Andreea MitanY: Popular Culture gi Identitate

Copywright@ Andreea MitanCopywright@ TRITONIC pentru edilia prezenti

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiMITAN, ANDREEA

Y: Popular culture gi Identitate / Andreea Mitan, Editura Tritonic,Bucuregti, 2019

ISBN: 978-60 6-7 49-431-0

Editor: Bogdan HribCoperta: Alexandra Bardan

Tip arul r ealizat in Romdnia

orice reproducere, totali sau par{iali a acestei lucriri, Ihri. acordul scris aleditorului, este strict interzisi gi se pedepsegte conform Legii drephrlui deautor.

ANDREEA MITAN

['P0PULARCUHUREI r Sl IDE]I|TITATE

Bucure;ti,2A19

O astfel de cercetare chiar meritasd fie ftcutd;o astfel de cercetare trebuia sd fie frcutd; aceastbcrecetare meritd sd fie continuatd,in speranlu ci An_dreea

Yia1n gi/sau o institufie de cer^cetare vor gisiresursele financare gi logistice pentru realizarea rineicercetiri panel, intinsi pe o perioada de mai mulliani.

03.1r,20t9

prof. univ, dr. Dumitru Borfun

CUPRINS

Lista figurilor gi a tabelelor 17 '

Cuvdnt inainte 19

lntroducere: rolul muzicii ln construirea identitilii personale

I. ConceptuL de popular culturei sensuri gi abordiri 29

I,1. Ce este cultura? Perspective lingvistice qi definilii ale cqlturii 36

I.2. Cultura elitelor, cultura folk, cultura nalionald 47

I.3. Teorii critice despre culturi 57

I.4. Critica $colii critice: trei perspectiveT2

I.4,1. Cultura sub semnul Studiilor Culturale Btitanice72

1.4.2. Procesul culturii de masi 81

I.4.3. Cultura ln era media 85

I.5. Postmodernism, hyperrealitate, culturd deconsum 87

I. 5. 1. Postmodernitatea gi postmodernismul 88

L5,2. Hyperrealitatea gi cultura de consum 97

Il.Identitatea tinerilor gipopular ffiuslc - o corela{ie complexi 104

II.1. De lapopular culturelapopular music I07

lL2. Popular music Aiidentitatea. Abordiri teoretice 121

II.2.1. Funclii ale muzicii. Raporturi lntre identitate qi muzici 121

IL2.2. Teofia genurilor muzicale L32

II.2.3. Subcultu fi muzica\e L37

II.2.4. Teoriaidentitilii sociale: grupurile gi preferinlele muzicale I 43

II.2.5. Comunitili imaginate,fandom gi music scenes I48

II.3. Preferinlele muzicale gi valorile tinerilor 154

II.3. 1. Valorile personale gi preferintele muzicale L54

II.3.2. Premise pentru o discutie asupra valorilor tinerilor romAni 162

II'3'3' valorile digitat natives.varorire tinerilor romdni 1ziIII. Desprep opular musicin Romdnia 192III'1. Industria muzicari grobard - o industrie sub semnul Americii l9BIII'2' Repere istorice: popular musicin Romxnia inainte d"e,g9 204III.3. Manelele: Orient, marginali, samsarul cultural 220IIL4. Muzica hip-hop gi visul american compromis 233III.5. Popcorn music: bun gisit in topurile internafionale! 241rv valorile, preferintele muzicale fi identitatea sociari a tinerilorromini 255

IV1. Metodologia256IV1.1. Scopul gi obiectivele cercetdrii 256IV,LZ. Metoda gi instrumentul de cercet arc 259IV.l.3. Scalele de m{surare utilizateZ6LIY.I.4. Participanlii la studiu 263IV2. Rezulta tele cercetirii 266IV.2.1. Tinerii romAni 9i valorile personale (SVI) 266IV.2.2. Tinerii romdni prin prisma normelor digital natives 224IV.2.3. Preferintele muzicale, identitifile muzicale gi profilurilevalorilor personale 2g4IV3. Concluziile cercetilrii 290V. Corisider nlii finale 297Bitrliografie 306Anexe 335

Index 351

Anexe

Anexa 1. ChestionarulAncxa 2. Corespondenla valorilor gi a afirmafiilor in chestionar (SVI)

Anexa 3. Corespondenla valorilor gi a afirmafiilor in chestionar

(Jigital natives)

