amice !

O drama mai minunata, mai marétia, mai interesanta, de câtu sortea natiunei romane, — asià credemu, câ n'a esitu d'in man'a creatorului.

o esîstintia mai amara, o O sórte mai grea, peste totu de a aduce intr'unu sboru mai repede . si mai potînte si euragiosu sentiemintele s i t e n - P ™ . 1 ^ mai ^ lunga ca aromânulu i , ^abia^ se p ó t e s e dîntiele natiunale, radimatu pre §-ulu 1. lit. d) d'in statute, — se afla indemnatu a se apuca de o tema ceva-si mai straordenara si mai inalta, carea de multu tempu i s'a nascutu in sufletu. de multu tempu i ocupa spiritulu, si pentru carea de multu ascépta o ocasîune potrivita,

Onorata adunare! Scopulu celu adeveratu, principalii si finalu alu asociatiunei nòstre — dupa cum trèbue se-lu cuprindemu noi acel'a cu mintea si cu inim'a, si dupa cum se pote elu de­duce si d'in esînti'a statuteloru nòstre — e, si cauta sè fia:

desceptarea poporului romanu d'in somnulu nesciintiei si alu nepăsării ;

desceptarea, înaintarea si cultivarea semtiu-lui moralu si natiunalu la poporulu nostru ;

desceptarea, si pùnerea in lucrare, si condu­ci cerea poteriloru lui spirituale, — tòte aceste spre

d'in tòte acestea mai fie fostu ursita cui-va; si romanulu a esitu invingatoriu.

Cine se 'ndoiesce, deschidă Istori'a, deschida-si ochii, caute 'mpregiurulu seu si — se va con­vinge.

Ordele cele selbâtece si barbare, cele ce mai multu ca diece secii au trieratu crucisiu si curme-disiu tote pârtile Dacieloru, — ele au curmatu florea colonieloru i ta l ice , au cutrupitu cultur'a romana in orientulu Europei, au stensu vitHi'a pu­blica a poporului , au impilatu acestu poporu nobilu si gloriosu — pana la pamentu, — dar' esîstinti'a lui si consciinti'a lui romana, caracteri-ulu lui romanu — nu l'au potutu nemici!

Grrecismulu, slavismulu, magiarismulu si i n ­tru câtu-va si germanismulu, au atacatu de adreptulu spiritulu poporului; cele d'intei, secii intregi i-au calcatu limb'a in piciore; i-au desna-tiunalisatu tierele si beseric'a, si nobil imea, si

, G<±J*

Q) (a

intieliginti'a, si tota viéti'a publica, ma au ince­ntr i l i a fauri planuri spre a-i desnatiunalisà pana si vetrele si familiele ; dari - tòte 'ndesiertu !

Intrig'a si netoleranti'a religiósa, proselitîs-mulu muliamedanii, calvinii si iesuvitii — cu cele mai dîavolesci mediu-lóce, cu torture cumplite si cu mii de aniagele rafinate s'au opintîtu a-i surupà semtiulu si spiritulu celu moralu, consciinti'a cea curata ; multa si mare stricatiune i-a casiunatu ;

dar' — in fine — tòte 'ndesiertu ! Popórele conlocuitóre, unele ginţi venite si

primite la noi cu bratiele deschise, secii intregi au conspiratu asupra-ne, ne-au degradaţii in pro-priele nòstre patrie la sortea de sclavi , ne-au despoiatu de tòte drepturile umane , ba cliiaru prin legi si in fapta ne-au decliiaratu de morti si îngropaţi pentru totu-déun'a; — nu e elementu giuru in pregiurulu nostru si in mediu-locnlu nostru, carele sè se pota lauda câ ni-a fostu amicu, câ n'a lucratu ori intrigatu secii intregi in contr'a nòstra; — ceriulu si pamentulu se pare câ s'au intovarasitu incontra-ne, — dar — tòte 'nde­siertu !

