' ¥ ft E A UiPN Sf AT..«= N u v e ă inedtfä de =

TÄBTI LöiÄ.

! '*m±Ærp e m ï m

rm, m&mk

d e o b s e rv a ş i C ? -e lie i ; Or

Stânga : In 3 : Masn....

p ăd u rile

REALITATEA o u lumea m r n i m- = ÎNSEMNĂRILE UliH CH EINER E -O fo a r te interesanfä şi a m u z a n t ă spaved^nie

« 3 Ç ( « 4

fk fc l

m

| w ! * * f

S S ß j i ® »

£ u

o «. - » n -O•P »» t í »- © £®J ö vs

■O > S

ö 6>ü> I»O Ö’ !.

■2-’■“ o «/>e e>

S 3 “ SS

«r. 895 — Anu; XVII 30 Mar. 5 Apr. 1944

ILUSTRATĂS U P L I M E N I

K^MOR

CURIOZITĂŢI

U M M Î M l

JOCURI

PTEIE

!

Marea a născu»! munţii

LA CE SLUJESC VO RB ELE DEÎM P R U M U T

Asum avem în Ţ ar a Româ­nească două tabere de oam eni, cu păreri deosebite despre folosirea vorbelor g tră ise *n g ra iu l nostru. Unii spun: să folosim num ai vor- iiele noastre, a lţii însă spun: dar j» g ra iu l nostru nu avem toate treptele de înţelesuri pe care ni le aduce gândirea. A tunci ce să ?acem? trebuie eă luăm vorba gtrăiaiă.

Prea bine, când este aşa, dar noi vedem prim irea vorbei străine In vorbirea noastră, unde avem de­plin vorba neaoşă din popor. Aşa, le p ildă, a tâ ţia folosesc astăzi vorba transferare. D ar oare ţjra- ¡ a l românesc nu avea vorba lu i

. pentru a spune ce înţelegem azi 5*rin transferare? Este asta \rr©o treaptă nouă de înţeles?

Í De unde! transferare este tot t*na cu m u tare . Transferat nu a- duce n im ic peste vorba de m utat. Atunci oe rost are să p rim im ase­menea vorbe? N ic i unul.

Ba încă prinzi lum e care nu ştj« deplin înţelesul vorbei de a- ittrea. De aceia pune alăturea şi vorba veche românească şl pe “ a d« Îm prum ut. Astfel noi am cetit în tr’un z ia r: transferări şi m u- t i*L Apoi atunci cel cu condeiul ¡ t m ână la z ia r ce credea că • ■ a şi ce i se părea că « alta?

Ia tă -i deci cum orbăcfiiesc cu vorba nouă f i nu ştiu s’o folosea- icâ.

A ltu l, în z ia ru l Evenim entul d ‘n Bucureşti, scria de enrftnd: năluci şi fantome. D a r «1 năluca şl fan­toma nu eran tot una? Care era înţelesul nou al cuvântu lui fan-

. tomă faţă de nălucă.? N ici unul.J D ar dăm goana după asemenea

vorbe, nam ai pentru » face pe (jrojravil ©ă ştim vorbe boiereşti.

\ U ite In s ă că nu le ştim . Deci m ai mane râsul.

!A M SCĂ PA T DE U SCURT

I Odată scriam câte un u de p ri­sos la coada unor cuvinte. In locsă scrii: un b&t, un pod, u n chi­brit, serial: u n b ăţu , un podu, un

j ch ib ritu .; B ine c’am scăpat de el! In ade­

văr, ce rost avea să scrii litere pe care nu 1® rosteai? Le serial de geaba şi răm âneau mute.

D ar parcă na avem şi acum a- şucături la fel! A răm as în obi­ceiul m u ltora de a scrie slove de pisos

D ai în scris peste num e proprii ardeleneşti scrisa cu iu la urm ă. Aşa dai peste numele B a riţiu ,

B arnuţiu şi altele la fel. Dar ?ând asculţi cum lum ea de acolo rosteşte astfel de num e, le auzi f& ă iu. Deci din gura oam enilor îu z l: B a riţ , B ă rn u ţ, ia r de iu n ici aomeneală. A tu n d de ce mai scriem acsa coadă de litere?

A rhim . SCR IB A N

«statirarca l o c u i n ţ e i

si S c h o p e n h a u c r

L o c iiiiiţa d in F ra n k fu r t /M a in a •are lu l filo zo f g erm an A r th u r S cho- în h au er va f i re fă c u tă aşa cum era i tim p u l când acesta tră ia , cu a ju . ru l m o b ile lo r, obiectelor răm ase

d in posesia A sociaţiei Schopen- 3i * r . O încăpere, fostu l b îro u a l lu i chofpenhauer, v a adăp osti b ib lio teca îo a tu la 9 I va servi s a v a n ţilo r d re p t

da* lucru.

M u n ţ i i A lp I, cei m a i în a lţ i şî cei m a i m a r i m u n ţi a i c o n tin e n tu lu i nostru , desp art E u ro pa în două zone

care d ife ră m u lt în tre ele d in p u n ct de vedere c lim a tic . F o i m ele ab rup te ale acestor m u n ţi s’au n ăscut în e-

poca cea m a i tâ n ă ră a is to rie i pă_ mântoilmi, în epoca te r ţ ia ră , după care a u rm a t im e d ia t epoca no astră .

M a te ria lu l d in care su n t fo rm a ţi m u n ţii este în să m u lt m a î vechiu. C um s’a p u tu t dovedi p r in resturile

fosiie ale v ie ţu ito a re lo r, m a te ria lu l A lp ilo r constă d în dep uneri care s’au aşezat acu m a p ro x im a tiv 40 m ilio a ­

ne de a n i, tra n s fo rm â n d u -s e in p ia ­tră . M area , d în ale cărei depuneri

s’au fo rm a t n u n u m a i A lp ii c i şi m a ­r i i m u n ţi as ia tic ! — H im a la ia şi m u n ţii în co n tin u are — este n u m ită

de s avan ţi T hetys . P r in descoperirea u n o r ra c i d in specia „ în d lîc h îa “ geo. le g ii p o t d e fin i exact în tin d e re a a . cestei m ă r i uriaşe. A ceastă specie de ra c i a p a rţin e epocii de la în cep u tu l

p ă m â n tu lu i, m u lte m ilio a n e de a n i în a in te de apoca c ă rb u n e lu i de p ia ­t ră . M a re a aceasta străveche se în ­t in d ea d in A u s tra lia de S ud şî de Vest spre N ord p â n ă în p ro v in c ia Y u n n a n d in S u du l C h in e i, se îm p ă r­

ţea acolo, o ra m u ră a ju n g â n d p ân ă în S udu l M a n c iu r ie i, îa r c e a la lta peste In d i i p ân ă în Ir a n . Geologul B la n c k e n h o rn d in M a rb u rg a fă c u t în an u l 1904 o descoperire p r in care s’a p u tu t C onstata că cea m a i veche

,.T h e tys” a ju n g ea cei p u ţin p â n ă la M a re a RoŞîe In S udu l P a les tin e i. Este decî u n lu c ru d oved it c ă T h e ty s a fost leagăn u l A lp ilo r.

Substanţele excitante favorizează creşterea

părului

C u ocazia u ne i s e rii de cerce tări care serveau a lto r scopuri, s a v an tu l japo nez d r. K e n z i K u m a g a i a con­s ta ta t că la ie p u rii de casă t r a ta ţ i cu globule de sânge de oaie, erra p u te rn ic s tim u la tă creşterea panulu i. A n im ale com plect lip s ite de p ă r posedau c h ia r d up ă tre i s ă p tă m â n i o b la n ă n o rm a ­lă, d acă l i se făcea la fiecare două zile o in je c ţie cu globule de sânge de oale. în t im p ce la ie p u rii de casă

n e tra ta ţi ab ia începea să crească p ă ­ru l după tre i s ă p tă m â n i. Nlu se p u ­

tea presupune c ă globulele de sânge de oaie posedă c a lită ţ i deosebite, c î

fenom enu l tre b u ia e x p lic a t p r în t r ’un efect de e xc ita re nespecific a l a lb u -

m inoaselor s tră in e . p lecân d d ela a - ceastă p rem iză , d r. K u m a g a i a p u tu t

obţine în t r ’adevăr aceleaşi succese ou a lte substanţe excitaşi te.

O râmă lungă de patru metri

I n unele re g iu n i ale A u stra lie i t r ă . eşte o râ m ă a că re i lu n g im e este de p a tru m e tr i, deobiceiu pe aceleaşi lo cu ri unde se găseşte şi o rn ito rîn c u l. Această râ m ă a re corpu l fo rm a t de 350— 5000 in e le , îa r ouăle sale lu n g i de 5— 8 c e n tim e tri posedă în to cm a i ca si ouăle de re c h in o c o a jă ca fen ie , cornoasă. S in g u ru l _ duşm an a l ace­ste i râm e p are să fie o p asăre ase­m ă n ă to a re pescăruşilor noştri car« se m a l h răneşte şi cu a lte tâ râ to a re , insecte şi m ic i m a n ife re .

Librării de noapi« pentru soldaţi

D e e â tv a t im p s’au în s ta lt în g ă ­r ile lo c a lită ţilo r m a i m a r i d in G e r- i r a n ia l ib ră r ii de n oapte în care sun t s e rv iţi n u m a i m e m b rii a rm a te i ger­m ane. A c i s o ld a ţii p o t c u m p ă ra cela m a i n ou i z ia re , reviste şî c ă r ţ i de ac­tu a lita te .

O nouă carte despre Rainer Maria Rillte

In c u râ n d v a apare !a B e rlin o no u ă c a rte despre m arele poet R a in e r M a r ia R ilk e , care tra tea e ză v ia ţa şl c re a ţia sa, pe b aza ’-n u i b og at m a te . r ia l. C a rte a a l c ă r ei a u to r este H e r ­m a n n K u n isch , c u p rin d e şl scrisori

ale poetulu i.

Un far automat, fără paznic

I n Suedia s’a pus in fu n c ţiu n e de n ie . F a ru l este leg a t de s ta ţiu n e a p i­curând un fa r n o u . care p re z in tă un lo ţilo r d in S lm p n ăs p r m t r u n ca bai m are progres în d o m e n iu l teh n ice l s u b m arin ]ung de 3 k ilo m e tr i. In ca . fa ru r ilo r F a ru l a fost p la s a t la d ru l acesta n u m a i este necesar ca „S im pnäs K lu b b ” pe p arte a suedeză personalu l fa ru lu i să tră ia s c ă pe m l . a apelor A lan d , care se a f lă în tre ca s tân că dela m a rg in e a g iu p u lu i de M a re a B a ltic ă deschisă şl G o lfu l B o t- Insu le pe care se a f lă C anX

D>ece c o to o d ă c e ş te g â n în ă c â n d o u ă

tru a se face rem arca tă . D acă coco­şul c ă ru ia li a p a rţin e a , auzia cotco- d ăc itu l, răspundea cu un cântec în ­delung , pentru a ind ica găin e i d ru ­m u l. Acelaş obicei« se poate con­s ta ta încă şi astăzi la g ă in ile să’ba- tice d in In d ii şi M a lacca , s tră b u n i­cele eă ine i noastre domestica.

C o tcodăcitu l g ă in e j datează de pe t im p u r ile când găina în că nu se n u ­m ă ra p r in tre an im ta e le dom estice, ci tră ia să lba tică . Pe a tu n c i dacă v ro ia să ouă, ea se re trăg ea, ca şi astăzi, departe de consoartele ei. In tre tim p însă ce le la lte g ă in i p le­cau m a i departe, şi deoarece nu le gSsea, începea să cotcodăcească pen-

Fiecare om ore o linie sîe noroace şi ghinioane

D es ig u r că fiecare om cunoaşte z ile proaste, in care n u -i reuşeşte n im ic , când are un „ m i n i m “ de ca­p ac ita te fiz ic ă şi sufletească, m im p ce tn a lte perioade ale v ie ţii poate realizia to t ceeace doreşte. D u p ă re ­zu lta te le u n o r cercetări ş tiin ţific e , p erioadele de prospeţim e su fle tea ­scă, s p ir itu a lă şi fiz ic ă , p recum şi cele de e p u iza re dep ind de ro ta ţia soare lu i (23 de zile) şi a lu nei (28 do z ile ). F iecare oin. b ărb at sau fe ­m eie, are o lin ie de noroace şi de g h in io a n e care depinde de acest r itm a l astrelor.

Puterea unui p o ï ip

Se ştie că p o lip ii au o putere u- ria ş ă . U n octopus, p o lip cu opt brate , posedă ventuze cu o putere de absorb ire de 1,3 k ilo g ra m e pe ce n tim e tru p ă tra t. Deoarece fiecare b ra ţ p re z in tă num eroase ven -uze de acest fe l, se poate im a g in a ca un om a taca t de un astfe l de a n im a l nu n ja i poate ven i la su p ra fa ţa m ă ­r ii.

I

D e u n d e w in e n u m e l e c â in e lu i j|tc h ® M > tc h o u “

C â in ii ,,*chou-tchou‘’ , care se p o t recunoaşte după lim b a lo r neagră, sunt o rig in a ri d in C h in a . Acolo ei sunt ţ in u ţ i de fa m iliile cele m a i sărace, care-i şi iw ănâncă. ,«Tchou- tehou“ n u în seam n ă a ltceva decât „cam e“

Ce! mai puternic animal

din lume

Este fo a rte in te re s a n t c ă an im a le le m inuscu le p o t p u r ta g re u tă ţi in f in i t m a i m a r i decât celelalte a n im a le . A stfe], d in acest p u n ct de vedere; u - recheln ’-ţa poate f i co n s id era tă cel m a i p u te rn ic a n im a l d in lum e, d e ­oarece p oate p u r ta • g reutate de 1204 o ri m a i m a re decât a el p ro p rie . j

Octombrie 1916. ta ora După aceea, contele Stürgkh Alfredo în persoană se apleacă cu te hoteluri din lume. Când Intri, al¿ga 1 1.2S filx, un domn înalt, dis- ceru sücla sa specială de ..Kirsch- gravitate peste mâncarea fierbinte impresia că prîntr’un miracol, tră-

tins, intră în restaurantul wasser“, pe care i-o dăruise bă- şi toarnă sosul deasupra tăiţeilor. ieşti cu cincizeci de ani în urmă,Meissl & Schadn. din Viena. Era trânul împărat Franz-Joseph. La Madrid, la ,>Casa Moran“, Un coridor legat de cele douăun om punctual. în fiecare zi apă- fiecare zi. după masă, lua poti mânca „chiromova“, un fruct săli mici de mâncare. Amândouă,rea exact la aceia? oră- Chelnerul câte un păhărel din băutura aceas- care se aseamănă putîn cu anghi- clădite în stil rococo sunt zugră-îl servea cu foarte multă atenţie, ta preţioasă. narea şi cu pepenele si are un gust vite în alb si auriu: scaunele suniAvea un nume cunoscut; purtarea Contele Stürgkh duse, cu un de căpşuni, ananas si şampanie. E roşii, draperiile sunt de brocat ioşullui era, însă. simplă şi familiară, zâmbet uşor, paharul la gură. apoi minunat. Dar tot atâta de minu- In aceste saloane străluceau, acum

Comandă o supă cu tăeţei, rasol ceru lui Herr Fruhmann să-î facă nate sunt S* mişcările delicate şi treizeci, patruzeci de ani la lumi»¡5i „geröstete Kartoffeln“, cartofi plata Pl'ne de atenţie, ale oberchelneru- na candelambrelor, uniformele a-tătiţi după obiceiul vienez: tăiaţi Se pregătea tocmai să plece, I«1 Antonio, când serveşte „chiro- legante ale ofiţerilor şi bijuteriilemărunţi şi puţin prăjiţi. Domnul când doctorul Adler se ridică. ~e mova“. scumpe ale doamnelor din înaltaacesta era contele Stiirgkh, primul apropie de el, scoase un revolver. Domnul Bicard dela „Re]ais de societate.ministru al imperiului Austro- ţinti şi trase patru focuri asupra la Belle Aurore“ din Paris, nu e Mulţi clienţi se aşează şi azî la

primului-mînistru. un simplu oberchelner; totuşi, el ora prânzului la aceiaşi masă peHerr Fmhmann era întors cu persona! serveşte cu o iuţeală şi care au ocupat-o pentru prima oa-

Ungar.

spatele. Abia în clipa când corpul contelui Stürgkh se prăbuşi la pă­mânt. îşi dădu seama ce se întâm-

amiimfilcunu! şŞ| ©berehefnei*

•j »?

ra acum douăzeci de ani.Dacă te opreşti în pragul sălii

de mâncare, un domn scund si în­desat, cu un zâmbet pe buze. se va apropia de tine. E Herr Fruh­mann, cel mai recent angajat din­tre obercheineri; nu e decât de optsprezece ani acolo. Ceilalţi doi au, unui treizeci şi trei şi celălalt cincizeci şi opt de ani de serviciu. Herr Fruhmann te primeşte glu­mind:

—Wer zu Meissl kommt kommt nicht 7-u Schadn. (Cine vine la ».Meissl“, nu vine la „Schadn“). Această frază are în limba ger­mană. un dublu sens: cine vine la

. , ,. „ . Meissl nu păgubeşte,o jndemanare extraordinara incom- ^ ce te_ai asezat Ja ^pa rabílele sale, hors d’oevres’: ît; oferă tradiţionalul PinrlfiPi^h-

plase. Buimăcit, sări la Adler şi-î somnul roz ca petalele fîne de tran- sub diverse] sa¡P înfăţişări- aceeiapucă revolverul. dafir. legumele savanţ aromate,

