turism hatz

8/18/2019 turism hatz

1/29

Cap 1

1. Definiţia turismului ca fiind ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o

stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare aparţine lui:

a. O. Snack;

b. W. Hunziker

c. K. Krapf;

d. P. Kotler.

2. Factorii ce influenţează dezoltarea turismului !n funcţie de direcţia de acţiune sunt clasificaţi !n:

a. e!o"eni şi endo"eni

". primari #i secundari;

c. economici #i te$nici;

d. sociali #i demo%rafici.

&. 'oţiunea de e(cursionist este definită ca:

a. cel care petrece cel puţin o noapte !n locul izitat;

". turist;

c. vizitator de o zi

d. toate cele de mai sus.

). *n funcţie de caracteristicile sociale #i economice ale cererii+ turismul se poate clasifica !n:

a. turism particular, social şi de masă

". turism or%anizat+ neor%anizat #i mi(t;

c. turism de se,ur+ itinerant #i de tranzit;

d. turism lun%+ mediu #i scurt.

-. După %radul de mo"ilitate al turistului distin%em:a. turism particular+ social #i de masă;

". turism or%anizat+ neor%anizat #i mi(t;

c. turism de sejur, itinerant şi de tranzit

d. turism lun%+ mediu #i scurt.

. /re#terea dimensiunilor timpului li"er #i modificare eniturilor populaţie constituie factori deinfluenţă ai turismului ce intră la următoarea cate%orie:

a. factori sezonieri cu acţiune ciclică;

b. factori cu acţiune permanentă şi de durată


2/29

c. factori con,uncturali;

d. factori ciclici.

0. urismul receptor in"ound tourism3 cuprinde:

a. non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată

". rezidenţii unei ţări date care călătoresc doar !n interiorul acesteia;

c. rezidenţii unei ţări date care călătoresc !n alte ţări;

d. nici o ariantă nu e corectă.

4. urismul emitent out"ond tourism3 cuprinde:

a. rezidenţii unei ţări date care călătoresc doar !n interiorul acesteia;

b. rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări

c. non5rezidenţii care călătoresc !n ţara dată;

d. nici una din cele de mai sus.

6. urismul intern este sinonim cu:

a. turismul receptor;

". turismul naţional;

c. domestic tourism

d. in"ound tourism.

17. urismul naţional include:

a. turismul intern şi turismul emiţător

". turismul intern #i turismul receptor;

c. turismul emiţător #i turismul receptor;

d. turismul internaţional receptor.

11. 8oluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea următorilor indicatori:

a. sosirile#plecările de turişti

b. încasările#c$eltuielile din turismul internaţional

c. doar sosirile9plecările de turi#ti;

d. doar !ncasările9c$eltuielile din turismul internaţional.

12. O consideră că !n anul 2727 numărul de sosiri din turismul internaţional a a,un%e la:

a. %,& mld.

". 1+- mld.;


3/29

c. 1+& mld;

d. 2 mld.

1&. otalul sosirilor de turi#ti pe re%iuni arată că+ !n 2727+ primele trei re%iuni receptoare or fi:

a. 'uropa, (sia de 'st şi (merica

". 8uropa+ frica #i merica;

c. 8uropa+ Orientul i,lociu #i merica;

d. 8uropa+ sia de Sud #i merica.

1).


4/29

&. Ponderea alorii adău%ate din turism !n P


5/29

d. -5 locuri de muncă indirecte #i induse.

6. 8fectul socio5cultural al turismului se poate manifesta la niel:

a. indiidual;

". familial de %rup3c. societăţii !n !ntre%ul ei;

d. toate acestea.

17. =olul turismului !n ec$ili"rarea "alanţei de plăţi e(terne a unei ţări se apreciază !n funcţie de:

a. mărimea #i semnul soldului contului AcălătoriiB;

b. mărimea şi semnul soldului contului călătorii, dar şi de mărimea şi semnul soldurilorcelorlalte conturi balanţiere

c. mărimea #i semnul soldurilor celorlalte conturi "alanţiere;

d. nici unul din cele de mai sus.

11. Dacă contul AcălătoriiB are un sold poziti+ atunci acesta poate contri"ui+ !n funcţie #i de soldulcelorlalte conturi "alanţiere+ după caz la:

a. reducerea deficitului "alanţei de plăţi;

". ec$ili"rarea "alanţei de plăţi;

c. cre#terea e(cedentului "alanţei de plăţi;

d. toate acestea.

12. ultiplicatorul economic al turismului:

a. măsoară performanţa economică actuală a industriei turismului şi efectele pe termen scurtale sc$imbărilor fenomenului turistic

b. este conceput ca un instrument în studierea impactului economic al c$eltuielilor turistice asupraîncasărilor, veniturilor, an"ajărilor, impozitelor statului şi importurilor, în lumina obiectivelor politiciieconomice, putând fi folosit atât în procesul de fundamentare a politicilor macroeconomice cât şi demonitorizare

c. se folose#te doar !mpreună cu alţi indicatori macroeconomici;

d. necesită calcularea de mutiplicatori sectoriali.

1&. ultiplicatorul turismului se referă la:

a. sc$imbările produse de c$eltuielile suplimentare ale turiştilor în nivelul venitului, producţiei,an"ajării forţei de muncă şi balanţei de plăţi ale unei ţări.

". impactul tuturor c$eltuielilor turistice asupra actiităţii economice a unei re%iuni sau ţări+ pe parcursul unui trimestru;

c. impactul tuturor c$eltuielilor turistice asupra actiităţii economice a unei re%iuni sau ţări+ pe parcursul unui an;

d. impactul tuturor c$eltuielilor turistice asupra actiităţii economice a unei re%iuni+ pe parcursulunei luni.