Ce se dicu despre lupte le , si intrigele , si suferintiele cele moderne; — ce despre sacrele incordâri de poteri împreunate ale poporului si intielegintiei nòstre pre campulu fapteloru, si alu politicei, si literaturei; — ce despre rarulu zelu natiunalu ce se manifesterà pre totu-indeni, de­spre imposant'a at î tudîne de caracteru ce obser-vâinu in tòte partile locuite de romani ? !

Rom anulu, domniloru, ca finiculu s'a ridîcatu d'in mormentulu seu, si-a scuturaţii de pre fatia cenusi'a rusinei. in carea Fa fostu ingropatu ne­amicii, si-a luatu sborulu seu eâtra destiliulu seu celu inaltu, providenţialii, — incetti, cu cumpetu, fâra ura si patima, fâra frica si sfiala. — Sripitele barbatilo™ sei celoru mari, ale martîriloru sei — i-au defiptu si pregatîtu calea: man'a provedîn-tiei prin mediu-locirea barbatiloru sei celoru bravi si credincioşi 'lu conduce ; — elu totu lup-tandu-se, si totu suferindu. pasiesce inainte pe vediute, p r e candu contrarii lui pe vediute repa-siescu. Cine va decunósce, cine va cuteclià a nega acestu fenomu minunatu — domniloru !

Eca-ve in seurtu schitiatu acea drama impo-santa, acea combinatiune manina a provedîntiei , carea cu graiu de ttmetu striga si anuntia lumei :

^ Cumca naţiunea romana nu e nimicivera in onentu ;

Cumca procesulu desvoltârii si inaltiârii ^ n u se potè impedeeà mai multu ;

iSv£>o-

ei

Cumca înflorirea si mărirea ei sunt asedirate prin conduit'a ei; prin urmare;

Cumca contrariloru ei, vediuti si nevediuti , domestici si străini, nu li remane, de câtu, ca se capituleze înaintea geniului ei, si se-i caute si se-i cultiveze amici'a; in fine

Cumca inaltulu regimu de stătu are totu cu-ventulu si interesulu, si im|3eratîv'a detorintia — de a multiumi acest'a brava naţiune, de a o spri-gini si înainta in sborulu si îupt'a desvoltamen-tului ei, si de a se — radimâ pe e a !

I n scurtu, onorata adunare, — unu opu lite-rariu, o scriere istorica, carea întemeiata pre adeverulu trecutului si pre realitatea presîntelui nostru, cu argumintele cele impunătore ale logi­cei si matematicei — se redîce si se impintîne spiretulu si încrederea natiunala pre de o parte, era pre de alta parte se arete de desierte si se le deseuragiezet6te tendîntiele cele ne-amice îndrep­tate incontra-ne — unu opu ca acest'a, o Istoria cum asi dice a destineloru, seu a începutului, de­căderii si renâscerii românismului in orientu — scrisa intr'o limba câtu de populara si usioru de priceputu, intr'unu stilu dulce si melancolicu, acomodată inimei romanului, cu o ortografia câtu mai simpla si usiora, t ienendu ea cumpen'a intre legile foneticei si a le etimologiei, — asia cre -demu câ ar fi f6rte la tempu si de unu folosii si importantia enorma.

Asia dara, domnii mei, ilustr'a familia de M. vi propune prin mine, ca onorat'a adunare gene­rala aasociatiunei nostre, in sirulu aptîvitâtii sale presente se decreteze a escrie numai de câtu con­cursu pentru unu atare opu istoricu, socotesce cumca ca premiu pentru acel'a, o suma de lin'a SUta de galbeni imperateSCi ar corespunde; era apoi spre 'crutiarea fondului asociatiunei pentru cele-1-alte multe lipse ale sale, ilust. familia se ofere-sce a lua ea asupra-si pentru asociatiune, solvirea acelei sume.

Dorinti'a acestei familie ar fi, domniloru, ca opulu ce v'a proieptatu, se nu fie prea volumi-nosu, pentru ca se nu fatigeze prea multu pre lectori. Totu-si in privinti'a acest'a nu voiesce a merge mai departe de câtu a-si esprime părerea, ca opulu acest'a se se cuprindă numai d'intru unu tomu.