Dar atunci răsună o nouă împuş- nenumărate feluri de câmaţi, eres- bun^ servită cu hre-in si sos de' După câteva minute intră un alt cătură, glontele trecu prin palma taţi la distanţe egale. mere, specialitatea casei Meissl &domn şi se aşeză la singura masă lui Herr Fruhmann şi răni pe un Oberchelnerul, în special în Eu- Schadn; ori „Paprika-Huhn“, puicare mai era liberă. Părea distrat client din local, la picior. Chelnerii ropa, e un personaj important, nu gătit ungureşte,’ cu un sos de'boia?i. fără să se uite pe listă, coman- scoase corpul «ui Stiirgkh din sală. numai fiindcă. întocmai ca vestitul şi smântână, o mâncare delicioasă-dă menu-ul fix. Era d-rul Friede- Faţa i se înegrise. artist Hubner din Abbazia, ştie să ori „Lungenbraten - gufasch“»’rieh Adler, fiul d-rului Victor Ad- — Sunt doctorul Adler. — zise scoată carnea unui homar din ca- muşchi fript înăbuşit şi ca desert1er fondatorul partidului socialist calm atentatorul, fără să încerce rapacea sa, cu aceiaşî grijă pe care poate un >,Pa¡at-schinken“ ce~a ceaustriac. măcar să se împotrivească. Voi o are un sculptor când scoate câr- nu înseamnă şuncă cu toate că în

Mai era un personaj important explica totul la proces. pele ude de pe o sculptură preţioa- limba germană şunca se num-şte,acolo, dar nu un client al restau- Doctorul Adler fu condamnat la să; Nu e numai un expert în ale „Schinken“, _ ci două omlete finérantului. Trecea atent dela o masă 18 ani închisoare dar după revo- mâncării; e Şi un cunoscător al oa- umplute cu un sirop cald de cap*la alta, supraveghind serviciul. Se Juţie a fost amnestiat de restul pe- menilor. Cine ar putea să observe suni.înclină în faţa contelui Stürgkh, depsei. Un timD a fost secretarul mai bine decât un oberchelner.zâmbind respectuos şi-l întrebă general al internaţionale Socialiste Persoanele din înalta societate? ° "OVESTE TRAGICA dacă supa este bună. La masa doc- din Zürich si azî deţine un loc de pe om îl cunoşti la mâncare şi la » «torului Adler nu se opri însă, căci frunte în partidul socialist austriac băutură. oglindă’care îti re S iX în e *nu-1 cunoştea Imperiul nu supravieţui mult timp In restaurantele mari, obe^chel- unei lumi dispárate întregul o-

Herr Gustav Fruhmann. ober- contelui Stürgkh. Rana lui Herr nerul are o funcţie foarte însemna- raş e ca o am intire ve duremiiă chelnej-ui restaurantului Meissj & Fruhmafln se vindecă. Dar el ră- tă. numai patronul e egalul său şi totuşi dulce a v t e « ! * S t a L Schadn, e un om conştient de in- mase cu o cicatrice de care e foar- Ceilalţi chelneri au pentru el un patru decenii Poa^e că nu s’a semnatatea rolului pe care-1 înde- te mândru. Dealtfel, mai are o a- respect asemănător cu al funcţio- schimbat prea mult de «inel plineşte. Sala era Pimă; publicul mintire a acestui eveniment: lista narilor de bancă pentru directorul vi~n «î o r.- t * *• ■ era format în cea mai mare parte de bucate pătată de sângele conte- lor. I - a ? Pf «rat gratia argin-

%ÏÏ? Ä 1 5 P S dtaV Ş â¡ e s s t s S ? d „ spedaii,a,ea casei a - carieră de — «A»»™'

iru a căpata o asemenea sjujbă. celeaşi valsuri pline de viaţă, cu o

nată cu măduvă, servită Cu fasole mare şi varză rece, cu iaurt Si sos de mere, sau cu sos de hrean.

I REVOLVERUL ŞI CAFEAUA

s e S tT în mafSmUlte5ifetarPlm pă- Un ° m Cu irusturi rafî"ate chiar dacă nu se‘ plăteşte nici un uşoară notă de tristeţă răsună pre-

2*5, z i £ X ’S'ZStJS saLariu: bac5isuri,e * tutinden5 •*£/Ï«S e tot a fJ dS-IJSportJ?nÍ Sunt multe persoane cari îl Pri- Şi altele încă

l Pana cand Vesc pe oberchelner ca pe un ser- De pîjdă carnetul de însemnări alt tfih ff r" lc CU vitor sf nimic maî “ “l*- El cred Ini Herr Fruhmann Ţl-f arată, po-trY .¿ H a j treacă prin- de pildă, că Ia Paris la ..Tours vestindu-ţi fel de fef de amintiri şi,

C , , Q . , . . M ân d rii» ner W teiH ( d’Argint“, el n’are altă grijă decât deodată, ai impresia că reînvie ve-ontele stürgkh isprăvise j^ ate arile oricât de fine. de a supraveghea ca specialitatea cbea Viens a »Dunării Albastre- ,

masa. Ceru cafeaua. Era un “f í cele mai desăvârşite ale casei. ratia rtimenfca în propriul a fetelor drăguţe de oe Rtngstrasse, on! Pretenţios, insă când i ** t rijor celebri nu pot sa-si cu- ei sânge, să fie servită cum trebue. a cailor arabi cari dansau mazurc*

se aducea cafeaua rece. făcea u- crească un renume mainte de a Nu e privit ca o fiinţă cu dureri şi în curtea Palatului Imperial şi aneori observaţii domnului Fruh- ft s u liţe după toate regulile ariei. b,icur{î ca şf tine Nimcnj „ se roî!i uriaşe d Prater ^

Si ”s P Sla bucătane4 pânf CfeI.e mai ^numite gândeşte că are şi alte preocupări. - Oameni? mari sunt adeseoride mancare erau şaptezeci şi două nu-si datorase faima numai modr- Cu toate acestea, e] poate fi un co- foarte interesanţi, îţi povesteştede trepte de urcat Ini tum au fost preparate, ci ober- lecţionar de stampe japoneze, un Herr Fruiimano. — Uite-te la dom-c Von .^a|tf rnfl Raffe wird man f/>e¡"erll|ui fare supraveghează fe- bun zoolog sau amator-fotograf, în nuj ace'a înalt care sade Ia masa

7~A K z cin z,ca,a v ie ‘ L s «îrvite. timpul liber. d!n cojţ. Nu ştiu cum î] cheamă. Nu? - i>-Cme bea cafeaua rece se Celebrele ..Fettucini“ servîte la Cine vine la Viena nu trebue să cred să fie un om crtoscut; dar.ace rrumos y restaurantul Alfredo din Roma, piardă prilejul să viziteze hotelul dacă vrea să devie, trebu«* să se

? 39H CeL nlu , SUnt n,$te tă,tei au.ri i acoperiti 011 Me?ss> & ?chodn, Ca şi aristocra- grăbească căci dacă mai mănâncă frumos bărbat din lume, Herr Fruh- un sos mmuanat Momentul prin- tul Si vestitul hotej Sacher e unul vreme îndelungaţi alât de mult se m ^ pal în pregătirea lor, e acela, când dintre ce!» mai vechi şi mai ciuda- (Coottraare la p«g ♦-* )

d e J O H N Q: ~ N T H E R

DIN LUMEA REGILOR(U rm are

va îmbolnăvi si s’ar putea să moară. E un om foarte ciudat. Co­mandă în fiecare seară un hors d’oeuvres, două mâncări şi un de­sen. Când termină masa se duce la Grand Hotel şi cinează încă odată. I-am propus să mănânce a doua oară tot la noi. Dar nu vrea; îi e ruşine de mine.

Herr Fruhmann preferă însă să-ti arate persoane mai impor­tante.

— Uită-te la masa din coltul ce­lălalt. Doamna aceea care mănân­că rasol e principesa Lonyay. Cum? Nu .ştii cîne e principesa Lonyay?

O expresie de mulţumire apare în> ochii lui Herr Fruhmann; se bucură că poate arăta unui străin unul din personagiile celebre ale vremurilor treoute.' Principesa Lonyay — o femee scundă şi bă­trână, bine îmbrăcată — a fost so­ţia prinţului moştenitor Rudolf, care s’a omorât împreună cu a- manta sa, baroneasa M aria Vecera, la Mayerling, lângă Viena. Sant patruzeci şi patru de ani de atunci. Cunoscuta tragedie imperială lăsă tara fară moştenitor şi schimbă în­tregul curs al istoriei europene.

— Această femeîe. — încheie Fruhmann — pe care o vezi în fata d-tale. în Viena socialistă a anului 1933, ar fi fost împărăteasa Aus­triei-.

Renumiţii oberchelneri din Euro­pa formează o clasă aparte. Se cu­nosc între ei, ca şi membrii unei a- sociatiî, şi sunt legaţi printr’o franc­masonerie secretă

Nimic nu-i surprinde; chiar dacă un client ie cere friptură de pui cu cremă de ciocolată sau muraturi Ca ghiaţă. Ca şi artiştii mari, ei Stîu să potrivească rolurile pe cari trebue să le joace. Uneori, în tîmp ce serveşte pe un client vechi, o- berchelnerul îşi permite să vorbea­scă despre unele întâmplări intere­sante din cariera sa. Tocmai a- tumci poate să răsune dela o masă alăturată: „Herr Ober!“ sau „Gar­çon!“ sau chiar „Boy!“. un client nemulţumit de mâncare îşi varsă furia asupra lui. cu toate că el nu poartă nici o vină

O PATĂ DE MÂNCARE PE CĂMAŞA REGELUI

I n anul 1906, la Marienbad, prie­tenul nostru. Herr Fruhmann, îl servea pe Eduard V II al An­

gliei.Odată, dîn nebăgare de seamă,

regele îşd pată pieptul cămăşii cu spanac. Herr Fruhmann apucă re­pede cu un cutit şi curăţă locul u»de era pata, apoi o şterse cu un prosop udat în apă caldă, până ce nu mai rămase nici o urmă. Re­gele Eduard îi zise:— Dacă s’ar putea, te-aşî răs­plăti nirmîndu-te Cavaler al O r­dinului Jaretierei.

E cea mai înaltă decoraţie en­gleză.

In aceeaşi zi. ameţit încă de cu­vintele măgulitoare ale regelui, Herr Fruhmann servi pe un fabri­cant bogat din Berlin, care venise la restaurant cu «n fox-terrier.

— Serveşte întâi pe tânărul, îmi zise clientul.

L-am întrebat politicos:— Pe care tânăr?— N’atizi? Să-l serveşti întâi pe

tânărul I răcni el.Herr Fruhmann şi ceilalţi chel­

neri trebuîră să îngenuncheze pe podea şi să prezinte câinelui dife­rite mâncăruri, până ce acesta a- rătft printr’un mârâit dacă vrea o

costiţă sau o altă delicatesă ase­mănătoare.

La Washington, Herr Fruhmamn primea trei dolari pe zî peste sa­lariul său, ca să-l servească pe marele actor Richard Mansfield. A- cesta era spaima chelnerilor. Bu­cata de carne pe care o comanda trebuia friptă exact trei minute,— ca să rămână aproape crudă — şî servită cu o duzină de stridii.

Mansfield avea o manie: punc­tualitatea. In fiecare zi înainte de spectacol trăgea un pui de somn. Un chelner trebuia să-i aducă o sticlă de apă minerală şi să-l scoa­le exact la ora şapte, — nici o secundă mai de vreme sau mai târ­ziu. Chelnerul aştepta în fata uşii şi se uita prin gaura cheii la cea­sul de pe noptieră. Exact la ora şapte bătea în uşă, intra şî punea sticla pe masă; Mansfield se uita la ceas şi mormăia.

Herr Fruhmann s’a născut la Viena. La şaptesprezece ani plea­că în Anglia să înveţe engleza. Pe timpul acela, un chelner tânăr care avea ambiţia să facă o carîeră stră­lucită trebuia să urmeze o cale precisă întâi, ucenicia ca pico] în oraşul natal. In acest timp, tână­rul aspirant trebuia să strângă banî ca să poată Pleca în alte tări pentru a învăţa limbile străine.

Nu-i aşa greu, cu toate că pe vremea lui Herr Fruhmann un picólo mi avea nici un salariu şi primea bacşişuri foarte mici. N’a- vea nici o zi liberă şi orele de ser­viciu era dela şase jumătate până la miezul nopţii. Dormea şi mânca la restaurant Şi nu ieşea aproape de loc dîn casă Nu avea ocazia să cheltuiască bani. deci.

ODISEIA UNUI CHELNER

După ce lucra vre-un an într’o pensiune din Anglia, avu loc primul eveniment important

din viata tânărului Fruhmann. In- trio zî, un sufragiu de pe un va­por al liniei Southampton-Africa de Sud îi dădu o banană. Nu mai văzuse niciodată un asemenea fruct De dragul bananelor plecă în Africa de Sud şi rămase acolo un an. Se întoarse la Viena pen­tru serviciul m ilitar, dar. de oare-

&»n pag. 3)

ce contingentul lui nu fu încorpo­rat, plecă din nou. De astă dată la Triest şi de acolo spre orientul apropiat Fu angajat la ,,Palatul de vară“, un hotel de Pe malul Bosforului, în apropiere de Con- stantinopol. Avea douăzeci de anî când avu loc al doilea eveniment din viata sa atât de bogată.

Era ]a Terapia. Un grec foarte bine îmbrăcat, cu înfăţişare distin­să, îi spuse într’o seară:

— Te angajez ca oberchelner, dar ou o condiţie: să nu ascunzi prin buzunare cotlete de berbec.

Herr Fruhmann află mai târziu că domnul acesta fusese foarte bo­gat dar îşi pierduse averea la cărţi. Acum îşi transformase vila sa din Prinkipo în tr’un hotel cu restaurant Fruhmann plecă la Prinkîpo.

— Abia când i-am văzut pe cei­lalţi chelneri, povesteşte Herr Fnihmann — mi-am dat seama de ce m i-a vorbit de cotlete de berbec. Chelnerii aveau înfăţişare de pîrati.

Proprietarul restaurantului era o fire romantică. Considera că e sub demnitatea lui de a exercita profesiunea de restaurator. Apărea la ora prânzului, foarte târziu, când era multă lume şi comanda cu glas tare cele maî scumpe fe­luri de Pe listă. Chelnerii aveau ordin strict să nu spună nimănui că el e proprietarul restaurantului.

Dela Prinkipo Herr Fruhmann plecă la París, să înveţe franceza. Apoi în orientul apropiat, de astă dată în Egipt. Se înapoie la Paris ca să se perfecţioneze în franceză şi la Londra pentru a-şi completa garderoba. Nu mai era un simplu oberchelner, ci „chef de rang“ a- dîcă singurul oberchelner al unei întregj săli de mâncare, o slujbă destul de bună La Ostende, la Hotel Continental, o servi pe Anna Held, căreia, în fiecare dimineaţă doi francezi experţi în arta înfru­museţării, — ajutaţi de o came­ristă -— îi făceau un masaj facial.

— Anna Held era seara foarte frumoasă şi toată lumea o admira. Dar nimeni nu i-ar fi aruncat mă­car o singură privire, dacă ar fi văzut-o aşa cum o vedeam eu. di­mineaţa.

DELA ÎNCEPUT

A poi, marea lovitură: Herr Fruhmann se decise să pi©* ce' la New-York. Graţie

francmasoneriei care-i leagă pe chelneri între ei, fu recomandat de asociaţia lor unui om cu vază: Iui Oscar dela Hotel W aldorf. A- cesta îl angaja.

„Nu-mi pasă ce ai fost până a- cum. Aci trebue să porneşti dela început Vei fi un simplu chelner“.

— Domnul Oscar avea perfectă dreptate, — îmi explică Herr Fruh­mann. bi America totul e altfel de­cât la noi, aşa că am fost nevoit s’o iau dela început. Am trebuit să învăţ ce este conopida cu unt, cum se servesc cartofii copţi şi că americanii sunt întotdeaunagrăbiţi.

H err Fruhmann a servit rând pe rând în toate etajele, dela al şaptelea până la al doilea, unde se aflau sălile de banchet. încetul cu încetu urca în g ra i Când să capete gradul cel mai înalt nu mai avu răbdare să mai stea şi plecă la Washington.

Acolo o servi pe renumita Schu- mann-Heinck. Auzind că Fruhmann e născut la Viena, ea îl îmbrăţişă şî—I numi, scumpul ei „W iener Strizzi“ ; un deminutiv pentru băe- ţii mici cari se ţin după muzicanţii de stradă.

Continuându-şi studiile de ober­chelner, Herr Fruhmann colindă prin diferite oraşe. Plecă la Atlan- tic-C ity, la St. Louis, la Montreal unde servi în vagoanele-restau- rant ale Căilor Ferate din Ca­nada. După cinci ani şi jumătate se întoarse în Europa.

Acum începe epoca de succes şi glorie. In Egipt fu numit oberchel­ner la vagoanele restaurant ale Societăţii internaţionale.

Plecă apoî Ia Cairo şi deveni o- bercelner în sala grătarului la „Shepheard“. Era un serviciu ex­celent, la unul dintre cele mai m ari hoteluri din lume. In sezonul urmă­tor deschise Ia Luxor „Restauran­tul Vienez“.

