Referat Salarizarea

8/19/2019 Referat Salarizarea

1/21

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE POLIŢIE DE FRONTIERA

SPECIALIZAREA POLITIE DE FRONTIERA

ANUL III

Grua !"#

REFERAT MANAGEMENT

ORGANIZATIONAL


2/21

SALARIZAREA$ O%IECT MOTI&ATIONAL AL

PERSONALULUI

Cur'n()

"* No+'unea de (alar'u

,* Pr'n-'''le ('(.e/ulu' de (alar'zare

!* T'ur' de (alar''

0* Codul /un-'' (' (alar'ul


3/21

5. Al'-area re1eder'lor Le2'' ,30 4 ,5"5 r'1'nd

(alar'zarea

#* Ele/en.ele ('(.e/ulu' de (alar'zare

6* Salar'u de 7az8 /'n'/ 7ru. e +ar8*

3* Modul de la.8 a (alar''lor

9* Pla.a (alar'ulu'

"5* T'-:e.ele de /a(8

""* Ca(ele de a;u.or re-'ro-

",* Salar'zarea ol'.'


4/21

"=* %'7l'o2ra>e

"* No+'unea de (alar'u)

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului

individual de munca.(art. 159 din Codul Muncii)

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fecare salariat are

dreptul la un salariu exprimat in bani.

Salariul este pretul muncii prestate exprimat in bani. !tunci cand munca sedes"asoara pentru sine este o munca independenta si produce proft. #n situatia in care se

realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce salariu.1

$a stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de

sex orientare sexuala caracteristici %enetice varsta apartenenta nationala rasa culoare

etnie reli%ie optiune politica ori%ine sociala &andicapsituatie sau responsabilitate

"amiliala apartenenta ori activitate sindicala.

Salariul cuprinde salariul de baza indemnizatiile sporurileprecum si alte adaosuri.

Salariile se platesc inaintea oricaror alte obli%atii banesti ale an%a'atorilor. Salariile se

stabilesc prin ne%ocieri individuale sausi colective intre an%a'ator si salariati sau

reprezentanti ai acestora.Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile

publice fnantate inte%ral sau in ma'oritate de la bu%etul de stat bu%etul asi%urarilor sociale

de stat bu%etele locale si bu%etele "ondurilor speciale se stabilesc prin le%e cu consultarea

or%anizatiilor sindicale reprezentative.in punct de vedere economic salariul este

remuneratia muncii adica suma platita posesorului "ortei de munca pentru activitatea

des"asurata.

*eniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind in opinia lect.univ.dr. !driana

Popa+sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca a

contractului colectiv de munca precum si pe baza actului de numire+ salariile de baza

sporuruile si adaosurile de orice "el sumele reprezentand premiul anual si stimulentele

acordate personalului din institutiile publice sau salariatilor a%entilor economicisumele

primite pentru concediul de odi&na in caz de incapacitate temporara de munca valoarea

1 *ictor Savulescu Curs de economie politica !cademia ,enerala 19-1 p. /0


5/21

nominala a tic&etelor de masa tic&etelor de cresa tic&etelor de vacantaremuneratia

obtinuta de directori in baza unui contract de mandat sumele primite de reprezentantii in

adunarea %enerala a actionarilor in consiliul de administratiemembrii directoratului si ai

consiliului de suprave%&ere precum si comisia de cenzorietc.

!vanta'e+

utilizarea oricarui buninclusiv a unui ve&icul de orice tip. din patrimoniul a"acerii in

scop personal cu exceptia deplasarii pe distanta dusintors de la domiciliu la locul de munca2

cazare &rana imbracaminte personal asupra muncii casnice2

imprumuturi nerambursabile2

anularea unei creante a an%a'atorului asupra an%a'atului2

abonamentele si costul convorbirilor tele"oniceinclusiv cartelele tele"onicein scop

personal2

permisele de calatorie pe orice mi'loace de transport "olosite in scop personal2

primele de asi%urare platite de suportator pentru salariatii proprii2

tic&etecadou.

Pentru producator salariu reprezinta c&eltuieli antrenate de productia unui bun sau a

unui serviciu2 el este parte din c&eltuielile totale si anume un cost salarial. Pentru lucrator

salariu reprezinta un venit. esi salariu este un pret platit de producator el trebuie intelesca plata pentru serviciile prestate de lucrator si nu ca pret al muncii sau al "ortei de munca .