6/29

/ap &

1. Canţul oluntar poate fi definit ca:

a. o uniune#asociere având caracter voluntar între $otelieri independenţi, în scopul oferirii unui

produs#serviciu cvasiomo"en, informării clientelei şi comercializării în comun a produselor

". %rupări cu scop lucrati+ realizate pe dierse domenii componente ale actiităţii turistice+urmărind cu precădere promoarea intereselor specifice %rupului;

c. !ntreprinderi care acţionează !n dierse stadii ale producţiei turistice sau pe diferite trepte alelanţului de distri"uţie #i care+ !n mod o"i#nuit+ se află !ntr5o relaţie de complementaritate;

d. forma de concentrare particularizată prin tendinţa de diersificare a actiităţii or%anizaţiei deturism+ prin pătrunderea !ntr5un domeniu mai eficient+ de iitor.

2. Pro"lematica or%anizării #i coordonării actiităţilor turistice nu izează:

a. structurile or%anizatorice;

b. cererea turistică

c. formelor de inte%rare;

d. rolului statului.

&. /oncentrarea9inte%rarea propriu5zisă se realizează !n trei modalităţi:

a. pe orizontală+ pe erticală #i su" forma lanţului oluntar;

b. pe orizontală concretizată în formarea lanţurilor inte"rate/, pe verticală şi sub forma

con"lomeratelor

c. pe orizontală concretizată !n formarea lanţurilor inte%rate3+ pe erticală #i su" formaasociaţiilor profesionale;

d. pe orizontală+ pe erticală #i su" forma fran#izei.

). Functia de coordonare a !ntre%ului ansam"lu de masuri de promoare a turismului se realizeaza prin intermediul:

a. or"anismelor nationale de turism

". or%anismelor internaţionale de turism;

c. or%anismelor re%ionale de turism;

d. or%anismelor locale de turism.

-. 'u se !nscrie !n cadrul %rupurilor cu o"iect limitat de actiitate:

a. lanţul oluntar;

". sistemul franc$isin% fran#iza3;


7/29

c. asociaţiile profesionale şi#sau sindicale

d. lanţul inte%rat.

. /oncentrarea9inte%rarea propriu5zisă nu cuprinde:

a. concentrarea orizontală lanţul inte%rat3;

". concentrarea erticală;

c. con%lomeratul;

d. lanţul voluntar.

0. Canţul oluntar reprezintă o uniune cu caracter oluntar !ntre $otelieri independenţi cu scopul:

a. de a oferi un produs casiomo%en;

". asocierii su" aceea#i marcă;

c. comercializării !n comun a produselor;

d. toate cele de mai sus.

4. Fran#iza este un contract de cesiune prin care:

a. producătorul cedează marca sa, notorietatea şi te$nolo"iile sale de comercializare unui

beneficiar

". oferă posi"ilitatea comercializării !n comun a produselor;

c. urmăre#te promoarea intereselor specifice %rupului;

d. toate acestea.

6. /oncentrarea orizontală:

a. are loc între întreprinderi care acţionează în acelaşi stadiu al procesului de producţie sau pe

aceeaşi treaptă a lanţului de distribuţie

". reprezintă o formă de concentrare particularizată prin tendinţa de diersificare a actiităţii uneifirme+ prin pătrunderea !ntr5un domeniu nou de actiitate;

c. reune#te !ntreprinderi aflate pe diferite trepte ale lanţului de distri"uţie #i aflate !ntr 5o relaţie decomplementaritate;

d. nici una din cele de mai sus.

17. /ooperarea economică internaţională se caracterizează prin:

a. poate fi "i5 sau multilaterală;

". presupune unirea eforturilor partenerilor;

c. rezultatele sunt superioare celor care le5ar o"ţine fiecare parte dacă ar acţiona !n modindiidual;


8/29

d. toate acestea.

11. 'u intră !n domeniile de actiitate ale inisterul Dezoltării =e%ionale #i urismului D=3:

a. planificarea+ dezoltarea teritorială naţională #i re%ională;

". cooperarea transfrontalieră+ transnatională #i interre%ională;

c. ur"anismul si amena,area teritoriului+ construirea de locuinte+ turismul;

d. infrastructura transportrilor.

12. ctiitatea de turism a trecut !n su"ordinea inisterului Dezoltării =e%ionale #i urismului:.

a. în anul )001

". !n anul 2774;

c. !n anul 2770;

d. !n anul 277).

1&. /oncentrarea erticală:

a. reune#te+ !n cadrul aceluia#i %rup+ !ntreprinderi care acţionează !n dierse stadii ale producţieituristice sau pe diferite trepte ale lanţului de distri"uţie;

". se poate realiza !n amonte+ !n situaţia !n care lanţul $otelier !#i creează propria reţea de a%enţiide oia, sau propria companie de transport;

c. se poate realiza !n aal+ !n situaţia !n care compania de transport !#i asi%ură sericiile de cazare prin ac$iziţionarea unui lanţ $otelier; sau !n am"ele sensuri.

d. toate cele de mai sus

2ap 3

1. Formele turismului de afaceri se !mpart !n:

a/ turism "eneral de afaceri, turism de reuniuni, târ"uri şi e!poziţii şi călătorii stimulent

"3 turism %eneral de afaceri+ turism de reuniuni+ t>r%uri #i e(poziţii #i călătorii de afaceri;

c3 turism %eneral de afaceri+ turism de reuniuni+ t>r%uri #i e(poziţii #i conferinţe;

d3 turism %eneral de afaceri+ turism de reuniuni+ t>r%uri #i e(poziţii #i simpozioane.