A fi patron... iată vîsul tuturor oberchelnerilor! Dar, ca întodeau- na, visul fusese mai frumos decât realitatea.

„Restaurantul Vienez“ aducea un venit destul de bun. Dar era ceva stabi;. departe de multe ţări interesant, şi H err Fruhmann nu maî putea sä se plimbe dintr’un loc în tr’altul.

Când se dovedi că soţia sa nu poate .suferi clima în Egipt, fu foar­te fericit că poate preda restau­rantul şi acceptă serviciu] exce­lent de manager la „Excelsior Pa­lace Hotel“ din Triest.

Acolo îl servi pe Arhiducele Franz Ferdinand scurt timp înain­te de atentatul din Sarajevo. Franz Ferdinand, care a fost ucis, era el însuşi un ucigaş. Un ucigaş de pă­sări. Arhiducele era un vânător pa­sionat.

L-am întrehat odată pe Herr Fruhmann dacă a întâlnit pe ci­neva care să aibă o poftă de mân­care excepţională.

— Am cunoscut un olandez, un patinator de profesie, care a mân­cat odată douăzeci şî trei de fran- zelute la cafea.

Apoi îşi reaminti de fastuoasele dineuri date de diferiţi regi Ce stomacuri sănătoase aveau o-

dînioară oamenii! Oberchelnerii, cari observă orice, a« remarcat un fenomen ciudat al epocii post-beli­ce. declinul nu mimai al puterii po-

( C ontinuare în pag. 1®>

A A P Ă R U T

Cea m ai plăcută revistă pentru copii şi tin e re t care publică săptămânal povestiri distractive, fabule, hum or, desene şi versuri

ale c itito rilo r . ■ -

ZIARUL COPIILORU publicaţie neîntrecută in acest jen care stârneşte a d m i r a ţ i a tuturor acelora care o c i t e s c

IN C Â T E V A» ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ « ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m

R À N D ü iaeSKaiKKS iiiuaiaaciif,

SS în c ă delà începutul anulaiî 1943, C o lec ţia „A d o n is ” îş i re ia a c tiv ita ­te a -i cunoscută de marie an im atoare a poesîeî, publicând. în condiţiun î itechniice destul de onorabile, caetul Ide poeme a l lu i Io n M a rin N ic o la , „ V is u l poe tu lu i .

D eşi cu o a c tiv ita te p ub lic istică m a î veche, totuşi, cu „ V is u l po e tu lu i” Io n M a r in N ic o la este la cartea de 'debut.

M a jo r ita te a v e rs u rilo r d in această culegere, poetu l le înch ină acelei h im erice fem ei — iu b ita Idea lă — c ă re îa -î spune ch ia r d in poesía cu ;eare se deschide vo lu m u l:

„F a ta cea d in basm ul ce-l c iteş ti N u eştj tu ş l n 'o să f ie , poate, N ic i în pa tru sute de poveşti De.aş iu b i eu te te le pe toate. Iu b ita de ie r i. de azi, de totdeauna

căre ia i se adresează p oetu l în v e r­s u rile acestea» nu va putea în truch ip a nic iodată idealu l fernen în a l dragostei lu i. fiin d că:

„ T u eşti doar păm ântu l ş i m inciuna. E u poetu l ce visez la stele .

v In im a , doar in im a -m i nebuna, Te-a’nă lţa t o c lipă pân’la ele.

„R ă m îi dar în lumea ta de humă, Lasă-mă pe m ine to t ho inar.

' Să-m l clădesc d in fieca re g lum ă Cel m ai com plica t abecedar” . T o tu ş i, se resim t« în versu rile lu i

Io n M a r in N ic o la , un continuu re ­gret după flecare iub ire trecută.

In cartea de fa tă sunt cântate fe ­rn cea şi iub irea . — cauza şi efectu l fe r ic ir i lo r om eneşti de o c lipă şi ale tu tu ro r d e z ilu z iilo r şl d u rerilo r.

In vers uşor, sonor, a lert, poetul nostru îş i cântă iu b ir ile trecute, dea- tan g u l ce lo r c incizeci de pagini şi în a lţă Im n u ri de slavă fem e ii, care "deşi este „ doar păm ântu l ş i m in ­c iu na " răm âne totuşi „D o m n iţa ” lu î, căre ia nu se sfieşte să-i spună in poema „D e -a i ven i” .

D e .a l ven i în sa tu l meu odată, Te-aş p r im i ’n caleaşca mea la ga ră ; A l f i ce a m a i a lin ta tă fată.E u aş f i cel m a i bogat d in ţară .

1 Cu incontestabile c a lită ţi poetice „V is u l po e tu lu i” înseamnă, pentru auto ru l lu i. un debut m erituos, care ne îndreptăţeşte să aşteptăm de la Io n M a r in N ic o la m u lte lu c ru ri noui şi o rig ina le in meşteşugul p o tr iv ir ii de cuvinte.

C o lec ţia „A donis” m erită neprecu­peţite fe lic ită r i pentru că p rin acor­darea g iru lu i său a p rom ovat un nou poet.

■ Senin şl n etu lburat de n ic i un ifream ăt d in ju ru l său. V ir g i l T re b o - n iu munceşte cu sârg şî g rije la ope­ra sa p oetică pe care o a m p lifică m e­reu, cu fiecare nou caiet de versu ri pe care-1 tipăreşte în C o lec ţia „A d o ­n is” a l căre i c tito r şi an im ator este.

Ş i cu cât ins inuările răutăcioase sa înm ulţesc în ju ru l om ulu i ş i a operei, cu a tâ t m a î m u lt V ir g i l T re b o n iu se în a lţă către piscul a firm ă r ii sale ca poet unic şi o rig in a l al lir ic e i tin e re rom âneşti d in veacul douăzeci.

A cest irem ed iab il înam orat de poe- sie, a scos de sub teascurile tip o g ra ­fie i. în u ltim e le lun i, a lte tre i caiete de poeme, în titu la te : „ F o c u l adus” , „ M u l t m a i sus” ş i „G eorge Tăvală” ,

D acă a rta este o m anifestare spon­tană a s p iritu lu i, atunci V ir g i l T r e - boniu con firm ă d in p lin această a f ir ­m aţie . deoarece actu l de creaţie la

acest poet este atât de spontan şi im ed iat încât sub pana lu i v ră jită o ri ce m a te ria l devine poesie.

C reeator de v a lo r i poetice, pentru V ir g i l T reb o n iu nu se pune p ro b le ­m a m a te ria lu lu i. P en tru e l o rice m a­te r ia l poate f i tran s fig u ra t sl capătă valoare a rtis tică . E ste aceasţa_ una d in tre m arile şî d if ic ile le c a lită ţi ale creea to rllo r de artă. care se resim te în în treag ă operă poetică a fecundu­lu i poet de care ne ocupăm.

P o ate prea m istic uneori sau chiar părând neînţeles d a to rită fap tu lu i ca V îr g î l T re b o n iu cere si lecto ru lu i un e fo rt de p artic ip are la actul poetic, poem ele au to ru lu i „ F o c u lu i adus", depăşesc cu m u lt p roducţia poetica românească, actuală.

C ităm o s trofă d in ,,Fata^ de ar­g in t” , poemă din ca ietu l a m în tît m a i sus.

„ T e cunosc mare dragoste.M ereu eşti pentru m ine veac şi

rouă,Ca o su fe rin ţă ce nu v re i să te _

r is ipeşti.D a r când în treb răsă r itu lScările se rid ică , d in no i plutesc ^M a i f er ic i te în trebările , semnal5" .M e rită a f i c ita tă în întreg im e

poem a „T â n ă ru l poet” d in _ caietu l „ M u l t m a l sus” , în care V ir g i l T re - botîîu îş i tălm ăceşte în parte , p o z iţia lu i poetică în fa ţa contem poraneită­ţ i i în t r ’o fo rm ă atâ t de o rig in a lă şi personală.

O bucată de anto logie este şî poe­m a „C â ine le meu” care poate f i dată exem plu m u lto r poeţi, pentru a rta pe care o închide în ea. în contrast cu sim plita tea subiectului si m ai ales a vocabularu lu i.

N im ic fo r ţa t în poesia lu i ^ V irg il T reb o n iu . C uvântu l este curgător Ş Î

totdeauna la locul lu î. F io ru l poetic este pretutindeni, confirm ând la_ f ie ­care ocazie h aru l cu care este dăruit acest poet. cu atât m a i m are cu cât o fe ră m ai des le c to rilo r săi. ris ip a de insp ira ţie cu care umple p ag in ile c ă i­te lo r sale.

■ „ O ! V is u r i le noastre, legalestrâns de g l ie,

D in care isvorăşte o nouă poezie...Că’n fiece tu lp ină ce se’nm lădie ’n

vânt,E ziua cea de mâine cu la c r im ă şî

cânii...Aşa gândeşte în poem a „P e d ru ­

m u r i înso rite ” , poemă care a îm p ru ­m utat t itlu l e! şî vo lum u lu i cu ace- laş nume pe care-1 semnează Con­s tan tin B a rc a ro iu şi a apărut de cu­rând în C o lec ţia „A d o n is ” .

V iu . m ag is tra l, expresiv, trădând o autentică a rtă a portre tis tice i, este p o rtre tu l poetu lu i semnat de d. P e tre Pascu. I I inv id iem pe C onstantin B arcaro iu că a avut norocul să-şi găsească p ic to ru l care să-l prindă perfect. în lin ii sigure de m are m aestru in s p ira t şi a tâ t de bogat dă­ru it .

Se s im t « dela prim a aruncătură de och i s ig uran ţa c re ionu lu i care fă ră g reu tă ţi şi zăbavă a in tu it subiectul, aştem ându-1 în l in i i sigure şi d în tr’o dată pe h ârtie .

Constantin B arcaro iu este atâ>t de m u lt el în p o rtre tu l d -lu i P e tre Pascu, încât, p riv in d p o rtre tu l şi cunoscând poetul, a jung i să crezi că la început a fo s t portretu l.

S uperla tive le noastre sânt prea in ­sufic ien te pentru a putea fe lic ita cu

ele pe d. P e tre Pascu, pentru p o r­tre tu l p oetu lu i Constantin B arcaro iu .

A m d ori să ne m a i în tâ ln im , şl cât m ai des. cu a rta d -lu i P e tre Pascu, convinşi f iin d că avem de aface cu im m are a rtis t a l penelulu i, d ar nu tot atât de m are modest şi îns in gurat.

L ir ic a lu î Constantin B arcaro iu , fără a însem na o etapă, cu vo lum ul ,JPe d ru m u r i înso rite ** îş i im prim ă şi o doză de optim ism şl seninătate, caracteris tic i absolut absente în toată producţia poetică de până acum, a poeitului.

N u -i m ai p uţin adevărat, că peisa­giu! es tiva l pe care-1 cântă în noul său volum , poetul, nu poate îndem na la pesim ism , d ar o ri c u m 'n u -î to t­deauna generatoru l unui atât de ro ­bust optimism» cât se în a ltă d in tre p ag in ile acestor „D ru m u r i însorite” .

Cu un vocabular, obişnuit şi o a rtă de o sim plitate ş i m ai m are de­cât a vocabularu lu i Constantin B a r . caro iu în a lţă îm n u rl peisa ju lu i ro ­mânesc dela m unte, deal sau şes.

Cu un ochi de fin observator, poe­tu l nu pierde d in vedere n ic i un am ă­nunt care atârnă greu în balanţă creeri de aftmosferă. şl de fix a re sau d in am izare — după caz — a tab lou ­lu i.

D in p eregrinările lu i p rin ţară , din turneele de tea tru pe care le -a făcut, poetul nostru a furait n a tu rii, şi ş i-a f ix a t pe retină, o serie d in tre cele m ai m inunate şi diverse tab lou ri.

Im a g in i m ulte, fe lu rite şî care de care m ai nouî şi o rig in a le abundă în noua carte a lu i Constantin B arca ­ro iu . D a r aceste Im ag in i nu obosesc, fiin d că ele nu au fost scrise de poet num ai de dragul lo r. N u . Aceste Im a ­g in i fac p arte in tegran tă din fiecare poemă, nu sunt de prisos şi nu sunt

livreşti. E le completează sl preci­zează în acelaş tim p atm osfera poe- sieî, dând o notă de m ai mare lux şî bogăţie peisajului.

,J)rumul" ...„Drum eţ de’ ntofdca una, se’ndreaptâ

spre Mv^zî,Apoi coboară iute, sau anevoie urcă,Sburând în serpentine, ori cu un

deal în cârcă!”Im a g in i cari sugerează ideea de

continuă a lerg are a drum ulu i n ic io ­dată obosit şi to t m a i nesfârşit pe măsură ce-l parcurg i.

■ In „ D aruri pentru cocioabe”, a- părută în aceeaş harn ică şi neobosită C olecţie „A d o n is ” , Cristian SârbiA, ia lo m iţe a n care, după cam spune sin­gur în „S crisoare pentru dincolop** un fragm ent auito b io g ra fíe — a p le - cajt „La Bucureşti ca să se facă cis­m ar”, ne-a dat a lte 23 de poeme noui.

M a jo rita te a b ucăţilo r sunt paste­lu r i. T o tuş i, în fiecare d in tre ele chiar dacă nu este prezent se sim te izu l acela am ar pe care poetul l-a: Im pregnat în tre g ii sale opere poetice. Să nu fim fa ls în ţe leşi. P o etu l C ris ­tia n Sârbu nu-şi face din poesia lu t un stindard şi n ic i nu se bate cu pum ­n ii în p iep t că e poetu.'; -m uncitor, re - vendîcându-şî d reptu l la o v ia ţă m aî p u ţin aspră decât aceea pe care o duce. P en tru el poesía este a doua condiţie de v ia ţă . E l sim te şi trăieşte p rin poesie.

S u fle tu l sensibil a l poetulu i v i­brează o ri de câte o ri vine în con­tac t cu frum useţile fra g ile ale arte i. T o tu ş i, poetul nostru, care trăieşte prea aproape de su ferin ţa omenească este m u lt m ai sensibil la dureri de­cât la bucurii. E lo cven tă în acest

(C on tin uare in pag. 12-a)

FARD ŞS DOLIUSă se gândească femeile

care poartă doliul p lin . cu văl lung drapat pe pălărie şi lăsat să atârne de ju r împre­ju ru l feţei, că la o a tâ t de cernită învestmăntare, nu se mal potriveşte rrmchiajul vio­lent, că trebue să se ferească de a creia o disanantă prea puternică şi o contradicţie în acelaş tim p.

Gene rimelate, obra ji vop­siţi. buze foarte savant con­turate, dau o notă frivolă, in ­decentă chiar unei femei care poartă doliu. E penibil, dar trebuie să aăugăm. că o fe­mee îndoliată numaj, la rochie si la pălărie (şi la accesoriu, e d rep ţi pare costumată când se fardează strident şi ne in ­v ită la comentarii pe care poate uneori, nu le m erită şi care in orişice caz, a r trebui să nu le provoace !

Gimnastică în contra oboselii

D e m u lt savan ţii se ostenesc să găsească o substanţă chîm îcă. aparen­tă la oboseala, sau o schim bare izo ­la tă a ţesutu lui sau organelor, ca ex­presie a oboselii; nu există însă n ic i o m etodă care să p erm ită m ăsurarea c a n tita tivă a oboselii om ulu i. O bo ­seala sau expresia p o z itivă a ei, ac­tiv ita te a sp iritua lă , f iz ic ă şi sufleteas. că, este o unitate de fenom ene ch i­m ice. nervoase sau g la n d o fu n c ţ'o - nale. Studiindu-se oboseala s’a luat ca rap o rt m axim ul unui singur e fo rt, epuizarea. P rob lem a b o lilo r de obo­seală este însă a lta . Aci^ este vorba de re a liză ri de durată, fă ră pauzele necesare, consumându-se toate reze r­vele f iz ic e şi sp iritu a le . O boseala cro ­n ică esta o tu lb u rare a e ch ilib ru lu i chim ic şi a c ircu itu lu i periferic.^ N o u l cercetări în trep rin se au arătat că obo­seala cronică se m anifestă la mul^e b o li nu trebu ie considerată o epui­zare ci d im potrivă o surescitare a sistem ului nervos vegeta tiv , îndeosebi a n e rv ilo r vascu lari. A c i trebuie să se renunţe la toate m ijlo a ce le de cx*

Cârpele de p ra f dacă nu sunt ia r în două jum ătă ţi. Se pune o citare. deoarece acestea n ’au decât un curate. îmbâcsesc mobila şi le strU jum ătate în tavă, se rad merele, efect fo a rte lim ita t, producând după că luciul. Să nu vă pară exage- se storc bine de to t de zeama lor. aceea vătăm ături. Oboseala cronică ra tă . următoarea recomandaţie ; se amestecă cu zahărul şi vanilia poate f i provocată de focare de pa­

te fiecare zi. după ce a ţi şters şi se pun peste jum ătate d in a- f o t o X n i iV r o i i ic e care 'treb uiesc minuţios praful — este o treabă lua tu l d in tavă. cealaltă jum ăta te în tâ î îndepărtate. ’ O com batere pe care slugile o fac întotdeauna se pune deasupra. activă a oboselii cronice se face p rinfoarte superficial — spălaţi bine se dă la cuptor la foc po triv it, antrenarea c irc u la ţie i p e rife rice şi cârpa cu apă şi săpun, apoi pu- Se tae în hmăU ?i ss puărează ^ i in u l

n Jpti m ^ T n p r f lÁ ^ i r n t ñ ' zahăr vanüat. Din această can. însem nat î l ioacă aci e x e rc iţiile gim -o veţi avea perfect curata. tita te ies 18_ 20 de bucăţî .Am văzut nenumărate gospodi­

ne ştergând prafu l cu cârpe mur­dare care la simpla atingere sco­teau nouri de praf. Este dela sine înţeles că o astfel de cârpă este purtătoare de moarte şi că p lim ­bată pe mobile în loc să adune praf, depune o parte din cel pe care tl conţine. Este bine ca tn camera de bae să aveţi un săculeţ făcut d in creton în care să păs­t ra ţ i cârpele de p ra f spălate şi us­cate.