$ucratorul ramane proprietarul "ortei sale de munca si dupa ce sa an%a'at . 3l a inc&eiat un

contract de munca in care sunt prevazute obli%atiile de munca si conditiile in care se va

ac&ita de aceste obli%atii . #n a"ara timpului de munca c&eltuit de înteprindere lucratorul

dispune de "orta sa de munca si poate s4 o utilizeze dupa cum crede de cuviin4 poate

des"asura munci suplimentare poate presta munca la domiciliu. Salariu este o "orma de

venit2 el revine posesorului "ortei de munca in sc&imbul muncii des"asurate si permite

acesteia s4 î6i satis"ac4 trebuinele 6i s4 duc4 o viata normala.

Salariul reprezinta motivatia muncii .

reptul la salariu este afrmat in eclaratia 7niversala a repturilor 8mului ca find

dreptul acordat celui care munceste in mod ec&itabil si sufcient care sai asi%ure lui si

"amiliei sale o existenta con"orma cu demnitatea umana .

,* Pr'n-'''le ('(.e/ulu' de (alar'zare)


6/21

Sistemul de salarizare poate f in acord (direct pro%resiv indirect etc) in re%ie ( saudupa timp) pe baza de cote procentuale etc. si in cadrul aceluiasi a%ent economicsalarizarea find di"erita dupa cum se re"era la munca de executie sau la munca deconducere si in cadrul acestora la posturi cu studii medii sau studii superioare etc. :

Sistemul de salarizare re%lementat prin le%ea :0-:;1; are la baz4 urm4toarele

principii+

a) caracterul unitar în sensul c4 re%lementeaz4 salarizarea tuturor cate%oriilor de

personal din sectorul bu%etar prin luarea în considerare a drepturilor de natur4 salarial4

stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare re%lementat de prezenta le%e2

b) supremaia le%ii în sensul c4 drepturile de natur4 salarial4 se stabilesc numai prin

norme 'uridice de "ora le%ii2

c) ec&itate 6i coeren4 prin crearea de oportunit4i e%ale 6i remuneraie e%al4 pentru

munc4 de valoare e%al4 pe baza principiilor 6i normelor unitare privind stabilirea 6i

acordarea salariului 6i a celorlalte drepturi de natur4 salarial4 ale personalului din sectorul

bu%etar2

d) sustenabilitate fnanciar4 prin stabilirea de ma'or4ri salariale în baza le%ilor

speciale anuale2

e)caracterul confdential al salariului

ispoziiile prezentei le%i se aplic4+

a) personalului din autorit4i 6i instituii publice respective Parlamentul !dministraia

Prezidenial4 autoritatea 'udec4toreasc4 ,uvernul ministerele celelalte or%ane de

specialitate ale administraiei publicecentrale autorit4i ale administraiei publice locale alte

autorit4i publice autorit4i administrative autonome precum 6i instituiile din

subordinea acestora fnanate inte%ral din bu%etul de stat bu%etele locale bu%etul

asi%ur4rilor sociale de stat bu%etele "ondurilor speciale2

: Sanda ,&impu #on


7/21

b) personalului din autorit4i 6i instituii publice fnanate din venituri proprii 6i

subvenii acordate de la bu%etul de stat bu%etele locale bu%etul asi%ur4rilor sociale de stat

bu%etele "ondurilor speciale2

c) personalului din autorit4ile 6i instituiile publice fnanate inte%ral din venituri

proprii2

d) persoanelor care sunt conduc4tori ai unor instituii publice în temeiul unui contract

altul dec?t contractul individual de munc4.

ispoziiile prezentei le%i nu se aplic4 =4ncii @aionale a Aom?niei Comisiei @aionale

a *alorilor Mobiliare Comisiei de Suprave%&ere a !si%ur4rilor 6i Comisiei de Suprave%&ere a

Sistemului de Pensii Private. #ntr4 în cate%oria personalului din sectorul bu%etar personalul

încadrat pe baza contractului individual de munc4 personalul care ocup4 "uncii de

demnitate public4 6i personalul care ocup4 "uncii assimilate "unciilor de demnitate public4

precum 6i personalul care benefciaz4 de statute speciale inclusiv "uncionarii publici 6i"uncionarii publici cu statut special.

!* T'ur' de (alar'')

Salariul se prezinta sub doua "orme+ salariu nominal si salariu real. Salariu nominal

reprezinta suma de bani primita de lucrator in timp ce salariu real reprezinta cantitatea de

bunuri si servicii ce poate f cumparata cu salariu nominal cu alte cuvinte puterea de

cumparare a salariului nominal.

