Post on 06-Jul-2018
8/18/2019 turism hatz
1/29
Cap 1
1. Definiţia turismului ca fiind ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o
stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare aparţine lui:
a. O. Snack;
b. W. Hunziker
c. K. Krapf;
d. P. Kotler.
2. Factorii ce influenţează dezoltarea turismului !n funcţie de direcţia de acţiune sunt clasificaţi !n:
a. e!o"eni şi endo"eni
". primari #i secundari;
c. economici #i te$nici;
d. sociali #i demo%rafici.
&. 'oţiunea de e(cursionist este definită ca:
a. cel care petrece cel puţin o noapte !n locul izitat;
". turist;
c. vizitator de o zi
d. toate cele de mai sus.
). *n funcţie de caracteristicile sociale #i economice ale cererii+ turismul se poate clasifica !n:
a. turism particular, social şi de masă
". turism or%anizat+ neor%anizat #i mi(t;
c. turism de se,ur+ itinerant #i de tranzit;
d. turism lun%+ mediu #i scurt.
-. După %radul de mo"ilitate al turistului distin%em:a. turism particular+ social #i de masă;
". turism or%anizat+ neor%anizat #i mi(t;
c. turism de sejur, itinerant şi de tranzit
d. turism lun%+ mediu #i scurt.
. /re#terea dimensiunilor timpului li"er #i modificare eniturilor populaţie constituie factori deinfluenţă ai turismului ce intră la următoarea cate%orie:
a. factori sezonieri cu acţiune ciclică;
b. factori cu acţiune permanentă şi de durată
8/18/2019 turism hatz
2/29
c. factori con,uncturali;
d. factori ciclici.
0. urismul receptor in"ound tourism3 cuprinde:
a. non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată
". rezidenţii unei ţări date care călătoresc doar !n interiorul acesteia;
c. rezidenţii unei ţări date care călătoresc !n alte ţări;
d. nici o ariantă nu e corectă.
4. urismul emitent out"ond tourism3 cuprinde:
a. rezidenţii unei ţări date care călătoresc doar !n interiorul acesteia;
b. rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări
c. non5rezidenţii care călătoresc !n ţara dată;
d. nici una din cele de mai sus.
6. urismul intern este sinonim cu:
a. turismul receptor;
". turismul naţional;
c. domestic tourism
d. in"ound tourism.
17. urismul naţional include:
a. turismul intern şi turismul emiţător
". turismul intern #i turismul receptor;
c. turismul emiţător #i turismul receptor;
d. turismul internaţional receptor.
11. 8oluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea următorilor indicatori:
a. sosirile#plecările de turişti
b. încasările#c$eltuielile din turismul internaţional
c. doar sosirile9plecările de turi#ti;
d. doar !ncasările9c$eltuielile din turismul internaţional.
12. O consideră că !n anul 2727 numărul de sosiri din turismul internaţional a a,un%e la:
a. %,& mld.
". 1+- mld.;
8/18/2019 turism hatz
3/29
c. 1+& mld;
d. 2 mld.
1&. otalul sosirilor de turi#ti pe re%iuni arată că+ !n 2727+ primele trei re%iuni receptoare or fi:
a. 'uropa, (sia de 'st şi (merica
". 8uropa+ frica #i merica;
c. 8uropa+ Orientul i,lociu #i merica;
d. 8uropa+ sia de Sud #i merica.
1).
8/18/2019 turism hatz
4/29
&. Ponderea alorii adău%ate din turism !n P
8/18/2019 turism hatz
5/29
d. -5 locuri de muncă indirecte #i induse.
6. 8fectul socio5cultural al turismului se poate manifesta la niel:
a. indiidual;
". familial de %rup3c. societăţii !n !ntre%ul ei;
d. toate acestea.
17. =olul turismului !n ec$ili"rarea "alanţei de plăţi e(terne a unei ţări se apreciază !n funcţie de:
a. mărimea #i semnul soldului contului AcălătoriiB;
b. mărimea şi semnul soldului contului călătorii, dar şi de mărimea şi semnul soldurilorcelorlalte conturi balanţiere
c. mărimea #i semnul soldurilor celorlalte conturi "alanţiere;
d. nici unul din cele de mai sus.
11. Dacă contul AcălătoriiB are un sold poziti+ atunci acesta poate contri"ui+ !n funcţie #i de soldulcelorlalte conturi "alanţiere+ după caz la:
a. reducerea deficitului "alanţei de plăţi;
". ec$ili"rarea "alanţei de plăţi;
c. cre#terea e(cedentului "alanţei de plăţi;
d. toate acestea.
12. ultiplicatorul economic al turismului:
a. măsoară performanţa economică actuală a industriei turismului şi efectele pe termen scurtale sc$imbărilor fenomenului turistic
b. este conceput ca un instrument în studierea impactului economic al c$eltuielilor turistice asupraîncasărilor, veniturilor, an"ajărilor, impozitelor statului şi importurilor, în lumina obiectivelor politiciieconomice, putând fi folosit atât în procesul de fundamentare a politicilor macroeconomice cât şi demonitorizare
c. se folose#te doar !mpreună cu alţi indicatori macroeconomici;
d. necesită calcularea de mutiplicatori sectoriali.
1&. ultiplicatorul turismului se referă la:
a. sc$imbările produse de c$eltuielile suplimentare ale turiştilor în nivelul venitului, producţiei,an"ajării forţei de muncă şi balanţei de plăţi ale unei ţări.
". impactul tuturor c$eltuielilor turistice asupra actiităţii economice a unei re%iuni sau ţări+ pe parcursul unui trimestru;
c. impactul tuturor c$eltuielilor turistice asupra actiităţii economice a unei re%iuni sau ţări+ pe parcursul unui an;
d. impactul tuturor c$eltuielilor turistice asupra actiităţii economice a unei re%iuni+ pe parcursulunei luni.