Prăjitură cu mere delic ioasa

Proporţiile : un s fe rt kg. unt,, un ou o lingură oţet. 350 gr. fă i­nă. un vârf de cu ţit de sare 3 .in- guri de zahăr un kg. de mere. un pra f de vanilină. Se amestecă bine făina cu untul, se adauaă oul, zahărul oţetul, sarea. Se face un aluat, care se lucrează bine.Se desparte apoi în două ju m ă tă ţi şi se lasă la rece 10—15 minute.Se lucrează din nou se împarte

Pentru

PENTRU BUHELE GOSPODINE

r

D O A M N A

C e re ţi ia f ie ­care 1 şi 15 ale f ie c ă ru i luni la to ţ i ch ioşcarii şi d e p o z ita rii

de z ia re

MARIANAE S T E R E V I S T A C A R E ÎM P L IN E Ş T E T O A T E D O R I N Ţ E L E D -V O A S T R Ă D E

F R U M U S E Ţ E , MOD Ă ,

GOSPODĂRIE Sl LITERATURĂ

Dinţi artificiali chiar în antichitate

Ş î în an tich ita te exisiau adevăraţi a t i ş t l în dentistică. Aceasta s’a putut constata p rin numeroase descoperiri făcute în m orm inte străvechi. Pe tim p u l lu i H ero d o t vechii egipteni dispuneau de adevăraţi m eşteri den­ta ri. F a ra o n ii purtau d an turi false p ivo t-u rl. In m orm inte etrusce s’ att găsit lu c ră ri în aur, proteze de gin­g ii etc.. datând dîn secolul al 9-lea înainte de Christos. Ş l fen ic ien ii ve­chi ştiau să facă d in ţi a r t if ic ia l! . In E v u l M ed iu s’a în reg is tra t un regres considerab il în dom eniul igienei cor­p u lu i. N u m a i a ra b ii şi câteva şcoli eu­ropene făceau excepţie. A b ia în se­co lu l a l 18-lea ş tiin ţa dentară a în­ceput să joace iarăşi un ro l. progres sând până la n iv e lu l de astăzi Deo­sebit de m erituoşi în acest dorrxíniti au fost g erm an ii Jakob Josef Serra şl P h ilip p P fa ff . acesta d in u rm i dentistu l lu i F re d e ric cel M a re . In anul 1700 au fost puşi în circu laţie d in ţi fa lş i „m oderni” , ca rî se pot adm ira încă în musee. A ceşti d’nţî p r im itiv i erau f ix a ţ i în gură cu aju­to ru l sârm ei. T im p de două secóla d in ţii a r'.if ic la li erau fa b ric a ţi cu mâna. A b ia acum 50 de ani dr. Au­gust W iegand si E rn s t V e tte r día P fo rzh e im au deschis p rim ele fab ric i dîn E u ro pa pentru d in ţi a rtific ia lii D esig u r că cu tim p ul s’au p erfecţio ­nat şl Instrum entele dentare. în a in te se în treb u in ţau adevărate „unelie de to rtu ră ” în fricoşătoare . A s tfe l se poate înţe lege că cei cari sufereau da d ureri de d in ţi se rugau unei sfin 'e anumite: în E v u l M ed iu , şl anuma S fin te ! A p o llo n ia , care a fost tortu­ra tă sm ulgându-î-se d in ţii. N u ab ili­tate. cî fo rţă se cerea pe atunci unul dentist.

Morfinădin cozile de mac

M o rfin a b ru tă este o substanţă Im­portan tă pentru industria medicamen­

te lo r. In u ltim u l tim p s’a constatat

că se poate obţine m o rfin ă şî din co­z ile de mac,, care până în p rezent eraii aruncate sau fo losite num ai ca pale»

Haine din păr de pustei

Z ia re le franceze scriu că în acea»«

tă ia rnă m area m odă de pe Riviera: sunt hainele din „lână de pudel” Nici

un câîne pudel de pe R iv ie ra ntt

poate scăpa soarte l de a f i tuns î i c lin ic a d -ru lu î V a u lc a r din Cap

F e rra t. P ă ru l de pudel este supus ţi­

nui tra tam ent special sl apoi ţesut, dând o stofă asem ănătoare lâneî Pen­

tru o haină de doam nă trebuiesc tunşî 50 de câin i pudel.

dvs. Doamna!

Cine n ’a trecut prin acele în ­grozitoare stări sufleteşti de adân­că. deprim are în care şi-a s im ţit Sfârşită toată energia, toată pu­terea de a m ai răbda, de a m ai aştepta de a m ai nădăjdui în ■Ceva ? Cine n ’a crezut la un mo­m ent dat, că pentru el, v iaţa nu ¡mai are n ic i un rost, că totul e 'âfârşit, distrus cine n ’a crezut că pentru el n ’o să m ai vie niciodată O zi bună. senină, cu care să-şi regăsească dragostea de viaţă, în ­crederea în viitor încrederea în Éíne ?

Toţi. to ţi am trecut prin dispe­ră r i. prin desnădejdii pe care cre­deam qă nu le vom putea suporta cărora credeam că nu vom putea Supravieţui şi totuşi, totuşi, viaţa

CURA DE ÎNFRUMUSEŢARE

Faceţi în fiecare p rim ăvară o Cură de zeamă de m orcovi: este excelentă pentru curăţirea sân­gelui şi im plicit, a tenului. M or­covul poate fi m âncat crud, dat prin râzătoare si asezonat cu Sare» lăm âie şi untdelemn: obţi­neţi o salată adm irabilă şi mult ffiai sănătoasă decât oricare alta.

Persoanele anemice, persoa­nele care şuieră de oboseală Nervoasă, de surmenai, cele care iVOr să-şi desintoxice organis­m ul, fac o cură adm irabilă bând în fiecare dim ineaţă un pahar de zeam ă de m orcovi cruzi.

R ezultatele sunt atât de satis­făcătoare. încât cine a încercat în tr ’un singur an această m ira­culoasă şi atât de simplă şi la îndem âna oricui, cură de înfru ­m useţare, o foloseşte cu regula^ frítate, în fiecare an.

Un secret de frumuseţe

V re ţi să răm âneţi mereu 'tâ­

nără, v re ţi să dispară ca prin

îarm ec ridurile? De două ori pe

săptăm ână puneţi pe fată. pe frunte, pe bărbie, pe ochi, priş-

nite bine înm uiate în tr’un ames- ilec făcut din părţi egale de in­fuzie de coaje de gutui şi de ra­

chiu.

din noi a triu m fat, ne-am regăsit încetul cu încetul, echilibrul su­fletesc pierdut, ne-am agăţat iar die o nădejde sau de o him eră, am început ia r să credem, ia r să lup­tăm. să aşteptăm. Totul este însă cum ieşi d in tr’o astfel de criză su­fletească; unii. pe cei lipsiţi de voinţă, pe cei lipsiţi de bună vo­in ţă fa ţă de ei înşişi, o astfel de stare îi face inap ţi pentru orice fe l de activitate , îi aruncă în tr ’un soi de apatie, o apatie foarte p ri­mejdioasă. pentrucă are o in fluen­tă foarte hotărîtoare asupra in­stinctului de conservare. îi aruncă sau In viciu, pentrucă n ’are tăria să scape a ltfe l de o obsesie chi­nuitoare, sau îi Îndeam nă la de­plina abandonare a luptei, la si­nucidere.

Aoest soi de oameni, trebuie să fie a ju ta ţi şi supraveghiaţi tot tim pul de către cei din jurul lor. Să nu fie lăsaţi singuri, să fie re­confortaţi mereu, cu căldura unei vorbe bune, să sim tă că au o asis­tenţă m orală pe oare pot conta. Pe a lţii, o criză sufletească, îi a - dânceşte, îi sileşte să privească v iaţa sub un aspect nou, le face bine, pentrucă le dă valoarea sen­tim entelor lor, a capacităţii lor de a sim ţi de a suferi, îl pune în fa ţa unei probleme de conştiinţă, î i face să-şi revizuiască greşelile, să-şi clarifice intenţiile, să se or­ganizeze. în tr ’un cuvânt să ştie ce vor. Aceştia se aruncă cu pa­siune In orice fel de preocupare care cred că l-a r putea scoate din meresmul lor sufletesc. Se pucă să înveţe, să studieze, să m un­cească, să facă sport : sunt sănă- to ţl sufleteşte şi îşi vor binele, vor să se salveze, acest lucru este foar­te im portant. Căci cine nu se lasă să cadă la fundul v ieţii şi al dis­perării lu i, cine vrea să domine faptele şi im prej urările, cine nu vrea să se lase dom inat de fapte şi de îm prejurări, reuşeşte !

341. Bluză din susah, roşie, cu buline albe. Fustă albă dir.stofă.

342. Iată şi tailleur-ul- alb, asortat la bluză si la fustă.343. Rochia veche din Shantung bleumarine, are un aspect

complect nou şi foarte cochet, combinată cu shantung alb.344. Simplu şi elegant tailleur din stofă bleumarine. 345,

Bluza lui.346. Fustă écossais, jacheta uni, cu buzunarele écossais.

347. Bluză cu cordon deasupra.

CELE C A I : ŞTIU S À LUPTENu sunt puţine. Sunt mult mai multe decât ne închipuim şi

mult mai brave decât par.Le vezi seu|ându-se în zorii dimineţii, părăsind aşternutul

cald în care ar mai întârzia — o! cu câ^ă voluptate* — măcar o jumătate de oră, îmbrăcându-se în grabă, mergând în grabă spre aeelaş birou în care stau ceasuri întregi, aplecată asupra aceluiaş registru sau asupra aceleiaşi maşini de scris.

Dar asta nu e totul. Nu esie totul, pentrucă de aui de zile, fac acelaş lucru, de ani de zile, luptă mereu, cu greutatea unei vieţi care rai le-a răsfăţat niciodată, ale unei vieţi aspre, cu care flecare bucurie a fost întotdeauna bine, generos, plătite, cu lovituri neprevăzute: o concediere din postul care însemna unica resursă de existentă, o pierdere, o moarte şi totuşi ele nu dis­peră. sunt ga1 a oricând să meargă mai departe. Aci stă marele îor secret: nu cunosc disperarea, găsesc mereu în ele, fântâna din care ţâşneşte un optimism robust, o energie care se reface m e- reu. din propria ei sevă. un curaj în fata tu'uror piedicilor, tu­turor duşmăniilor, o dorinţă, o ambiţie arzătoare de a le învinge. Lupta în sine, este pentru eie a lât de plină de satisfactii chiar când este foarte grea, atât de pasionantă, pentrucă o trăiesc cu adevărat şi poate de aceea, nu-i mai simt oboseala.

Femeile care ştiu să lupte cu adevărat cu viata, ati obser­vat că nu cârtesc niciodată Îm potriva ei, nu se plâng, nu se dau bătute niciodată?

PENTRU MAM!Nu fo rţa ţi copilul să meargă

înainte de vreme. Înainte ca picioarele lui să aibe forţa necesară de a -i susţine greu­tatea corpului. Dacă nu a- veţi această gri je. copilul dv., va avea picioare strâmbe şl va suferi în v iaţă din pricina acestui defect a cărui vină o p u rta ţi în întregim e.

Deasemenea. dacă vedeţi că picioarele fe tiţe i dv. au ten ­d inţa de a se îngroşa. nu ne­g lija ţi acest defect, corec- taţi-1 din tim p, prin masagii regulate, prin gimnastică, sport.

Foarte eficace este să poar­te ghete înalte până sub ge- nuchi, în prim ii ani ai copi­lăriei.

în v ă ţa ţi copilul să se ţin ă drept când mănâncă şi când sare, să meargă frumos. Mer­

sul trebuie disciplinat dela început, mai târziu este fo a r­te greu de corectat.

Te-ai răn it draga mea?Nu fac, exerciţii de infirmieră'..

Ce caută haina asta în camera ta? Am împrumutat-o, ca model de taior.

Draga mea, m’a in v ita t N icu azi la teatru.., « Ce se joacă?*—> Relâche, m i se pare c’o f i.

1

I

Iartă-m ă dragă O lguţo că te deranjez la o oră atât de matina­lă, te rog din suflet, nu te supăra pe mine, dar tu şti bine că eşti singura mea prietenă, singura în care am încredere deplină. T u ş tii că de câte ori trec p rin tr’o situaţie grea, alerg la tine să-ţi cer un sfat. S fatu l tău e lege, e sfânt, pentru mine. N u, nu-ţi în­trerupe treaba, stau un sfert de oră dragă, şi plec. Vreau să*ţi spun în două cuvine despre ce este vorba. N u, nu-m i scot pălă­ria şi nici haina. Pentru un sfert de oră? V a i cât munceşti tu dră- guţo, câtă treabă ai şi eu te ţin . N e uităm pe ceas: în cinsprezece m inute am şi plecat.

Cred că ai ghicit O lguţo dragă, despre ce este vorba. Exact des­pre Giou: vreau să mă despart de el. N u zâmbi, de data asta, î ţ i ju r că este extrem de serios. Am venit să mă consult cu tine.

Spune şi tiu O lguţo dacă mai are rost să continue povestea asta. După părerea mea nu mai are absolut n ic i un rost. îm i pierd cei maj frumoşi ani din viaţa mea degeaba. Şi aşa, e des­tu l de târziu , dar vorba aia, mai bine mai târziu decât niciodată. M ’am gândit foarte, foarte b ine: de câştigat, câştigă aţâţ câţ să ne ţinem zilele. O rochie mai bună, o pereche de panofi ca lumea, nu sunt în stare să-mi fac. D istracţii, un cinem atograf din când în când şi un grătar la o cârciumă, odată Pe săptămână. Pretenţie, are cu casa ! Să fie to tu l pus la punct, să mănânce numai delicatesuri, să aibă cămăşile scrobite, hainele călcate, mă rog, când iese în oraş, e scos ca din cutie. Şi toate astea draga mea, n’ar f i nimic la urma uirmei, dacă n ’ar avea un caracter im posibil: gelos, autoritar, tira ­nic chiar, nu mă lasă să mă duc nicăeri, tu ş tii bine, când vin la tine — singura dealtfel dinti-e prietenele mele în care are încre­dere — îm i ordonă să fiu la oră fixă acasă şi dacă în tâ rz ii o ju ­mătate de oră, î l găsesc cu o m u­tră lungă şi cu nişte ochi de gâs- can plouat. M ’am săturat până peste cap. N u mai pot să rabd, Olguţo, dacă n ici tu nu mă înţe­legi, nu mă mai înţelege nimeni pe lumea asta.

— T e înşeli, O lguţo, nu-mi mai schimb părerea, ce am decis acum, aşa rămâne. M ă miră însă că tu nu eşti de aceiaşi părere cu mine. Dece zic i să nu mă des­part? Ce să mşi aştept? E l nu se mai schimbă : nu ştii ? năravul din fire n’are lecuire.