Ancxa 4. Dimensiuni misurate prin chestionar cu privire la

irlcntitatea sociald gi muzica preferatiArrexa 5. Lista genurilor muzicale ut:Jizate in cercetare

l,ista figurilor 9i a tabelelorlrigura 1. Distribulia respondenlilor pe universitlli gi ani de studiu

Irigural.Distribufia responden$lor in funqie de gen pe universiti,ti

Iigura 3. Reprezentarea grafici a profilului valorilor personale ale

tinerilor romani, realizatpornind de la valorile medii lnregistrate

pcntru fiecare

lrigura 4. Date privind incadrarea pe piala muncii a respondenlilor

l;igura 5. Date privind satisfacfia respondenlilor cu privire la nivelul

krr de venitlrigura 6. Date privind spaliile unde locuiesc respondenfii

l;igura 7. Situalia mediilor notelor pe semestrul I a respondenlilor

liigura B. Genurile muzicale preferate de respondenfi

'lhbelul 1. Matricea factoriall ortogonali pentru 10 variabile (SVI)

lhbelul 2. Matricea factoriali ortogonal[ pentru 16 variabile (digital

natives)

lhbelul 3. Corelafii intre profilurile de valori ale tinerilor romini gi

1,rofilele respondenlilor conform normelor digital nativ es

'lhbelul4. Corelalii intre profilurile de valori ale respondenlilor qi

gcnurile muzicale preferate'labelul 5. Corelafiile Pearson pentru itemii care masoari gradul

dc identificare sociali, afectivd gi cognitivi a respondenlilor cu

genurile muzicale preferate'lhbelul 6. Corelalii Pearson intre profiluri factoriale SVI gi itemii ce

misoari gradul de identificare

AlJORIIA ll4IIAl\l

Knowledge Economy (wwwmanagementdynamics.ro) gi in volumele conferinlelor menfionate mai sus.

Pentru publicarea in aceasti form6, o bun6 partedin teza de doctorat a fost rescrisi, pentru a fi maiprietenoasfl eu cititorul, iar informa{iile au fostactualizate, Chiar dacl au trecut aproape cinci ani dela susfinerea ei pdni la publicare, consider ci acestae momentul potrivit, pentru ca dragonul a avuttimp si ajungfl la yirsta potriviti pentru a zbura peo distanfi onorabili. imi doresc ca lectura acesteiclrfi, sau intAlnirea dumneavoastri cu dragonul, as,a

cum o nume$e eu cu afecfiune materni, s[ vi ofereprilejul de a vi pune intreb[ri cu privire la lntreblrileesenfiale:

Cine sunt? De unde vin? incotro vreau si.merg?

28

l. Conceptul de popular culture; sensuri 9iaborddri

Popular culture este asociat astitzi cu

filmele din seria Star Wars, cu videoclipurile lui )ustinBieber sau Lorde, cu spectacolele Cirque du Soleil, cu

benzile desenate avAndu-l ca erou Pe Superman sau pe

Captain America, cu muzica deiazz a Ellei Fitzgerald

sau a lui Miles Davis, cu emisiunile de radio Nights

with Alice Cooper, cu emisunile TV ale lui Oprah,

cu show-urile de dans erotic ale Ditei Von Teese, cu

consumul de Ecstasy in cluburi, cu petrecerile rave, cu

festivalurile de muzic[, cum sunt Woodstock sau mai

recentul UNTOID, cu stilul vestimentar al tinerilorin subculturile goth sau harajuku, cu spectacolele

muzicale suslinute de artiqti-holograme, cum este

Aimi Eguchi, cu serialele de desene animate precumFamily Guy sau. RObotzi, cu personajele iconice

precum Andy Warhol, Marilyn Monroe sau Freddie

Mercury, cu cologii din industria de divertismentprecum Warner sau Sony, cu analiza reprezentirilormasculinitifii in reclame, cu delincvenla juvenill, cu

reprezentirile condi$ei femeii de culoare in muzica

rap, printre altele.

Cititorul ghicegte din aceasti enumerare cipopular cultureeste de fapt un nume care desemneazh

l

I

J{

*Fl

l

,l

Al\lDRIIA MIIAN

cultura in perioada contemporani sau poate maidegrabi crea{iile artistice gi ceea ce pricep publicuridistincte ce le privesc sau asculti. Multe lucrlri aufost scrise gi multe dezbateri aprinse au avut locintre cercetitorii care s-au ocupat cu studiul culturiiin ultimii o suti cincizeci de ani, pdni ca popularculture sa patrundi in vocabularul omului obignuitgi sd aiba sensul de astizi. Despre unele dintre celemai importante gcoli de gdndire, opere gi idei careau marcat teoretizarea culturii in spafiul occidental,de la aparilia termenului de culturi ;i pAn[ in zilelenoastre, discutim in subcapitolele ce urmeaz6.