8/18/2019 turism hatz
6/29
/ap &
1. Canţul oluntar poate fi definit ca:
a. o uniune#asociere având caracter voluntar între $otelieri independenţi, în scopul oferirii unui
produs#serviciu cvasiomo"en, informării clientelei şi comercializării în comun a produselor
". %rupări cu scop lucrati+ realizate pe dierse domenii componente ale actiităţii turistice+urmărind cu precădere promoarea intereselor specifice %rupului;
c. !ntreprinderi care acţionează !n dierse stadii ale producţiei turistice sau pe diferite trepte alelanţului de distri"uţie #i care+ !n mod o"i#nuit+ se află !ntr5o relaţie de complementaritate;
d. forma de concentrare particularizată prin tendinţa de diersificare a actiităţii or%anizaţiei deturism+ prin pătrunderea !ntr5un domeniu mai eficient+ de iitor.
2. Pro"lematica or%anizării #i coordonării actiităţilor turistice nu izează:
a. structurile or%anizatorice;
b. cererea turistică
c. formelor de inte%rare;
d. rolului statului.
&. /oncentrarea9inte%rarea propriu5zisă se realizează !n trei modalităţi:
a. pe orizontală+ pe erticală #i su" forma lanţului oluntar;
b. pe orizontală concretizată în formarea lanţurilor inte"rate/, pe verticală şi sub forma
con"lomeratelor
c. pe orizontală concretizată !n formarea lanţurilor inte%rate3+ pe erticală #i su" formaasociaţiilor profesionale;
d. pe orizontală+ pe erticală #i su" forma fran#izei.
). Functia de coordonare a !ntre%ului ansam"lu de masuri de promoare a turismului se realizeaza prin intermediul:
a. or"anismelor nationale de turism
". or%anismelor internaţionale de turism;
c. or%anismelor re%ionale de turism;
d. or%anismelor locale de turism.
-. 'u se !nscrie !n cadrul %rupurilor cu o"iect limitat de actiitate:
a. lanţul oluntar;
". sistemul franc$isin% fran#iza3;
8/18/2019 turism hatz
7/29
c. asociaţiile profesionale şi#sau sindicale
d. lanţul inte%rat.
. /oncentrarea9inte%rarea propriu5zisă nu cuprinde:
a. concentrarea orizontală lanţul inte%rat3;
". concentrarea erticală;
c. con%lomeratul;
d. lanţul voluntar.
0. Canţul oluntar reprezintă o uniune cu caracter oluntar !ntre $otelieri independenţi cu scopul:
a. de a oferi un produs casiomo%en;
". asocierii su" aceea#i marcă;
c. comercializării !n comun a produselor;
d. toate cele de mai sus.
4. Fran#iza este un contract de cesiune prin care:
a. producătorul cedează marca sa, notorietatea şi te$nolo"iile sale de comercializare unui
beneficiar
". oferă posi"ilitatea comercializării !n comun a produselor;
c. urmăre#te promoarea intereselor specifice %rupului;
d. toate acestea.
6. /oncentrarea orizontală:
a. are loc între întreprinderi care acţionează în acelaşi stadiu al procesului de producţie sau pe
aceeaşi treaptă a lanţului de distribuţie
". reprezintă o formă de concentrare particularizată prin tendinţa de diersificare a actiităţii uneifirme+ prin pătrunderea !ntr5un domeniu nou de actiitate;
c. reune#te !ntreprinderi aflate pe diferite trepte ale lanţului de distri"uţie #i aflate !ntr 5o relaţie decomplementaritate;
d. nici una din cele de mai sus.
17. /ooperarea economică internaţională se caracterizează prin:
a. poate fi "i5 sau multilaterală;
". presupune unirea eforturilor partenerilor;
c. rezultatele sunt superioare celor care le5ar o"ţine fiecare parte dacă ar acţiona !n modindiidual;
8/18/2019 turism hatz
8/29
d. toate acestea.
11. 'u intră !n domeniile de actiitate ale inisterul Dezoltării =e%ionale #i urismului D=3:
a. planificarea+ dezoltarea teritorială naţională #i re%ională;
". cooperarea transfrontalieră+ transnatională #i interre%ională;
c. ur"anismul si amena,area teritoriului+ construirea de locuinte+ turismul;
d. infrastructura transportrilor.
12. ctiitatea de turism a trecut !n su"ordinea inisterului Dezoltării =e%ionale #i urismului:.
a. în anul )001
". !n anul 2774;
c. !n anul 2770;
d. !n anul 277).
1&. /oncentrarea erticală:
a. reune#te+ !n cadrul aceluia#i %rup+ !ntreprinderi care acţionează !n dierse stadii ale producţieituristice sau pe diferite trepte ale lanţului de distri"uţie;
". se poate realiza !n amonte+ !n situaţia !n care lanţul $otelier !#i creează propria reţea de a%enţiide oia, sau propria companie de transport;
c. se poate realiza !n aal+ !n situaţia !n care compania de transport !#i asi%ură sericiile de cazare prin ac$iziţionarea unui lanţ $otelier; sau !n am"ele sensuri.
d. toate cele de mai sus
2ap 3
1. Formele turismului de afaceri se !mpart !n:
a/ turism "eneral de afaceri, turism de reuniuni, târ"uri şi e!poziţii şi călătorii stimulent
"3 turism %eneral de afaceri+ turism de reuniuni+ t>r%uri #i e(poziţii #i călătorii de afaceri;
c3 turism %eneral de afaceri+ turism de reuniuni+ t>r%uri #i e(poziţii #i conferinţe;
d3 turism %eneral de afaceri+ turism de reuniuni+ t>r%uri #i e(poziţii #i simpozioane.