V a i, s’a făcut unsprezece şi

n’am pregătit n im ic pentru masă, Iartă-m ă scumpa mea că te ţin de

atâta vreme. Fug! V ine nebunul

ăla de Gicu şi nu mă găseşte a-

casă: a lt scandal. A , stai să-ţi

spun una grozavă. Nu, e s c o i

paltonul, plec imediat. Tle-ţ de treabă, zău, altfe! rîimi prost că te deranjez. 0 şt So fica? O şti, că am fost paşat< tre i la baia de aburi o;nui Exact. Se m ărită! Cum So fica, dragă. Să vezi ce i ; dat pe capul ei. E drepfe { şmecheră ce nu s’a văi Ce sentimentală şi proastă ¡ine i A ia ştie ce vrea! Adevălin« zic i: să intru în subiect, mo tura vura. a dat lovituri a morezat de ea unu’ bine, i f ş plin de bani. L-am cu it : ş eu: o bomboană de băiafera când m ’am dus acasă, ; pc vestit şi lu i Gicu. Ei cel'cË m i-a spus? Că prea vorteitu ziasmată die logodnicul iii. s că o invidiez, că aş vrea a eu în locul ei. M ’am înfurii: ştii

cum e omu’la furie : zice te ş nevrute: „Cred şi eu ciii-ai conveni“ ; şi el, jap, 0 pai,Da dragă, m ’a pleznit. Da tui di­strată, par’că nici nu urezi ce-i cu tine? V a i, iartă-i sir u ita t că ai o groază de tă ; de făcut. Cât e ceasu? Dtpre- zece! îngrozitor de repeixec< vremea. Fug, nu mai sta cli­pă. Te sărut O lguţo şi îţiilţu mese pent na sfatul tău;ides part. A , n’ai zis să mă deirtţ t drept ; aşa mi s’a părut, fcum eu tot mă despart. Plec ear;

la Craiova, cu bagaj cu : • Ş odată plecată, nu sunt neiä si mă mai întorc. Tu ce zio Nv fac bine? E i ş tii că ai haiLasÈ dragă, cu răbdarea şi culiăia- tea mea, u ite unde am uns Să-mi fie învăţătură de O ' azi înainte n’am să mai {ace­iaşi : deviu rece, calculată fe. meie a interesului. E »»ma bine aşa. Nu e bine să rpre; m ultă inimă în viaţă ciifer până te ia naiba. La tderf scumpo. Pa ! Pa şi iartă c; te-am ţinu t atâta. Nu u ma conduce, nimeresc şi singe, A i revoir. Ah, uitasem să-ţi ®]c< era m a¡ im portant; dacăisab; Gicu de mine, spui că am’a văzut. Asta în cazul câni tn’: chemat la telefon în lips me: de acasă. Şi nu lungi vorbai el

răspunde-i scurt: n‘am ma vă zut~o pe Sia de o săptămâ Ni vreau să am şi pe chestiassta scandal cu el, ştii ce prdde că eu alerg cu sufletul lijur; să-ţi spun ţie toate intiijţili noastre. Aşa m i-a făcut da! tre cută. M ’a chinuit trei ore să- dau raportul vorbă cu o i c am discutat cu tine. Să mă au

*WÊm

■à ä -. y/ SK

J p fi

— D om nul Popescu e acasă ?— N u , m aică, la c im itir...

zit ce m inciuni i-am turnat, te-ai fi minunat şi m’ai f i fe lic ita t. Am

o fantezie grozavă; zău O lguţo, au râde, că vreau să scriu un ro­man mai târziu . D ar pentru asta îmi trebue linişte. Cred că la Cra­iova o să mă refac complect, am

nervii foarte zdruncinaţi, m i-a spus şi doctoru’ : „coniţă, îţ i merg cam prost nervii, ce-i cu

d-ta? Ce să fie domnule doctor, i-am răspuns eu. N ecazuri! Zău Olguţo, când te gândeşti prin câ­te am mai trecut şi eu! Un ro­man! Dacă n’aş f i aşa cum sunt, optimistă, trebuia să mă sinucid de m ult. Apropos de sinucidere.

Ce zici de studenta aia care s’a otrăvit cu sublimat în odaia soa- cră-si? Cum, n’ai c itit? Păcat ! Foarte interesant caz: o fată tâ­

nără şi destul de frumuşică — aşa cel puţin o arăta poza dela gazetă —»— era în amor cu un ing i­ner. Mama inginerului se opunea

la căsătorie, M ’aş f i m irat să fie altfel: toate mamele băeţilor vor prinţese pentru ei. Mama lu i Gi- cu e mai bună? Face pe amabila

cu mine dar în fond, nu mă în­ghite. E i şi? Nu mai pot! N ’are decât să ş i-l ţie, să-l însoare cu

o milionăreasă, că milionăresele se găsesc Pe toate cărările. Şi aş vrea s’o văd şi eu pe milionăreasă care s’ar m ărita cu un p ârlit ca Gicu. Fetele din ziua de azi dra­gă, sunt pretenţioase, nu le vezi? Cu părul în vânt, boite, cu fusta până la genunchi, pe bicicletă de dimineaţa până seara. Nu ca m i­

ne, care stau acasă şi î i gătesc budinci, că e m ort după budinci, că are şi dreptate de fapt, că sunt grozave. Am mâncat eu una fă­

cută din cornuleţe muiate în lap­te, la proprietăreasa mea. I-am ceru reţeta şi mâine o şi înçerc. Da, că bine zici... mâine nu mai sunt aici, sun*- 1-\ Craiova. Scum­

po, e douăsprezece şi jum ătate, am în târziat îngrozitor. T e sărut! Pa! Pa! Pa! Nu uita ce te-am rugat: dacă telefonează Gicu, nu m’ai văzut de o săptămână. M erci. La revedere.

C IN C I Z IL E M A I T Â R Z IU

— Bonjour Olguţo, te-am scu­lat din somn? Iartă-m ă scumpo, da’ ştiam că nu dormi după a-

miaza, ştiam că îţ i m enajezi si­lueta, nu ca mine. Ce zici? Ba m’am îngrăşat, am luat peste

0 AMUZANTA NUVELA D i

două kilogram e, e şi norm al: mă­nânc bine şi dorm splendid : câte nouă ore pe noapte. A m fost la croitoreasă şi n’am putut să trec prin faţa casei tale, fără să nu intru. M ai ales că am ceva de vorbit cu tine. M ai prcois, am să-ţi cer un sfat. T u ş tii bine că oridecâte ori sunt în tr’o încurcă­tură viu glonţ la tine. Şi Gicu a remarcat, da’ nu zice nim 'c sără- cuţu’. Ş tii că voiam să mă despart de el! îm i intrase mie un găr- găune în cap. Da ce gărgăune!! Aş f i făcut o prostie cât mine de

mare. Spune şi tu, unde mai gă­sesc eu un băiat ca el, când băr­baţii din ziua de azi — ce să mai vorbim ! — sunt nişte brute, să-i vezi m orţi, în tinşi la picioare şi să nu-i crezi — nu mai găsesc eu să umblu în tot lungul şi în tot

la tu l păm ântului: cinstit, serios, fidel, bun, tandru. E drept că nu câştigă prea m ult, dar slavă Dom ­nului, nu ne lipseşte n im ic: mân­căm bine — ba chiar prea bine, ne-am îngrăşat amândoi ca nişte purcei — distracţiile nu ne lip ­sesc, mergem aproape la toate film ele şi în fiecare săptămână ieşim la grătar. E drept, nu ne

ducem la restaurante m ari că nici nu-mi place să le văd pe toate fandositele şi pe toate împopoţo- natele care v in să-şi etaleze blă­nurile şi b iju teriile ... P refer o cârciumioară, să stăm lin iş tiţi, să râdem, să vorbim. N ic i nu îţ i poţi închipui ce bine petrecem în

doi : e o fire veselă şi deschisă şi ştie să-mi povestească o groază de drăcii. Râd cu lacrim i. N u -i place să umble hai-hui sau să mă împrietenesc cu oricine. D ar gă­sesc că are perfectă dreptate, nu? A i auzit Sofica? îş i găsise un tip bogat, tânăr, frumos şi

când să se m ărite cu el, adică î° - nainte, a dispărut. N ’a mai dat nici un semn de viaţă. Aşa le tre­

bue fem eilor ăstora care se încred în prim ul venit şi care nu pun preţ decât pe interes. N u, nu-m i scot pălăria şi nici ta illeu r-u l, pentrucă plec în cinci minute. M ai am de făcut o cursă şi pe ur­mă mă întâlnesc cu Gicu că sun­tem in v ita iţ la maică-sa la ceai Vine o grămadă de lume, adică m ulte persoane din fam ilie... în ­ţelegi, vrea să mă prezinte rude­lo r! Ce spui? S igur! Cred_ că foarte curând, chiar. N u există nici o piedică: el mă adoră, m ai­

că-sa din „păpuişco” şi din ,.fe- _iţa me-a‘’ nu mă scoate. Aşa că m’am decis să mă m ărit cu el. Tu zici? N u fac un pas, fără sfa­

L U C A

tu l tău. Bravo! Sunt fericită.Ştiam că ai să mă aprobi. T u «şti o prietenă sinceră şi adevărată. N u eşti ca E lla... Ş tii ce m i-a spus când am anunţat-o că mă mă­rit? Crezi că a găsit de cuviinţa să-mi spună un sinur cuvânt drăguţ ? Aş ! ! A strâmbat din nas— după ce că îl are strâmb... şi m i-a spus că până nu vede cu o- chii ei, nu crede, că eu zic azi în­tr ’un fel şi mâine în tr’altu l. Am vrut să-i spun una, să mă ţină m inte, dar ieşea ceartă şi eu ana oroare de certuri. M ai bine tac şi înghit, dar când îm j vine apa la

oară, plătesc.A uzi tu, mama lu i Gicu vrea

să facem nunta în casă. T u ce zici? Dă-m i un sfat. Perfect, că eu to t aşa spun, că e foarte bine şi în casă, ba chiar îm i convine, pentrucă o fac în tr’un cerc foarte intim , fără pretenţii şi fără tădu­bă lău, că azi nu sunt vrem uri de aşa ceva. Vreau să-mi fac o ro­chiţă drăguţă de tot. Ţi-aş fi foarte recunoscătoare dacă ai vrea să m ergi mâine sau poimâine di­mineaţa cu mine în oraş să cău­tăm prin magazine un m aterial

frumos şi nu prea scump. A pro­pos! A i o croitoreasă mai bună? A mea coase binişor şi e eftină, dar aş vrea ceva mai special, aş vrea un model, pentru rochia de mireasă. Ah, mai voiam să-ţi spun ceva şi am u itat. De ce te-ai de­ranjat? E de cireşi amare sau de

vişine? Delicioasă! O h!, dul* ceaţă de cireşi amare e slăbiciu­nea mea. N u, merci, cafea nu beau. Fumez ţigara aşa şi plec. Venisem să stau zece minute şi au trecut două ceasuri! Dacă n’aş avea întâlnire cu Gicu, aş sta cu

tine toată după masa. Am atâtea să-ţi spun. Apropos! O lguţo dra­gă, nu vrei tu să-mi îm prum uţi pălăria ta cea nouă? Sunt invitată cu Gicu mâine seară la un concert

şi vreau să fiu şi eu mai elegantă că vin o grămadă de prieteni de ai lu i. M erci iubito, eşti un înger. Ş tii ce? Plec cu ea în cap şi ţi-o las pe a mea. Trec poimâine di­

mineaţa să ţi-o aduc. T e sărut O l- guţule. Pa drăguţo. A ră ţi foarte bine azi, î ţ i vine splendid culoa­rea capodfului, aşa să-ţi faci o rochie. Pa!

N O U A Z IL E M A I T Â R Z IU

Autoarea acestui monolog roagă

c itito rii (eventuali!) să recitească paginile 1 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12

13 şi 14, iar dacă vor să afle ce

sfat a mai venit să ceară Sia, O l-

guţei, peste cinci zile să reciteas- 22 23 şi jumătate din 24. Recitind

de mai m ulte ori prim a parte şi

a doua, o scuteşte pe autoare de

a mai continua pe sute de pagini,

acest monolog,

dar şî a! puterii digestive, regii simt nişte indivizi neno-

moştenitori — adeseori îm- B H ţjva dorinţei [or — a unei mi- sj|n i delicate Sî periculase care-i aipasä o viată întreagă.

MESELE FASTUOASE DE ODINIO ARĂ

Si Æ asa pregătită de maeştrii bu- ’ A f f catari la Palatul Buckingham

(Anglia) nu o de loc sărăcă- jcioase, dar e departe de splendoa­

r e a unüi ospăţ regal de acum iăonăzcci, treizeci de ani.•t Unii cberchelneri îşi amin teso încă dc menu-urîle cari se serveau p tiic n mărite palate. Erau fantas-

jîHÜCe prin bogăţia lor. Numai o mi- par ic din mâncări erau consu­

nate; resta} se arunca afară.Acum şaptezeci de ani, la o

’ leasă dela curtea lui Wilhelm I — ;:fjutóe.,. Ex-Kaiserului—se mâncau

; ¿temătoarele feluri: două supe. două iSpâncări de peşte, două fripturi, if la tr u feluri de legume, homari şi :-f|bre, patru hors d’oeuvres şi cinci ;'« lu ri de desert. Erau opt feluri de “ i&sări ş; vânaturi, prepeliţe,

ireani, .:oiârnichi, pui, cocoşi de junte, vânat mare* fazani şi sitari.

,/inurile erau atât de multe şi di­ferite. i;îcât puteau mulţumi gus­turile cele mai rafinate.( Ce stomacuri sănătoase au avut

Jtfegii din vremea aceea! şi câte i -laxe şi impozite trebue să fi plătit

Tfe atunci supuşii lor!

Era m contrast izbitor între 4|âsa împăratului W ilhelm II şi cea

Ijeounicuiui său. Lista de bucate pe ^r.em ea lui Wilhelm I era scrisă în- * |r© franceză foarte pretenţioasă,

t a nepotului său în limba ger- aă, cu litere goiice. Iată menu-ul 11 Septembrie 1895, servit ex-

^ ru liii Wilhelm II:

Consommé cu ouă Păstrăvi

Raso] de yacă cu legume Potara,ich¿. Curca« cu salată

Anghinare Căpşuni Brânză Cafea,

Moka

Nici un lichior! Nu e o masă toc­mai sărăcăcioasă, dar nu atinge ïiici departe bogăţia şi varietatea ţnenti-uri'or din timpul regelui Wilhelm ! fi) Prusiei.

UN REGE BINE DISPUS

D intre toti regii pe cari i-a servit Herr Fruhmann, cel maî drag îi era Eduard al

,V II-lea al Angliei. Acest monarh Cheltuitor venea în fiecare an în Juna August la Marienbad pentru 0 cură de trei săptămâni.

Doctoni îi prescriseră un regim gestul de sever. Regele îl ţînea cu stricteţe, numai pentru păstrăvi fă- foea o excepţie: în loc să-i mănânce flprţi îi mânca ,.gebacken“ sau pră- fiţi în pesmet.' Eduard V II ¡ocuia la hotel W ei­l e r . dar lua adeseori dejunul la

? ¡restaurantul „Rübezahl“ din pă­dure şi prânzul la „Kursall“, Zischka. Regele ţinea foarte mult

fel. ,-Zu dir komm’ ich am lieb­ste11“ (Mai mult decât oriunde îmi )ï>lace să mănânc la tine) zicea e¡.şi Zischka muncea zi şi noapte ca ¡’să’ se arate demn de acest compli- ïnent.

, Iftîâncările servite de el erau a- irate opere de artă culinară şi

_ ji£ a . Iată lista unui prânz servit August 1909.

DIN L O M A REGILOR(U rm are d in pag. 4)

Fogas grillé au citron Jambon de Prague a la gelée

Epioards à la eróme Poularde de Châlons, flanquée de

pcrdcaux Lalteus braisées

D orm i târziu, cheltueşte-ti toti banii şi căsătoreşte4e

cu fiica patronului!”H err Sohadn era un oberchelner

priceput, renumit pentru grija cu care gusta în fiecare zi sosurile şi

restauratorului nici un câştig, căci supele. Se căsători cu fiica d-lui erau servite în preţul de cost. Meissl — sunt o sută de ani de a- Prezenta regelui atrăgea însă ne- tunci — şi astfel căpătă hotelul număraţi clienţi. actualul său nume.

Nimeni din suita regală nu bea h secolul trecut a fost renovat vin, deoarece luî Eduard V II i se de câteva or i; ultima dată în 1896.

re-Aubergines de Paris à l’Edouard V II interzisese alcoolul. Eticheta cerea Interiorul e cam demodat şi lipsit

~ de confort, şî acum mai sunt încăşaptezeci şi două de trepte dela bucătărie până în sala restaurantu­lui. Nu există ascensor.

Dar dacă ar mai tră i contele Stiiirgkh, n’ar mai avea motiv să se plângă căci azi cafeaua e prepa­rată în tr’o cameră vecină.

A r fi bine ca întreaga clădire să fie renovată, dar Viena e săracă şi nimeni nu poate învesti atât capi­tal.

Chelnerii muncesc din greu; tre-

Pêches de Montreuil flambées Moka

Vins:Avejspacher vo» Auheuser unid

Fefers Giesshübler Kaiserbier aus dem bürgerlichen

Brauhause Aussig a. E.

ca toţi comesenii să respecte ginuil regelui.

Dacă se întâmpla ca regele Eduard să-l părăsească uneori pe credinciosul Zischka. pentru a lua masa în altă parte, toate restau­rantele se luau la întrecere. încer­cau să-l atragă prin splendoarea

Fogas“, un fel de ştiucă, e unul serviciului şi varietatea mâncăru- dintre cei mai gustoşi peşti din rilor.lume şi se găseşte numai în lacul Directorul renumitului „GrandBalaton. Era una dîn mâncările Hote] O tt“ se repezi la Viena ca W.1C1I1C111 llt>preferate ale regelui. Tot atât de s’aducă feţe de mese de mătase şi bue să urce sTsă^obcwre mereu mult ii placea şunca de Praga, fra- schimbă serviciul de argint cu unul cele şaptezeci şî două de trepte.

Le aur‘ _ Au un salariu minimal. In tr’o sea-Toate acestea, fiindcă spera că r'ă, când am mâncat acolo, m’ara

regele dădea cadouri acelora de interesat cât câştigă un piccolo.înainte de a pleca din Marienbad, Herr Fruhmann mi-a răspuns:

regele dădea cadouri acelora de — Cinci şilingi pe lună.

O dată pe sezon, regele îşi în- a căror serviciu fusese mulţumit. Dar casa „Meissl şi Schadn” nu găduia să mănânce după pla- Aceste cadouri erau împărţite de poate fi învinovăţită, atât se plă-

• ' * ’■ ■ ‘ ' * ■ către amiralu] Seymour. Intr’un an teşte aproape la toate restauran-nu mai rămăsese decât un singur tele din Europa Centrală. Un chel- ceaş pentru Herr Fruhmanp şî un ner nu are decât cinci dolari pe alt oberchelner. Traseră la sorti. lună. Din salariile oberchelnerilor

Herr Fruhmann pierdu, şi regele se scad contribuţiile prevăzute delegea asigurărilor sociale şi a aju­torului de şomaj.