Câtra acest'a, dorinti'a familiei de Mocioni ar fi, ca opulu de care e v6rb'a, in partea sa pre-cumpenitore se se ocupe de tempulu mai nou, de procesulu renâscerii nostre natiunale, si anume de luptele, epis6dele, tendîntiele , evenîmintele o

— <?<±M

politîee, la cari au luatu parte si generatiunea dejaprópe adunare generala a face propunerile de adi, urmarindu ehi cu o critica nepartiala carac-jlipsa in privinti'a barbatiloru ce vor ave a forma teriulu comportării acelei-a, carele anume delajo comisîune d'in partea asociatiunei spre a cen-1848. incóce. ca unu firu rosiu se protrage prin!sura si dejudecà valórea opuriloru de concursu toti paşii, si tote misicârile naţiunii nòstre, 'si in privinti'a reguleloru de cari vor ave a fi

Asemenea i-ar fi dorintia, ca — de si opulujconduşi acei censori la funcţiunea loru. acest'a va trebui se cuprindă intréga romanimea; Asemenea 'si reserva domni'a sa, a face la d'in orieiitulu Eurojiei, totn-si — fiindu pusetiu-jtempnlu seu propunerile recerute si a pune pre-nea, sortea, lup te le si suferintiele romaniloru d'in Imiele cuvenite pentru traducerea si tipărirea Austri'a — farà indoiéla multu mai grele, mai in-'opului celui premiatu in limbele lumei mari si teresante si importante, — de Istoria si sortea icnite. — acestora se se ocupe elu specialminte. j Acestea d'in însărcinarea, si in numele , si

dupa planulu domniei sale propunendu si desfa-siurandu, rogu d'in parte-mi pre onorat'a adunare ca incuviintiandu acést'a propunere, se binevo-iésca a si luà la ţirotocolu, si a insarcinà pre ono-ratulu dîrectoratu cu neintardiat'a ei punere in lucrare.

In fine. dorinti'a ar fi, ca opulu ce va afla depliuu, corespuudiatoriu si se va premia, se se tîparesca si respandesca prin onorat'a acest'a aso-ciatiune, spre casciguhi moralu si materialii alu asociatiunei. care cascigu in t6ta privintia pote se fie f6rte insemnatu, daca magistratura acestei asociatiuni va sci indemnâ si eng-agia pre toti predermiii membri si asociatiunei la cumperarea. respandîrea. cetirea si apretîuirea lui.

Concursiilu ar fi ca se se publice de câtra onorat'a asociatiune cu modalitatea usîtata in astu-felu de caşuri. Socotîmu câ unu terminu de unu anu de dile nu ar fi prea multu pentru tem'a de materia st insemnetatea mai susu atînsa; ba credemu câ daca pana la venitorea nostra adu-

Acést'a propunere primindu-se de câtra adunarea generala in totu cuprinsulu seu cu una­nimitate de voturi si pe lenga manifestarea celei mai vie multiamiri câtra i lustra familia de Mo-cioni, pe temeiulu si in urm'a conclusului aduna­rci generale d'in aceea-si di sub nrulu 9, subsem-natulu dîrectoratu escrie concursu pentru unu

nare generala in ori-ce chipu s'ar manifesta lip-jopu istoricii dupa programulu mai susu desfasiu-s'a, terminulu de unu anu ar mai potè fi si pro-iratu, incependu dela 1. Diecemvre 1864. pe unu lungitu. |anu. cu acelu adausu, ca opurile de concursu eu-

Prograniulu opului intentiuiiatii crèdemu ca ratu si legibilu scrise, si provediute cu o devisa, s'a desfasiuratu mai in susu destuili de chiarii; pe langa o epistola sîgilita si provediuta cu ace-cu tote acestea Iluştri tate a sa dlu Andreiu deiea-si dev isa , si in launtrulu seu cuprindiendu Mocioni va fi bucuroşii paratu a cin tuturoru ace-1 numele autorului, sè se trami ta câtra acestu d î -lor'a ce voru semti capacitatea si vor ave voi'ajrectoratu. de a se apuca de acest'a lucrare, ori-ce desluciri mai de aprópe si a li servì cu unele date si do-cnminte, de a câroru esîstîntia prea putieni vor fi si sci in du.