2. urismul de afaceri deţine !n prezent:

a3 circa 2-@ din totalul călătoriilor internaţionale #i aproape 19) din totalul !ncasărilor turistice;

b/ circa )0* din totalul călătoriilor internaţionale şi aproape %#3 din totalul încasărilor

turistice

c3 circa 27@ din totalul călătoriilor internaţionale #i aproape 19& din totalul !ncasărilor turistice;


9/29

d3 circa 2-@ din totalul călătoriilor internaţionale #i aproape 19& din totalul !ncasărilor turistice;

&. urismul cultural:

a3 presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale, a monumentelor deartă şi ar$itectură, locurilor istorice, muzeelor, "aleriilor de artă

"3 prin natura motielor sale+ prin locul de desfă#urare #i modul de or%anizare+ se inte%rează celuiantropic;

c3 se constituie prin sinteza a două %rupe distincte de elemente: cele culturale dorinţă+ o"iect+%$id #i cele turistice mi,loace de transport+ de primire+ de %ăzduire #i de alimentaţie;

d3 prin natura motielor sale+ prin locul de desfă#urare #i modul de or%anizare+ se inte%rează celuide afaceri.

). Sistemul de indicatori ai circulaţiei turistice cuprinde:

a3 indicatori ai cererii reale #i potenţiale: numărul de turi#ti+ numărul de zile5turist+ durata medie ase,urului;

"3 indicatori ai ofertei turistice: indicatorul structurii capacităţii $oteliere pe clase calitatie+număr de locuri de cazare;

c/ ambele variante

d3 nici un răspuns nu este corect.

-. 'umărul turi#tilor 't3 este un indicator fizic+ cantitati #i poate lua forma:

a3 sosiri9plecări de turi#ti+ pentru turismul internaţional #i se o"ţine din statisticile !nre%istrărilor la frontieră;

"3 persoane cazate+ utilizat at>t pentru turismul intern c>t #i pentru turismul internaţional+ dedusdin statisticile mi,loacelor de cazare %ăzduire3;

c3 participanţi la acţiuni turistice turi#ti #i e(cursioni#ti 5+ specific turismului intern+ rezultat dincentralizarea actiităţii a%enţiilor de oia,;

d/ toate cele de mai sus.

. urismul rural:

a/ se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate în

mediu rural, mijlocul de "ăzduire putând fi atât "ospodăria ţărănească 4 pensiune, fermă

a"roturistică 4 cât şi ec$ipamente turistice de factură mai "enerală5 $anuri, $oteluri rustice,

popasuri

"3 presupune #ederea !n %ospodăria ţărănească pensiune+ fermă consumarea de produsea%ricole din %ospodăria respectiă #i participarea+ !ntr5o măsură mai mare sau mai mică+ laactiităţile a%ricole respectie;

c3 se suprapune cu a%roturismul;


10/29

d3 nu are le%ătură cu a%roturismul.

0. Ca niel de ora#e+ cele mai multe reuniuni s5au or%anizat la nielul anului 27113 !n:

a/ 6iena

"3 Paris;

c3 ?arcelona;

d3 Condra.

4. /ele mai multe spaţii de or%anizare a t>r%urilor #i e(poziţiilor le oferă:

a3 merica de 'ord;

b/ 'uropa

c3 sia;

d3 Orientul i,ociu.

6. Durata medie a se,urului Ds3 reprezintă:

a/ numărul mediu de zile de şedere rămânere/ a turiştilor într-o anumită zonă ţară, staţiune,

etc./

"3 este rezultatul produsului dintre numărul !nnoptărilor total zile turist 'E3 #i cel alturi#tilor 3;

c3 numărul ma(im de zile de #edere răm>nere3 a turi#tilor !ntr5o anumită zonă ţară+ staţiune+etc.3;

d3 numărul minim de zile de #edere răm>nere3 a turi#tilor !ntr5o anumită zonă ţară+ staţiune+etc.3.

17. Densitatea circulaţiei turistice Dt3:

a3 pune !n le%ătură directă circulaţia turistică cu suprafaţa ţării zonei+ re%iunii3 receptoare;

b/ se calculează ca raport între numărul turiştilor sosiţi în zona 7 8/ şi populaţia rezidentă a

zonei 7 9/

c3 este+ de re%ula supraunitară;

d3 toate cele de mai sus.

11. etoda sonda,elor:

a/ oferă doar posibilitatea unor estimări ale circulaţiei turistice sau ale c$eltuielilor efectuate de

turişti

"3 poate oferi aprecieri importante asupra aspectelor cantitatie ale actiităţii turistice;

c3 am"ele ariante;


11/29

d3 nici un raspuns nu este corect.

/ap -

1. Oferta turistică este constituită din:

a3 potenţialul turistic #i "aza materială specifică;

b/ potenţialul turistic, baza materială specifică, forţa de muncă şi serviciile specifice

c3 potenţialul turistic+ "aza materială specifică #i forţa de muncă;

d3 potenţialul turistic+ producţia turistică #i forţa de muncă.

2. Piaţa turistică reprezintă:

a/ locul de confruntare a ofertei de produse şi servicii turistice cu cererea de consum turistic, a

realizării acestora prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare

"3 ansam"lul a%enţilor eonomici care comercializează sericii turistice;

c3 cota de piaţă a produsului turistic;

d3 locul de confruntare a ofertei de produse #i sericii turistice cu cererea de consum turistic.

&. *ntre oferta turistică #i producţia turistică e(istă relaţia:

a3 oferta este mai mică dec>t producţia;

b/ oferta este mai mare decât producţia

c3 sunt e%ale;

d3 nici una din acestea.

). 'ielul eniturilor populaţiei influenţează !n principal:

a/ cererea turistică

"3 oferta turistică;

c3 am"ele;

d3 nici una.

-. /onsumul turistic:

a3 are o sferă de cuprindere mai mică dec>t cererea+ deoarece #i !n turism se poate or"i deautoconsum;

b/ are o sferă de cuprindere mai mare decât cererea, deoarece şi în turism se poate vorbi de

autoconsum

c3 este e%al cu cererea;

d3 nu are le%ătură cu cererea turistică.


