Celulele cu secretie intracelular depun produsul de secretie in interiorul celulei. In aceast categorie se incadreaz celulele secretoare izolate si laticifereleCeluIele secretoare izolate sau idioblastele reprezint celule incluse intre tesuturile parenchimatice din frunze, tulpini, fructe, caracterizate prin forma si continutul lor diferit de al celoralte celule. Asemenea celule se intalnesc in frunzele de dafin (Laurus nobilis), au o form sferic si contin ulei volatil in scoarta de stejar (Quercus robur) se gsesc celule tanifere, in petiolul de Begonia celule oxalifere in petalele de nalb celule mucilagigene iar in epiderma frunzei de Ficus celule cu cistoliti (litociste).

Laticiferele provin din fuzionarea unor celule secretoare suprapuse lund aspectul de tuburi lungi, care elaboreaz produsul de secretie latexul o emulsie apoas de culoare alba (ca Ia mac, laptele cinelui) sau colorat (ca la rostopasc sau negelarita).In compozitia chimic a latexului se intlnesc glucide, lipide, alcaloizi, cauciucCelulele fuzionate care alctuiesc laticiferele sunt lipsite de pereti transversali prezint in interior un strat fin de citoplasm, mai multi nuclei si gruncioare de amidon de form caracteristic

Laticiferele se clasific in:- laticifere nearticulate - laticifere articulateLaticiferele nearticulate pot fi ramificate si neramificate ele se unesc cu alte laticifere, nu se anastomozeaza. In categoria celor ramificate intr laticiferele de Euphorbiaceae Asclepiadaceae, Apocynaceae Laticiferele articulate provin din fuzionarea mai multor laticifere, prin resorbtia peretilor desprtitori, uneori fr s se anastomozeze intre ele (neramificate) cum se intlnesc la (rostopasca sau negelarita), pe cnd la Asteraceae Chelidonium majus, Papaver somniferum (mac), arborele de cauciuc (Hevea) laticiferele articulate sunt anastomozate (ramificate)

Laticiferele au o orientare paralel cu axul longitudinal putnd atinge chiar mal multi metri in lungime, unii autori le consider din aceast cauz ca pe cele mai mari celule. Prin rnirea tesutulul laticifer latexul se scurge spre exterior si se solidific in contact cu aerul.

Importanta laticiferelorLatexul contine numeroase substante utile, de aceea ele au atras atentia asupra posibilittii de valorificare a lor. Astfel din latexul de Euphorbia resinifera se obtine produsul Euphorbium iar din Lactuca virosa, lactucarium Din latexul solidificat extras din fructele mature de mac ( Papaver somniferum se separ peste 20 de alcaloizi cu important medicinal major (papaverina, morfina, codeina ). Latexul de rostopasc sau negelarita ( Chelidonium majus) contine numerosi alcaloizi (chelidonin, cheleritrin, berberin), Cu proprietti antispastice, coleretice-colagoge, antimicrobiene, citostatice. In scop terapeutic se foloseste ins planta ca atare si nu latexul izolat. In fructele de Caryca papaya se gseste un ferment proteolitic papaina iar in Ficus o alt enzim, ficina, utilizate ca antihelmintice.In scopuri industriale se cultiv arborii de cauciuc ( Ficus elastica, Hevea brasiliensis, Castiloa elastica) din latexul crora se extrage cauciucul natural iar din Palaguium gutta (Fam. Sapottaceae) se extrage gutaperca, un izomer al cauciucului. Brosimum galactodendron (arborele vac) din America de Sud contine un latex comestibil.

MORFOLOGIA SI ANATOMIA ORGANELOR VEGETATIVE(ORGANOGRAFIA)Organografia studiaz morfologia externa si anatomia sau structura intern a organelor vegetative, privite prin prisma adaptrii lor Ia functiile pe care le indeplinesc si a evolutiei or filogenetice.Prin organ vegetal se intelege o parte a corpului plantei, alctuit din mai multe tesuturi, avnd o form si structur adaptat Ia indeplinirea unor functii specifice. Exist si cazuri in care unele organe pot indeplini si alte functii, numite secundare, subordonate ins celor principale.Organele plantelor superioare (cormofite) pot fi impartite dup functia pe care o indeplinesc in organe vegetative si de reproducere

Organele vegetative asigur, prin functia pe care o indeplinesc, viata pIantei ca individ, iar organele de reproducere asigur perpetuarea speciei. Plantele care prezint trei organe vegetative (rdcin, tulpin si frunze) bine diferentiate sunt grupate sub numele de cormofite si acestei grupe ii apartin Pteridophytele, Pinophytele si Magnoliophytele.