Mai sunt însă bacşişurile.

gedă şi gustoasă şi o specialitate a lui Zischka: pui fripţi serviţi cu pui de potârniche umpluţi.

UN PRÂNZ REGAL

dată pe sezon, regele îşi în- 1 găduia să mănânce după pla­cul inimii. Asta se întâmpla

la 18 August, ziua de naştere a îm­păratului Franz Iosef.

împăratul venea rar la Marien­bad; petrecea vara la Ischl. Daraceastă sărbătoare era o scuză îi făgădui că-i va da la anul un admirabilă pentru o masă fastuoa- ceas. Dar în primăvara urmă- să, şi Eduard nu lăsa să treacă un toare, regele Eduard muri. prilej atât de bun fără să profite Tot Herr Fruhmann îl serveşte de el. adeseori pe ex-regele Ferdinand

Masa era servită cu un ceremo- al Bulgariei, care vine câteodată nial extraordinar. Regele dăruia la Viena şi stă atunci la Meissl & celor şaizeci de invitaţi ai săi pă- Schadn.lării verzi, tiroleze. La banchet nu Un alt oaspe regal e contesa serveau chelnerii deal ,,Kursaal“ Chotek, cumnata arhiducelui Franz ci lachei îmbrăcaţi în uniforme Ferdinand, devenit moştenitorul roşii, aduşi dîn Anglia special pen- tronului după moartea luî Rudolf.

î ruÆ ‘ ^a'r ^ í " I ' raU lacIieii Contesa Trani, cumnata Itnpă- de pildă, porumb fiert si pepeniia masor L^stie. râtului Fraüz Iosef. a venit ani verzi. Cu toate că se găsesc ori-

La masa dată în onoarea împă- dearândul la Hotelul Meissl şi unde în Europa Centrală, nu figu­ratului, i se serveau regelui Eduard Schadn, fiindcă era situat în apro- rează pe lista de mâncare a nici

pierea cavoului Capucinilor, unde e înmormântată sora ei, împără­teasa Elisabetha.

Ex-regele Ferdinand e şi acum încă jin mare „grand-seigneur”. E îmbrăcat în tr’o redingotă largă.Cum vine, se retrage în aparta-

care era trimisă înaltului oaspe mentul său şi comandă îndată flori săptămână e liber, spre aprobare. Nota de plată şi proaspete. Când soseşte ex-regele Herr Fruhmann e o figură foarte bacşişurile se plăteau de către Ferdinand, se află numaidecât: uti populară la Viena, însă străinii cari maestrul de ceremonii. Regele nu detectiv stă în holl-ul hotelului. îi văd întâmplător Pe stradă nu pot purta banî asupra lui. Toţi detectivii sunt la fel, aşa că shici ce ocupaţie are. E oare un

mâncărurile sale favorite.Când un oaspe regal dorea să ia

masa la un restaurant, aveau loc următoarele formalităţi: restaura­torul era înştiinţat din vreme. Re­gele Eduard îşi anunţa sosirea prin amiralul Seymour. Lista de mân-

Herr Fruhmann e de părere că restauratorii europeni, n’au învă­ţat încă să servească cum trebue pe americani. Deja război încoace vin mii de cetăţeni ai Statelor-Un¡- te în Europa.

Ca să-i atragi ar trebui să ai în totdeauna următoarele patru feluri: fructe, ]egume, şalate şi îngheţate. Americanilor le place să mănânce,

unui restaurant, fiindcă sunt ar­ticole prea eftine şi deci conside­rate comune.

Un oberchelner la Viena lucrea­ză dela nouă dimineaţa până la patru după amiază şi apoi dela şase până la miezul nopţii. O zi pe

Aceste mese regale nu aduceau nu e greu să-l recunoşti.

D I . j N IC I O C A S A nu t re b u e să hp

sească excelenta revistă de popularizare a problem elor m edicale în Rom ânia:

care c u p rin -e n f ie c a it rmmar ir t ic o le special de cei m ai re p u ta ţi m edici rom âni ş s tră in i, u fatur m sdicale spre fo losu! o ric u i şi. în d ru m ă ri în v ia ţa sexuală- P ra c tic a educaţie fiz ic e . Sfatur> ig ien ice ţospodr'reşt d 'irum u seţe

33ÜÂ fiGi ü 0

A P A R E L A 1 şi 15

3 0 L E 1 =

QiS. 1EDI3ALE GrfATÜ.iÈ

ALE F IE C Ă R E I i,U N l

= —= 3 0 i r i

funcţionar superior deja Ministerul de Interne pe care l-au cunoscut acum câtva timp, sau un însărcinat de afaceri din Belgrad, — un ofi­ţer în retragesi- sau poate un pro­fesor de muzică?

Odată, plimbându-se pe Ring, observă că un domn îl ffixează me­reu, încercând parcă să-şi amin­tească cine e.

„Ah, m’ai uitat, — se gândi Herr Fruhmann — dar eu îmi amintesc foarte bine de'dumneata! Acum trei zi|e ai mâncat cu o doamnă îmbrăcată cu o haină de catifea al­bastră, la restaurantul unde ser­vesc eu şi când am făcut nota mi-aj dat un bacşiş de 1-20 şilingi, Ai uitat însă să-mi spui că ai mân. cat şi ouă à la Victor Hugo, cari costă 2,30 şiilingi. Aşa că sunt cre­ditorul dumitale pentru suma de 1,10 şiilingi. Poţî să fii însă lini­ştit, nu voiu face scandal: Viena e doar o „Kulturstadt”.

(Conţinute« in iw«f- l i » )

10

C h lar şi o aruncare fu oara pe h artă descoperă însem nătatea stra­tegică a Jutiandei. F lancată de S tagerak şi Kategat, cei doi fre t* sălbateci, cari s’a-a năpustit unu l asupra a ltu ia , p o tr iv it legendei la Scagen, peninsula Jutlanda for­m ează u n barai in fa ta m ă rii B a l. tice. D ela p o rtu l H irsha ls până la Kristtansand de pe coasta Norve­giană, sunt n um ai 130 km . şi dela Friedrichshaven până la Göteborg din Suedia num ai 109 km . L an ţu l de insule daneze form ează un al doilea baraj. Către spaţiu l b altic duc, dela Vest spre Nord, p etra ru te navale. M ai in tâ i Oeresund (a căru i adâncim e este insuficientă p entru m arile vase de lin ie ); 2 ) strâm toarea M arele Belt, p rim ej­dios pentru navigaţie; 3) M icu l EeM, prea îngust şi lip s it de im ­portantă si însfârş it canalul nor­dic a l B alticei.

C analu l Goeta, care traversează M area co rd u lu i îegând-o de Su­dul Suediei, nu in tră în conside­ra ţie . M erită să fie m enţionat nu­m ai canalul M ă rii Albe, oare po­tr iv it p lanu lu i in iţ ia l lega golfu l F in ie cu M area Albă, p erm iţând n av ig a ţia bastim entelor m ai m ici.

S itua ţia geografică a D anem ar­cei a tâ t de favorab ilă tra fic u lu i, aşezată la in trarea m ărilo r N or­dice şi B altice şi form ând podul

de uscat «1 Germ aniei nordice şi vestice, şi a a lto r reg iun i europena către Scandinavia, eferă o serie de m ari avantaje. Insă totodată situ a ţia strategică excelentă a Jut­iandei a fost sorgintea unor tra ­gice experienţe suferite de această ţară in luptele m arilor putp.ri din ultim e le veacnri, _ Arm atele geţ- mane de orupaţie, în cadrul p o liti­cei sale doctrinare si realiste au depus toate sforţările să-şi asitrure strâm torile sale Şl să-şi protegu­iască neutralitatea sa. Făcând o scurtă incursiune în istorie, se descoperă că spaţiu l baltic a fost dom inat de co nflictu l germ anis­m u lu i cu R ăsăritu l, dar totodată, în cursul istoriei M ie , popoarele N o rd u lu i au fost nevoite să se lupte cu acel* neam uri, cari se a- flau la Vest de ele si cari căutau să pătrundă dinspre Vest în apele sale

întreaga povară a acestor lupte le-a purtat Norvegia Şl m ai ales Danem arca. încă de m u lt, Germ a­n ii au pus în practică ideea re a li­z ă r ii b ara ju lu i pentru M area B a i. tică. In politica com ercială a fost rea liza tă prin asa n um ita vam ă a zundurilor. E n ric de Pom erania a fost autorul ei. Această vam ă a fost abolită abia la 1857. când D a­nem arca prim ea în schimb o des­păgubire, îndatorându-se să ţin ă

sesm ă Sa perm anentă funcţia ru ta navală. In războiul ruso-janouez din 1305, guvernul danez a respec­ta t acest uact lăsând să treacă ne. stingherite vase străine de război.

P lan ii] de a îngloba politiceşte şi M area B altică pentru a nu de­veni un teatru de războiu între state!« riverane, a avut şi alt® u r. m ări. P rim a convenţie de acest haga a fost bom bardată şi Dane­m arca şi O landa, îa tim p u l războ­iu lu i annlo-olandez, dela sfârşitu l războ iu lu i de 30 de ani. P rin acea. stă convenţie, Danem arca se obli­gă să nu adm ită accesul n ic iu n u i vas englez în B altică . O înd ato ­rire identică şi-a lu a t asupră-şl conducerea suedeză în pactul cu Rusia, în tim p u l războ iu lu i de 7 an i. L a 1801 şi 1807, E nglezii au demonstrat cu câtă lipsă de scrupulozifate »şi urmăresc re a li­zarea intereselor p ro prii. Copen­haga a fost bom bardată f i Dane­m arca a fost p riva tă de flo ta sa. Norvegia a fost îm pinsă spre o fór­m ete cum plită. M erită interes azi ss se urm ărească asp iraţiile U n iu ­n ii Sovietice. Dună p rim u l război m ondial. S ovieticii urm ăreau rea­liza rea unei n eu tra lizări a Oere- sunduini si a canalu lu i M area N ord ică-M area B altică, p lan care a dat greş, datorită rezistenţei

W ashingtonulu i, fiindcă U S A s t tem ea de repere urstuni identice 91 asupra C analu lu i Panam a.

In tre tim p, K rem lin u l şi-a schim bat stăpânii. Moscova sus» tine teza ţin e rii deschise a strânu to ri.or, ceea ce în practică însem­nează, >n cazul u nu i sfârşit favo­ra b il aî războ iu lu i pentru sovietici,, asigurarea sferelor de interese ale bolşevism ului, prin realizarea in - 1

ten ţiilo r sale. A ctuala conducere j sovietică îş i dasvălaie com plet p lanu rile sale im peria list« prin, com paraţia Oeresundului cu D ar- danelele. Această para le lă relie« fează nu num ai p rim ejd ia colosu­lu i din Răsărit, dar totodată şl O. Í asem ănare cu s itu aţia din M area Neaoră Si din B altică. Pe cândr" M editerana se a flă in tre conti« nenie, întinzâudu-se până la coa?: stele Asiei, M area B altică repre« z in tă extrem itatea unui intrant? al A tlan ticu lu i, în a in ta t către In * ropa centrală. De aceea e compa­ra tă cu M area Neagră.

Danem arca şi Sudul Suediei «*> p a i im integrai spaţiu lu i baltic , caro le-a im p rim at acest caracter d in epocă de p ia tră . Şi Jutland pă­strează aceeaşi pecetie. C o n tr» stu l coastelor, configuraţia ţă rii şi a fio rd u rilo r ce converg că tră ­iesc o dovedesc din plin.

Neted/ / / \ ?

şUtuciosca mătasea/e s te vârful

fiecărei peniţe

Deaceea pen iţa Kaweco

alunecă pe hârtie uşor

a pana"* In orice magazin

ie spec ia lita te vi se prezintă

cu plăcere produsele Kaweco.

U m s is lc s « wie a s c ă p a sie pe roep toP i

In unele reg iun i d in N orvegia casele euiplt aişezafe ca n işte cu iburi de v u ltu r i äS)rvärfbul unor stânci, şi se poate a - jiuligje acato .uíuimai ou a ju to ru l unor scări de frângh ie. C ând v ine percepto­ru l' ţă ra n ii trag scara sus, până când b ie tu l am , p lictis it de a-şfceptai-e şi de ocările pe cari ¡ ie aruncă ' cei de sus, pîeaică. G u vernu l a dispus ca pe v iito r ea » se fixe ze -scări de fie r în pereteîe litâncâi .pentru a pume capăt acestui c iu - clait fe l de evaziune fiscală.

j ţ» snare âriveistafe laîsîfücais)* de basa-i

Gunn m are le in ven ta to r şi construc- . Jar germa.n de autom obile GotUied ^i^árrttea' luc ra în şan tieru l său la inven ­ida m o toru lu i ou benzină fă ră să lase ¿ 0 iniimeini să se apropie, în oraş a în -

ä Ü p u t să circule svonul că în dosul uai- îajr încu iate se petrece œ va necurat. A ¡Gest anu nţată poliţia , care în tr ’o noapte ® făcut o descindere, convinsă că are Âe atace cu un fa ls ificato r de monede. P o liţiş tii m tra ră cu fo rţa şi răm aseră cu gu rile căscate când văzură de ce era în rea lita te vorba. D e la sine în ţe les că ^ d o 'ia zi p rim a ru l ş i-a cerat ruş inat Beuze.

0 m a r eS W jrîo e lă s»» i< íi¿ ifí*e lu i

L u p in a dulçe, n u tre ţu l a tâ t de în tre ­it» u in ţat astazi, era îna in te vrem e o ¡■plantă foarte ra ră . Ex is ta lup ină, insă

JfV ifele n u o m âncau fiindcă era am ară.; observat că ie p u rii ştiau să aleagă

n u m a i lup ina dulce, pe care o ron ţă iau ou m u ltă plăcere. P rin nenum ărate

^bpetílicuri s’a reuşit infime a se smulge• iep u rilo r lup ina lu a tă pen tru m âncare

jt jji să se planteze pe u n ogor în treg . In fe lu l acesta s’a obţinut p rim a săm ânţă,

1 oare ,a fo s t îm p ă rţită p e n tru în tâ ia oară a g ric u lto r ilo r în 1935.

Lăsaţi c:üí°Í5k¿» !D u o e ie e « m o f i o n a !

in „Z ia ru i L u m ii E legante“" (lip s e a 1802) se paate oiiti u rm ătoarea ştire: ^La te a tru l d in S tu ttg art s’a reprezen ­ta t p en tru a doua oară piesa „M a ria

A S tu a rt“ de S ch iller. P rim irea făcută spectacolului a fost neobişnuită. L a a doua reprezentaţie a treb u it să se lase cortina în a in te de vrem e, im ed ia t după eşirea d in scenă a M a rie i S tuart, fiindcă

; scena lu i Lester a zguduit adânc pe Duce, care n ’a m ai p utu t suporta con t i-

' nuairea reprezerstaţiei,“

T o a tă a c e a s ta

a p a r ţ i n e S p a n ie a î

C ând în an u l 1513 spaniolu l Balboa B a juns p en tru în tâ ia oară în Oceanul Pacific ferecând peste A m erica Cen­tra lă , el a sărit com plet îm b răcat în apa, p en tru ca p rin acest gest sim bolic să a ra te că „de aci în a in te şi pen tru totdeauna toate apele dela P o lu l N ord până la P o lu l Sud a p a rţin Coroanei spaniole“.

S o n d ă r i i d e m u ş-c ih iu

lu c r e a z ă „ î n l a n ţ ”

P en tru a -ş i construi cuibul, pe oare î l fac d in m uşchiu de copac, b ondarii de rauşchiu se duc până la locul unde gă­sesc m a te ria lu l necesar. E i se aşează acolo în lanţ: p rim u l muşcă d in m uş­ch iu l copacului, î l smulge, î l face un fe l de pacheţel şi î l p redă bondaru lu i u r ­m ător; acesta î l p redă la râ n d u l lu i ce­lu i d in spate, şi aşa m a i dep arte până când „m ate ria lu l de construcţie“ ajunge la loaufl unde se face cuibul.

P ă m â n t c a m e d ic a m e n t

Pe lângă numeroasele medicamente vegetale şi s inte tice , se folosesc as­tăzi şi d ife rite fe lu r i de păm ânt pentru tra tam entu l a n u m ito r bo li. Folosirea păm ân tu lu i ca m e d ico m ont nu este ceva nou, c i ch ia r în a n tich ita te ş i în E vu l M ediu era cu­ren tă vindecarea b o lilo r in acest fel. P ăm ântu l a fost apoi igno ra t ca me­dicam ent, şi abia în u ltim e le dece­n ii s’a re ve n it asupra lu i.

D r. S tum pf (1856/1937) are me­r itu l de a f i redescoperit valoarea

a m â n tu lu i ca medicament, fo losin - du-1 a tâ t pentru tratam ente in te r i­oare (la ho le ră etc.), cât şi exterioa­re, ca m ijlo c pen tru vindecarea ră ­

n ilo r şi pen tru pansamente. U rm ă­to r ii fa c to ri sun t dec is iv i pen tru e- fec tu i te rapeutic a l p ăm ân tu lu i: 1) capacitatea de absorbire pentru apă şi baze (acalii, a lo a lii de păm ânt, m etale, b a c te rii ş i o tră v u ri), deci păm ântu l usucă şi desintoxică; 2) capacitatea de legare a u no r acizi excedentari, îndeosebi dacă păm ân­tu l conţine su fic ien t carbonat de ca lc iu ; 3) efectele chim ice ale pă­m â n tu lu i p rin substanţe care sunt absorbite d in păm ânt în stom ac şi in tenstine (calciu, m agneziu, fie r, etc. precum şi cupru, zinc, etc.; 4) deasemenea păm ântu l are efecte ra ­dioactive.