@ivelul salariilor depinde de cererea si o"erta de munca de productivitatea muncii si

de ne%ocierile purtate de sindicate. aca cererea de munca este mare salariile se vor situa la

un nivel mai ridicat2 intreprinderile vor f dispuse sa plateasca salarii mai mari pentru a

atra%e lucratorii de care au nevoie2 în conditiile in care cererea de munca este mica salariile

vor scadea.

Bntre nivelul salariilor si nivelul productivitatii exista o relatie directa cu cat

productivitatea este mai mare cu atat si cererea de munca este mai mare iar pe ansamblul

economiei se inre%istreaza o crestere a nivelului salariilor. Cresterea productivitatii permite

cresterea salariului real . Sindicatele apara interesele salariale ale lucratorilor. 3le ne%ocieazaun anumit nivel al salariului minim pe economie precum si cresterile salariale impuse de

cresterea preturilor .

orma de or%anizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele+

a)in re%ie sau dupa timp2


8/21

b)in acord2

c)pe baza de tari"e sau cote procentuale din veniturile realizate

d)alte "orme specifce unitatii

8r%anizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intruna din urmatorele

"orme+acord directacord pro%resiv si acord indirect.

Salariul de merit

!cest drept salarial se acorda an%a'atilor din unitatile bu%etare care se remarca pe

linie pro"esionala dupa criteriile prevazute de le%e prezentate ast"el+ pentru rezultatele

deosebite obtinute in activitatea des"asurata personalul poate primi un salariu de merit

care "ace parte din salariu de baza. !cesta poate fi pana la 15 D aplicat la salariu de baza.

Persoanele care benefcieaza de salariu de merit se stabilesc o data pe an de re%ula dupa

aprobarea bu%etului în raport cu rezultatele obtinute îin activitatea des"asurata. Salariul demerit poate f acordat cel mult 15D din numarul total de posturi prevazute in statul de "unctii

al institutiei din care cel putin doua treimi va f utilizat pentru "unctiile de executie.

0* Codul Mun-''


9/21

b) stabilirea salariilor de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4

6i a indemnizaiilor lunare de încadrare ca principal element al c?6ti%ului salarial2

c) realizarea ierar&iei salariilor de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor

de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare at?t între domeniile de activitate c?t 6i în

cadrul aceluia6i domeniu are la baz4 evaluarea posturilor di"erenierea "4c?nduse în "uncie

de urm4toarele criterii+

cuno6tine 6i experien42

complexitate creativitate 6i diversitatea activit4ilor2

'udecata 6i impactul deciziilor2

inEuen4 coordonare 6i supervizare2

contacte 6i comunicare2

condiii de munc42

incompatibilit4i 6i re%imuri speciale2

d) transparena mecanismului de stabilire a salariului de baz4 a soldelor "unciilor de

baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare precum 6i a

celorlalte drepturi salariale2

e) di"erenierea salariilor de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de

baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare în "uncie 6i de nivelul la care se presteaz4activitatea+ central teritorial 6i local.

,estiunea sistemului de salarizare a personalului din instituiile 6i autorit4ile publice

se asi%ur4 de fecare ordonator principal de credite. ,estiunea sistemului de salarizare a

personalului din instituiile de înv44m?nt preuniversitar 6i universitar de stat se asi%ur4 de

ordonatorii principali de credite 6i de Ministerul 3ducaiei Cercet4rii


10/21

=* Al'-area re1eder'lor Le2'' ,30 4 ,5"5 r'1'nd

(alar'zarea)

!plicarea prevederilor prezentei le%i se realizeaz4 etapizat prin modifcarea

succesiv4 dup4 caz a salariilor de baz4 soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de

baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare prin le%i speciale anuale de aplicare.

*aloarea salariilor de baz4 soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a

indemnizaiilor lunare de încadrare utilizat4 la reîncadrarea pe "uncii a personalului în anul

:;11 se stabile6te prin le%ea privind salarizarea în anul :;11 a personalului pl4tit din "onduri

publice.

Monitorizarea 6i controlul aplic4rii prevederilor le%ale privind salarizarea personalului bu%etar

se realizeaz4 de c4tre ,uvern prin Ministerul Muncii amiliei 6i Proteciei Sociale Ministerul

!dministraiei 6i #nternelor prin !%enia @aional4 a uncionarilor Publici Ministerul !p4r4rii

@aionale Ministerul Culturii 6i Patrimoniului @aional Ministerul Fustiiei Ministerul3ducaiei Cercet4rii


11/21

Salariile de baz4 soldelesalariile de "uncie 6i indemnizaiile lunare de încadrare se

stabilesc prin înmulirea coefcienilor de ierar&izare corespunz4tori claselor de salarizare cu

valoarea de re"erin4 rotun'induse din leu în leu în "avoarea salariatului.