2. urismul de afaceri deţine !n prezent:
a3 circa 2-@ din totalul călătoriilor internaţionale #i aproape 19) din totalul !ncasărilor turistice;
b/ circa )0* din totalul călătoriilor internaţionale şi aproape %#3 din totalul încasărilor
turistice
c3 circa 27@ din totalul călătoriilor internaţionale #i aproape 19& din totalul !ncasărilor turistice;
8/18/2019 turism hatz
9/29
d3 circa 2-@ din totalul călătoriilor internaţionale #i aproape 19& din totalul !ncasărilor turistice;
&. urismul cultural:
a3 presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale, a monumentelor deartă şi ar$itectură, locurilor istorice, muzeelor, "aleriilor de artă
"3 prin natura motielor sale+ prin locul de desfă#urare #i modul de or%anizare+ se inte%rează celuiantropic;
c3 se constituie prin sinteza a două %rupe distincte de elemente: cele culturale dorinţă+ o"iect+%$id #i cele turistice mi,loace de transport+ de primire+ de %ăzduire #i de alimentaţie;
d3 prin natura motielor sale+ prin locul de desfă#urare #i modul de or%anizare+ se inte%rează celuide afaceri.
). Sistemul de indicatori ai circulaţiei turistice cuprinde:
a3 indicatori ai cererii reale #i potenţiale: numărul de turi#ti+ numărul de zile5turist+ durata medie ase,urului;
"3 indicatori ai ofertei turistice: indicatorul structurii capacităţii $oteliere pe clase calitatie+număr de locuri de cazare;
c/ ambele variante
d3 nici un răspuns nu este corect.
-. 'umărul turi#tilor 't3 este un indicator fizic+ cantitati #i poate lua forma:
a3 sosiri9plecări de turi#ti+ pentru turismul internaţional #i se o"ţine din statisticile !nre%istrărilor la frontieră;
"3 persoane cazate+ utilizat at>t pentru turismul intern c>t #i pentru turismul internaţional+ dedusdin statisticile mi,loacelor de cazare %ăzduire3;
c3 participanţi la acţiuni turistice turi#ti #i e(cursioni#ti 5+ specific turismului intern+ rezultat dincentralizarea actiităţii a%enţiilor de oia,;
d/ toate cele de mai sus.
. urismul rural:
a/ se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate în
mediu rural, mijlocul de "ăzduire putând fi atât "ospodăria ţărănească 4 pensiune, fermă
a"roturistică 4 cât şi ec$ipamente turistice de factură mai "enerală5 $anuri, $oteluri rustice,
popasuri
"3 presupune #ederea !n %ospodăria ţărănească pensiune+ fermă consumarea de produsea%ricole din %ospodăria respectiă #i participarea+ !ntr5o măsură mai mare sau mai mică+ laactiităţile a%ricole respectie;
c3 se suprapune cu a%roturismul;
8/18/2019 turism hatz
10/29
d3 nu are le%ătură cu a%roturismul.
0. Ca niel de ora#e+ cele mai multe reuniuni s5au or%anizat la nielul anului 27113 !n:
a/ 6iena
"3 Paris;
c3 ?arcelona;
d3 Condra.
4. /ele mai multe spaţii de or%anizare a t>r%urilor #i e(poziţiilor le oferă:
a3 merica de 'ord;
b/ 'uropa
c3 sia;
d3 Orientul i,ociu.
6. Durata medie a se,urului Ds3 reprezintă:
a/ numărul mediu de zile de şedere rămânere/ a turiştilor într-o anumită zonă ţară, staţiune,
etc./
"3 este rezultatul produsului dintre numărul !nnoptărilor total zile turist 'E3 #i cel alturi#tilor 3;
c3 numărul ma(im de zile de #edere răm>nere3 a turi#tilor !ntr5o anumită zonă ţară+ staţiune+etc.3;
d3 numărul minim de zile de #edere răm>nere3 a turi#tilor !ntr5o anumită zonă ţară+ staţiune+etc.3.
17. Densitatea circulaţiei turistice Dt3:
a3 pune !n le%ătură directă circulaţia turistică cu suprafaţa ţării zonei+ re%iunii3 receptoare;
b/ se calculează ca raport între numărul turiştilor sosiţi în zona 7 8/ şi populaţia rezidentă a
zonei 7 9/
c3 este+ de re%ula supraunitară;
d3 toate cele de mai sus.
11. etoda sonda,elor:
a/ oferă doar posibilitatea unor estimări ale circulaţiei turistice sau ale c$eltuielilor efectuate de
turişti
"3 poate oferi aprecieri importante asupra aspectelor cantitatie ale actiităţii turistice;
c3 am"ele ariante;
8/18/2019 turism hatz
11/29
d3 nici un raspuns nu este corect.
/ap -
1. Oferta turistică este constituită din:
a3 potenţialul turistic #i "aza materială specifică;
b/ potenţialul turistic, baza materială specifică, forţa de muncă şi serviciile specifice
c3 potenţialul turistic+ "aza materială specifică #i forţa de muncă;
d3 potenţialul turistic+ producţia turistică #i forţa de muncă.
2. Piaţa turistică reprezintă:
a/ locul de confruntare a ofertei de produse şi servicii turistice cu cererea de consum turistic, a
realizării acestora prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare
"3 ansam"lul a%enţilor eonomici care comercializează sericii turistice;
c3 cota de piaţă a produsului turistic;
d3 locul de confruntare a ofertei de produse #i sericii turistice cu cererea de consum turistic.
&. *ntre oferta turistică #i producţia turistică e(istă relaţia:
a3 oferta este mai mică dec>t producţia;
b/ oferta este mai mare decât producţia
c3 sunt e%ale;
d3 nici una din acestea.
). 'ielul eniturilor populaţiei influenţează !n principal:
a/ cererea turistică
"3 oferta turistică;
c3 am"ele;
d3 nici una.
-. /onsumul turistic:
a3 are o sferă de cuprindere mai mică dec>t cererea+ deoarece #i !n turism se poate or"i deautoconsum;
b/ are o sferă de cuprindere mai mare decât cererea, deoarece şi în turism se poate vorbi de
autoconsum
c3 este e%al cu cererea;
d3 nu are le%ătură cu cererea turistică.