IM CÂTEVA RÂMPURI(U rm a re d in p ag . 5)

sens este poema p_e care a sens-o cu ocazia com em orării a 50 de anî dela m oartea Iu l V asile A lecsan drl, în care defineşte pe b ardu l dela M îr - c e ş t î ca un poet-boer pe care nu şi l-a putut apropia sufleteşte decât foarte tâ rz iu .

Acestea fiin d , în lin ii m a ri. carac­te ris tic ile sufle teş ti a le poetulu i- cism ar, este log ic ca în poesia sa sâ se strecoare un suflu de tris te ţe a- m ară. transform ată în sarcasm.^

C h iar t it lu l cu leg erii de fa ţă as­cunde în el o notă de zâm bet iro n ic însă fă ră răutate.

D eaceea spuneam m ai sus că în toată producţia poetică a lu i C ris tian Sârbu se sim te acel iz am ar.

D a ru rile lu i — poem ele — sunt pentru cocioabe nu pentru palate . E l se adresează su fle te lo r sim ple şi deci în poesia lu i nota dom inantă va f i descrierea v ie ţ i i în co lo ri um b rite, străfu lgerate din loc în loc de lu ­m in i.

U n c ita t la în tâm plare pentru sus­ţin erea con s ideraţiun ilo r de m al sus:

„Ş î cum e’n preajma. N a ş te r i i d inStaul,

In ţu r ţu ra t sub nă ri un marchidan. In t râ n d în sat ca torba în spinare S’aseamămâ c ’ttn m»$ crăciun

sărman” .(P as te l de iarnă pe Bărăgan)

V o cab u laru l ş î im a g in ile creează atm osfera aceea de sărăcie suportată cu stoicism şi resem nare.

C ris tian Sârbu îş i iubeşte şesurile bărăgan,e a le c o p ilă rie i şî nu u ită să le cânte nostalgic, în poem ele sale.

Este ş tiu t că şesul neprezentâr.d i r ia ţ îu n i nu este un fe r ic it m otiv

de insp ira ţie . în tin d e re a nesfârşită a câm piei trezeşte m ai curând senti­m entu l m onotoniei. T o tu ş i. pentru C ris tian Sârbu, vastu l nostru B ără ­gan, eate un nesecat isvor de insp i­ra ţie .

In „P aş i spre lum ină ” p rim u l său volum de poesii, ca şi în „S love des­cu lţe ", un caiet apărut acum câţiva ani to t în C o lec ţia „A d o n is ” , poetul nostru ne p lim bă cu el pe toate dru ­m u rile B ărăganului, d în sat la târg şi înapoi.

Şi în aceste „D a r u r i pentru co. cioabe" în tâ ln im o m u lţim e de pas­te lu r i în care e m ereu prezent B ă ­răganul.

In cele câteva tab lou ri de ia rn ă ale Bărăganului, pana descrip tivă a lu i C ris tian Sârbu excelează,

„B a lad a de ia rnă", „P a s 1*1 de ia rnă pe B ărăgan” , „N insoare pe B ă ­răgan” , „Seară cu v isco l pe Bără­gan” , sunt to t atâtea tab lou ri h ib er­nale ale aceluiaş Bărăgan, dar f ie ­care având no a sa caracteristică, evocând un m ănunt de v ia ţă sau de coloare neîntâ ln tte în toate ce le la lte .

L in iş tea în fio ră to a re şî am eninţă ­toare în acelaş tim p a câm pie! sub dom nia geru lu i şî a zăpezii es*e m i­nunat prinsă în s tro fa :

în g h e ţu l p re tu tinden i pe câmpşi-aşteaptă prada

Cu ca tas tivu l m o r ţ i i sub braţ,posomorât,

D a r n ică ie r i p r in seara ce-şi face’n zări dovada

N u se arată n im eni să-i ţ ie de urât, (S eară cu viscol pe B ărăgan)

Sau im ag in ile anim ate din „P as te l de ia rnă pe Bărăgan” :

D o a r d rum u l de zăpadă înspremoară

Tuşeşte în tr ’ o căruţă c’ un ţăran. sau:

I lu z ia că ldu rii, unor v răb ii Pe-un v â r i de p lop le.a dat p r i le j

de sfadă.M a i sunt m ulte de spus despre poe­

sia lu i C ris tian Sârbu. acum neocu- pându-rre decât de la tu ra pastelistlcă a opere i sale. In t r ’un v iito r aprop iat vom reven i asupra acestui subiect.

DIN LUMEA REGILOR(Urmare d în pag. 10)

Intr’o seară, pe când Herr Fruh- mann se afla în tr’un autobuz, un ofiţer tânăr se apropie de el, făcu o plecăciune şi-l întrebă pe un ton foarte respectuos:

— De când ne onoratî iarăşi cu prezenta dumneavoastră. Exce­lentă?

— Sunt la Viena de o săptămână, răspunse H err Fruhmaftn calm.

12

Ofiţerul făcu încă o plecăciune şi se retrase. Pasagerii urmăriseră scena cu mult interes.

H err Fmhmann coborî la prima staţie. După ce-mî povesti întâm­plarea, îmi explică:

— Dacă ofiteru] şi-ar fi dat sea­ma de greşeala comisă, nu i-ar fi rămas decât o singură solutîe: un glonte de revolver!

In amintirea coarnelor strămoşilor...

L a m u lte an im ale instinctu l suprs- vieţueşte a n u m ito r m o d ificări fizice survenite pe cale de evolu ţie naturadă sau provocată de crescători. Există da pildă un fe l de capre care se nasc as­tăz i fă ră coarne, în u rm a umor în d e ­lung i încrucişări în crescătorie. Când se apără, aceste capre îm pung totuşi cu capul, ca şi când a r avea coam a, Acelaş lucuu se poate observa şi la v i* tele suedeze care deasemenea au p ie r­d u t coam ele ou care se m ândreau s tră ­m oşii lor.

Scoarţa pământuluise ridică

De câ teva secole se observă te coasta B o tn ic ft o rid ic a re c o n tin u ăa coastei ş i o întindere a ş tra n d u lu i. De curând p ro f. W ittin g , d ire c to ru l In s t itu tu lu i h idro log ic-geolog ic diso; H e ls ink i, a ţ in u t o con fe rn iţă W B e rlin în oare a prezentat cauzei« acestor fenomene dela coasta H ot- nică. Profesorul W itt in g observă an ceste fenomene d in anu l 1898. Cerce* ţă r ile sale au dus la părerea că m iş ­eii rea nu este altceva decât o r id i­care înceată a scoarţei p ă m â n tu lu i după d isp a riţia p re s iu n ii gheţei to ­p ite , care în epoca g lac ia lă form e u n stra t de sute de m etri. R idicarea! scoarţei p ă m â n tu lu i a începu t a- cum 9000 de a n i şi a fost deoseibH de accentuată la început, devenind d in ce în ce m a i slabă p â n ă ce scoarţa va f i d in nou e ch ilib ra tă . P rof. W ittin g crede că în circa 500 de a n i va f i îm p lin ită jum ăta te d in rid ica rea âşteptată, pe care o apre­ciază Ia în to ta l ap rox im a tiv 50 de m etri.

Grăsimi de îalaşi

Z ahăru l de lem n o b ţin u t d in t&- laşi poate f i fo lo s it la p roducţia de grăsim e, da to rită u n u i proces b io­logic. Pe zahă ru l de lem n se cu ltivăo ciupercă m inuscu lă „o idum lac­t ic ” . Această ciupercă are capacita­tea de a produce grăsim e, şi anume în 5 z ile 18-15 grame de grăsim e d in 100 grame zahăr de lemn. Deci se poate ca transform area d in h id ra ţi carbonici în grăsim e să se facă p rin - tr ‘o p la n tă în labora to r şi nu pe v iu , cum este cazul la înşrrăşarea porc i­lo r sau gâst°lo r.

Poliţia judiciarăfemenina

Combaterea c rim in a lită ţii la m i­n o ri are o însemnăt.atn deosebită în tim p d î războiu. In G erm ania s'a în tă r it considerab il p o liţia jud ic ia ră fem in ină , care se ocupă îndeosebi de tineret, in fra c to ri consum aţi şi in ­fra c to ri eventua li. A c tiv ita te a aces­to r fem ei special in s tru ite , cere o cunoaştere adâncă a re-acţiun ilor şi v ie ţii su fle teşti ale tin e rilo r. Căci, de p ildă , un fu r t ocazional care la un a d u lt nu p rez in tă problem e spe­ciale, po*ate cân tă ri foarte m u lt la un tâ n ă r: poate f i o deviere de pu­bertate fă ră u rm ă ri pentru evo lu ţia v iito a re a persoanei, sau poate f i p r im u l semn al unei în c lin ă r i c r i­m ina le , urm area lipse i de educaţie etc. Fem eile p o litis te const,ituesc o legă tu ră între p o liţie p ro p riu zisă şi in s t itu ţiile de ocrotire şi educaţie pentvU tin e re t.

Concurs de „cirtB?”

Cu toată s itu a ţia n e favo rab ilă im ­pusă de războiu. m ai există în F ra n ţa foarte m u lţi crescători de canari. N u m ăru l lo r se înm ulţeşte chiar, „C lubu l C anari” , a o rg an iza t z ile le acestea la P a ris un concurs de cântat a l can arilo r, la care au p artic ip a t în to ta l 300 de păsări. P re m iile acordate au fost puse la d ispoziţia unut fond de fo los public.

F O R T Ă R E A Ţ AC R I M E E I

O p o liţie de a rtile rie cam ufla

— B riza su flă caldă d in -

ra rincă nu num a i că a to p it p o jg h i­ţa de g h ia ţă de pe cursu l In fe rio r a l N ip ru lu i, dar a tra n s fo rm a t toate şoselele şi d ru m u rile în noroaie şi băRoace unde an im a lu l şi m o to ru l se m işcă cu greu. S ingur soldatu l, cu iă rîa războ in icu lu i c ă lit, stăpâneşte p re tu tin d e n i duşm ănia n a tu r ii

Sălbatec foc cBe artilerie

P entru soldat sunt lu c ru ri şl m a i aspre decât fr ig u l şi umezeala. îm p o ­triva acestora î l apără vestm inte le de ia rn ă D ar îm po triva avalanşei necontenite a unu i inam ic de de­parte superior num eric î l a ju tă n u ­m ai eroism ul lu i dovedit de sute de o ri şi in im a lu i de fie r. De săptă­m ân i în tre g i bo lşevicii atacă a ic i mereu cu fo rţe de m ai m u lte a rf su­perioare, p e r tru a sparge poarta fo rtă re ţe ! C rim eej • în acest punct. Focul de a rtile rie des iăn ţu lt de ei a a juns uneori la o înverşunare neîn­ch ipu ită . U n num ăr de 18 000 obuze trase in câ teva ore asupra sec'oru- lu i u n u i s ingur reg im ent au răsco lit r ' rcape fiecare m etru p ă tra t de pă­m ânt. D ar când după o astfel_ de agrozitoare pregătire de a rtile rie

bolşevicii se năpustesc îna in te , cu tre ­m urând văzduhul cu u rle te sălba'e.

. ¿iîierie antiaeriană gata de ripostă

I

Reg. Com. 34/935

sassëflHKaa

. --- i30.iZ,a, ù U l I c i v i ü i - U i U A C i i i u V ^ '----— ** «1

■ïarea Neagră um ezind stepa ce, a p ă ră to rii C rim en íes ara găurile

% lû i} lIy U C e a J iÉ o r t

ci4A L¿a¿

■ 'u ' '

cu s p a t e l e c e r u i f ,

r ă m â n e p la n a ,

nu a lu n e c ă ,

manipulare c u r a ta ,

scrisul c la r .

j U N TH ER W A G N E R

i'5 •m

-■

¡1 1 1

W 'S i § É 0 Í i lîKH 1 i M i a

R eg. Com. 693/932

lo r şi lovesc n im ic ito r puh o iu l duş­m an.

Vijelia

Z ile şi n o p ţi dearândul fă ră somn, cu och ii în ro ş iţi, cu fete le nerase, cu pielea şi un ifo rm ele p line de n o ro i— aşa au lup ta t si lup tă m ereu oam enii sî com andantul lo r d in acest sector, m a io ru l B ärenfänger, d is tins cu Spa­dele şl Frunzele de S te ja r la Cavale­r ia C ru c ii de F ier.

In noaptea spre D um in ică bolşe­v ic ii au fă cu t un nou atac la K e rc i, de da ta aceasta în sud-est. Au avut p ie rde ri grele O un ita te sovietică de debarcare a fost sd rob ită aproape com plet P rin superio rita tea lo r nu ­m eric ă, p rin angajam entu l fo rm id a ­b il de a rtile rie şî av ia ţie de bătă lie , p rin a ta cu ri sim ultane de încercu ire la a ripa nordică, bo lşevic ii au reuşit to tuşî să-şi aducă nouî rezerve. S’a dus o lup tă înverşunată pen tru fle ­care conac şl pen tru flecare zid d in ru ine le unei vechi fa b ric i de că răm i­dă. Luptând adesea corp la corp, screnadierii sî p ionerîî. s p r ijin iţ i de tu n u ri de asalt, au a lungat în a ro i pe inam ie şţ au n im ic it ta n cu rile rare

m m m m

H M

C ine vrea să dea o im ag ine a ace­stor lup te grele şi înverşunate care durează fă ră încetare, trebue să a- ducă im n u ri de laudă lu p tă to ru lu i ind iv id u a l, care de flecare dată tre ­bue să ţin ă p iep t la 5, 6 şî c h ia r 8 duşm ani. A ic i un sergent cu grupa lu i a apă ra t o bucată de tra n ­şe« atacată d in toate p ă rţile ; colo un a ltu l s’a năspustit îm preună cu câ ţiva fu r ie r i asupra u n u i tanc so­v ie tic . P re tu tinden i s’au săvârşit acte m ăreţe, pe care lim b a ju l laconic a l com unica te lo r m ilita re le exprim ă num ai in câteva cuvin te : „P utern ice a tacu ri sovietice au fost respinse*. N icăeri bo lşevic ii n ’au iz b u tit să spargă poarta fo rtă re ţe ; C rîm eei, pă­z ită vite jeşte la K erc i.

L u p tă to ru l d in C rim eea a deven» d in nou în u ltim e le săptăm âni puter­n ic şî ho tă râ t ca pe vrem ea c&MÎ peninsula m a i clocotise de pojanfl războ iu lu i. L u p tă to rii germ ani şî ro­m ân i pun s tav ilă a ic i cu n e în frân tă bărbăţie v a lu lu i bolşevic. Aşa cum od in ioară au cuce rit Sevastopol, cea m aî pu te rn ică fo rtă re a ţă a Europei, lup tând apoi în prim ăvara, lu i 194-2 la K e rc i, eî apără astăzi fo rtă re a ţa Crimeeî, cu o înverşunare mereu sporită .

* - -

Transportori spre prima

13

Cklui ¡I - Seria 2 R E D A C T O R IG A B R IE L P O FES C U

H ID A L G O

SURPRIZA LUI APRILde NICOLAE TKAÏAN

Sburdalnicul April i-a trimis lui Miky Mause jocuf de tnai $us cu menţiunea: „Citeşte lite­rele intr’o anumită ordine şi vei îafla o surpriză care te va face 15a zâmbeşti”. M ikv Mause, bun deslegător, a găsit imediat cheia. $ i voi dragi cititoare si cititori. Cu putină răbdare si atenţie veţi 'descooeri surpriza.

de V aH a

*

M O N O VFSB

CARPEN

(2— 8)

#

COPERTA MAQICĂdo BO G D A N T R A IA N

'J Ce dicton se ascunde în acea­stă copctiă?

ŞARADĂde E M U , Ş N IŢ E R

Prima parte, drag deslegător,O ştii şi tu, de când ai fost în cor, $i deci, deloc să nu mai stai,Şi-a doua repede s’o ai.Care, ţi_o spun, spre uşurinţă, Că e o mare suferinţă.Iar partea treia, cea finală,H mică, doar cât... o vocală, Acum, avându-le pe toate,Mai trebuiesc împreunate Şi vei găsi o fustă care 'N Moldova află cutare.

MONOVERBde VASILESCÜ

CUNOAŞTEŢI JARA!CAPITALE ROM ANEŞTI

de IO C O S Ş I C IO C A L T E U

1) Capitala Moldovei sub Pe­tru al Muşatei, Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun. 2) Capitala Ţării Româneşti sub Alexandru I Basarab, cel Mare. 3) Capitala Moldovei sub Latcu Vodă. 4) Ca­pitala Moldovei sub Ştefan 111. fiul lui Alexandra cel Bun. 5) Capita­la Ţării Româneşti sub Radu cel Frumos, Mircea Vodă Ciobanul, etc., etc. 6) Capitala primuiui domn al Moldovei. Bogdan Bă* trânul. 7* Ce a mai rămas az? dn vechea canitală a Daciei: ^armi-

infr adevăr, un lucru curios: lată un segot"za. 8) Canitală. Canita* ashu care po a te fi aiifiei... \a Moldovei sub Roman al Muşa-

Ay4—8

E N IG M A

CARTE DE VIZITA MAGICAde STEWAN PISOSCHI

IM, M. *GEE L E C T R I C I A N

A R A D

tinei. 10) Capitala Moldovei sub Ştefan I al Muşatinei şi Radu Vodă Mihnea. 11) Capitala Ţării Româneşti sub Mircea cel Bă­trân, Radu cei Mare, Petru Cer­cel. 12) Capitala Bucovinei. 13) Capitala Moldovei sub Alexan* dru Vodă Lăpusneanu.