12/29

. 'u se !nscriu !ntre particularităţile ofertei turistice:

a3 comple(itatea #i etero%enitatea;

"3 cre#terea diersificată;

c/ elasticitatea

d3 adaptarea parţială sau imperfectă la cerere;

0. /onsumul turistic nu este influenţat de:

a3 fenomenul de !m"ătr>nire a populaţiei;

"3 cre#terea duratei timpului li"er;

c3 factori socio5culturali #i emoţionali;

d/ factori "lobali.

4. Sezonalitatea turistică poate fi determinată prin:

a3 coeficienţi de intensitatea traficului;

b/ indicii de sezonalitate

c3 coeficienţi de concentrare;

d3 nici un răspuns nu e corect.

6. *ntre soluţiile de atenuare a sezonalităţii #i efectelor acesteia se numără :a3 diersificarea ofertei;

"3 etalarea acanţelor;

c3 reducerea preţurilor;

d/ toate acestea.

17. =elaţia dintre oferta #i producţia turistică este e(primată printr5un raport :

a3 de e%alitate;

b/ oferta : producţia

c3 oferta producţia;

d3 altă situaţie.

11. *ntre caracteristicile specifice preţurilor produselor turistice se numără :

a3 eoluţia relati independentă de raportul cerere5ofertă;

"3 nielul ridicat9accesi"ilitate redusă;

c3 sensi"ilitate ridicată la oscilaţiile pieţei;

d/ toate acestea.


13/29

12. /aracterul inflaţionist al preţurilor turistice se manifestă pe piaţă prin:

a3 inflaţia prin costuri;

"3 inflaţia prin cerere;

c3 inflaţia importată;

d/ toate acestea.

1&. Prin strate%ia tarifelor forfetare se oferă turi#tilor:

a3 un pac$et ma(imal de sericii;

b/ un pac$et minimal de servicii

c3 pensiune completa;

d3 doar mic de,un.

1). *n cazul pro%ramelor turistice aran,amente ndirea !n teritoriu;

d3 după aloare.

2. tracţiile turistice se !mpart !n nodale #i liniare:

a3 după conţinutul lor;

"3 după %radul de polarizare;

c/ după răspândirea în teritoriu

d3 după aloare.

&. tracţiile turistice se !mpart !n unice+ de creaţie #i atractie:


14/29

a3 după conţinutul lor;

"3 după %radul de polarizare;

c3 după răsp>ndirea !n teritoriu;

d/ după valoare.

).=om>nia dispune de un potenţial speolo%ic "o%at cuprinz>nd:

a/ peste %0.000 de peşteri

"3 peste 12.777 de pe#teri;

c3 peste 4.777 de pe#teri;

d3 peste 6.777 de pe#teri.

-. Hradul de alorificare al potenţialului turistic !n ţara nostră se situează !ntre:

a3 &75)7@;

b/ )0-+0*

c3 17527@;

d3 )75)-@.

. Eona care a "eneficiat !n =om>nia de cele mai mari inestiţii turistice este:

a3 Delta Dunării;

"3 Eona dealurilor #i podi#urilor;

c/ ;itoralul

d3 ransilania.

de cazare #i 47@ din instalaţiile de transport pe ca"lu.

0. Potenţialul turistic cuprinde:

a/ totalitatea elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitare şi primirea călătorilor

"3 potenţialul turistic antropic;

c3 potenţialul turistic natural;

d3 atracţiile turistice naturale.

4. nsam"lul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural+ prin componentele sale+ pentru petrecereaacanţei #i atra%erea unor flu(uri turistice constituie:

a3 potenţialul turistic;


15/29

b/ potenţialul natural

c3 potenţialul antropic;

d3 relieful.

6. /reaţiile omului de5a lun%ul timpului+ concretizete !n elemente de cultură+ istorie+ artă #i ciilizaţie+te$nico5economice #i socio5demo%rafice+ care+ prin caracteristicile lor atra% turi#tii+ constituie:

a3 potenţialul turistic;

"3 potenţialul natural;

c/ potenţialul antropic

d3 potenţialul socio5demo%rafic.

17. onumentele istorice #i de artă fac parte din:

a3 potenţialul socio5demo%rafic;

"3 potenţialul te$nico5economic;

c3 potenţialul natural;

d/ atracţiile cultural-artistice.

11. 'u se numără printre componentele de mare atracţie ale Deltei Dunării:

a3 prezenţa dunelor de nisip;

"3 faună piscicolă #i ornitolo%ică+ cu multe specii ocrotite;c3 fond cine%etic #i piscicol "o%at #i ariat;

d/ ape minerale şi termale.

12. /lima:

a3 ca element component al potenţialului turistic natural+ contri"uie+ pe de o parte+ la creareaam"ianţei faora"ile călătoriilor+ !n %eneral+ prin alorile de temperatură !nre%istrate+ re%imuleolian #i pluiometric;

"3 constituie un moti special de deplasare datorită calităţii sale de factor de cură climate(citant5solicitant !n zonele de litoral+ sedati !n zonele de deal #i podi# #i tonic5stimulent !n

zonele montane3;

c3 poate constitui un mi,lc terapeutic eficient !n cazul multor afecţiuni+ #i de elementindispensa"il practicării unor sporturi;

d/ toate acestea.

1&. *n cadrul monumentelor istorice+ de artă #i ar$itectură+ de o mare arietate+ dat>nd din perioadeistorice diferite #i reflect>nd eoluţia culturii #i ciilizaţiei auto$tone #i influenţele diferitelor culturiale lumii cu care au intrat !n contact nu includem:

a3 mănăstirile cu fresce e(terioare din ?ucoina+ !n stilul ar$itectonic moldoenesc+ cu influenţe "izantine #i %otice;

"3 "isericile de lemn din aramure#+ construite !n sec. IG


16/29

c3 "iserici #i cetăţi ţărăne#ti fortificate din ransilania #i Oltenia;

d/ edificiile unor instituţii culturale.