Lucrarea pe care o avefi in fa![ se revendicflde la direclia culturalisti a studiilor culturale gi estescrisd in spiritul operei lui Raymond Williams, Dece Raymond Williams? pentru ci domeniul studiilorculturale este considerat in prezent de specialigti, gipe buni dreptate, ,,o veritabili traisti cu idei, metode,probleme care privesc critica literari, sociologia,istoria, studiile media gi altele" (Sparks, 1996). Cu altecuvinte, vorbim despre un termen umbrell sub carese inghesuie studii diverse, care pare c6 s-au rlticitde pflrinfii ior qi au gisit in studiile eulturale o doieiblajin*. ln fapt, studiile culturale nu sunt altceva decAt,,o migcare sau o re{ea" (Grossberg, L996), nu au fostniciodati o scoali, nu recomandi un anumit mod dea privi relafia dintre culturi s,i societate, ba unii autoriconsiderl c6, de fapt, nu cultura, aga cum le spunenumele, ci ideologia ar fi principalul lor subiect destudiu (Hall, 1996, Storey,1996, Storey, 2003).

30

Y: P0PULAR CUITURI Sl I0tNTllATt

Am ales si mi ghidez dupi opera luiRaymond Williams pentru c[ este coerenti gi pentruci el este unul dintre cei care au privit pentru primadati in acest mod lucrurile. Pentru Williams, studiileculturale includ toate acele studii care se ocupi de

relafia dintre culturi gi societate gi sunt totuna cu

sociologia culturii, motiv pentru carc el include lnacest spaliu autorii pre-marxigti, pe cei marxigti,precum gi toate reacliile la $coala de la Frankfurt,inclusiv studiul efectelor gi studiile media in general.

Alituririle acestea sunt convenabile pentru mine, incontextul acestei lucriri. M[ ajutl s[ ancorez disculiadespre identitatea personali qi preferinfele muzicaieintr-un ocean al interdisciplinaritlfii.

Despre domeniul specific de investigare al

studiilor culturale trebuie si spunem c[ rimine vag

delimitat qi astizi, citi vreme pentru unii autorisubiectul central este popular culture, inleles dreptcultura echivalenti culturii de masl dar analizatidin perspectivi gramscianl, nu marxisti, plasindu-se totugi in descendenfa studiilor critice (Storey,

L996). Pentru alli autori studiile culturale nu suntaltceva decAt o nou[ etapi in evolulia studiilorcomunicitii mass media deschisi de autorii care au

infeles c[ studiul efectelor este o perspectivl limitatigi perimati asupra comunicirii (Carey, 1996). Astfel,studiile culturale nu sunt un domeniu cu obiect de

studiu gi metode specifice, nu se poate vorbi despre

o rupturl intre ele gi pcoli de gAndire anterioaresau care le-au urmat, pentru c[ semnul lor specificeste tocmai aceasti tendinti de a alitura idei despre

31

AllORIIA l/IIAiJ

culture in societatea industriali dar gi post-industriala(Grindstafi 2008), idei situate la interseclia dintreeconomie, politic, societate, mass media gi arti, darfhrd scop gi firi metodi specifici.

Interdisciplinaritatea deschide citrecunoa$tere uqi care altfel ar rimdne poate inchise.Cu toate acestea, de;i despre culturl, despre opereleartistice, produsele culturale, efectele recept[riimesajului artistic f.a. s-au pronunfat multi autori, dindiferite arii ale gtiinlelor gi ale artelor, in paginile ceurmeazdvefi glsi o selecfie cuprinz6nd acele aborddripe care le-am considerat relevante pentru domeniulmai larg al gtiinfelor comuniclrii. Nu voi abordaaici problematica studiului culturii din perspectivipsihanalitic5, structuralisti gi post-structuralisti, agenului qi a sexualitifii, a rasei gi a reprezentirilorrasiale, degi figuri contemporane recunoscute, cumeste Storey (2009), ageaz| autori ca Freud, Foucault,Lacan, de Saussure, Derrida, de Beauvoir, in inimadisculiilor despre popular culture. Voi vorbi despreprecursori ai abordirii culturaliste gi despre cdtevareacfii la teoriile marxiste asupra culturii, frri si omitautori ale ciror opere aparlin unor discipline conexestudiilor culturale dar care sunt semnificativi pentrustabilirea sensului actual al p opular culture.