Totu D 3 a 'si reserva pentru cea mai de

Datu d'in siedînti'a tienuta in Aradu in "/M. opt. 1864. — amesuratu decisului Xr. 8.

Dîrectoratulu asociatiunei rom. natiu-nale d'in Aradu pentru cultur'a popo­rului romanii.

Cununa de varietăţi. C o ni u n i t a t e a j i d a n a d'in Posionu are

datîna apresentâ Mai. Sale Imperatului doua gâsce grase la diu'a Iui Santu-Martinu in fiesce-care anu. In anulu acest'a inca facura presentulu acest'a; si numai pentru raritatea grasîmei gâsceloru o arninthnu; un'a era de Unu greumentu de 16, eeea-l-alta de 14. pundi. Gâscele le presenteza ciupelite asia de finu incâtu nici prin micro­scopii! nu se pote vede pe densele vr'o pena seu radecina

q câtu de mica, si ca se nu se franga nici de câtu, le tramitu

anume prin unu omu pedestru, — in numele Comunităţii intrege,

(*) I m p e r a t u 1 u R u s i l o r u Alesandru a pe­trecuţii in Nizza, cu Maiestatea Sa imperatés'a si cerceta adese institutele publice d'in Nizza, si mai alesu la Tea­tru mergea mai totu-de'un'a. Intr'o bucata intitulata „Le bourreau de Crânes" fiindu de fatia si Imperaţulu, — unu teatristu, candu trebuia sé vorbésca despre inghiatiarea nàsuriloru in Rusî'a, d'in respectu câtra Maiest. Sa, a £

23 c H ' -

disu : „o spunu pe sufletu câ tote nasuri le au mghiat ia tu in _ Spani 'a ." P lăcerea si aplausulu firesce fu m a r e ; insa mai bine a risu si a aplaudaţi i Impera tu lu insu-si.

(*) U n u d o c t o r u i n d r e p t u d'in Vien 'a si o fetîtia totu de acolo se iubirea de doi ani cu cea mai mare eredîntia. Părinţi i s'au convoitu in amórea loru, si de-abià asceptau sè-i veda odată legatuit i si binecu-ventat i de câtra preotu. Ce e caus'a totu-si de nu s'au cununatu cu tòte câ part i le interesate s'au convoitu ? Nimica al fa , decâtu numele amorosiloru, fiindu câ pre elu chiamandu-lu Frankfurter, (carnaţiei de F r a n k f u r t ) èra pre ea Kren, (hireanu) nu au voitu sé se r ida totu orasiulu de ei cu ocasiunea vestiriloru ; pen t ru acea dara amantele fericitu t rebuia sè-si dee recursulu pent ru do-beudîrea licentiei de a-si s t r ămuta numele, ce pe langa rapedimea „Ins tanzenzugulu i" nemtiescu numai la doi ani si-o potù castiga. Asia i-se scrie d'in Vien'a unu i j u r -nalu magiara . Deu aci inca s'ar fi potutu dice cu totu dreptulu : Frankfurter mit Kren !

(*) I n t e a t r u l u d ' i n T u z o , in Sicilia, s'a intemplatu o nenorocire mare . Tocmai candu e r a sé se ince'pa p roduce rea , se rùpsera dóua rendur i de Loge, d ' intre ruinele câror 'a scósera dóua cadavre si vr 'o 1 6 — 1 8 raniti mai greu seu mai usioru.

(*) D u m a s b e t r a n u 1 u, acestu romantier iu fer-t î lu si renumîtu francesu a lucratu in decursulu aloru 2 0 . de ani pe fie-carea di câta 1 0 . óre, edandu in urma­rea acestei vr 'o 4 0 0 . de romanuri si vr 'o 2 5 . de drame. Afara de diurnele mare a autorului , d'in lucruiu acest 'a a resu l ta ta 1 8 . milióne franci ca spese pent ru papiru, t îpa-riu si altele de soiulu acest 'a. Acea inca au calculatu-o unii, cumca Dumas in u rmarea apt îvi tât i i sale a datu ocasiune pent ru a se potè sustienè 2 4 9 7 . de ómeni. — D a r ' óre unu autorii romanu la câţi ar potè dà astu-feliu de ocasiune pent ru de a se potè sustienè ? — Ast 'a e o întrebare a tâ tu de sióda, in câtu ca se o preceptulu trè-bue se intr-ebâmu, câ óre candu va ave unu autorii ro­manu elu irisu-si unu dîurnu câtu de modes t i i?