1). *n cadrul instituţiilor #i eenimentelor cultural5artistice %ăzduite !n principalele centre ur"ane ale ţării+reflect>nd intensitatea ieţii spirituale+ tradiţia #i modernismul !n cultură nu includem:

a3 edificiile unor instituţii culturale;

"3 reţeaua de muzee #i case memoriale;

c3 eenimente culturale festialuri+ e(poziţii+ t>r%uri+ ser"ări3.

d/ castele şi palate.

2ap nia+ din punct de edere al tipului de unitate+ cea mai mare pondere o deţin:

a3 ilele #i "un%aloJ5urile; "3 campin%urile #i căsuţele;

c3 ta"erele;

d/ $otelurile şi motelurile.

2. *n cazul ţării noastre+ parcul de mi,loace de transport aflat !n dotarea !ntreprinderilor turistice este:

a3 ridicat;

"3 mediu;

c/ relativ modest

d3 foarte sla".

&. ?aza te$nico5materială specific turistică cuprinde:

a3 unităţi de cazare+ unităţi de alimentaţie+ sate de acanţă;

"3 unităţi de cazare+ instalaţii de tratament+ unităţi de alimentaţie+ sate de acanţă;

c3 unităţi de cazare+ instalaţii de tratament+ unităţi de alimentaţie+ sate turistice+ sate de acanţă;

d/ unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie, mijloace de transport, instalaţii de transport pe cablu,

instalaţii de a"rement, sate turistice, sate de vacanţă.

). /omponenta cea mai importantă a "azei te$nico5materiale specifice este:

a3 reţeaua unităţilor de alimentaţie;

"3 transportul pe ca"lu;

c3 reţeaua de alimentare cu apă;

d/ reţeaua unităţilor de cazare.


17/29

-. =eţeaua unităţilor de alimentaţie specifică este dominată de:

a/ restaurante

"3 "ufeturi+ "aruri+ pizzerii;

c3 cofetării #i patiserii;

d3 cafenele+ ceainării+ c$io#curi.

. udeţul /onstanţa+ "eneficiind de o atractiitate deose"ită din punct de edere %eo%rafic+ are o poziţie priile%iată+ !n sensul că deţine:

a / circa 3)* din totalul locurilor de cazare şi aproape = din instalaţiile de a"rement

"3 circa -7@ din totalul locurilor de cazare #i aproape L din instalaţiile de a%rement;

c3 circa &7@ din totalul locurilor de cazare #i aproape L din instalaţiile de a%rement;

d3 circa &-@ din totalul locurilor de cazare #i aproape L din instalaţiile de a%rement;

0. Eona Galea Pra$oei ,ud. Pra$oa #i ?ra#o+ %eo%rafic masiele ?uce%i+ H>r"oa #i ?>rsei3concentrează:

a3 circa 17@ din capacitatea de cazare #i -2@ din instalaţiile de transport pe ca"lu;

" / circa )* din instalaţiile de transport pe cablu

c3 circa 0@ din capacitatea de cazare #i 47@ din instalaţiile de transport pe ca"lu;

d3 circa 17@ din capacitatea4. 'u reprezintă particularităţi ale inestiţiilor !n turism:

a3 sunt intensie !n capital+ reclam>nd c$eltuieli mari datorate costurilor foarte ridicate aleinfrastructurii #i ale ec$ipamentelor specifice;

"3 an%a,ează capital pe termen lun%+ amortizarea fac>ndu5se lent;

c3 se materializează !n principal !n construcţii+ fiind supuse !ntr5o măsură mai mică uzurii morale;

d/ an"ajează capital pe termen scurt, amortizarea făcându-se rapid.

6. Deciziile priind an%a,area unor lucrări de inestiţii se fundamentează pe:

a/ elaborarea unor studii de fezabilitate

"3 efectuarea unui audit intern;

c3 efectuarea unui audit e(tern;

d3 o"ţinerea certificatului de ur"anism.

17. 'u constituie pro"lemele care tre"uie soluţionate !n ederea realizării unui proiect de inestiţii:

a3 determinarea alorii inestiţiei;

"3 identificarea surselor de capital #i a modalităţilor de finanţare;


18/29

c3 ealuarea c$eltuielilor de e(ploatare #i calculul eficienţei;

d/ obţinerea autorizaţiei de construcţie.

11. /onstituie indicatori de eficienţă specifici inestiţiilor !n turism:

a3 inestiţia specifică raport !ntre aloarea inestiţiei #i capacitatea o"iectiului !n unităţifizice3;

"3 termenul de recuperare raport !ntre inestiţia totală #i profitul anual3;

c3 randamentul economic al inestiţiei raport !ntre profitul net după recuperarea inestiţiei #iinestiţia iniţială3;

d/ toţi cei de mai sus.

12. 'u fac parte din sursele de finanţare a inestiţiilor !n turism:

a3 aportul propriu;

"3 creditul;

c3 leasin%ul;

d/ valoarea imobilizărilor de fonduri.

1&. ?aza te$nico5materială a turismului se caracterizează prin următoarele:

a3 corespondenţa dintre "aza te$nico5materială #i resursele naturale turistice;

"3 adaptarea "azei te$nico5materiale unui anumit se%ment al cererii turistice;

c3 raportul+ !n %eneral+ iners proporţional !ntre efortul inestiţional #i calitatea atracţiei tusristicea resurselor naturale;

d/ toate acestea.

1). 'u includem !n "aza te$nico5materială %enerală a turismului:

a3 căile de comunicaţie #i mi,loacele de transport !n comun+ ur"an #i interur"an;

"3 reţeaua de telecomunicaţii;

c3 unităţile comerciale+ sanitare+ de prestări sericii+ ec$ipamentele te$nico5edilitare etc.

d/ unităţile de cazare.