8/18/2019 turism hatz
12/29
. 'u se !nscriu !ntre particularităţile ofertei turistice:
a3 comple(itatea #i etero%enitatea;
"3 cre#terea diersificată;
c/ elasticitatea
d3 adaptarea parţială sau imperfectă la cerere;
0. /onsumul turistic nu este influenţat de:
a3 fenomenul de !m"ătr>nire a populaţiei;
"3 cre#terea duratei timpului li"er;
c3 factori socio5culturali #i emoţionali;
d/ factori "lobali.
4. Sezonalitatea turistică poate fi determinată prin:
a3 coeficienţi de intensitatea traficului;
b/ indicii de sezonalitate
c3 coeficienţi de concentrare;
d3 nici un răspuns nu e corect.
6. *ntre soluţiile de atenuare a sezonalităţii #i efectelor acesteia se numără :a3 diersificarea ofertei;
"3 etalarea acanţelor;
c3 reducerea preţurilor;
d/ toate acestea.
17. =elaţia dintre oferta #i producţia turistică este e(primată printr5un raport :
a3 de e%alitate;
b/ oferta : producţia
c3 oferta producţia;
d3 altă situaţie.
11. *ntre caracteristicile specifice preţurilor produselor turistice se numără :
a3 eoluţia relati independentă de raportul cerere5ofertă;
"3 nielul ridicat9accesi"ilitate redusă;
c3 sensi"ilitate ridicată la oscilaţiile pieţei;
d/ toate acestea.
8/18/2019 turism hatz
13/29
12. /aracterul inflaţionist al preţurilor turistice se manifestă pe piaţă prin:
a3 inflaţia prin costuri;
"3 inflaţia prin cerere;
c3 inflaţia importată;
d/ toate acestea.
1&. Prin strate%ia tarifelor forfetare se oferă turi#tilor:
a3 un pac$et ma(imal de sericii;
b/ un pac$et minimal de servicii
c3 pensiune completa;
d3 doar mic de,un.
1). *n cazul pro%ramelor turistice aran,amente ndirea !n teritoriu;
d3 după aloare.
2. tracţiile turistice se !mpart !n nodale #i liniare:
a3 după conţinutul lor;
"3 după %radul de polarizare;
c/ după răspândirea în teritoriu
d3 după aloare.
&. tracţiile turistice se !mpart !n unice+ de creaţie #i atractie:
8/18/2019 turism hatz
14/29
a3 după conţinutul lor;
"3 după %radul de polarizare;
c3 după răsp>ndirea !n teritoriu;
d/ după valoare.
).=om>nia dispune de un potenţial speolo%ic "o%at cuprinz>nd:
a/ peste %0.000 de peşteri
"3 peste 12.777 de pe#teri;
c3 peste 4.777 de pe#teri;
d3 peste 6.777 de pe#teri.
-. Hradul de alorificare al potenţialului turistic !n ţara nostră se situează !ntre:
a3 &75)7@;
b/ )0-+0*
c3 17527@;
d3 )75)-@.
. Eona care a "eneficiat !n =om>nia de cele mai mari inestiţii turistice este:
a3 Delta Dunării;
"3 Eona dealurilor #i podi#urilor;
c/ ;itoralul
d3 ransilania.
de cazare #i 47@ din instalaţiile de transport pe ca"lu.
0. Potenţialul turistic cuprinde:
a/ totalitatea elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitare şi primirea călătorilor
"3 potenţialul turistic antropic;
c3 potenţialul turistic natural;
d3 atracţiile turistice naturale.
4. nsam"lul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural+ prin componentele sale+ pentru petrecereaacanţei #i atra%erea unor flu(uri turistice constituie:
a3 potenţialul turistic;
8/18/2019 turism hatz
15/29
b/ potenţialul natural
c3 potenţialul antropic;
d3 relieful.
6. /reaţiile omului de5a lun%ul timpului+ concretizete !n elemente de cultură+ istorie+ artă #i ciilizaţie+te$nico5economice #i socio5demo%rafice+ care+ prin caracteristicile lor atra% turi#tii+ constituie:
a3 potenţialul turistic;
"3 potenţialul natural;
c/ potenţialul antropic
d3 potenţialul socio5demo%rafic.
17. onumentele istorice #i de artă fac parte din:
a3 potenţialul socio5demo%rafic;
"3 potenţialul te$nico5economic;
c3 potenţialul natural;
d/ atracţiile cultural-artistice.
11. 'u se numără printre componentele de mare atracţie ale Deltei Dunării:
a3 prezenţa dunelor de nisip;
"3 faună piscicolă #i ornitolo%ică+ cu multe specii ocrotite;c3 fond cine%etic #i piscicol "o%at #i ariat;
d/ ape minerale şi termale.
12. /lima:
a3 ca element component al potenţialului turistic natural+ contri"uie+ pe de o parte+ la creareaam"ianţei faora"ile călătoriilor+ !n %eneral+ prin alorile de temperatură !nre%istrate+ re%imuleolian #i pluiometric;
"3 constituie un moti special de deplasare datorită calităţii sale de factor de cură climate(citant5solicitant !n zonele de litoral+ sedati !n zonele de deal #i podi# #i tonic5stimulent !n
zonele montane3;
c3 poate constitui un mi,lc terapeutic eficient !n cazul multor afecţiuni+ #i de elementindispensa"il practicării unor sporturi;
d/ toate acestea.
1&. *n cadrul monumentelor istorice+ de artă #i ar$itectură+ de o mare arietate+ dat>nd din perioadeistorice diferite #i reflect>nd eoluţia culturii #i ciilizaţiei auto$tone #i influenţele diferitelor culturiale lumii cu care au intrat !n contact nu includem:
a3 mănăstirile cu fresce e(terioare din ?ucoina+ !n stilul ar$itectonic moldoenesc+ cu influenţe "izantine #i %otice;
"3 "isericile de lemn din aramure#+ construite !n sec. IG
8/18/2019 turism hatz
16/29
c3 "iserici #i cetăţi ţărăne#ti fortificate din ransilania #i Oltenia;
d/ edificiile unor instituţii culturale.