Originea organelor vegetativeOriginea organelor vegetative se gsete in embrionul semintei ce rezult dup fecundarea oosferei si formarea celulei ou. Embrionul posed deja cele trei organe vegetative in miniatur, rdcinita, tupinita, unul, dou sau mai multe cotifedoane (care reprezint primele frunze) si un vrf vegetativ denumit muguras gemul sau plumul. Mugurasul contine meristemul care va da nastere organelor aeriene al corpului plantelor prin procesul de diferentiere, (caulogenez, filogenez) si prin care apare axa epicotil ce va deveni tulpina principaIa si care va produce primele frunze. Din radacinita va rezulta rdcina principal cu ramificatiile ei. Apare astfel plantula care, prin dezvoltarea mai departe a organelor, va da nastere unor ramificatii si noi organe vegetative, transformnd plantula in plant matur.Organele aeriene noi iau nastere din axa principal in conuri vegetative, prin activitatea celulelor initiale. Aceste conuri vegetative prezint mai multe proeminente ce poart denumirea de primordii si care contin tesuturile meristematice primordiale

CARACTERISTICILE ORGANELOR VEGETATIVEPolaritatea reprezint deosebirea morfologic si fiziologic dintre extremittile opuse ale unui organ. Ea se manifest nu numai Ia organele principale ca rdcina, tulpina ci si Ia ramificatiile acestora, la fragmentele lor si chiar Ia fiecare celul. Fiecare organ prezint un pol apical si unul bazal care nu pot fi influentate de conditiile de mediu. Astfel daca vom introduce dou ramuri de salcie intr-o camera umed, una in pozitie normala, cealalt cu vrful in jos, ele nu-si vor schimba polaritatea: polul apical va da nastere la ramuri cu frunze, iar cel bazal Ia rdcini adventive. Polaritatea are aplicatie in practica horticol, butasii trebuind s fie orientati cu polul bazal in jos

Simetria este proprietatea unui organ de a putea fi imprtit in parti egale sau enantiomorfe Ia fel ca un obiect cu imaginea sa in oglind. Planul care imparte un organ in dou prti simetrice se numeste plan de simetrie. Dup numrul planurilor de simetrie care se pot aplica unui organ vegetal, acesta poate prezenta simetrie radiar, bilateral, monosimetrica sau poate fi asimetric adic poate prezenta mai multe, dou, unul si respectiv, nici un plan de simetrie.Simetria radiar (sau organele polisimetrice) o intlnim la organele cu form cilindric: rdcina, tulpina, flori, fructe. Florile cu simetrie radiar se numesc actinomorfe.

Organele monosimetrice sau cu un singur plan de simetrie, se intlnesc Ia majoritatea frunzelor, Ia care planul de simetrie trece prin nervura medianaFrunzele prezinta si o structura diferita pe cele 2 fete adica o structura dorsiventral. Florile monosimetrice ale Leguminoaselor, Lamiaceelor, Violaceelor, Scrophulariaceelor se numesc zigomorfeOrganele bisimetrice, prezint dou planuri de simetrie perpendiculare unul pe altul si care impart organul intr-o parte dreapt si una stng, una anterioar si una posterioar. Asemenea organe sunt reprezentate de tulpina de Opuntia sau floarea de Dicentra spectabilisOrganele asimetrice nu pot fi impartite in jumatati enantiomorfe prin nici un plan de simetrie; este cazul florii de Canna indica, frunzei de Ulmus (ulm), de Begonia

Regenerarea reprezint tendinta unui organ de a reface o plant intreaga. Astfel un butas de tuIpina sau de frunz isi formeaz, rdcini, tulpini, ramuri, frunze, fenomen ce se poate explica prin propriettile celulelor vegetale de a redeveni meristematice dup diferentierea lor.Orientarea in spatiu; Organele care cresc drept se numesc ortotrope; rdcina are un ortotropism negativ si tulpina un ortotropism pozitiv. Organele care cresc sub un anumit unghi (oblice) se numesc plagiotrope Organele care cresc paralel cu suprafata solului, adic orizontal, se numesc trtoare in cazul tulpinilor si trasante in cazul rizomilor.