/ap 4

1. Din structura pe se(e a forţei de muncă !n turism se o"seră o ma,oritate:

a/ feminină

"3 masculină;

c3 pondere e%ală;


19/29

d3 nu e(istă o structură pe se(e a forţei de muncă !n turism.

2. *n sta"ilirea formelor de remunerare este necesară respectarea unor principii+ concentrate pe douădirecţi ma,ore:

a3 mărimea firmei #i studiile an%a,aţilor;

"3 ec$itatea #i studiile an%a,aţilor;

c3 performanţa #i mărimea firmei;

d/ performanţa şi ec$itatea.

&. *n ceea ce prie#te structura pe >rstă+ forţa de muncă !n turism este relati:

a/ tânără, apro!imativ +0* din totalul an"ajaţilor având sub +> de ani

"3 t>nără+ apro(imati -7@ din totalul an%a,aţilor a>nd su" &7 de ani;

c3 !m"ătr>nită+ apro(imati -7@ din totalul an%a,aţilor a>nd peste -7 de ani;

d3 t>nără+ apro(imati 7@ din totalul an%a,aţilor a>nd su" &- de ani.

). *n cate%oria factorilor direcţi care influenţează productiitatea muncii se includ:

a3 %radul de !nzestrare te$nică #i sezonaltatea;

"3 nivelul de pre"ătire a lucrătorilor, "radul de înzestrare te$nică şi or"anizarea muncii

c3 sezonalitatea+ nielul preţurilor #i al tarifelor;

d3 %radul de !nzestrare te$nică+ structura turi#tilor.

-. *n cate%oria factorilor indirecţi care influenţează productiitatea muncii se includ:

a3 nielul de pre%ătire a lucrătorilor+ %radul de !nzestrare te$nică;

"3 sezonalitatea, nivelul preţurilor şi tarifelor, structura turiştilor

c3 %radul de !nzestrare te$nică+ structura turi#tilor;

d3 nielul de pre%ătire a lucrătorilor+ structura turi#tilor.

. 'u constituie caracteristică a muncii prestată !n sectorul turismului:

a3 consuma mare de muncă ie;

"3 sezonalitatea accentuată #i fluctuaţie mare a personalului;

c3 utilizarea modelului muncii cu timp parţial;

d/ utilizarea modelului muncii cu timp inte"ral.

0. A=e%ula de aurB !n macroeconomie !nseamnă:

a/ creşterea productivităţii muncii să o depăşească pe cea a creşterii salariului mediu


20/29

"3 cre#terea productiităţii muncii să fie e%ală cu cea a cre#terii salariului mediu;

c3 cre#terea productiităţii muncii să fie mai mică dec>t cea a cre#terii salariului mediu;

d3 productiitatea muncii să fie e%ală cu salariul mediu.

4. Pentru an%a,at+ remunerarea nu !nseamnă:

a3 un enit;

b/ un cost

c3 o recompensă a muncii depuse;

d3 o recompensă a timpului c$eltuit.

6. Pentru firmă remuneraţia reprezintă:

a3 un enit;

"3 un cost;

c3 o recompensă a muncii depuse;

d3 o recompensă a timpului c$eltuit.

/ap 6

1. După etapele principale de desfă#urare a călătoriei+ sericiile turistice pot fi:a3 cu plată #i %ratuite;

b/ le"ate de or"anizarea voiajului şi determinate de sejur

c3 specifice #i nespecifice;

d3 ferme #i spontane.

2. *n cate%oria sericiilor turistice de "ază sunt incluse:

a/ or"anizarea şi realizarea transporturilor

"3 sericiile de informare;

c3 sericiile financiare;

d3 toate ariantele sunt corecte.

&. 'u intră !n cate%oria sericiilor cu caracter special:

a3 sericii tradiţionale proprii turismului %$id+ animator3;

"3 sericii %enerate de forme specifice de turism or%anizarea de partide de >nătoare+ defestialuri+ t>r%uri+ e(poziţii3;


21/29

c3 sericii de !n%ri,ire a copiilor+ persoanelor cu $andicap+ animalelor domestice proprietate aturi#tilor;

d/ or"anizarea de concursuri pe diferite teme sau de îndemânare, dans, frumuseţe, orientare

turistică.

). Sericiile turistice se clasifică !n ferme #i spontane după următorul criteriu:

a3 modalitatea de plată;

"3 etapele principale de desfă#urare a unei călătorii;

c/ forma de manifestare a cererii

d3 natura relaţiilor financiare !ntre prestatori #i clienţi.

-. Sericiile de cazare fac parte din cate%oria sericiilor turistice:

a3 nespecifice de "ază;

b/ specifice de bază

c3 nespecifice suplimentare;

d3 specifice suplimentare.

. *n cate%oria sericiilor turistice de "ază sunt incluse:

a/ or"anizarea şi realizarea transporturilor

"3 sericiile de informare;

c3 sericiile financiare;

d3 toate ariantele sunt corecte.

0. 'u intră !n cate%oria sericiilor cu caracter special:

a3 sericiile tradiţionale proprii turismului %$id+ animator3;

"3 sericiile %enerate de forme specifice de turism or%anizarea de partide de >nătoare+ defestialuri+ t>r%uri+ e(poziţii3;

c3 sericiile de !n%ri,ire a copiilor+ persoanelor cu $andicap+ animalelor domestice proprietate aturi#tilor;

d/ serviciile sportive.

4. 'u intră !n cate%oria sericiilor cultural5artistice:

a3 participarea la dierse spectacole sau eenimente;

"3 izite la case memoriale+ muzee+ %alerii de artă+ e(poziţii;

c3 izitarea unor o"iectie istorice+ culturale+ #tiinţifice cetăţi+ palate+ edificii reli%ioase+ %rădini "otanice #i zoolo%ice3;


22/29

d/ înc$irierea a unor obiecte de inventar pentru creşterea confortului călătoriei sau pentru

distracţie.