A — B — Capitala primului Domn al Ţări Româneşti Basarab cel Mare.

! A N A G R A M Ă

Se dau următoarele pafru cuvinte :

Mara. Slvia, vaze, abia.

Din amestecul literelor acestor cu­

vinte se va forma un cunoscut provsrb

românesc.

COPERTĂ AMESTECATĂde EMIL ŞNIŢER

In această carte de vizită stă ascuns numele unui mare fizician francez, precum si ştiinţa denumită de ei

P AI KATde B IC A P IS O S C H I

B I R U I R I1. Guvernator de provincie la vechii Perşi

2 Popoare din familia Indo- europeană.

3 Cu o pată mică albă în frunte.

4 A înfrâna, a modera.

5 Plantă din America

6. Mă ascund în cazemată _________pentru a nu mă vedea duşmanul. Se va ffâs, un frumo, roman

Orizontal $1 vertical la fel. românesc si autorul său. i _

14

N. LEOVEANU

SCART

Aflaţi cuvinte după semnificaţiile pe care le dăm mai jos:

1) Combustibile. 2) Numele vechi al Oltului. 3) Râu în Franţa. 4) Cântec. 5) Oraş în Basarabia. 6) Unealtă. 7) Miros plăcut.

Fiecare din aceste cuvinte are câte cinci litere. Dacă eliminaţi, din fiecare, litera medie, veţi obţine alte şapte cuvinte, cu următoarele noui înţele­suri:

1) Trândăvie. 2) Nu-i aceea. 3) Hrana Evreilor în deşert. 4) A face un dar. 5) Pocneşti (fig.). 6) Dăruită. 7) Puşcă (fig.).

Literele eliminate: Un renumit pic­tor spaniol.

CDNOAŞTE-îl

1) Numele mai multor domni ai Moldovei din care primul dom­ni dela 1758—1761. 2) Numele a trei domni ai Munteniei dintre care primul se mai numi şi „Cei Bătrân”. 3) Numele a patru domni ai Munieniei din care pri­mul se numi şi ,,Cel Rău” (1508- 1518). 4. Nume a unsprezece domni ai Ţării Româneşti dintre care ultimul' sau „Cel Tânăr” se ma numi şi Ţepeluş (1478-1483).5) Numele a doi domni ai Mun­teniei dintre care primul făcu e* manciparea ţiganilor (1842-1848).6) Domnul Ţării Româneşti care se război cu Caroi Robert la 1330.7) Numele a şase domni ai Mol­dovei dintre carc cel de al doilea fu otrăvit de boieri (1606— 1607).8) Numele a trei domni ai Mun~ ten'ei şi trei ai Moldovei de ori­

gină albaneză. 9) Domn al Mun­teniei care înlocui limba slavonă cu cea română în biserică şi ia Curte (1632—1654). 10) Numele a 13 domni ai Moldovei dintre care cel de al IV îşi zise şi „Cel Mare”. (1457— 1504). 11) Numele a 12 domni Români, din care ul­timul uni Principatele. 12) Nu­mele a 2 domni ai Moldovei, din care ultimul înfiinţa Academia Mihăileană (1834—1884). 13) Domn al Moldovei, ctitorul mâ- năstirei Stelea din Târgovişte, muri închis la EdrCulè. 14) Domn al Munteniei zis şi „Ban de Severin” (1364).

1—II = Primul Domn care a reuşit să unească Muntenia, Mol­dova şi Ardealul, îndeplinind pen­tru o clipă visul Românilor.

Să nu credeţi că e opera d-lui Rebreanu al cărui nume a fost trecut greşit! E numai reflexul anagramatic al operii unui autor al cărui nume seamănă cu origi­nea adevăratului autor al cărţii de pe copertă.

TARA!D O M N I

de IO C O S Ş I C IO O Â LT E U

ŞCOLĂREASCĂ

Găsiţi cinci cuvinte a cîiK'i litere fiecare, după înţelesurile următoare:

1) Poet italian. 2) Versificat. 3) Deo­potrivă. 4) Cartaginez. 5) Brancardă.

Iniţialele şi finalele cuvintelor afla­te, citite în continuare, dau numele a două obiecte de studiu.

E .M A R O C

♦

C I U L E A »

Î5>"- 7 ^ - V

PO<STAjoc

GABRIELA AL. POPESCU. Buzău. — Jocurile trimise sunt bune pentru „Magazinul”. Vdm publica aici, poate, „aritmogriful teatral”. Oare n’ar fi mai bine să vă alegeţi un pseudonim, ca să evitaţii eventualele confuzii între numele dv. şi cel al redactorului nostru?

OPRICÄ PREDA, Giurgiu. — Sunt remarcabile şi, în acelaşi timp, lăudabile încercările dv. de a forţa nota în ceea ce priveşte careurile magice şi romburile, Deasemeni vor fi hărăzite tiparu­lui cele şase coperţi magice şa O mare parte d'n cărţile de vizită,

COPERTĂ FÄRA GREŞALA Aşteptăm dela dv. colaborări de- de c r o l e n ş osebit de interesante.

CAROL PETER, Târgovişte. — Suntem încântaţi când vechil şi consacraţii aşi ai enigmisticei noastre, reapar în arena preocu­părilor şi manifestărilor intelec­tuale. $i am fi fost şi mai încân­taţi, dacă am fi avut dela dv. şi ceva colaborări!...

In privinţa propunerii dv. sun­tem, principial, de acord cu ase­menea concursuri.

Am avea însă anumite... contra propuneri de făcut, şi anume să se recurgă la votul cititorilor, după modelul concursului similar dela „Curentul Familiei”. Şi de­asemeni am vrea Să avem garan­ţia (ca să ne exprimăm aşa) a premiilor oferite. Care va fi mă­sura cea mai bună?

Dacă doriţi, vom intra în co­respondenţă cu dv. în vederea stabilirii ultimelor amănunte ale acestui concurs. întâmplător însă v’am pierdut adresa.

IO AN GRIGORE, Loco. — Co­laborările dv. sunt prea uşoare, aşa că le vom face loc la „Ziarul Copiilor”. Aşteptăm alta produc­ţii, întrucâtva mai serioase.PĂTRAT

de B IC Ä P IS O S C H I

• @ • • »

• • • • •

• • e 9 •

M IH A I CRITICOS. Loeo. — Nu putem face nimic deocamda­tă. Despre colaboratoarea noastră, d~ra Suly. de care întrebaţi, nu mai ştim nici noi nimic. Salutări.

DÎN N O U M U Z IC ĂSe dau următoarele note muzicale :

do, fa, sol, laLuaţi din fiecare câte o literă, care,

aşezate înfr'o ordine anumită, vor da numele unui compozitor francez.

¥

CRIPTOGRAFIEde G P.

. . RNÄ,PRIMĂ V . . .

Fraza: 7, 2, 5, 7, 2, 9.

C A R T E D E V IZ IT Ăde T u d o r F lo re a

O

£

*

O

©

o

E . A R O N Preot

@ Ö

6 •

scornit de1. Soi de văcărit Gr. Ghica (1748).

2. Logofăt (od )3. Japoneză.4. Veche monedă turcească de

Care este adevărata ocupaţie argint, a d-lui E. Aron, ştiind1 că numai 5. Hora ţigănească, dintr’o greşeală de tipar i s’a a- 6. Munte biblic, mestecat numele. Orizontal şi vertical la fel.

15

C â te v a minute de p lă ­

cută destindere in te ­

lectuală , vi !e o fe ră

JOCURILE

SOCIALĂ

freac¡a armată a tării avea în Simo de pace un efeetîv de 143.900 de oawpn!. Orasnizarea sa nu cores­punde exact -rm a’ei activ-- din site fărl. 115-990 din aceşt'a fîînd în<’?- dr£5*i înfr’un corp d» raz3 sosci'"*!. In î'mo de rărholu, Finlandezii no* rr1« ,’ i!|”î>. Dütiänd în serviciu to’ i bâcha*5! fRfrr> 1 7 ji 60 de -n i, maxi- m„~, r-t*~ rri!) f»s osmen'

Princica!a îodustr’e a î t r i es e a- ceea a lemnului, care este expor­tat sub formă de cherestea, dar si * mai rr.u'î ca mucava sau p j'n ă do hârt'fî, Din produsele anricoîe un­tul si carnea o cu iă i i export loc«! principal, Finlanda fiind nevoită, dlmpoW vă să importo cerea'e. Re­ferim de soseîe este bun5. dar cei 6-9 *109 km. r«»rez!nts o în ’ird ere reduşi fa'S de suprafa'a tării. O f ^ ' f e bî'rîă 'os^a loi<~S ry rrstul fS*M e f î - ţ f i nordică de’ a Pr'sam*». CS«*» 'rrefr> ou o ţn'în'ferc tin

kr? ' I p r e r r 'ă p ' r i - u ’^ 't - te a de a răstra —- singure în Europa —- Vécues r»** Nrrtă

E p s ORGANIZAŢIA

Suni mai a.cs renumite soiurile de păstrăvi finlandezi.

Intr'un asemenea cadru trăiesc cei aproape 4 milioane de locui­tori ai tării. 90% din ei sunt de ori­gine finică. Ei reprezinăt o ameste­cătură Intensă a rasei nordice cu populaţiile străvechi ale fării. Incă din cele mai vechi timpuri ei au in­trat în coniact intens cu popoarele germanice din Nord si şi-au apro­piat cultura europeană în forme germanice. Suni prin excelen'ă a- aricultori ţi sunt totdeauna gata să primească orice noutate si oerfec- (Ionare. La aceasta contribuie mult si înalta treaptă de cui ură pe care se găsesc. Nu există în finlanda ne­ştiutori de carte. Alături de finlan­dezi mai trăiesc în special în ora­şele de pe coasiă şi în insulele Aalend aproape 400.000 suedezi. Capitala tării Helsinki are vreo 300.300 de locuitori. Celelalle o- raşe sunt mici şi abia nouă d"n d e dep ílese cîf?a de 7n nn(j do lo­cuitori.

Con.crm cons.iiu.ifci ü i .i î 9 i 9, re­vizuită înirc timp, Statul esie con­dus de un preşedinte ales pe 6 ani şi care este şeiul puierii executive. Parlamentul are 200 membri a.eşi pe trei ani. Miniştri suni numi|i cíe preşedinte, dar au nevoie de con­firmarea pailamenlului. Ţara csie srnpăr’ită în 10 districte, conduse de un şef numit de preşedintele re­publicii- SleacuS făril e iîe alb cu o cruce albas ră, asemănător ca de­sen c j siea-’ul celorlalte fări din Nordul Europei. Limba oliciaH a fării nu este numai finiandez*, ci si suedeză, care este egal înd ro p ti- tită. 97% d !n pooulaţie es>e lute­ran», evanghelică

Sistemul şcolar din Finlanda e:.e perîecl om anrzaJ. cu ţoale greută­ţile întâmpinate în unele regiuni 6e împrâştierea pap la'lel. Cursul pri­mar durează 6 ani si esta în'reqit de doi ani de spcctalizaîc. Moi fo*l copiii urmează dară de a^ensta si una din nenumăra’ela şcoli p ac- fleo r’n a'~ric” itură, H<* mrscrii etc. In 1039 cpăreru în Fini :n da 500 de ziare şi reviste în lim'-a f i l ia n ‘i e z i şl 100 în cea suedeză, alară de alte câteva în ambele limb!. In-

Deşi s a scris atât de mult despre Finlanda în presa română în ultimii ani, totuşi mai rămân o muljime de cunoştinţe, şi încă dintre cele mai

¡elementare, pe cari mulfi oameni nu le stăpânesc, în privin}a întin ­sei ţări nordice. Desigur se vor găsi în Romûnia mal muîfi oameni cari sli ştie ceva despre ciclul de p o e ­me numit Calevala, decât să poată spune ce populaţie are Finlanda. M arile hofărîri în fafa cărora stă azi micul popor finlandez şi grelele în ­trebări la care el are să răspundă, angajând pentru totdeauna poate soarta întregului neam, l-au adus din nou în actuslitate.

Numele oficial a! fării nu este ¿Finlanda, ei Suomi, aşa eum figu­rează în toate actele oficiale. în străinătate ştiu acest lucru mai mult colecţionarii de mărci poştale d e ­cât diplomaţii. Suprafaţa fării este de 382.2G1 km.2, adică cu aproape 1/3 mai mare decât România dina­inte de 1940. Populaţia însă esie foarte redusă şl nu înumără nici 4 milioane de locuitori.

Această populaţie rară este ex­plicabilă, dacă fînem seama de si­tuaţia geografică a fării, care se în- tnde până dincolo de cercul polar şi de constituia teritoriului ei, care, mai ales în regiunile sudice, este acoperit de nesfârşite lacuri. Ţării I se zicea pe vremuri „{ara eu 1000 de lacuri". Acest nume era însă cu totul greşit, căci Finlanda nu are 1000 ci peste 35.000 de lacuri. — Sperăm însă că şcolarii finlandezi nu sunt obliqafi să le ştie numele la foste !

Numeroase râuri leagă între ele aceste lacuri, sau duc spre mare a- pele lor, dar toste sunt scurte şl pline de stânci şi de casrade. Ţara atinge cu marginile ei două mări deosebite. La Nord ea atinge pe o foarte mică lungime Oceanul în­gheţat de Nord si am>me Marea Barent. M ai exac* ea atinge numai un larg fiord al aceste) mări şi a- nume Var-'noer-Flord. Coarta fin­landeză df> aici se întinde în parte în peninsu'a Pe?carifc*r, a cărei stă­pânire es'e îmoărf'fă înt-e finlan­dezi şi ruşi. La Răsărit şi Nord, por­nind din Yaranaer-Fiord, teritoriul finlandez se mărgineşte cu ce! nor­vegian. dar si unul şi altul sunt a* proape pustii.

înspre Apus Finlanda se mărgi­neşte pe o întinsă dirtenlă cu Sue­dia, până în punslul Torneo, unde granifa «tinge golful Bo’n'c. D e atei înainte, F'nlanda, pe o rnt!ndere da mii de kilometri, are în Apus şl Sud drept «iranifă, coastele Mării Baltice, şî anume al golfu'ui Botnlc $1 alte golfului Finie, Aceste coaste sunt dantelate, eline de golfuri şl străjuite de nenumă a 'e insule slân- coase, in mare perle n e’ocuiie. Un singur ejrup de insule mai Impor­tant, insulele Aalsnd, fac legătura geologicß între teri erlul fin iri dez şi cel suedes, înspre Apus, graniţa

O cazem ată pe ţărm u l B a ltic e i

in recunoaştere pe fro n tu l E x trem u lu i Word

Jinlrndeză are pretutindeni in faţă ¡teritoriul Uniunii Sovietice. In pa'r- îca sudcă, în apropieiea Len nero­dului, această granljă taie istmul sare desparte la Nord de Leningrad fundul golfului Finie de uriaşul lac Ladoga. Granifa urmează apoi coasta acestui lac, ap;o^pe tot atât de întins cât Marea de Azov şi se îndreaptă apoi spre Nord, străbă­tând finuturi pâduroase şi pustii, a- proape eu ncpu!in;ă de pătruns. As'Íel se explică că, deşi Finlanda «re peste 1C03 km. de gran’M eu Rusia, totuşi luptele s'au dat a- proape exclusiv în extrem’.!! S'id al acestei graniţe. !âng“ lacul L-doya, sau în extremul Nord, în peninsula Pescarilor.

Clima Finlandei es'e în partea sudică mult mai I. lândă şi mai să- năîonsă, derâ i ar fi de aş‘epJai, a- vând în vedere latitudinea la care esfe situa?* 'ara şi v e r r a t e * câm­piilor înrh<'*sf<» aïe Rusiei. Icrn'îe nu sunt atât de reci ca în Rus a, media Suriei Ianuarie fiind abia de

— 12 grade, dar sunt foarte bogate în zăpazl, esri acoperă {ara luni în ­tregi. bineîn.'eles că veriie sunt ră­coroase, media lunci Iulie abia a- iingând în unii ani plus 17 grade.

Lumsa p kn le lo r şi anlmele.or din Fi»;anda corcspunde accieia din peninsula Scandinavă, cu care există aiâiea legături şl asemănări. Finlanda este tara cea mai bogată în păduri din întreaga EuVopă. S’ar pu.’ea spună că toată fata fării este âcoperiiă de păduri, dacă nu ar exista in regiunea nord că In ' n:e!e finuturi ale Tundrei pobre . Chiar $i aşa însS, totuşi 65% din pămân­tul iării este acoperit eu p ă d j; i de moüft, de pin*, de anini si ntestea- căni. In aces^o pñduri booate în ascunzişuri frăieMe un vânat îm ­belşugat, rejrc7enî»t mai aks prin cerb!, vtilni si iepuri. L^mea pssS- rilor si m i! ales a re!or rfe apă este şi ea foarte b o 'ra 'i în î o î t I r a v!3 *e. E de'a sire înfe!~s că na**ârs'1e!e lacuri fac f‘in p-se^ri« u m d¡n «'•'n- eipalele ocnpafii ale popu’a'lel.

16