Organele metamorfozate: In conditii speciale de mediu, functiile plimare ale unui organ pot fi schimbate si adaptate la indeplinirea unei alte functii, proprie organulul a crui form o ia. De ex, filocladlile de la ghimpe (Ruscus aculeatus) reprezint tulpini (ramuri) care au aspect de frunze.Organe omoloaqe sunt acele organe care au o origine comun dar indeplinesc functii diferite. Astfel spinii de dracila (Berberis vulgaris) provin din frunze (mai precis din nervatiunile lor) si poart muguri subaxilari la fel ca si frunzele. La feriga de apa Salvinia natans dintre cele trei frunze de la un nod, dou si-au pstrat functia si aspectul normale, pe cnd a treia s-a transformat in rdcin, imbrcnd forma si indeplinind functia acesteia.

Organe analoage sunt organele care au o origine diferit dar care imbraca aceeasi form si indeplinesc aceeasi functie. De ex. spinii de la dracila sunt asemanatori cu cei de la salcam (Robinia pseudacacia), porumbar (Prunus spinosa) sau trandafir (Rosa canina) desii primii reprezinta frunze metamorfozate iar ceilalti reprezinta stipele, ramuri metamorfozate respectiv emergente; filocladiile de la Ruscus aculeatus sunt analoage cu frunzele si omoloage cu ramurile (tulpinile)Organele reduse apar ca urmare a neintrebuintarii si pot regresa pana la disparitie; frunze reduse se afla la ghimpe, la baza filocladiilor pe suprafata tuberculilor de cartof, pe tulpina de Cactaceae

RADACINA Rdcina este organul vegetativ ce creste in pmnt, find adaptat Ia indeplinirea a dou functii specifice: fixarea in sol si absorbtia apei si a srurilor minerale. Rdcina care se dezvolt din radicela embrionului se numeste rdcin principala fiind un organ ortotrop, cu simetrie radiar si form cilindric. Dup origine si functiiie lor radacinile se pot grupa in 3 categorii: normale, adventive si metamorfozate.Radcinile normale sunt acelea care se dezvolt din radicula embrionului si indeplinesc functille specifice rdcinii.Radcinile adventive sunt acelea care nu provin din radicula embrionului ci apar pe alte organe (ex. tulpin, frunze) iar la unele plante ele pot constitui singurele rdcini (Graminee, plante cu bulbi). Rdcini metamorfozate sunt acele rdcini care s-au adaptat la indeplinirea unor alte functii, altele dect cele specifice rdcinii.

Morfologia radacinii Tipuri morfoIogice de radacini

Dup raportul de mrime intre rdcina principal si radicele (radacinile secundare) se disting trei categorii de rdcini; - pivotante, - fasciculate, - rmuroaseRdcinile pivotante prezint rdcina principala foarte bine dezvoltat mai Iung si mai groas dect radicelele. Asemenea tip de rdcini se intlnesc la trifoi (Trifolium), Iucerna (Medicago) ppdie (Taraxacum officinale), chimion ( Carum carvi), brusture (Arctium lappa) la nalba mare ( Althaea oficinalis) rdacina principal este cilindrica, crnoas. La mute plante medicinale rdcinile principale sunt in continuarea unor rizomi verticali ce se gsesc la partea superioar a lor (ex. Angelica archangelica, Atropa belladonna, Gentina lutea Glycyrrhiza glabra, Geum urbanum, Inula helenium, Symphytum officinale)

RadaciniIe fasciculate (sau firoase) sunt acelea la care rdcina principal nu se dezvolt sau dispare, locul acesteia Iundu-l radicelele sau rdcinile adventive, in numr mare formnd un mnunchi sau fascicol (ex. Gramineele si plantele cu bulbi).Radacinile ramuroase sunt acelea la care radicelele de ordinul I ajung Ia fel de groase ca si rdcina principala (ex. la arbori).Dup felul de crestere, adncimea si intinderea rdcinilor acestea pot fi de asemenea, de trei tipuri: rdcini care se dezvolt in profunzime rdcini care se dezvolt orizontal si altele care se dezvolt att in profunzime cat si orizontal. Factorii de mediu pot influenta tipul de dezvoltare al rdcinii, intre acestia cei mai importanti sund tipul de sol, umiditatea, substantele nutritive din sol.