*aloarea de re"erin4 corespunz4toare coefcientului de ierar&izare 1;; se stabile6te

anual prin le%ea pentru aprobarea pla"oanelor unorindicatori specifcai în cadrul fscal

bu%etar potrivit $e%ii responsabilit4ii fscalbu%etare nr. /9:;1; la propunerea Ministerului

Muncii amiliei 6i Proteciei Sociale 6i Ministerului inanelor Publice.

$a data intr4rii în vi%oare a prezentei le%i valoarea de re"erin4 este de /;; lei.

i"erena dintre dou4 clase de salarizare succesive este de :5D din salariul de baz4

soldasalariul de "uncie indemnizaia lunar4 de încadrare utiliz?nduse rotun'irea la a doua

zecimal4 a coefcienilor de ierar&izare a"ereni claselor de salarizare.

Clasele de salarizare 6i coefcienii prev4zui în anexe pentru "unciile de execuie

corespund nivelului minim al fec4rei "uncii la care se adau%4 5 %radaii corespunz4toaretran6elor de vec&ime în munc4.


12/21

S!$!A#7 3 =!I! 33C


13/21

avanta'e in natura suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu va putea f mai mica

decat salariul minim brut pe tara .

Plata salariului nu oa.e > eBe-.ua.a 'n.e2ral 'n na.ura* $imitele bunurile si modul de

evaluare a acestora se stabilesc de asemenea prin contractul colectiv sau individual de

munca .

Exemplu:!n Contractul colectiv de munca inc"eiat la nivel national se prevede ca , la unitatile

producatoare de produse a#ricole, o parte din salariu se poate plati si in natura . Plata in

natura , stabilita prin ne#ocieri colective in unitati, nu poate insa depasi 30$ din salariu %art.

3& alin. '.

Plata drepturilor salariale in cazul decesului salariatului se va "ace in ordinea

prevazuta de art. 1/: alin. (:) din Codul muncii respectiv sotului supravietuitor sau in

ordine copiilor ma'ori ai de"unctului parintilor acestuia sau altor mostenitori in conditiile

dreptului comun.

!st"el plata salariului se poate "ace uneia dintre urma toarele persoane+a) direct salariatului care este titularul drepturilor salariale2

b) persoanei imputernicite de acesta pe baza unei procuri speciale sau %enerale

autentifcate2

c) sotului supravietuitor sau copiilor ma'ori ai de"unctului parintilor acestuia in cazul

decesului unui salariat2

d) persoanelor care probeaza calitatea de mostenitor pe baza certifcatului emis de

notar sau a unei &otarari 'udecatoresti in conditiile in care salariatul decedat nu a lasat in

viata cate%oriile de persoane mentionate mai sus (sotul supravietuitor sau copii ma'ori

parinti).

repturile salariale cuvenite salariatilor se platesc inainte de oricare alte obli%atii

banesti ale an%a'atorului acestea capatand caracterul unei creante privile%iate.

9* Pla.a (alar'ulu')

Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna la data stabilita in contractul

individual de munca in contractul colectiv de munca aplicabil sau in re%ulamentul intern

dupa caz. Plata salariului se poate e"ectua prin virament intrun cont bancar.

Plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevazuta

expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca.#ntarzierea ne'ustifcata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina

obli%area an%a'atorului la plata de dauneinterese pentru repararea pre'udiciului produs

salariatului.

Salariul se pl4te6te direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. Bn caz de

deces al salariatului drepturile salariale datorate p?n4 la data decesului sunt pl4tite în

ordine soului supravieuitor copiilor ma'ori ai de"unctului sau p4rinilor acestuia. ac4 nu


14/21

exist4 nici una dintre aceste cate%orii de persoane drepturile salariale sunt pl4tite altor

mo6tenitori în condiiile dreptului comun.

Plata salariului se dovede6te prin semnarea statelor de plat4 precum 6i prin orice alte

documente 'ustifcative care demonstreaz4 e"ectuarea pl4ii c4tre salariatul îndrept4it.

Statele de plat4 precum 6i celelalte documente 'ustifcative se p4streaz4 6i se ar&iveaz4 de

c4tre an%a'ator în acelea6i condiii 6i termene ca în cazul actelor contabile con"orm le%ii.@ici o reinere din salariu nu poate f operat4 în a"ara cazurilor 6i condiiilor prev4zute de

le%e. Aeinerile cu titlu de daune cauzate an%a'atorului nu pot f e"ectuate dec?t dac4 datoria

salariatului este scadent4 lic&id4 6i exi%ibil4 6i a "ost constatat4 ca atare printro &ot4r?re

'udec4toreasc4 defnitiv4 6i irevocabil4. Aeinerile din salariu cumulate nu pot dep46i în

fecare lun4 'um4tate din salariul net.