1). *n cadrul instituţiilor #i eenimentelor cultural5artistice %ăzduite !n principalele centre ur"ane ale ţării+reflect>nd intensitatea ieţii spirituale+ tradiţia #i modernismul !n cultură nu includem:
a3 edificiile unor instituţii culturale;
"3 reţeaua de muzee #i case memoriale;
c3 eenimente culturale festialuri+ e(poziţii+ t>r%uri+ ser"ări3.
d/ castele şi palate.
2ap nia+ din punct de edere al tipului de unitate+ cea mai mare pondere o deţin:
a3 ilele #i "un%aloJ5urile; "3 campin%urile #i căsuţele;
c3 ta"erele;
d/ $otelurile şi motelurile.
2. *n cazul ţării noastre+ parcul de mi,loace de transport aflat !n dotarea !ntreprinderilor turistice este:
a3 ridicat;
"3 mediu;
c/ relativ modest
d3 foarte sla".
&. ?aza te$nico5materială specific turistică cuprinde:
a3 unităţi de cazare+ unităţi de alimentaţie+ sate de acanţă;
"3 unităţi de cazare+ instalaţii de tratament+ unităţi de alimentaţie+ sate de acanţă;
c3 unităţi de cazare+ instalaţii de tratament+ unităţi de alimentaţie+ sate turistice+ sate de acanţă;
d/ unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie, mijloace de transport, instalaţii de transport pe cablu,
instalaţii de a"rement, sate turistice, sate de vacanţă.
). /omponenta cea mai importantă a "azei te$nico5materiale specifice este:
a3 reţeaua unităţilor de alimentaţie;
"3 transportul pe ca"lu;
c3 reţeaua de alimentare cu apă;
d/ reţeaua unităţilor de cazare.
8/18/2019 turism hatz
17/29
-. =eţeaua unităţilor de alimentaţie specifică este dominată de:
a/ restaurante
"3 "ufeturi+ "aruri+ pizzerii;
c3 cofetării #i patiserii;
d3 cafenele+ ceainării+ c$io#curi.
. udeţul /onstanţa+ "eneficiind de o atractiitate deose"ită din punct de edere %eo%rafic+ are o poziţie priile%iată+ !n sensul că deţine:
a / circa 3)* din totalul locurilor de cazare şi aproape = din instalaţiile de a"rement
"3 circa -7@ din totalul locurilor de cazare #i aproape L din instalaţiile de a%rement;
c3 circa &7@ din totalul locurilor de cazare #i aproape L din instalaţiile de a%rement;
d3 circa &-@ din totalul locurilor de cazare #i aproape L din instalaţiile de a%rement;
0. Eona Galea Pra$oei ,ud. Pra$oa #i ?ra#o+ %eo%rafic masiele ?uce%i+ H>r"oa #i ?>rsei3concentrează:
a3 circa 17@ din capacitatea de cazare #i -2@ din instalaţiile de transport pe ca"lu;
" / circa )* din instalaţiile de transport pe cablu
c3 circa 0@ din capacitatea de cazare #i 47@ din instalaţiile de transport pe ca"lu;
d3 circa 17@ din capacitatea4. 'u reprezintă particularităţi ale inestiţiilor !n turism:
a3 sunt intensie !n capital+ reclam>nd c$eltuieli mari datorate costurilor foarte ridicate aleinfrastructurii #i ale ec$ipamentelor specifice;
"3 an%a,ează capital pe termen lun%+ amortizarea fac>ndu5se lent;
c3 se materializează !n principal !n construcţii+ fiind supuse !ntr5o măsură mai mică uzurii morale;
d/ an"ajează capital pe termen scurt, amortizarea făcându-se rapid.
6. Deciziile priind an%a,area unor lucrări de inestiţii se fundamentează pe:
a/ elaborarea unor studii de fezabilitate
"3 efectuarea unui audit intern;
c3 efectuarea unui audit e(tern;
d3 o"ţinerea certificatului de ur"anism.
17. 'u constituie pro"lemele care tre"uie soluţionate !n ederea realizării unui proiect de inestiţii:
a3 determinarea alorii inestiţiei;
"3 identificarea surselor de capital #i a modalităţilor de finanţare;
8/18/2019 turism hatz
18/29
c3 ealuarea c$eltuielilor de e(ploatare #i calculul eficienţei;
d/ obţinerea autorizaţiei de construcţie.
11. /onstituie indicatori de eficienţă specifici inestiţiilor !n turism:
a3 inestiţia specifică raport !ntre aloarea inestiţiei #i capacitatea o"iectiului !n unităţifizice3;
"3 termenul de recuperare raport !ntre inestiţia totală #i profitul anual3;
c3 randamentul economic al inestiţiei raport !ntre profitul net după recuperarea inestiţiei #iinestiţia iniţială3;
d/ toţi cei de mai sus.
12. 'u fac parte din sursele de finanţare a inestiţiilor !n turism:
a3 aportul propriu;
"3 creditul;
c3 leasin%ul;
d/ valoarea imobilizărilor de fonduri.
1&. ?aza te$nico5materială a turismului se caracterizează prin următoarele:
a3 corespondenţa dintre "aza te$nico5materială #i resursele naturale turistice;
"3 adaptarea "azei te$nico5materiale unui anumit se%ment al cererii turistice;
c3 raportul+ !n %eneral+ iners proporţional !ntre efortul inestiţional #i calitatea atracţiei tusristicea resurselor naturale;
d/ toate acestea.
1). 'u includem !n "aza te$nico5materială %enerală a turismului:
a3 căile de comunicaţie #i mi,loacele de transport !n comun+ ur"an #i interur"an;
"3 reţeaua de telecomunicaţii;
c3 unităţile comerciale+ sanitare+ de prestări sericii+ ec$ipamentele te$nico5edilitare etc.
d/ unităţile de cazare.