(*) S c a n d a l u t e a t r a l u . M a d a m a Borghese o actrice la oper'a d'in Lille era a tâ tu de nenorocósa, in câtu nu poteà sè-si câştige favórea publicului nici de câtu. Insa cu tote aceste dîrectorulu teatralu, care trăia cu ea in o relat iune int ima, 'i dedea totu rolele principale, pana ce mai pe u rma vediù publiculu, câ t rèbue se intre-vina elu insu-si ; deci dara, candu paşi madam'a pe bina, incepura toti a fluiera, era aplaudanti i piat i t i o aplaudau, la ce publiculu respunsa cu unu fluieratu si mai genera lu Borghese proba mai de multe-ori sè-si incépa ari 'a, insa nu poteà d i n caus 'a larmei. Dîrector iu lu teatrului deci merse in teatru intre publiculu ascultatoriu, séu mai bine

mai ca se pianga pre morţii sei iubiţi, cercetéza mormin­tele in diu'a acest 'a, — cea mai mare par te a m e r s u pen t ru des t ràgere séu pe t r ece re ; a c i d . e. lenga unu mormentu de marmore , care anóta intre valurile floriloru mirositóre, ingenunchéza o veduva cu ochi lacr imator i , 'si radica ochii in susu câ t r a ceriu, incepe a si plânge numai ca cei presînti se o compatìmésca totu mai tare, si a tuncea vine unu dandy necunoscutu unu domnisioru „N 'am nirnicu," graesce cuvinte dulci mangai tóre veduvei , si ea se r ad i ca abià, si intre vaetâr i sfasiatóre de inima trece mai de­par te la caret 'a ce o ascépta la pòr t a si se duce cu tène-rulu necunoscutu in bratiele fericirii ! Astu feliu chiaru si diu'a acést 'a serbata in onórea si memori 'a eeloru mort i , este con tu rba ta de cei fatiarnici, si patat i la inima ! — Vediùramu si vre-o dóua morminte nu prea de multu sepate, sub a câroru glie reci zacu dóua ànime romane si nobile, visandu in pace aci in s trainetate depar te de pa-mentulu locului de nàscere. Câta o cununa s impla de dori próspete anunt ià cu tò ta medest î 'a , cà in Pes t ' a mai sunt ìnime nobile, cari compatimescu mórtea dorerósa a denseioru ; amendóua au fostu natiunalìste demne de băr­baţii veduviti , si totu-deodata mame bune si par t in i tóre a tenerimei romane. Fie-le t ieren 'a us ióra!

(?) L i t e r a ţ i i r o m a n i ar face bine, daca d'in lucrările loru, ce iesu de sub t ìpar iu ar t ramite totu-déun'a unu esemplariu la tòte ju rna le le romane, ca asià cetindu-le, sé le si pota recomendà publicului cetitorin. Celu put ienu ast 'a o-ar cere a tâ tu interesulu autoriului câtu si a publi­cului r o m a n u ; càci de câte-ori se 'ntempla, câ a tare car te de folosu se publica numai intr ' unu jurna lu , care nu-lu are totu insulu, si asià nu scie nimic'a despre esirea ope­ra tului respec t ivu? Apoi de al ta par te si cuvenint i 'a a r aduce cu sine, ca cei ce poftescu a li se publicà cól'a de p renumera t iune in a tare ju rna lu , totu-deodata sé si t ra -mita unu esemplariu acelei redactiuni, ca acést 'a se a re te cetitoriloru sei, câ cartea publicata a esitu de sub t ìpar iu, si câ meri ta păr t ini re caldurósa, daca acee corespunde scopului si lipseloru nòstre.