Bn cazul pluralit4ii de creditori ai salariatului va f respectat4 urm4toarea ordine+

a) obli%aiile de întreinere con"orm Codului "amiliei2

b) contribuiile 6i impozitele datorate c4tre stat2

c) daunele cauzate propriet4ii publice prin "apte ilicite2d) acoperirea altor datorii.

"5* T'-:e.ele de /a(8)

Ca si în toate celelalte L4ri din 7niunea 3uropean4 i în Aom?nia tic&etele de mas4sunt re%lementate le%islativ prin le%ea 1-:1990 find un benefciu extrasalarial deductibil iexonerat de taxe at?t pentru an%a'at c?t i pentru an%a'ator i reprezint4 o alocaLieindividual4 de &ran4.

!nul :;;5 a adus o sc&imbare "oarte important4 pe piaLa tic&etelor de mas4 din

Aom?nia odat4 cu eliminarea prevederilor le%islative care fxau anumite cote pentru fecare

emitent ceea ce a înt4rit concurenLa în domeniu.

$e%ea prevede ca fecare persoan4 care primete tic&ete de mas4 s4 ac&iziLioneze

produse alimentare în valoare de maxim : tic&ete pe zi. Bncep?nd cu data de 1 septembrie

:;;9 valoarea unui tic&et de mas4 este de 0G: A8@ dar ea se actualizeaz4 semestrial.

3miterea tic&etelor de mas4 se "ace de c4tre unit4Lile autorizate de Ministerul

inanLelor Publice sau de c4tre an%a'atorii ce au or%anizate cantinerestaurant sau bu"ete.

Pentru a f valabil un tic&et de mas4 trebuie s4 aib4 înscris num4rul sub care a "ost

înseriat de unitatea emitent4. e asemenea este obli%atoriu ca pe tic&et s4 fe imprimate

numele i adresa emitentului valoarea nominal4 a tic&etului perioada de valabilitateinterdicLia de a f utilizat pentru ac&iziLionarea Li%4rilor i a b4uturilor alcoolice spaLiu pentru

a înscrie numele i prenumele salariatului care este în drept s4 utilizeze tic&etul de mas4

spaLiu rezervat înscrierii datei i aplic4rii tampilei unit4Lii la care tic&etul de mas4 a "ost

utilizat.

Pentru a f prote'ate împotriva tentativelor de "alsifcare tic&etele de mas4 conLin

elemente de si%uranL4 (di"erite elemente %rafce cerneal4 termic4 sau Euorescent4 etc).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/1_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2neschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Finan%C8%9Belor_Publicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Finan%C8%9Belor_Publicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/1_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2neschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Finan%C8%9Belor_Publicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Finan%C8%9Belor_Publice


15/21

""* Ca(ele de a;u.or re-'ro-)

Cas4 de !'utor Aeciproc (C!A) este un tip de #nstituLie fnanciar4 nebancar4 (#@) care

are ca unic obiect de activitate acordarea de împrumuturi c4tre membrii lor (persoane

fzice).

$a nivel mondial exist4 Consiliul Mondial al Caselor de !'utor Aeciproc (N8CC7) iar@aLiunile 7nite au desemnat :;1: ca find !nul #nternaLional al C!Aurilor>O. Bn întrea%a

lume exist4 5-.;;; de case de a'utor reciproc din 9G de L4ri care deservesc 10/ milioane de

oameni.

Bn Aom?nia C!Aurile nu sunt suprave%&eate de =anca @aLional4 a Aom?niei (=@A)

find incluse doar întrun re%istru de evidenL4. Bn anul :;;0 erau înre%istrate un num4r de

aproape .;;; de C!Auri care aveau aproximativ patru milioane de membri i active de

circa o 'um4tate de miliard de euro. Bn mai :;;/ num4rul de Case de !'utor Aeciproc era de

.;/ de trei ori mai multe dec?t casele de amanet.

Bn Aom?nia 3C!A (ederaLia Caselor de !'utor Aeciproc din Aomnia) reunete 15

din cele mai mari C!Auri care aveau împreun4 peste /G.;;; de membri i active de peste

-G milioane de dolari la fnele lunii septembrie :;;0. C!A aur avea la acea dat4 aproape

11.;;; de membri i active de 0 milioane de euro. 7n alt C!A mare este C!A 8menia cu

10.5;; de membri în anul :;;/.

up4 1909 C!Aurile au început s4 fe uitate i s4i piard4 treptat importanLa pe

m4sur4 ce noi instituLii de creditare au intrat în piaL4+ cooperativele de credit iar apoi

b4ncile.