Vrful radacinii Rdcina tnr prezint 5 regiuni: piloriza, vrful vegetativ, zona neted, zona piIifer, zona aspr Piloriza se mai numeste si scufie sau caliptr si are un rol protector asupra vrfului rdcinii, protejndu-l in timpul cresterii rdcinii in sol. Este pluristratificat si format din celule parenchimatice, mai groas la vrf si mai subtire pe margini. Straturile externe. din cauza frecrii de particulele solului se uzeaz si cad, fiind inlocuite cu cele de la interior. La rdcinile aeriene ea este mai dezvoltat, pe cnd la cele acvatice este inlocuit cu rizomitra, mai lunga si in forma de vrf de deget de mnusa si care nu se mai uzeaz, fiind permanent. Plantete parazite (Cuscuta) sunt lipsite de piloriz.

Varful vegetativ al radacinii este ocupat de celule initiale (Ia Criptogamele vasculare), sau grupe de celule initiale (Ia Gymnosperme si Angiosperme) si care prin diviziuni repetate, periclinaIe si anticlinale vor forma meristemul primordial, iar acesta, mai departe cele trei foite histogene: dermatogenul, periblemul si pleromul Zona neted este zona de crestere in lungime a rdcinii in care celulele nu se mai divid dar cresc prin intindere, ceea ce constituie una din fortele ce contribuie la ptrunderea rdcinii in sol.

Zona pilifera reprezint zona in care cele trei foi histogene dau nastere rizodermei, scoartei si cilindrului central. Dintre celulele rizodermei se diferentiaza perii absorbanti. Acesti peri invelesc de jur imprejur rdcina, sunt unicelulari, cilindrici, cu lungimea de 0.01 -10 mm, cu peretele scheletic foarte subtire, celulozic. Nucleul acestor peri se afl aproape de vrf, inconjurat de citoplasma mai abundent, restul prului fiind ocupat de o mare vacuol iar citoplasma in aceast parte tapeteaz doar peretele prului absorbant. Perii absorbanti apar printr-un proces de endosmoz. Numrul perilor absorbanti este foarte mare: 200-400/mm2 si sunt prezenti atat pe rdcina principal cat si pe cele secundare, pe radicele, prin aceasta realizndu-se o extraordinar de mare suprafat de absorbtie. 0 caracteristic a perilor absorbanti este viteza lor de crestere, ajungnd maturi in 36- 40 ore, dar pe de alt parte au o viata scurt (10-20 zile), fiind mereu inlocuiti cu alti peri, noi; astfel ca zona perilor absorbanti rmne constant ca extindere.Pe lng functia de absorbtie, perii absorbanti contribuie si Ia fixarea plantei in sol. Aceasta se realizeaza datorit gelificrii peretelui scheletic la exterior si prin care se realizeaz aderenta la particulele solului.

Plantele acvatice pot prezenta sau nu peri absorbanti, iar radacinile aeriene ale plantelor epifite sunt lipsite de peri absorbanti, rolul acestora fiind indeplinit de un tesut acvifer denumit velamen radicumZona aspra se gaseste plasata deasupra zonei pilifere si reprezinta zona fostilor peri care au disparut si au lasat o cicatrice la suprafata radacinii, de unde si numele ce i se da acestei zoneLa nivelul acestei zone radacina prezinta structura primara tipica acestui organ

Adaptarea radacinii la mediu (radacini metamorfozate)Rdcinile metamorfozate se deosebesc de cele normale din punct de vedere morfologic si histologic. Cele mai importante tipuri de rdcini metamorfozate sunt urmtoarele:1. Rdcinile contractile care isi pot reduce cu cca 50% lungimea lor normala contractia lor, realizat printr-o adevrat curbare, are ca rezultat o mai bun fixare in sol sau, in cadrul pantelor cu bulbi si tuberculi, o adncime a acestora in sol (ex. Ia sofran Crocus sativus 2. Radacinile fixatoare aeriene apar pe tulpinile unor plante fixate de suport, cum este cazul Ia iedera (Hedera helix) care isi intinde tulpinile vertical, pe alte tulpini ale arborilor, pe alte suporturi, prin intermediul radcinilor adventive ce apar pe tulpina ei.3. Rdcinile proptitoare sunt rdcini aeriene care apar pe tulpin, atrn in jos si, dup ce ating pmntul se ingroasa si se ramific, contribuind astfel la sprijinirea trunchiului copacului. Astfel de rdacini se intlnesc Ia specile de Ficus si Pandanus din zonele litorale tropicale inundabile