(?) O m a s s a d e c r i n o l i n e va esi in lumea mare peste putienu d'intr'o fabrica in Lion. U n u fabricantu adecă a primitu dela unu negut ia tor iu 3 0 0 , 0 0 0 . k i lograme ( 6 0 0 , 0 0 0 . Pfti.) de cèrcuri d'in otielu, si este insaricinatu a le intrebuintià spre crinoline. — Totu acel'a-si negut ia to­riu in Par i s vinde peste anu 6 0 0 , 0 0 0 . k i lograme astu-feliu de cèrcuri ; si daca fie-carea femee d'in F ranc i ' a va in­trebuint ià la anu numai o ki lograma de otielu, si daca presupùnemu dupa datele statisticei, câ in F ranc i ' a se afla 1 2 . milióne de femei, —• atunci potemu dice, câ numai in F ranc i ' a femeile pòr ta cu sine 1 2 . milióne de ki lograme, séu 2 4 . milióne Pfti. de otielu. - - Ce paguba mare pen t ru

nepaciuitoriu, si lovi pe unu domnu ce se gat ìà sé fluiere i industr ia câ nu pòrta si bărbaţ i i a ta re forma de crinolina ! asià de tare , in câtu acel 'a sangerandu cadiù la pamentu. j (?) O r c a n u n e m a i a u d i t u a fostu nu de Dî rec tor iu lu , ce e d rep tu , scapa d'in man'a publ icului imultu in Kalku ta , care luâ viati 'a dela vr 'o 1 2 , 0 0 0 . de infuriatu ; insa pentru acea totu-si 'lu va invetiâ t r ibuna lulu criminalu — unde e acusatu — se nu fie asia de info catu amorisatu. Deci este de lipsa, ca foculu amorului sé;d' in Pest 'a.

ómeni ; celu putienu asià o cet îmu intr 'o depesie te legra­fica d'in Ka lku ta comunicata intr ' unu ju rna lu nemtiescu

fie stensu câta odată cu moderatiune, (?) L a d i u ' a m o r t i l o r u ca anu asià si estu-

tempu a pe regr ina ta o mulţime grandiósa de ómeni câ t ra mormintele „ K e r e p e s " unde sér 'a luminele aprinse, lenga fie-care mormentu, formau o mare de focu, voindu a in-semna, câ foculu amorului câ t ra cei morti s'a stensu de mul tu in peptulu eeloru vii ; càci putieni sunt cei ce nu-

(*) S t a n d a r d u t u r c e s c u p e t iermuri le Buda-Pestei. Deeandu a incetatu domni 'a turcesca in Ungar i 'a , nu s'a mai vediutu pe aici s t andardu turcescu. Acuma insa de vr'o trei dile flutura unulu pe vaporulu „ K i 1 i z s B a l l u c k , " ce s'a debarca tu in portulu celu nou alu Dunâr i i .