/ap 17

MMM

1. /$eltuielile directe din cadrul costurilor de e(ploatare a companiilor aeriene deţin o pondere de:

a3 19& din total;

b/ = din total

c3 N din total;

d3 19- din total.

2. utocarele #i micro"uzele:

a/ sunt utilizate, cu prioritate, în cadrul formelor or"anizate de turism, sunt destinatetransporturilor colective

"3 nu se află !n proprietatea #i9sau administrarea or%anizatorilor de turism societăţi de transport+a%enţii de oia, #i touroperatori+ c$iar !ntreprinderi $oteliere3.;

c3 sunt folosite+ de re%ulă+ pentru călătoriile pe cont propriu;

d3 aparţin !n cea mai mare parte turi#tilor sectorul non5comercial3 sau unor !ntreprinderispecializate sectorul comercial3 #i e(ploatate prin sistemul !nc$irierilor sericii rent a carB3.

&. Preţul călătoriei depinde !n primul r>nd de:

a/ costurile de e!ploatare ale companiilor aeriene

"3 mărimea #i tipul naei;

c3 densitatea traficului #i nielul concurenţei;

d3 tipul cererii clasa


23/29

d3 transportă e(clusi persoane.

. /ursele re%ulate:

a/ operează pe rute fi!e, bine definite, interne şi internaţionale, pentru fiecare dintre ele e!istândlicenţă de zbor "arantat "uvernamental

"3 nu sunt solicitate de persoanele care se deplasează indiidual+ pe cont propriu;

c3 operează doar pe rute interne;

d3 operează doar pe rute internaţionale.

0. Deplasările cu autocarul:

a3 ocupă o pondere de 275&7@ pe piaţa oia,elor+ !n continuă adaptare la cerere;

"3 ocupă o pondere de 2752-@ pe piaţa oia,elor+ !n continuă adaptare la cerere;

c3 ocupă o pondere de 2-5&7@ pe piaţa oia,elor+ !n continuă adaptare la cerere;d/ ocupă o pondere de %>-)0* pe piaţa voiajelor, în continuă adaptare la cerere.

4. *n cursele de transport aerian re%ulate e(istă următoarele aran,amente turistice:

a3 part c$arter #i oJn5use;

"3 inclusie tour #i c$arter de %rup;

c/ inclusive tour şi part c$arter

d3 inclusie tour #i c$arter i ca pondere !n totalul mi,loacelor de transport folosite !n scopuri turistice;

b/ pe locul doi ca pondere în totalul mijloacelor de transport folosite în scopuri turistice

c3 la e%alitate cu mi,loacele de transport aeriene


17. ran,amentul FC and D=


24/29

d3 4524 locuri #i independenţă de z"or de &775)77 km;

12. Preţul călătoriei depinde !n primul r>nd de:

a/ costurile de e!ploatare ale companiilor aeriene

"3 mărimea #i tipul naei;

c3 densitatea traficului #i nielul concurenţei;

d3 tipul cererii clasa


25/29

"3 linii de croazieră;

c3 deplasări scurte ferrQ3 sau mini5croaziere;

d/ toate acestea.

/ap 11

1. /azarea reprezintă:

a3 etapa anterioară transportului #i !ntrune#te caracteristicile unei componente cu e(istenţă de sinestătătoare;

b/ crearea condiţiilor şi confortului pentru odi$na călătorului

c3 rezultatul produsul sau sericiul3 industriei sericiilor+ sector ce !n%lo"ează ansam"lulactiităţilor desfă#urate !n spaţiile de locuire temporară;

d3 etapa anterioară transportului.

2. 'u se !nscriu !ntre eforturile industriei $oteliere de adaptare la neoile turi#tilor:

a3 crearea de noi capacităţi de cazare #i modernizarea celor e(istente !n scopul !m"unătăţiriiconfortului;

"3 lăr%irea %amei tipolo%ice a unităţilor #i sporirea comple(ităţii funcţiilor !ndeplinite de acestea;

c3 diersificarea sericiilor oferite #i ridicarea nielului lor calitati;

d/ dependenţa de prestator, de structurile materiale şi de personal.

&. Sericiul de cazare este constituit dintr5o sumă de prestaţii independente ce includ:a3 cazarea propriu5zisă #i sericiile complementare acesteia;

"3alimentaţia #i sericiile specifice asociate ei;

c3 actiităţile cultural5artstice #i de a%rement;

d/ toate acestea.

). Departamentul cazare are trei actiităţi principale:

a3 >nzarea+ !nre%istrarea #i %ospodărirea spaţiilor de cazare;

"3 alimentaţia+ recepţia #i %ospodărirea spaţiilor de cazare;

c3 cazarea+ recepţia #i %ospodărirea spaţiilor de cazare;

d/ vânzarea, recepţia şi "ospodărirea spaţiilor de cazare.

-. Sectorul informati #i sericiile suplimentare concier%e3:

a/ asi"ură acele servicii care nu presupun înre"istrarea sau procedurile financiare

"3 ţine eidenţa plăţilor care urmează să fie făcute de turi#ti #i !ncasează contraaloarea sericiilor oferite;

c3 reprezintă elementul central al actiităţii de recepţie;


26/29

d3 toate acestea.

. limentaţia pu"lică este un proces comple( ce cuprinde:

a/ producţia, comercializarea şi servirea

"3 producţia #i serirea;

c3 producţia #i comercializarea ei;

d3 comercializarea #i serirea.

0. *n cadrul actiităţii de alimentaţie funcţia de nutriţie $rană3:

a3 deţine locul secundar cu aproape )7@ din totalul cererilor;

b/ deţine locul principal, cu aproape &0* din totalul cererilor

c3 deţine locul principal+ cu aproape -7@ din totalul cererilor;

d3 deţine locul secundar+ cu aproape )-@ din totalul cererilor.