4. Radacinile tuberizate au rolul de a inmagazina substantele de rezerva ca de ex. La morcov (Daucus carota) in radacina principala, fie in cele secundare ca la grausor (Ranunculus ficaria) sau adventive ca la mutatoare (Bryonia alba) si dalie (Dahlia variabilis)5. Radacini care inmagazineaza apa se intalnesc la plante din familiile Orchideae, Araceae, Bromeliaceae, care sunt lipsite de peri absorbanti, rolul lor fiind preluat de un tesut special velamen radicum; acesta este format din mai multe straturi de celule poliedrice , moarte cu peretele usor suberificat si ingrosari spiralate si pori prin care absorb apa din precipitatii

6. Radacini cu pneumatofori se intlnesc la plantele exotice din zonele mlstinoase. De pe rdcinile lor orizontale se ridic in sus ramuri scurte si groase - pneumatoforii - care contin in interior un tesut aerifer (aerenchim) iar a vrf prezint un por, fie ca tesutul se rupe permitand astfel schimbul de gaze (ex. Taxodium mexicanum)7. Radacini purttoare de muguri. Aceste rdcini poarta muguri adventivi (reamintim c mugurii adevrati, normali iau nastere pe tulpina). Din acesti muguri se vor dezvolta tulpini aeriene numite drajoni. Se intlnesc pe radcinile de tei (Tilia), plop (Populus) trandafir (Rosa), zmeur (Rubus idaeus) susai (Sonchus oleraceus) plmida (Cirsium arvense) ultimele dou specii reprezinta buruieni foarte duntoare culturilor agricole tocmai pun prezenta acestor drajoni ce le asigur o nedorit proliferare.

8. Rdcinile cu nodozitti se intlnesc a plantele din familia Leguminoase si au aspectul unor mici umflturi sferice mai ales ale rdcinii principale sau secundare, in aceste nodozitti se gsesc bacterii fixatoare de azot cu care rdcinile triesc in simbioz.9. Rdacinile cu micorize se intlnesc la unii arbori (molid), arbusti (Ericaceae), plante ierboase (Graminee). Rdcinile acestora prezint peri absorbanti, dar triesc in simbioz cu ciuperci, ale cror hife formeaz un manson des in jurul rdcinii si uneori ptrund chiar in interiorul rdcinii (micorize endotrofe) 10. Radacinile reduse se intalnesc la plantele semiparazite si parazite si care se pot smulge foarte usor din sol (ex: Melampyrum, Rhinanthus, Orobanche, Lathraea). Aceste plante prezinta insa organe speciale numite haustori cu care extrag seva bruta (in cazul celor semiparazite) sau elaborata (cele parazite). La vasc (Viscum album) apar radacini false, care se intind in scoarta arborelui gazda, de pe care pleaca vertical o serie de haustori de forma conica al caror varf patrunde in vasele lemnoase ale plantei gazda de unde absorb seva bruta

Radacini ale mangrovelor

Pneumatofori la Taxodium ascendens

Radacini cu nodozitati la Medicago polymorpha

Haustori la Cuscuta

Velamen radicum la orhidee

Radacina ca sursa de medicamentPrincipiile active din plantele medicinale nu sunt repartizate uniform in toate organele plantei ci ele se pot acumula numai in anumite organe sau ating concentratia maxima in anumite parti ale planteiDe aceea de la plantele medicinale in general nu se recolteaza intreaga planta ci numai anumite parti care dupa ce au fost conditionate poarta denumirea de produs vegetal medicinalAceste parti din plante utilizate in scopuri medicinale poarta denumirea latina a organului din care provin precedata de denumirea latina a genului sau a speciei

In functie de organul vegetal din care provin aceste denumiri sunt: radix- pentru rdcin, herba pentru partea aerian, rhizoma - pentru rizomi, cortex pentru scoart, gemmae pentru muguri, folium - pentru frunze, flos - pentru flori, fructus pentru fructe, semen - pentru seminte, turiones vrfurile vegetative cu muguri,sumitates vrfurile vegetative,stigma - stigmatele florii, stipites - pedunculii fructiferi.