( * ) D a r u f r o m o s u . In dilele aceste s'a intern

"I

platu, — spune Presse — dăruirea unui capitalu de 1 fi. 50 kr., Ioane Grămada 1 fl., Ioane Stefanu 1 fl. 10,000 ii. pentru societatea întemeiata pentru ajutoriulujloan Scortia 1 fl„ Zachei Angel 1 fl. 50 kr . Moisa scrietoriloru numita ,.Swatobor' d'in P rag ' a , si acést 'a da-;Scorneic 'a 1 fl., Ioane Vladu 1 fl. 50 kr. , F ranc i scu ru i re s'a facutu d'in pa r t ea unui barbatu anonimu d'inIBanciu 1 fl., George Pandrea 1 fl. 50 kr., Simion Ta-clas'a industriaşilor!! cu nnic'a conditiune de a i se dàjmasiu 1 fl., Ladis lau Clocotianu 1 fl., Ioan Taj 'a 1 fl. d'in interese pe totu amilu câta 400 ii. pana ce va trai ,jIoane Duvlea 1 fi., G-eorgiu Mosioiu 1 fl., NicoJae Com-remanendu dupa mortea Iui si acesti 'a in despusetiunea;si 'a 1 fl., Andreiu D a n u 1 fl., Ioan Niscovu 1 fl. Miron numitei asociatiuni. E t a dara —dice unu diurnalu boemulMoldovanu 1 fi. 50 kr., Nicolae Guguianu 1 fl. 50 kr . „Blas ' ' £ — o proba eclatanta, cumca spre fapte măreţiei Todor Comsi'a 1 fl.. Ioane Garoiu 1 fl., Nicodim D a n u nu se recere origine nobi la ; câci modestulu darui tor iu j l fl., Vladu Stravoiu 1 fl., Bra tu Tipeiu 1 fl., S tanu prin dăruirea acést 'a ni dede celu mai eclatanţii docu-i Colesiu 1 fl., Ioane Tipeiu 1 fi., Ioane Metianu 1 fl. mentu, cumca numai nobléti 'a inimei face nobilime ade- 50 kr. , Ioan D a n u 1 fl., Ioane Comsi'a 1 fl., Constan-verata I — Sunt si intre romani destuii de sclintiţi la minte, i t inu Ioanoviciu 1 fl., He rmann Reich 1 fl„ Xicolae F e -cari inca si asta-di sunt falosi cu nobilimea loru scrisa pe ' s t i la 1 fl., Ioane Dusieriu 1 fl., George Strimbu 1 fl. pele de cane, pe candu inim'a loru e desiérta fâra de a 50 kr., Anastasiu Belgazoglu 1 fl. 50 kr., Ioane Ratz păs t ra in peptuln loru vr 'unu sentiu nobilii nici fatia c u ' 1 fl. 50 kr. , Nicolae Grozea 1 fl. 50 kr., J u g ' a Pusca-conatiunalii sel, pre cari i despretiuescu si asta-di. Dômneir iu 1 fl., Ioane Puscariu 1 fl. 50 kr. , Moisa Cojanu 1 fl., iérta-1 e, pent ru câ nu sciu ce facu. ' G e o r g e Badescu 1 fl., Ioane L u n g u 1 fl., Nicolae Balea

11 fl., Ioane Ferencz 1 fl., Ioane Balea 1 fl., Ioane Ta -j tulea 1 fl., Ioane Mosioiu 1 fk, Nicolae Monoiu 1 fl., iBucuru Enescu 1 fl., Bucurii Ioanoiu 1 fl., Ioane Per -

*-< j t • • a • f i- e i i - -2. |Buiu 1 fl., Georgiu Garbaci 'a 1 fl., Bucur Garbacia 1 fl.. ( n i i tnbutr i ueiifru mfi u l u i r e a fondului s p r e a ju to - - T I , , •> ., ' A , T . , . , „ ' . ± . . , . ,v , . , i Georgiu Lolu 1 fl.. Ioane Bancila 1 fl., Nicolae Tă i a 1 fl.,

r ă r e a j u r i s t i l o r u l i p s i ţ i d iu d i s t r i c tu lu ŞConstantînu Tisc'a 1 fl., Georgiu Ciurea 1 fl., Iosifu F o g a r a s i u l i î i . jMosioiu 1 fl., Moisa Ciurea 1 fl., Zenofîa Enescu 1 fl.,

, v . iNicolae Bancila 1 fl., Georgiu Ceposu 1 fl., Ioane Ce-1 posu 1 fl., Nicolae Arisianu 1 fl., Georgiu Cojanu 1 fl.,

14. Pr in Reverendissimulu Domnii Andrea L iv iu ;Bucuru Cojanu 1 fl., Bucur Coc'a 1 fl., Alex. Roncianu Lugosiu delà D D . I lust . D . Episcopii Dr . Alesandru, '1 A., S tanu Bancila 1 fl., Ioane Hamzea 1 fl., Nicolae Dobr 'a 2 fl., J o v ' a Popoviciu 1 fl. 50 kr . , Vas. Stoianu!Puscar iu 1 fl., Michaiu Milescu 1 fl. I f l , Julian.u Jancnlescu 1 fl., Stef. Moldovanu 1 fl.,| Maria de Lemeni. Micii. Nagv 1 fl., Andrea Liviu 1 fl., Joane Olteanul 1 fl., - SÙm'a 9 rl. 50 kr . ! < V a u r r a ; ' l ' >