LEGEA NR 122/1996 PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE

SALARIATILOR SI AL UNIUNII ACESTORA DEFINETE CASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE

SALARIATILOR CA FIIND ASOCIATII FARA SCOP PATRIMONIAL ! ORGANI"ATE PE #A"A LI#ERULUI

CONSIMTAMANT AL SALARIATILOR ! IN VEDEREA SPRIJINIRII SI INTRAJUTORARII FINANCIARE A

MEM#RILOR LOR$

MEM#RII UNEI CASE DE AJUTOR RECIPROC A SALARIATILOR POT FI NUMAI PERSOANE

FI"ICE SALARIATE$ C ASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR ISI DESFASOARA

ACTIVITATEA E%CLUSIV CU MEM#RII ACESTORA$ C ASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR

SE POT ASOCIA IN UNIUNI TERITORIALE AFILIATE LA UNIUNEA N ATIONALA A C ASELOR DE

A JUTOR RECIPROC ALE S ALARIATILOR DIN ROMANIA ! DENUMITA IN CONTINUARE UNIUNEA

N ATIONALA ! IN SCOPUL REPRE"ENTARII LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL$ C ASELE DE

AJUTOR RECIPROC NU POT FI AFILIATE IN ACELASI TIMP LA DOUA SAU MAI MULTE UNIUNI

TERITORIALE ALE CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR$


16/21

C ASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR AU O#LIGATIA DE A PRE"ENTA ANUAL

SITUATIILE FINANCIARE UNIUNILOR TERITORIALE JUDETENE ! UNIUNII N ATIONALE ! PRECUM SI

DIRECTIILOR GENERALE ALE FINANTELOR PU#LICE JUDETENE SI A MUNICIPIULUI #UCURESTI$

UNIUNEA N ATIONALA PRIMESTE ! VERIFICA SI CENTRALI"EA"A SITUATIILE FINANCIARE

ANUALE ALE CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATITOR SI ALE UNIUNILOR TERITORIALE

ALE ACESTORA ! IN VEDEREA DEPUNERII LA MINISTERUL FINANTELOR PU#LICE$O#IECTUL DE ACTIVITATE AL CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR IL

CONSTITUIE ACORDAREA DE IMPRUMUTURI CU DO#ANDA CATRE MEM#RII ACESTORA$ DO#ANDA

LA IMPRUMUTURI SE REINTOARCE LA FONDUL SOCIAL AL MEM#RILOR ! DUPA DEDUCEREA

C&ELTUIELILOR STATUTARE$

C ASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR ACORDA IMPRUMUTURI NUMAI

MEM#RILOR LOR ! PE #A"A UNOR CONTRACTE DE IMPRUMUT IN FORMA SCRISA ! DIN CARE SA

RE"ULTE CLAR TOTI TERMENII SI CONDITIILE DE ACORDARE PREVA"UTE IN STATUT CONTRACTELE

DE IMPRUMUT SUNT TITLURI E%ECUTORII$

PRIN DISPO"ITIILE STATUTARE CASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR TRE#UIE

SA SE ASIGURE CA FONDURILE LOR ! RE"ERVELE SI LIC&IDITATILE SUNT SUFICIENTE PENTRU A

ASIGURA EC&ILI#RUL STRUCTURII FINANCIARE SI APLICAREA REGULILOR DE PREVI"IUNE SI DE

RISC IN ACORDAREA IMPRUMUTURILOR$

FONDURILE UTILI"ATE DE CASA DE AJUTOR RECIPROC PENTRU ACORDAREA DE

IMPRUMUTURI MEM#RILOR SAI SUNT : FONDUL SOCIAL AL MEM#RILOR ! CONSTITUIT PRIN

CONTRI#UTIILE ACUMULATE ALE ACESTORA ! LA CARE SE ADAUGA DO#AN"ILE ANUALE !

FONDURILE PROPRII ALE CASEI DE AJUTOR RECIPROC SI MIJLOACELE #ANESTI O#TINUTE DE LA

UNIUNEA TERITORIALA JUDETEANA SAU DE LA UNIUNEA N ATIONALA$

ACTUL CONSTITUTIV SI STATUTUL CASEI DE AJUTOR RECIPROC A SALARIATILOR SE

DEPUN ! IMPREUNA CU CEREREA PENTRU DO#ANDIREA PERSONALITATII JURIDICE ! LA

JUDECATORIA IN A CAREI RA"A TERITORIALA ACEASTA ISI ARE SEDIUL$

C ASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR SI UNIUNILE ACESTORA SE CONSTITUIE !