in primul subcapitol urmdrim impreunievolufia sensurilor lingvistice ale termenului deculturi in spaliul occidental, pus in oglindi cucivilizalia. Deoarece cultura a fost definitl intr-unnumdr mare de moduri in decursul ultimelor dou[secole, continui nu cu o definitie a culturii ci cu o

32

Y: P0PIJLAR [ULIURt $l lltltlTllAlt

sumi de clasificiri ale acestor definilii gi explic o serie

de opozifii sub care s-au cristalizat definiliile culturii,stabilind astfel un cadru larg de analiz6, pentrupopular culture.

Cel de-al doilea subcapitol are menirea de a

prezenta contextul in care incepe si se discute despre

culturi in termeni elitigti in spafiul academic. Aritcum evoluliile sociale gi economice de la sfArgitul

secolului al XIX-lea Ei inceputul secolului al XX-lea au condus la aparilia a doui opozifii: culturamuncitorilor versus cultura elitelor sociale (1) Ei

cultura muncitorilor versus cultura folk, culturatradilional[, pseudo-mitici, care devine culturanafionali, pe fundalul desfrgurlrii rizboaielor pentruindependenli purtate de viitoarele state nationale dinEuropa (2).

Abordarea culturii in relafie cu clasele sociale,

cu extinderea industrializhrii, cu urbanizarea, cu

lupta pentru dominalie a unui grup conducitor este

reflectatl de operele autorilor $colii de la Frankfurt,despre care discut in cel de-al treilea subcapitol.Realizate in prima jumitate a secolului al XX-lea,studiile critice, de sorginte marxisti, vorbesc despre

culturl in termeni de alienare gi supunere 9i fac

trimitere la evalulri estetice ale operelor de culturldin perioadl, privite ca produse ale industriilorculturii, destinate acumul[rii de capital qi menlineriiordinii sociale prin opresiune.

Al patrulea subcapitol este dedicat criticiloraduse teoriei culturii de masl gi teoriei omnipotenleiindustriilor culturii. Scrierile autorilor marxisti si

33

NINffAli,l|IAl\l

mai ales cele aparfindnd $colii critice, au avut un ecouputernic in epocl, conducd.nd la apari{ia unor reactiide contestare. Prima gi cea mai importanti dintreacestea consti in aparilia studiilorculturale (Dobrescu,Bdrgioanu & Corbu, 2007),in anii qaizeci, cAnd MareaBritanie renunfa la gdndirea imperiald. qi se orientacitre o dezvoltare capitalistb, bazath pe producliaindustriali modern6, iar Noua Stdng[, criticl laadresa marxismului, didea ideologia dominanti. Inacest moment istoric s-a niscut Centrul pentru StudiiCulturale de la Universitatea din Birmingham, carea apropiat un numir de autori cu idei compatibile,precum Raymond Williams, Richard Hoggart gi E.P. Thompson (Storey 2003). Cei trei au pus bazeleunei refele de autori cu perspective similare asuprarelafiilor dintre societate, clas[, culturi gi massmedia. Moqtenirea fundamentali pe care acegtia ne-au llsat-o este constituiti din perspectiva gramscianiasupra studiului culturii: cultura este ln{eleasfl caspafiu de negociere a semnificafiilor. in acelaqi timp,ei au rupt ideea de masi de cea de culturl gi au lansatsintagma p opular culture ca alternativi.

O a doua reactie critici la adresa pesimismuluipromotorilor teoriei culturii de masi a venit tot inanii gaizeci din partea lui Umberto Eco, sub formalucrlrii Apocaliptici ;i integrali. Pentra Eco, culturade masl este cultura care se afli in legituri organicicu comunicaliile de masi, intr-o societate unde existigrupuri mari de oameni care sunt subiecfi ai acliuniipolitice, indiferent dacl vorbim despre democraliesau despre alt regim politic. in opinia sa, criticile

34

Y:P0PULAR SULTIJRt $l l[ilTllATt

aduse culturii de masi in epoci erau fundamentate

pe o inlelegere eronatd sau incompleti a mass media.