15. Pr in Dlu concepistu gub . J . B. de Leménéij delà D D . d'in Pc s t ' a : Sîmione Popovici septemvir 2 fl.J Sigismunclu Poppu 1 fl. 50 kr . , Miliali consîl. gub. 1 fl.,;

. W M S Î - r\ • i i v A ,

Babesiu 1 fl. §0 kr., Eedact iunea umoristului 1 fl. D o n u d u ca o n . p u b h c u r o m a n a ca tu

Sum'a 7 fl. mai u s i o r u sè -s i p ô t a ca se i gà p o r t r e t u l u l u i IoilU 16. Pr in Dlu iude tract . Georgiu Fogaras i d'in ; _ •„ -, ,. . , , . ,

cerculu Veneţiei delà D D . Caballinyi 1 fl. 50 kr., Nagy l^gOSHI, n e - a m d e t . e r m u r i t u a nu u rca p r e t i u l u Josef 1 fl. 50 kr. , c o m u n a Cuciulat 'a 2 fl., A. L e a b u | c e l ' a m f o s t u d e f i p t u p e n t r u o n . p r e n u m e r a n t i a i 1 fl., J . Cirica i ti., c o m u n a Lipsia -3 il., G. J . Chitia: 1 fl., Al. Stroia 1 fl.j George Boieru i fl., com. C o m a n ' a : " o s t r i . d e aceea p o r t r e t u l u acest 'a s e p o t e p r i m i inf. 3 fl, G. P . Grideanulu 1 i i , G. P . Eosiu 1 fl,;dek s u b s c r i s < a R e d a c t i u n o pe h a r t î * v e l i n a cu com. Cornan a «upr. à fl., Juon JN. 1- rancu 1 t i . Ioane: 1

Halmagianu 1 rl., George M. Popu 1 ti, Moisa J o a n u ' l 11. v. a. eY p e h a r t î a e h i n e s é s c a cu 1 fl. 5 0 k r . 1 fl. 50 kr., com. Pereu 3 ii.. George Canj'a 1 fl., Da-: , T „ , .. , . , . . -, niel Mesco 1 fl. 50 kr. . com. Veneti 'a inf. 3 ti., G e o r g e i v - a - ^ e ™ g a m u ca d o m n i i n e g u t i a t o n , cari d o -Stoica Mirea 2 ti., Ioane S to ica 1 fl. 50 kr,, com. Gridu

! 3 fl com. Sercaia 1 fl., com. Veneti 'a super. 3 fl., Ni-I stor Pop'a 1 fl.,, F r . i l e r t i umu 1 fl.. Ioane Her t iumu ! 1 fl. 50 kr., coni. Persiani 3 ti., Ioane Chitea 1 fl., I George de Coraaniciu par. 1 ti., Nicolau Ta ta ru 1. fl., ! Dumi t ru Savu 1 fl. - - Sum'a 56 fl. | 17. Pr in Dlu jude cerc. Strimbu d'in tractulu j Branului dela D D . Jacobu Balcasiu 1 ti. 50 kr., Ge-! orgiu Dragosiu 1 fl. 50 kr., Ioane Balcasiu 1 fl. 50 kr. , j J acobu Zoic'a 1 ti. 50 kr. , Ioane Podarin 1 fl., Geor­

giu Pop'a 1 fi., Franciscu Meldt 3 fl., Ioane Popescu

rescu a ave mai mul te e s e m p l a n e spre v indere

p e l enga r a b a t u l u inda tena tn , — sè binevoésca

a ne cerceta p r in epistole francate .

Redactiunea.

Mai spunemu inca odată pen t ru totu-de'un'a, câ epistolele de reclamare nu se t îmbreza. Red.

Proprietari i! , redaptoru respundietoriu si eda tor iu : IOANICHIU MICULESCU.

Mai a v e m u puţ ine e s e m p l a r e d i n a n u l a t r e c u t u .

Cu tîpariulu lui : E M E E I C U BARTAL1TS. J m±>-î • — — -^r&i&