SE ORGANI"EA"A SI FUNCTIONEA"A CA PERSOANE JURIDICE POTRIVIT DISPO"ITIILOR PRE"ENTEI

LEGI ! PRECUM SI ALE ORDONANTEI GUVERNULUI NR$ 26/2''' CU PRIVIRE LA ASOCIATII SI

FUNDATII ! APRO#ATA CU MODIFICARI SI COMPLETARI PRIN LEGEA NR$ 2(6/2'')! CU

MODIFICARILE ULTERIOARE$

",* Salar'zarea ol'.'


17/21

Bn raport cu timpul servit in calitate de politist salariul de incadrare cuprinde 1G

%radatii care se acorda din trei in trei ani. iecare %radatie reprezinta /D din salariul "unctiei

de baza2 pentru compensarea restran%erii exercitarii unor drepturi si libertati "undamentale

si acoperirea incompatibilitatilor specifce activitatii des"asurate in institutiile publice de

aparare nationala ordine publica si si%uranta nationala cadrele militare soldatii si %radatii

voluntari in activitate politistii si "unctionarii publici cu statut special din sistemuladministratiei penitenciare si personalul civil benefciaza de o indemnizatie de :5D din solda

"unctiei de bazasalariul "unctiei de bazasalariul de baza.

Politistii care lucreaza in conditii de pericol benefciaza de un spor pentru conditii

periculoase de munca di"erentiat in "unctie de %radul de pericol de timpul e"ectiv lucrat in

aceste locuri calculat la solda "unctiei de bazasalariul "unctiei de baza respectiv la salariul

de baza ast"el+

locuri de munca sau operatiuni deosebit de periculoase+ G 5;D2

locuri de munca sau operatiuni "oarte periculoase 1/ ;D2

locuri de munca sau operatiuni periculoase pana la 1/D.

Pentru munca cu %rad ridicat de risc sau dupa caz in conditii de pericol deosebit

politistii benefciaza de un spor de pana la ;D calculat la salariul "unctiei de baza respectiv

la salariul de baza.

Politistii care des"asoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei

benefciaza de un spor lunar de ;D din salariul "unctiei de baza respectiv salariul de baza.

Politisti care executa in domenii specifce lucrari de exceptie si misiuni speciale

apreciate ca atare de catre conducatorii acestora benefciaza de un spor de pana la 5;D din

salariul "unctiei de baza respectiv salariul de baza.

Personalul care lucreaza cu ci"ru de stat benefciaza de o indemnizatie de 15:;D din

salariul "unctiei de baza respectiv din salariul de baza. Pentru activitatea des"asurata

politistii benefciaza de un premiu anual stabilit in raport cu salariul de baza de incadrare

respectiv salariul de baza din ultima luna a anului pentru care se "ace premierea2

Personalul bu%etar care potrivit pro%ramului normal de lucru isi des"asoara

activitatea in timpul noptii intre orele ::;; si /;; benefciaza pentru orele lucrate in acest

interval de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de :5D din salariul de baza daca

timpul ast"el lucrat reprezinta cel putin ore de noapte din timpul normal de lucru2

"!* Noua le2e$ e 'n.ele(ul .u.uror)


18/21

$e%ea salariz4rii unitare sa dorit a f o construcie pe termen lun% dar din lipsa

resurselor fnanciare cea mai important4 anex4 a sa cea a ierar&iz4rii salariilor na devenit

aplicabil4. Prin aceast4 le%e sa urm4rit stabilirea unui raport între salariul de baz4 minim 6i

cel maxim de 1 la 15$ limitarea num4rului de clase de salarizare la 11; 6i pla"onarea primelor

6i sporurilor la maximum ;D din salariul de baz4.

Bn prezent salariile personalului bu%etar nau putut f stabilite prin înmulirea

coefcienilor de ierar&izare cu valoarea de re"erin4 con"orm prevederilor $e%iicadru nr.

:0-:;1; ast"el înc?t sau p4strat salariile avute anterior intr4rii în vi%oare a acesteia

menin?nduse totodat4 6i dezec&ilibrele preexistente.