Uneori se utilizeaz mai multe parti impreun:rhizoma cum radicibus - rizomi cu rdcini, flos cum bracteis flori cu bractei sau flos sine bracteis flori fr bractei, fructus sine semine fructele fara seminte, in ultimele dou exemple precizndu-se prtile care trebuie indepartate pentru realizarea produsului vegetal medicinal.Mentionm de asemenea faptul ca exist produse vegetale medicinale oficinale adic acelea care sunt prevazute de Farmacopeea in vigoare a unei tari, pe lng care exist si alte produse ce se pot desface att pun farmacii cat si prin magazinele Plafar fr a constitui produse oficinale, iar altele nu sunt nici oficinale, nici nu sunt prevzute in Nomenclatorul Plafar dar sunt cunoscute din medicina traditionala

Farmacopeea romana ed. X-a (1993) include 6 produse vegetale medicinale provenite din rdcin:1. Althaeae radix reprezint rdcinile de nalb mare (Althaea officinalis) cu continut bogat de mucilagii si indicat ca emolient in afectiuni bucale, gargarisme, ca specie pectoral.2. Gentianae radix este rdcina de ghintura (Gentiana lutea) Principiul activ este o substant amar (gentiopicrozida) si este utilizat ca tonic amar, stomachic si aperitiv.3. lpecacuanhae radix reprezint radcinile plantei Cephaelis ipecacunha originar din Brazilia. Contine alcaloizi (emetina, cefelina) si in doze mici este expectorant iar in doze mari este vomitiv.

4. Liquiritiae radix este rdcina de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra). Contine saponine triterpenice (glicirizina) si flavonoide (liquiritozida) si are proprietti expectorante, antispastice, antiinflamatoare si edulcorante (indulcitor), de la aceast din urm proprietate deriv si numele speciei.5. Primulae rhizoma cum radicibus reprezint rizomii cu rdacinile speciiior Primula officinalis si P. elatior - ciubotica cucului. Produsul contine saponine triterpenice si se foloseste ca fluidificant al secretiilor bronhice si ca expectorant.

6. Ratanhiae radix rdcina plantei Krmeria triandra un arbust din zona muntoas a Americii de Sud (Peru, Bolivia). Contine tanin catehic cu actiune astringenta, hemostatic, utilizat in tratamentul gingivitelor, Ia prepararea pastelor de dinti.

Belladonnae radix reprezinta rdcinile de mtraguna (Atropa belladonna) cu continut de alcaloizi (hiosciamina care in timpul prelucrrii trece in atropin) cu nucleu tropanic. Se utilizeaz.sub form de extracte ca antispastic, antisecretor. Din produs se izoleaz si atropina utilizat ca midriatic in oftalmologie in scop diagnostic. Saponariae radix. Sub aceast denumire sunt cuprinse rdcinile de Ia speciile: Saponaria officinalis (spunrit sau odogaci) si Gypsophylla paniculata (ipcrige, ciuin alb sau floarea miresei) cu un continut ridicat de saponine triterpenice. Se utilizeaz ca expectorant, depurativ. Prezenta saponinelor determina o marire a permeabilitatii celulare, hemolizeaza eritrocitele, dar sunt si iritante pentru mucoase (gastrica si intestinala); se foloseste si in industria alimentara si textila pentru proprietatile tensioactive ale saponinelor ca detergent fin si agent de spalare

Alte produse vegetale medicinale importante pentru fitoterapie si care provin din radacina sunt: Bardanae radix radacina de brusture (Arctium lappa) utilizat in tratamentul unor afectiuni cutanate si pentru ingrijirea parului; Inulae radix, radacina de iarba mare (Inula helenium) cu continut de inulina ulei volatil si actiune antimicrobiana, diuretica, coleretica si in tratamentul unor afectiuni ale cailor respiratorii;Ononidis radix radacina de osul iepurelui (Ononis spinosa) cu continut de saponine si actiune diuretica , Symphyti radix radacina de tataneasa Symphytum officinale cu continut de mucilagii si alantoina utilizat ca emolient si cicatrizant