/ap 4
1. Din structura pe se(e a forţei de muncă !n turism se o"seră o ma,oritate:
a/ feminină
"3 masculină;
c3 pondere e%ală;
8/18/2019 turism hatz
19/29
d3 nu e(istă o structură pe se(e a forţei de muncă !n turism.
2. *n sta"ilirea formelor de remunerare este necesară respectarea unor principii+ concentrate pe douădirecţi ma,ore:
a3 mărimea firmei #i studiile an%a,aţilor;
"3 ec$itatea #i studiile an%a,aţilor;
c3 performanţa #i mărimea firmei;
d/ performanţa şi ec$itatea.
&. *n ceea ce prie#te structura pe >rstă+ forţa de muncă !n turism este relati:
a/ tânără, apro!imativ +0* din totalul an"ajaţilor având sub +> de ani
"3 t>nără+ apro(imati -7@ din totalul an%a,aţilor a>nd su" &7 de ani;
c3 !m"ătr>nită+ apro(imati -7@ din totalul an%a,aţilor a>nd peste -7 de ani;
d3 t>nără+ apro(imati 7@ din totalul an%a,aţilor a>nd su" &- de ani.
). *n cate%oria factorilor direcţi care influenţează productiitatea muncii se includ:
a3 %radul de !nzestrare te$nică #i sezonaltatea;
"3 nivelul de pre"ătire a lucrătorilor, "radul de înzestrare te$nică şi or"anizarea muncii
c3 sezonalitatea+ nielul preţurilor #i al tarifelor;
d3 %radul de !nzestrare te$nică+ structura turi#tilor.
-. *n cate%oria factorilor indirecţi care influenţează productiitatea muncii se includ:
a3 nielul de pre%ătire a lucrătorilor+ %radul de !nzestrare te$nică;
"3 sezonalitatea, nivelul preţurilor şi tarifelor, structura turiştilor
c3 %radul de !nzestrare te$nică+ structura turi#tilor;
d3 nielul de pre%ătire a lucrătorilor+ structura turi#tilor.
. 'u constituie caracteristică a muncii prestată !n sectorul turismului:
a3 consuma mare de muncă ie;
"3 sezonalitatea accentuată #i fluctuaţie mare a personalului;
c3 utilizarea modelului muncii cu timp parţial;
d/ utilizarea modelului muncii cu timp inte"ral.
0. A=e%ula de aurB !n macroeconomie !nseamnă:
a/ creşterea productivităţii muncii să o depăşească pe cea a creşterii salariului mediu
8/18/2019 turism hatz
20/29
"3 cre#terea productiităţii muncii să fie e%ală cu cea a cre#terii salariului mediu;
c3 cre#terea productiităţii muncii să fie mai mică dec>t cea a cre#terii salariului mediu;
d3 productiitatea muncii să fie e%ală cu salariul mediu.
4. Pentru an%a,at+ remunerarea nu !nseamnă:
a3 un enit;
b/ un cost
c3 o recompensă a muncii depuse;
d3 o recompensă a timpului c$eltuit.
6. Pentru firmă remuneraţia reprezintă:
a3 un enit;
"3 un cost;
c3 o recompensă a muncii depuse;
d3 o recompensă a timpului c$eltuit.
/ap 6
1. După etapele principale de desfă#urare a călătoriei+ sericiile turistice pot fi:a3 cu plată #i %ratuite;
b/ le"ate de or"anizarea voiajului şi determinate de sejur
c3 specifice #i nespecifice;
d3 ferme #i spontane.
2. *n cate%oria sericiilor turistice de "ază sunt incluse:
a/ or"anizarea şi realizarea transporturilor
"3 sericiile de informare;
c3 sericiile financiare;
d3 toate ariantele sunt corecte.
&. 'u intră !n cate%oria sericiilor cu caracter special:
a3 sericii tradiţionale proprii turismului %$id+ animator3;
"3 sericii %enerate de forme specifice de turism or%anizarea de partide de >nătoare+ defestialuri+ t>r%uri+ e(poziţii3;
8/18/2019 turism hatz
21/29
c3 sericii de !n%ri,ire a copiilor+ persoanelor cu $andicap+ animalelor domestice proprietate aturi#tilor;
d/ or"anizarea de concursuri pe diferite teme sau de îndemânare, dans, frumuseţe, orientare
turistică.
). Sericiile turistice se clasifică !n ferme #i spontane după următorul criteriu:
a3 modalitatea de plată;
"3 etapele principale de desfă#urare a unei călătorii;
c/ forma de manifestare a cererii
d3 natura relaţiilor financiare !ntre prestatori #i clienţi.
-. Sericiile de cazare fac parte din cate%oria sericiilor turistice:
a3 nespecifice de "ază;
b/ specifice de bază
c3 nespecifice suplimentare;
d3 specifice suplimentare.
. *n cate%oria sericiilor turistice de "ază sunt incluse:
a/ or"anizarea şi realizarea transporturilor
"3 sericiile de informare;
c3 sericiile financiare;
d3 toate ariantele sunt corecte.
0. 'u intră !n cate%oria sericiilor cu caracter special:
a3 sericiile tradiţionale proprii turismului %$id+ animator3;
"3 sericiile %enerate de forme specifice de turism or%anizarea de partide de >nătoare+ defestialuri+ t>r%uri+ e(poziţii3;
c3 sericiile de !n%ri,ire a copiilor+ persoanelor cu $andicap+ animalelor domestice proprietate aturi#tilor;
d/ serviciile sportive.
4. 'u intră !n cate%oria sericiilor cultural5artistice:
a3 participarea la dierse spectacole sau eenimente;
"3 izite la case memoriale+ muzee+ %alerii de artă+ e(poziţii;
c3 izitarea unor o"iectie istorice+ culturale+ #tiinţifice cetăţi+ palate+ edificii reli%ioase+ %rădini "otanice #i zoolo%ice3;
8/18/2019 turism hatz
22/29
d/ înc$irierea a unor obiecte de inventar pentru creşterea confortului călătoriei sau pentru
distracţie.