!st"el sporurile 6i indemnizaiile se acord4 în continuare în cuantumul existent la

nivelul lunii decembrie :;;9 "4r4 a f utilizate prevederile $e%iicadru nr. :0-:;1; (la care s

au aplicat pe r?nd diminuarea de :5D din iulie :;1; 6i ma'or4rile de 0D din iunie :;1: 6i

G-D din decembrie :;1:) cu un raport între salariul de baz4 minim 6i cel maxim de 1 la 5

av?nd peste -;; clase de salarizare 6i o pondere a sporurilor 6i primelor de 51D din c?6ti%ul

salarial.

"!*"* Ele/en.ele '/or.an.e ale ro'e-.ulu'

3lementele cele mai importante ale proiectului de le%e a salariz4rii personalului pl4tit

din "onduri publice aplicabil4 din anul :;1- sunt+

Q determinarea salariilor de baz4 pentru fecare clas4 de salarizare ca valori nominale

"olosind un coefcient în valoare de 0;; lei corespunz4tor salariul minim brut pe ar4 de la 1

iulie cu p4strarea coefcienilor de ierar&izare2

Q stabilirea unui raport între salariul de baz4 minim 6i cel maxim de 1 la 152

Q se p4streaz4 principiul di"erenei dintre dou4 clase de salarizare succesive de :5D

Q cuantumul sporurilor primelor compensaiilor 6i indemnizaiilor va f stabilit ast"el

înc?t împreun4 cu salariile de baz4 s4 nu dep46easc4 cre6terile salariale prev4zute pentru

fecare an în parte prin le%ile speciale2

Q salariile vor include at?t o sum4 fx4 c?t 6i o parte variabil4 care va depinde deper"ormanele pro"esionale individuale ale an%a'ailor 6i de încadrarea în c&eltuielile de

personal alocate fec4rui ordonator principal de credite2

Q limitarea num4rului de clase de salarizare la 11;2

Q pentru personalul încadrat pe studii medii care absolv4 studii superioare se va

asi%ura la promovare cel puin clasa de salarizare deinut4 anterior a"erent4 %radaiei avute.

http://lege5.ro/Gratuit/geztsnjyga/legea-cadru-nr-284-2010-privind-salarizarea-unitara-a-personalului-platit-din-fonduri-publicehttp://lege5.ro/Gratuit/geztsnjyga/legea-cadru-nr-284-2010-privind-salarizarea-unitara-a-personalului-platit-din-fonduri-publicehttp://lege5.ro/Gratuit/geztsnjyga/legea-cadru-nr-284-2010-privind-salarizarea-unitara-a-personalului-platit-din-fonduri-publicehttp://lege5.ro/Gratuit/geztsnjyga/legea-cadru-nr-284-2010-privind-salarizarea-unitara-a-personalului-platit-din-fonduri-publice


19/21

!plicarea cotei variabile a salariului în "uncie de per"ormanele individuale a creat

dezbateri sindicatele apreciind subiectivitatea aprecierii acesteia dar 6i lipsa unor indicatori

care nu iau în calcul elementele obiective ale activit4ii (ex+ sezonalitatea unor activit4i)

precum 6i imposibilitatea prelu4rii acestui instrument din contractul de mandat în contractul

individual de munc4 ca element pentru diminuarea veniturilor salariale.

"0*Con-luz''

Consider ca propunerea le%islativa ar f una binevenita avand in vedere ca ar ducela un sistem de salarizare predictibil in sectorul bu%etar insa noua sc&ema presupune si un

e"ort fnanciar destul de mare. $e%ea ar trebui sa a"ecteze pozitiv pe cei care au salarii sub

nivelul rezultat din aplicarea coefcientilor de salarizare. $e%ea cadru privind salarizarea

personalului din sectorul bu%etar isi propune in principiu alinierea tuturor salariilor la %rila

de salarizare prevazuta de le%e.


20/21

"=*%'7l'o2ra>e)

1. Codul Muncii

:. $e%ea :0- :;1; privind salarizarea

. $e%ea 1-:1990 privind tic&etele de masa

-. $e%ea nr 1::199/ privind re%imul 'uridic al caselor de a'utor reciproc ale salariatilor

si al uniunii acestora

5. 8rdonantei ,uvernului nr. :/:;;; cu privire la asociatii si "undatii aprobata cu

modifcari si completari prin $e%ea nr. :-/:;;5 cu modifcarile ulterioare.


21/21

/. $e%ea :10:;;: privind politia romana

G. $e%ea /;:;;: privind statutul politistului

0. $e%ii responsabilit4ii fscalbu%etare nr. /9:;1;

9. Sanda ,&impu #on

Referat Salarizarea

Documents

Transcript of Referat Salarizarea