Cea de-a treia reaclie de contestare a criticilora fost mai curAnd o inifiativi de reinterpretare aculturii dupi momentul cheie al $colii critice' Ea iiaparfine lui Douglas Keilner, care a propus conceptul

de culturd media ca alternativi la popular culture,

considerAnd ci despre cultura de masi se poate vorbicel mai bine in termeni de mediere, in raport cu

tehnologia de comunicare ce evolueazi.

Nici Eco Ei nici Kellner nu se inscriu intradilia studiilor culturale, cel dintii avind un excurs

de aproximativ zece ani in perioada anilor cincizeci-

qaizeci in studiul culturii, urmat de o carierh dedicati

hermeneuticii, semioticii gi literaturii, iar cel de-al

doilea fiind unul dintre descendenlii primei serii de

membri ai $colii de la Frankfurt. Cu toate acestea,

atAt ideile lui Eco, cAt gi cele ale lui Kellner, expuse

in acest capitol, sunt semnificative pentru in{elegerea

valenlelor p opular culture.

GAndirea asupra culturii, aEa cum a observat

Douglas Kellner (2003a,2003b), s-a modelat in ultimajumitate de secol sub influenla apariliei Ei dezvoltiriinoilor media, a spectacularizdrii, a economiei

bazate pe divertisment 9i a postmodernismului.

Degi postmodernismul este un curent aflat in afara

studiilor culturale (Storey, 2009), deseori acesta se

intretaie cu studiulp opular culture. Daci privim tema

noastri prin prisma studiului popular music ca parte

a popular culture, referinlele la postmodernitate gi

la postmodernism devin foarte importante pentru

35

?

Al\iORIIA ll/lIIAll

infelegerea fenomenelor care au loc pe scena muzicaligi in sufletele ascultitorilor care ofer6 popular musicun loc important in viala lor de zi cu ii. Astfel, gianticipdnd discufia despre problema identititiisociale, in ultimul subcapitol aducem in disculieideile gi rolul unor autori ca Baudrillard, Bauman sauLyotard pentru inlelegerea culturii contemporanedrept culturd de consum, proprie omului care triieqteinhyperrealitate gi care consumi de-a valma produseeulturale standardizate gi uneori lipsite je gust,pe care le folosegte ca repere pentru a-gi construi oidentitate labilil

1.1. Ce este cultura? perspective lingvistice9i definilii ale culturii

incepem cdlitoria noastri pe continentulteoriilor culturii spundnd c6 termenul de cultur[este, in opinia lui Raymond Williams, unul dintrecei mai dificil de explicat termeni din limba englezi,datorit[ multitudinii de sensuri pe care le are. Niciin limba rom$ni efortul de definire nu pare a fi maimic. Vom da, in paginile care urmeaz6, edtevareperefundamentale cu privire la delimitarea teoreticia conceptului de culturi pornind de la confinutulligvistic al termenului, continuind cu suprapunerileterminologice ale culturii cu civilizatia, in perioadasecolelor al XVIII-lea - al XIX-iea, in spafiuloccidental, gi vom ar[ta cum definirea .nrr."ptuluide cultu_r[ presupune explicarea unei serii de opoziliicum ar fi cele dintre culturfl gi naturi, subiect qi obiect,individualizare gi rationalizare.

36

Y: P0PUtAR [UITURt fl [fl'|I[ATt

Din perspeitiv[ lingvistici, termenul de

culturi are o istorie interesanti. Williams (1985)

identificl momentele cheie ale evolufiei sensului

lingvistic al culturii in spaliul european, afirmindci in limba englezil, culture derivl din franfuzescul

culture,la rdndul lui provenit din latinescul colere.

Colere avea sensuri multiple, insemnind in acelagi

timp a locui, a cultiva, a proteja gi a onora prinpreaslivire. Aceste sensuri Ei-au gisit ecoul inintrebuinllrile variate ale termenului de culturl inlirnbile care l-au imprumutat, ln limba francezi, spre

cxemplu, cea care a dat filiera prin care majoritatealimbilor europene au preluat cuvAntul, culture a

apirut cu sensul de cultura animi (Cicero) dar gi-a

pistrat in perioada medievali sensurile de tendinf[naturali de cregtere sau de cultivare, de a onora qi de

a preasllvi.Nuanlele metaforice, care ne conduc

inspre sensurile general atribuite astdzi culturii inantropologia culturali gi in studiile culturale (culturaca mod de viafi, cultura ca purtitoare de sensuri gi