/ap 17
MMM
1. /$eltuielile directe din cadrul costurilor de e(ploatare a companiilor aeriene deţin o pondere de:
a3 19& din total;
b/ = din total
c3 N din total;
d3 19- din total.
2. utocarele #i micro"uzele:
a/ sunt utilizate, cu prioritate, în cadrul formelor or"anizate de turism, sunt destinatetransporturilor colective
"3 nu se află !n proprietatea #i9sau administrarea or%anizatorilor de turism societăţi de transport+a%enţii de oia, #i touroperatori+ c$iar !ntreprinderi $oteliere3.;
c3 sunt folosite+ de re%ulă+ pentru călătoriile pe cont propriu;
d3 aparţin !n cea mai mare parte turi#tilor sectorul non5comercial3 sau unor !ntreprinderispecializate sectorul comercial3 #i e(ploatate prin sistemul !nc$irierilor sericii rent a carB3.
&. Preţul călătoriei depinde !n primul r>nd de:
a/ costurile de e!ploatare ale companiilor aeriene
"3 mărimea #i tipul naei;
c3 densitatea traficului #i nielul concurenţei;
d3 tipul cererii clasa
8/18/2019 turism hatz
23/29
d3 transportă e(clusi persoane.
. /ursele re%ulate:
a/ operează pe rute fi!e, bine definite, interne şi internaţionale, pentru fiecare dintre ele e!istândlicenţă de zbor "arantat "uvernamental
"3 nu sunt solicitate de persoanele care se deplasează indiidual+ pe cont propriu;
c3 operează doar pe rute interne;
d3 operează doar pe rute internaţionale.
0. Deplasările cu autocarul:
a3 ocupă o pondere de 275&7@ pe piaţa oia,elor+ !n continuă adaptare la cerere;
"3 ocupă o pondere de 2752-@ pe piaţa oia,elor+ !n continuă adaptare la cerere;
c3 ocupă o pondere de 2-5&7@ pe piaţa oia,elor+ !n continuă adaptare la cerere;d/ ocupă o pondere de %>-)0* pe piaţa voiajelor, în continuă adaptare la cerere.
4. *n cursele de transport aerian re%ulate e(istă următoarele aran,amente turistice:
a3 part c$arter #i oJn5use;
"3 inclusie tour #i c$arter de %rup;
c/ inclusive tour şi part c$arter
d3 inclusie tour #i c$arter i ca pondere !n totalul mi,loacelor de transport folosite !n scopuri turistice;
b/ pe locul doi ca pondere în totalul mijloacelor de transport folosite în scopuri turistice
c3 la e%alitate cu mi,loacele de transport aeriene
d3 nici un răspuns nu este corect.
17. ran,amentul FC and D=
8/18/2019 turism hatz
24/29
d3 4524 locuri #i independenţă de z"or de &775)77 km;
12. Preţul călătoriei depinde !n primul r>nd de:
a/ costurile de e!ploatare ale companiilor aeriene
"3 mărimea #i tipul naei;
c3 densitatea traficului #i nielul concurenţei;
d3 tipul cererii clasa
8/18/2019 turism hatz
25/29
"3 linii de croazieră;
c3 deplasări scurte ferrQ3 sau mini5croaziere;
d/ toate acestea.
/ap 11
1. /azarea reprezintă:
a3 etapa anterioară transportului #i !ntrune#te caracteristicile unei componente cu e(istenţă de sinestătătoare;
b/ crearea condiţiilor şi confortului pentru odi$na călătorului
c3 rezultatul produsul sau sericiul3 industriei sericiilor+ sector ce !n%lo"ează ansam"lulactiităţilor desfă#urate !n spaţiile de locuire temporară;
d3 etapa anterioară transportului.
2. 'u se !nscriu !ntre eforturile industriei $oteliere de adaptare la neoile turi#tilor:
a3 crearea de noi capacităţi de cazare #i modernizarea celor e(istente !n scopul !m"unătăţiriiconfortului;
"3 lăr%irea %amei tipolo%ice a unităţilor #i sporirea comple(ităţii funcţiilor !ndeplinite de acestea;
c3 diersificarea sericiilor oferite #i ridicarea nielului lor calitati;
d/ dependenţa de prestator, de structurile materiale şi de personal.
&. Sericiul de cazare este constituit dintr5o sumă de prestaţii independente ce includ:a3 cazarea propriu5zisă #i sericiile complementare acesteia;
"3alimentaţia #i sericiile specifice asociate ei;
c3 actiităţile cultural5artstice #i de a%rement;
d/ toate acestea.
). Departamentul cazare are trei actiităţi principale:
a3 >nzarea+ !nre%istrarea #i %ospodărirea spaţiilor de cazare;
"3 alimentaţia+ recepţia #i %ospodărirea spaţiilor de cazare;
c3 cazarea+ recepţia #i %ospodărirea spaţiilor de cazare;
d/ vânzarea, recepţia şi "ospodărirea spaţiilor de cazare.
-. Sectorul informati #i sericiile suplimentare concier%e3:
a/ asi"ură acele servicii care nu presupun înre"istrarea sau procedurile financiare
"3 ţine eidenţa plăţilor care urmează să fie făcute de turi#ti #i !ncasează contraaloarea sericiilor oferite;
c3 reprezintă elementul central al actiităţii de recepţie;
8/18/2019 turism hatz
26/29
d3 toate acestea.
. limentaţia pu"lică este un proces comple( ce cuprinde:
a/ producţia, comercializarea şi servirea
"3 producţia #i serirea;
c3 producţia #i comercializarea ei;
d3 comercializarea #i serirea.
0. *n cadrul actiităţii de alimentaţie funcţia de nutriţie $rană3:
a3 deţine locul secundar cu aproape )7@ din totalul cererilor;
b/ deţine locul principal, cu aproape &0* din totalul cererilor
c3 deţine locul principal+ cu aproape -7@ din totalul cererilor;
d3 deţine locul secundar+ cu aproape )-@ din totalul cererilor.