4. /are din factorii enumeraţi nu au influenţat eoluţiile din domeniul alimentaţiei:

a3 cre#terea %radului de ur"anizare;

"3 accentuarea mo"ilităţii populaţiei;

c3 modificări !n structura o"iceiurilor de consum;

d/ modificări în structura turiştilor.

6. /are din factorii enumeraţi nu au influenţat eoluţiile din domeniul alimentaţiei:a3 cre#terea %radului de ur"anizare;

"3 accentuarea mo"ilităţii populaţiei;

c3 sporirea dimensiunilor timpului li"er

d/ modificări în structura turiştilor.

17. 'u constituie modificări structurale !n sectorul alimentaţiei:

a3 sporirea numărului de unităţi #i diersificarea tipolo%ică a acestora;

"3 lăr%irea %amei sortimentale oferite;

c3 diersificarea %amei sericiilor oferite;

d/ modificări în structura obiceiurilor de consum.

11. =estaurantul cu autoserire intră la următoarea cate%orie:

a3 unităţi de alimentaţie preponderent recreatie;

b/ unităţi de alimentaţie pentru desfacerea cu prioritate a preparatelor culinare

c3 unităţi de incintă;

d3 nici una din cele de mai sus.


27/29

12. *n sta"ilirea circuitelor din cadrul restaurantelor tre"uie să se urmărească:

a3 realizarea unui flu( continuu #i unisens; neinterferarea diferitelor circuite;

"3 realizarea unor trasee scurte #i directe;

c3 respectarea circulaţiei pe dreapta;d/ toate acestea.

1&. naliza mana%ementului actiităţilor !n cadrul restaurantului a fi structurată pe următoareleaspecte:

a3 mana%ementul sectorului de serire;

"3 mana%ementul sectorului de producţie;

c3 mana%ementul realizării unei actiităţi de alimentaţie profita"ile;

d/ toate acestea.

1). 'u constituie atri"uţii ale #efului de sală:

a3 !ntocme#te %rafice pentru actiitatea de curăţenie #i !ntreţinere+ urmărind #i erific>nd corectarealizare a acestora;

"3 or%anizează ec$ipele de sericiu !n salon+ !ntocmind %rafice de lucru pentru ospătari #ia,utoarele acestora;

c3 se preocupă ca listele de preparate #i "ăuturi să conţină denumire corecte ale acestora+ cu preţurile reale+ completate la zi+ fără #tersături #i adău%iri;

d/ prezintă listele de meniuri la masa consumatorilor, intervenind cu recomandările la cererea

acestora şi cu unele precizări privind te$nolo"ia diferitelor sortimente de preparate sau durata pre"ătirii preparatelor.

1-. /onstituie atri"uţii ale ospătarului:

a3 !ntocme#te %rafice pentru actiitatea de curăţenie #i !ntreţinere+ urmărind #i erific>nd corectarealizare a acestora;

"3 or%anizează ec$ipele de sericiu !n salon+ !ntocmind %rafice de lucru pentru ospătari #ia,utoarele acestora;

c3 se preocupă ca listele de preparate #i "ăuturi să conţină denumire corecte ale acestora+ cu preţurile reale+ completate la zi+ fără #tersături #i adău%iri;

d/ prezintă listele de meniuri la masa consumatorilor, intervenind cu recomandările la cerereaacestora şi cu unele precizări privind te$nolo"ia diferitelor sortimente de preparate sau durata

pre"ătirii preparatelor.

1. Pra%ul de renta"ilitate reprezintă:

a/ acel "rad al utilizării capacităţii de producţie cazare, secţia de producţie/ la care sunt

recuperate în între"ime costurile fără să se obţină profit

"3 acel %rad al utilizării capacităţii de producţie cazare+ secţia de producţie3 la care profitul estema(im;

c3 acel %rad al utilizării capacităţii de producţie cazare+ secţia de producţie3 la care profitul esteoptim;


28/29

d3 nici una din cele de mai sus.

10. /el mai important aspect al profita"ilităţii unei unităţi de alimentaţie este:

a/ controlul costului

"3 controlul profitului;

c3 am"ele;

d3 nici una.

14. =educerea costurilor tre"uie să rezulte din cre#terea eficienţei referitoare la:

a3 mai "una or%anizare a actiităţii personalului !n sensul cre#terii productiităţii muncii;

"3 !m"unătăţirea controlului costului materii prime+ procesul producţiei culinare+ etc.3;

c/ ambele variante


16. nimaţia de pură deconectare cuprinde:

a3 cunoa#terea+ formarea #i educarea turistului+ cu accente pe latura morală a personalităţii sale;

b/ activităţi precum băile de soare şi mare, plimbările 4 drumeţia, vizitarea diferitelor obiective,

întâlnirile cu rudele şi prietenii, etc.

c3 parcurile de loisir %enerale+ tematice+ rezeraţii #i cazinouri;

d3 eenimente teatrale+ cinemato%rafice+ muzicale+ de artă+ folclorice+ competiţiile sportie+ etc.

27. 'u intră !n cadrul pro%ramului de animaţie de dimineaţă:

a3 %imnastica de !niorare pe pla,ă;

"3 %imnastica de !niorare la piscină;

c3 e(erciţiile de %imnastică pe perec$i;

d/ tir cu arcul sau cu pistolul.

21. Fiecare animator tre"uie să cunoască #i să respecte urmatoarele re%uli de comportament:

a3 a purta ec$ipamentul adecat fiecarui tip de actiitate #i ecuson;

"3 la micul de,un tre"uie să se afle !n mi,locul clienţilor pentru a sta"ili primul contact+ erific>ndstarea de sănătate a acestora+ "una dispoziţie #i efectiul;

c3 !i informează pe clienţi asupra actiităţilor din ziua respectiă #i !i inită să participe+ repet>ndora #i locul de desfă#urare;

d/ toate acestea.


29/29

turism hatz

Documents

Transcript of turism hatz