valori), incep si se adauge sensurilor primare ale

cuvAntului in varianta sa britanicl intre secolele al

XVi-lea gi al XVil-lea, gi tot in secolul al XVIII-leaCultur (scris mai apoi Ka ltur) esteimprumutat in limbagerman6, tot pe filieri franceza. in acel moment, atAt

in limba francezl, cAt ;i in limba gerrnani, termeniiculture qi Cultur inglobau fiecare sensurile pe care le

dim asthzi culturii gi civilizafiei, sau, cum observlKroeber qi Kluckhohn (1952: 9), cultura era asociatlinc[ procesului cultivirii, infeles ca dezvoltare. Mai

I37

A|lORITA|/IIIAN

t1trziu, in secolul al XIX-lea, termenul Kultur esteutilizat preponderent cu sensul de civiliza{ie in limbagermanfl, in vreme ce in limb a francezl ineepe s6se cristaiizeze civilization. Suprapunerea parliali asensurilor culturii gi civilizafiei in limbile germanigi francezl, se va diminua treptat, odat[ cu evoluliarevolufiei industriale.

Pdni in lB7l, rernarci atit Raymond Williams,cdt gi Kroeber gi Kluckhohn, cdnd E. B. Tylor scrielucrarea sa de referinli in antropologie primitiveCulture, culture insemna in limba en$ez| mai descivilizafie, ;i abia spre finalul secolului aI XIX-lea sedesparte de sensul normativ implicat de civilization,Cei doi termeni sunt utilizali ca sinonime parlialein limba englezd, in epoci, unde singurele nuanfearati cum culture desemneazi o stare particulard inevolulia unei societili, iar civilization desemneazigradul inalt de dezvoltare a culturii.

Utilizarea diferentiata a conceptelor de culturiqi civilizafie a fost influenfati puternic de RobertK. Merton, Talcott Parsons, Howard Odum, AlfredWeber gi Max Weber, afirmau Kroeber qi Kluckhohn(1952), ardtdnd c6 pornind de la ideile autorilorgermani sociologii americani au atribuit culturiiun caracter subiectiv si personal, iar civiliza{ieiun caracter obiectiv gi impersonal. Iluminismulgi filonul gdndirii germane in general impuseserideja civilizatiei sensul de proces istoric gi condiliedobAnditi de rafinament gi ordine, oferindu_i uncaracter normativ care se p[streazd gi astizi inlimba englezi (civilizafia asociati statului, cetafenia

38

Y: P0PtiLAR [ULIURt $l lDtNIllATt

ca termen asociat, civilizarea altora ca misiune)'Cultura, apropiati ca infeles de Bildung, devine

subiect al filosohei istoriei, unde se discuti despre

stadii de evolufie, fiindu-i asociati ideea de progres.

Ca rispuns, autori aparlinAnd curentului Romantic

au atribuit culturii toate sensurile opuse celui dat de

Iluminis,ti civilizafiei, subliniind imaterialitatea ei

(Williams, 1985).

Sensul larg de astizi al culturii i;i extrage

astfel seva din conceplia lui Hegel despre Bildung gi

a operelor lui Iselin, Herder, Kant gi Fichte (Gyorgy,

20Ll). De partea cealalti, termenul de civilizafie,

care este folosit in prezent pentru a descrie o stare

sau o condilie dobAnditi a organizirii viefii sociale,

pastreazh sensul apirut ln secolul al XVIII-1ea, care

il opunea barbarismului (Williams, 1985). Al[turi de

aceastiL observalie, adiuglm ci una dintre cele mai

importante idei care i-au influenlat pe sociologiiamericani cu privire la stabilirea diferenfelor dintreculturi gi civdiza\ie, conducAnd la clarificarea

delimitirii dintre cei doi termeni, ii aparfine luiFerdinand Ttinnies, gi a fost enunfati in lucrarea

Gemeinschaft und Gesselschaft din L887.

in esen!6, Tonnies (2001) considera c[evolulia societilii s-a flcut de la starea naturali de

Gemeinschaft, comunitate organici, unde legituriledintre oameni sunt de tip familial, mediate de valoricomune mogtenite, de respect, de afecfiune 9i de

sentimentul de benevolenfl, la Gesselschaft, ,agregatmecanic", asociere convenlionali, contractuall,limitati temporal, a oamenilor care au in comun

39