4. /are din factorii enumeraţi nu au influenţat eoluţiile din domeniul alimentaţiei:
a3 cre#terea %radului de ur"anizare;
"3 accentuarea mo"ilităţii populaţiei;
c3 modificări !n structura o"iceiurilor de consum;
d/ modificări în structura turiştilor.
6. /are din factorii enumeraţi nu au influenţat eoluţiile din domeniul alimentaţiei:a3 cre#terea %radului de ur"anizare;
"3 accentuarea mo"ilităţii populaţiei;
c3 sporirea dimensiunilor timpului li"er
d/ modificări în structura turiştilor.
17. 'u constituie modificări structurale !n sectorul alimentaţiei:
a3 sporirea numărului de unităţi #i diersificarea tipolo%ică a acestora;
"3 lăr%irea %amei sortimentale oferite;
c3 diersificarea %amei sericiilor oferite;
d/ modificări în structura obiceiurilor de consum.
11. =estaurantul cu autoserire intră la următoarea cate%orie:
a3 unităţi de alimentaţie preponderent recreatie;
b/ unităţi de alimentaţie pentru desfacerea cu prioritate a preparatelor culinare
c3 unităţi de incintă;
d3 nici una din cele de mai sus.
8/18/2019 turism hatz
27/29
12. *n sta"ilirea circuitelor din cadrul restaurantelor tre"uie să se urmărească:
a3 realizarea unui flu( continuu #i unisens; neinterferarea diferitelor circuite;
"3 realizarea unor trasee scurte #i directe;
c3 respectarea circulaţiei pe dreapta;d/ toate acestea.
1&. naliza mana%ementului actiităţilor !n cadrul restaurantului a fi structurată pe următoareleaspecte:
a3 mana%ementul sectorului de serire;
"3 mana%ementul sectorului de producţie;
c3 mana%ementul realizării unei actiităţi de alimentaţie profita"ile;
d/ toate acestea.
1). 'u constituie atri"uţii ale #efului de sală:
a3 !ntocme#te %rafice pentru actiitatea de curăţenie #i !ntreţinere+ urmărind #i erific>nd corectarealizare a acestora;
"3 or%anizează ec$ipele de sericiu !n salon+ !ntocmind %rafice de lucru pentru ospătari #ia,utoarele acestora;
c3 se preocupă ca listele de preparate #i "ăuturi să conţină denumire corecte ale acestora+ cu preţurile reale+ completate la zi+ fără #tersături #i adău%iri;
d/ prezintă listele de meniuri la masa consumatorilor, intervenind cu recomandările la cererea
acestora şi cu unele precizări privind te$nolo"ia diferitelor sortimente de preparate sau durata pre"ătirii preparatelor.
1-. /onstituie atri"uţii ale ospătarului:
a3 !ntocme#te %rafice pentru actiitatea de curăţenie #i !ntreţinere+ urmărind #i erific>nd corectarealizare a acestora;
"3 or%anizează ec$ipele de sericiu !n salon+ !ntocmind %rafice de lucru pentru ospătari #ia,utoarele acestora;
c3 se preocupă ca listele de preparate #i "ăuturi să conţină denumire corecte ale acestora+ cu preţurile reale+ completate la zi+ fără #tersături #i adău%iri;
d/ prezintă listele de meniuri la masa consumatorilor, intervenind cu recomandările la cerereaacestora şi cu unele precizări privind te$nolo"ia diferitelor sortimente de preparate sau durata
pre"ătirii preparatelor.
1. Pra%ul de renta"ilitate reprezintă:
a/ acel "rad al utilizării capacităţii de producţie cazare, secţia de producţie/ la care sunt
recuperate în între"ime costurile fără să se obţină profit
"3 acel %rad al utilizării capacităţii de producţie cazare+ secţia de producţie3 la care profitul estema(im;
c3 acel %rad al utilizării capacităţii de producţie cazare+ secţia de producţie3 la care profitul esteoptim;
8/18/2019 turism hatz
28/29
d3 nici una din cele de mai sus.
10. /el mai important aspect al profita"ilităţii unei unităţi de alimentaţie este:
a/ controlul costului
"3 controlul profitului;
c3 am"ele;
d3 nici una.
14. =educerea costurilor tre"uie să rezulte din cre#terea eficienţei referitoare la:
a3 mai "una or%anizare a actiităţii personalului !n sensul cre#terii productiităţii muncii;
"3 !m"unătăţirea controlului costului materii prime+ procesul producţiei culinare+ etc.3;
c/ ambele variante
d3 nici un răspuns nu este corect.
16. nimaţia de pură deconectare cuprinde:
a3 cunoa#terea+ formarea #i educarea turistului+ cu accente pe latura morală a personalităţii sale;
b/ activităţi precum băile de soare şi mare, plimbările 4 drumeţia, vizitarea diferitelor obiective,
întâlnirile cu rudele şi prietenii, etc.
c3 parcurile de loisir %enerale+ tematice+ rezeraţii #i cazinouri;
d3 eenimente teatrale+ cinemato%rafice+ muzicale+ de artă+ folclorice+ competiţiile sportie+ etc.
27. 'u intră !n cadrul pro%ramului de animaţie de dimineaţă:
a3 %imnastica de !niorare pe pla,ă;
"3 %imnastica de !niorare la piscină;
c3 e(erciţiile de %imnastică pe perec$i;
d/ tir cu arcul sau cu pistolul.
21. Fiecare animator tre"uie să cunoască #i să respecte urmatoarele re%uli de comportament:
a3 a purta ec$ipamentul adecat fiecarui tip de actiitate #i ecuson;
"3 la micul de,un tre"uie să se afle !n mi,locul clienţilor pentru a sta"ili primul contact+ erific>ndstarea de sănătate a acestora+ "una dispoziţie #i efectiul;
c3 !i informează pe clienţi asupra actiităţilor din ziua respectiă #i !i inită să participe+ repet>ndora #i locul de desfă#urare;
d/ toate acestea.
8/18/2019 turism hatz
29/29